Basmele şi povestile în dezvoltarea vorbirii copilului preşcolar

Educatoare:Popescu Silvia

Alte activităţi care stimulează creativitatea şi exersează gândirea şi

comunicarea sunt povestirile,repovestirile şi lecturile educatoarei.
Poveştile şi basmele au rămas de-a lungul veacului operele cele mmai
îndrăgite de copii.mai întâi ascultându-le şi mai târziu prin lecturarea lor,copiii
îţi însuşesc din basme comoara nesfârşită a înţelepciunii populare.Producând o
impresie puternică asupra imaginaţiei şi sensibilităţii copiilor,prin morala lor
pozitivă şi uşor de recepţionat,poveştile au o deosebită însemnătate educativă.
Pentru ca educatoarea să poată folosi basmele cu rezultate optime,ca mijloc
putrrnic de educare,e necesar ca ea să cunoască caracteristicile acestei
specii,baza reală a basmului,originea şi semnificaţia elementelor
fantastice,personajele cu caracterele lor specifice,precum şi rolul compoziţiei şi
al limbii basmelor,ca mijloace de exprimare a conţinutului de ideei.
Între poveşti şi basme există o deosebire pregnantă.în basme domină
fantasticul,iar în poveşti,atât cadrul cât şi subiectele,precum şi personajele sunt
mult mai apropiate de realitatea vieţii de toate zilele,fantasticul ocupând un loc
secundar şi uneori fiind chiar înlocuit cu elemente care-şi au originea în
superstiţiile popoarelor.
Deşi deosebirea dintre poveşti şi basme este vizibilă,adesea scriitorii
creatori de basme denumesc basmele poveşti.De asemenea marii creatori de
basme din literatura universală îşi intitulează operele poveşti: Poveştile
(Ch.Perrault), Poveştile Fraţilor Grimm sau Poveştile(H.Cr.Andersen).
Copiii preşcolari îndrăgesc foarte mult basmele deoarece,izvorâte din
năzuinţa poporului pentru o viaţă mai bună, din dorinţa de a învinge răul şi
greutăţile provocate fie de forţele naturii,fie de asuprirea claselor dominanteele
având un puternic substrat real.
Tema basmelor este lupta dintre bine şi rău,care se termină totdeauna cu
victoria binelui ceea ce place foarte mult copiilor şi le dezvoltă în acelaşi timp
dragostea pentru aproapele lui,o conduită morală pozitivă,ei încercând sş se
identifice în cadrul activităţilor de dramatizare cu personajul principal.Am
întâlnit cazuri când unii preşcolari au fost atraşi de personajele negative în
cadrul jocului Tu cine ai vrea să fii? Mi s-a răspuns vulpea din povestea Ursul
păcălit de vulpe.În astfel de cazuri a trebuit să scot în evidenţa caracterul
negativ al personajului precum şi rezultatul unui asemenea coportament în
comparaţie cu trăsăturile pozitive de caracter.
Eroul pozitiv al basmelor este de obicei Făt-Frumos,pe care îl găsim sub
denumiri diferite,dar întrupând întotdeauna aceleaşi calităţi
 .El este de obicei un om puternic ,viteaz şi hotărât,perseverent în realizarea
ţelului său:învinge toate obstacolelel acţionează cu dârzenie pentru victoria
binelui,a dreptăţii şi a libertăţii.El nu reuşeşte numai datorită forţei fizice şi
vitejiei,ci şi datorită isteţimii ,prezenţei de spirit şi curajul său.
Valoarea instructiv-educativă a basmelor este deosebită.Ele aduc o
preţioasă contribuţie la dezvoltarea proceselor de cunoaştere,a proceselor
afective,la formarea trăsăturilor de voinţă şi caracter-în general la dezvoltarea
personalităţii copiilor.
Înţelegând conflictul dintre cele două forţe care apar în basm ,micii cititori
îşi formează noţiuni şi reprezentări despre
dreptate,cinste,curaj,vitejie,hotărâre,perseversnţă,hărnicie.Ascultând sau citind
basme,copiii sunt de partea dreptăţii,a adevărului şi a binelui şi detestă
nedreptatea,lăcomia,îngânfarea,răutatea şi minciuna.
Basmul este preţios ţi pentru că pune într-o lumină vie ce e bine şi ce e
rău,ajutându-i pe copii să-şi însuşească aceste reprezentări morale.
Lectura basmelor prezintă o deosebită importanţă educativă şi prin
reliefarea calităţilor eroilor,care constitue pentru copii modele demne de
urmat.Din faptele eroului pozitiv,ei învaţă să fie curajoşi şi dârji.perseverenţi şi
hotărâţi,modeşti şi harnici,cinstiţi şi drepţi,prieteni adevăraţi,exprimând
compasiune faţă de cei mai slabi,admiraţie faţă de cei optimişti şi încrezători în
forţele lor.
Ele contribuie,de asemenea ,la dezvoltarea imaginaţiei creatoare a copiilor
şi la înţelegerea frumosului
Basmele sunt şi puternice mijloace de dezvoltare a atenţiei şi a
memoriei.Ascultându-le sau citindu-le,copiii îşi exersează atenţia peripeţiile
narate.
Basmul este valoros atât pentru educarea artistică a copiilor cât şi pentru
dezvoltaerea limbajului.Copiii sesizeazî o dată cu conţinutul de idei şi expresiile
poetice şi,însuşindu-şi-le ,îşi îmbogăţesc vocabularul cu expresii din limba vie a
poporului,ajtându-i să-şi însuşească cât mai bine limba maternă,cu expresivitatea
şi bogăţia ei,cu frământările de limbă,cu figurile poetice,cu zicătorile pline de
înţelepciune,care aduc o însemnată contribiţie la dezvoltarea personalităţii
copilului.Ascultând basmele, copiii întâlnesc mereu expresiile care le sunt
cunoscute şi se bucură atunci când le ştiu.Ei memorewază cuvintele cu care
încep şi se încheie basmele,precum şi acelea care se repetă,astfel expresiile
proprii limbii poporului intră în limbajul lor.
Basmul este un minunat mijloc de educare a gustului pentru
frumos,prilejuind copilului putrnice emoţii estetice.
Povestirile,repovestirile şi lecturile educatoarei care influenţează
dezvoltarea intelectuală a preşcolarilor de grupă mare, pregătitoare precum şi
povestirile şi lecturile educatoarei pentru grupele mici şi mijloci .
Băjenaru,L.,-Contribuţia jocurilor didactice la dezvoltarea limbajului,în
Revista de pedagogie,nr1-2/1996,pag.92-97
 Bodolan,V.,-Jocul didactic-mijloc de dezvoltare al comunicării verbale,în
Revista de pedagogie ,nr.12/1986,pag.41-42

Bruner,J. ,- Procesul educaţiei intelectuale, Editura Ştiinţifică,

Bucureşti,1970

Buşneag,D., - Posibilitatea proiectării ştiinţifice a activităţilor din

grădiniţă,în Revista de pedagogie nr.8/1986,pag.39-41