TESUTURILE.

TIPURI DE TESUTURI

21.09.2016
NOTE INTRODUCTIVE
 Tesutul reprezinta o grupare de celule care au acceasi origine, forma,
structura si functie.
 Celulele sunt unite între ele printr-o substanta intercelulara fie în cantitate mică (s.
de cimentare), fie în cantitate mai mare (s. fundamentală). Ţesuturile sunt rezultatul
histogenezei, care implică numeroase diviziuni mitotice şi diferenţiere celulară.
 Ramura biologiei care se ocupa cu studiul complex morfo-anatomic, fiziologic si
biogenetic al tesuturilor poarta numele de histologie.

 In corpul omului exista 4 tipuri principale de tesuturi:

1. Tesutul epitelial
2. Tesutul conjunctiv
3. Tesutul muscular
4. Tesutul nervos
Tesuturile
TESUTUL EPITELIAL
 Este format din celule strans lipite intre ele, asezate pe o
membrana bazala (membrane de sprijin).

 Caracteristic este faptul ca nu au sursa proprie de hrana pentru

ca nu sunt strabatute de vase de sange. Se hranesc prin
difuziune, din tesuturile conjunctive, deasupra carora se afla.

 Exista 3 tipuri de epitelii:

1. Epitelii de acoperire
2. Epitelii glandulare
3. Epitelii senzoriale.
Tesutul epitelial de acoperire

 Acopera organismul la exterior (epiderma), captuseste la interior

principalele organe cavitare, formând mucoase.
 După nr. straturilor de celule pe care le au, pot fi :

Epiteliile unistratificate ale căror celule sunt dispuse intr-un singur strat şi
pot avea forme diferite. Ele pot fi:
 epitelii pavimentoase simple: format din celule turtite ce formeaza pleura,
pericardul, tunica interna a vaselor sangvine, limfatice, endoteliul (peretele)
capilarelor, alveolelor pulmonare;
 epitelii cubice simple: intra in structura bronhiolelor, a peretilor unor canale mici
ale glandelor salivare;
 epitelii cilindrice simple: intra in constitutia mucoasei tubului digestiv de la
cardia pana la rect, a trompelor uterine.
Tesutul epitelial de acoperire
Epitelii pseudostratificate sunt formate din celule asezate intr-un singur strat, dar
nuclei acestora sunt situati la nivele diferite, ceea ce creaza impresia de stratificare.
Intra in structura mucoasei ce captuseste nazofaringele, traheea, bronhiile mari;

Epiteliile pluristratificate contin mai multe straturi de celule asezate pe membrane

bazala. Pot fi :
 pavimentoase: au stratul superficial format din celule turtite cheratinizate (epiderma) sau
necheratinizate (mucoasa bucala, esofagiana, a uretrei, vaginului);
 cubice: au stratul superficial format din celule cubice, formeaza epiteliul canalelor mici ale
glandelor salivare si sebacee;
 cilindrice: stratul superficial contine celule cilindrice, formeaza mucoasa valului palatin,
epiteliul canalelor mari ale glandelor salivare;
 epiteliul de tranzitie: intra in constitutia mucoasei cailor excretoare urinare (vezica, uretere,
uretra), nu permite absorbtia urinei si protejeaza mucoasa de actiunea iritanta a acesteia.
Tesutul epitelial glandular

 Format din celule epiteliale care au proprietatea de a elabora produsi de

secretie specifici si care formeaza parenchimul glandular. Impreuna cu tesut
conjunctiv, vase de sange si fibre nervoase, acestea formeaza glande.

Glandele pot fi:

 exocrine: isi elibereaza produsii de secretie prin canale la exteriorul corpului (glandele
sebacee, sudoripare) sau in tubul digestiv (glande salivare, gastrice, intestinale);(deci nu
in sange)
 endocrine: isi elibereaza produsii de secretie, numiţi hormoni, direct in sange sau limfă
(hipofiza, tiroida, etc.);
 mixte: au functie endocrina si exocrina (pancreasul, testiculele, ovarele).
Tesutul epitelial senzorial

 Este format din celule receptoare,

specializate în receptionarea diferitilor
stimuli externi si interni si celule de
sustinere cu rol protector.

 Aceste epitelii intra in structura

segmentului periferic al analizatorului
gustativ, auditiv, olfactiv, vestibular.
TESUTUL CONJUNCTIV
 Se afla sub tesutul epitelial si poate sa indeplineasca urmatoarele functii:
 Hraneste epiteliul sub care se afla, prin vasele de sange pe care le contine.
 Reprezinta un depozit de saruri pentru intregul organism
 Protejeaza organe vitale si mentine temperatura corpului participand la termoreglare.

 Tesutul conjunctiv are 3 componente principale:

 Celule conjunctive
 Fibre elastice, de reticulina si de colagen
 Substante fundamentale care umple spatiile dintre celule si fibre

 In functie de cantitatea de saruri din substantele fundamentale deosebim:

 Tesut conjunctiv moale
 Tesut conjunctiv semidur sau cartilaginos
 Tesut conjunctiv dur sau osos
Tesutul conjunctiv moale
 Contine o cantitate foarte mica de saruri si se prezinta sub
forma de:
 Tesut lax sau omogen - cel mai raspandit tip de tesut care umple
spatiile dintre organele corpului
 Tesutul elastic prezent in peretele vaselor de sange
 Tesut fibros - intra in alcatuirea foitelor care protejeaza muschii si
tendoanele
 Tesutul reticulat in care predomina fibrele de reticulina sub forma de
retea in ochiurile careia se gasesc celule; se afla in ganglionii
limfatici, splina si maduva rosie a oaselor.
 Tesutul adipos sau gras in care predomina celulele care acumuleaza
grasime si se gaseste in hipoderm si in jurul organelor vitale.
Tesut moale elastic-perete aorta
Tesutul conjunctiv semidur sau cartilaginos
 Contine condrina, impregnata cu saruri de calciu si sodiu.
Celulele tinere se numesc condroblaste si secreta
substanta fundamentala. Celulele mature se
numesc condrocite si sunt dispuse in cavitati
numite condroplaste. Exista trei tipuri de tesut cartilaginos:
 Tesut cartilaginos elastic: se gaseste in pavilionul
urechii, varfului nasului si epiglota.
 Cartilaginos fibros: este cel mai rezistent si se gaseste
in discurile dintre vertebre si meninscuri.
 Hialin sau omogen se gaseste in cartilajele articulare,
laringe, trahee si cartilajele costale
Tesutul dur sau osos

 Se caracterizeaza prin faptul ca substanta fundamentala este puternic

impregnata cu saruri de Ca si P si se numeste oseina.
 In functie de modul in care se distribuie lamele de oseina si celelalte
componente ale tesutului, deosebim:
 Tesutul osos compact - se gaseste in diafiza oaselor lungi si la suprafata oaselor
scurte si late; este cel mai rezistent tip de tesut pentru ca oseina se dispune sub
forma de lamele concentrice foarte ordonate intre care se distribuie celulele
osoase.
 Tesutul osos spongios - se afla in epifizele oaselor si in interiorul oaselor scurte
si late. Lamelele sunt asezate la intamplare ramanand spatii care dau aspectul
de burete, spatii in care se afla maduva rosie osoasa
TESUTUL MUSCULAR

 Intra in alcatuirea muschilor, care sunt principalele

organe efectoare din organism;
 Este alcatuit din celule alungite numite fibre
musculare cu proprietatea principala de a se
contracta;

 Exista mai multe tipuri de tesut muscular:

 Tesut muscular striat
 Tesut muscular neted
 Tesut muscular cardiac
Tesutul muscular striat
 Intra in alcatuirea muschilor scheletici, limbii, faringelui si primei portiuni a
esofagului.
 Celulele (fibrele) musculare striate au urmatoarele caracteristici:
 Au forma de fus sau de cilindru
 Prezinta foarte multi nuclei, localizati la periferie
 In citoplasma, in afara organitelor comune tuturor celulelor se gasesc organite specific
denumite miofibrile.
 Miofibrilele sunt formate din proteine contractile. Unele au filamente mai groase
- de miozina, altele au mai subtiri - de actina.
 Miozina formeaza discuri intunecate, iar actina discuri clare. Discurile clare sunt
strabatute de fasii numite membrane “Z”.
 Unitatea functionala cuprinsa intre 2 membrane “Z” successive se numeste
sarcomer. Asezarea ordonata a miofibrilelor la acelasi nivel in toate celulele
invecinate face ca muschii striate sa aiba contractii rapide, puternice si
voluntare sau constiente.
Tesutul muscular neted

 Intra in alcatuirea peretilor organelor interne, iar fibrele musculare

prezinta urmatoarele caracteristici:
 Au forma de fus
 Au un singur nucleu iar miofibrilele nu prezinta striatii, ele au
microfilamente de actina si miozina, dar nu sunt asezate sub forma de
sarcomere;
 Miofibrilele sunt asezate dezordonat, ceea ce face ca si contractile sa
fie slabe, lente, difuze si involuntare
 Au o viteza de contractie mica, iar durata contractiei este mai mare
decat la fibra striata, dar amplitudinea lor este mai scazuta
 Se afla sub control involuntar- vegetativ;
Tesutul muscular cardiac

 Intra in alcatuirea peretelui inimii.

 Se mai numeste si miocard.
 Dpdv structural seamana cu muschiul striat, dar
dpdv functional seamana cu muschiul neted.
 O proprietate deosebita este automatismul, adica
proprietatea de a se contracta sub influenta
impulsurilor autopropagate, fara declansare
nervoasa.
TESUTUL NERVOS

 Intra in alcatuirea sistemului nervos si este format

din 2 tipuri de celule:
 Celule nervoase sau neuroni
 Celule gliale sau de sustinere
Neuronul
 Neuronul este singura celula care nu se divide
 Formata din corp celular si prelungiri (dendrite si axon)
 Corpul celular are forma de stea
 Are un singur nucleu asezat central
 Organite celulare comune
 Organite celulare specifice: neurofibrilele (rol in sprijinirea celorlalte componente celulare)
si corpusculi nissl (cu rol in sinteza proteinelor implicate in realizarea memoriei).

dupa forma dupa numarul dupa functie

corpului celular prelungirilor
- stelati; - unipolari; - senzitivi;
- ovali; - pseudounipolari; - motori;
- piriformi; - bipolari; - de
- piramidali; - multipolari; asociatie;
- rotunzi; - secretori;
Neuronul
Neuronul
 Structura
 corpul celular:
 formeaza substanta cenusie a nevraxului si este delimitat de neurilema;
 in neuroplasma se afla: mitocondrii, reticul endoplasmatic, aparatul Golgi, lizozomi, neurofibrile,
corpii Nissl, nucleul situat central;
 prelungiri: pot fi:
 dendrite:
 sunt prelungiri neobligatorii, ramificate, contin neurofibrile si corpii Nissl; conduc influxul nervos aferent;
 axonul:
 prelungire obligatorie, unica;
 conduce influxul nervos eferent;
 este protejat de trei teci:
 teaca de mielina are rol nutritiv, de protectie, izolator;
 teaca Schwann: intre doua celule Schwann se afla o strangulatie Ranvier; are rol in secretia tecii de mielina, de
protectie, trofic si in conducerea saltatorie a influxului nervos;
 teaca Henle: are rol trofic si de protectie.
 ramificatii axonale butonate: butonii terminali contin neurofibrile, mitocondrii, vezicule
cu mediatori chimici cu rol in transmiterea influxului nervos prin intermediul sinapselor.
 Proprietatile neuronilor:
 1. Excitabilitatea- proprietatea neuronului de a
raspunde printr-o manifestare electrica sau chimica
la actiunea unui stimul care are o anumite intensitate
denumite prag.

 2. Conductibilitatea- proprietatea de a conduce

impulsul. Este mai mare in cazul axonilor cu teaca
de mielina pentru ca impulsul sare din strangulatie in
strangulatie.
Neuronul
Neuronii se leaga intre ei prin sinapse . Structura unei sinapse prezinta:
 membrana presinaptica- apartine butonului terminal al axonului si este
reprezentata de axolema acestuia;
 fanta sinaptica- reprezentata de spatiul dintre membrana presinaptica si
postsinaptica;
 membrana postsinaptica- este reprezentata de neurilema corpului celular sau
a dendritelor.
Celulele gliale
 Celulele gliale se gasesc printre neuroni
 Sunt mai numeroase decat acestia.
 Spre deosebire de neuroni se pot inmulti si au rolul de a hrani neuronii,
de a-i sprijini, de a inlatura resturile neuronilor morti si foarte rar de a
ocupa locul neuronilor distrusi.
 exista doua tipuri de nevroglii: macroglia (reprezentata de astrocite si
oligodendrocite) si microglia (reprezentata de celulele gliale mobile).
SANGELE
Sangele

 Sangele reprezinta cea mai importanta componenta

a mediului intern (mediul intern reprezinta totalitatea
lichidelor care circula printr-un organism, adica in
afara de sange, intra limfa si lichidul intracelular).

 Ca tip de tesut, sangele este un tesut conjunctiv de

tip particular pentru ca este format din substanta
fundamentala si celule sanguine, dar nu are fibre
conjunctive.
Sangele-caracteristici
 Volumul de sange din corpul unei persoane reprezinta volemia persoanei respective. La
o persoana de 70 kg volemia este de aproximativ 5 l de sange (circa 7 -8 % din
greutatea corpului).

 Din cei 5 l de sange 3 l reprezinta volumul circulant (sangele care circula prin vase) si 2 l
reprezinta sangele stagnat sau sangele de rezerva (cel care se gaseste in anumite
organe ca splina si ficatul, din aceste depozite sangele este imobilizat in timpul efortului
prelungit sau in cazul in care oamenii traiesc la altitudine de peste 2000 m).

 Temperatura sangelui normal este intre 36,5 0C si 370C. In interiorul corpului

temperatura este de 400C, iar la suprafata este de 35 – 35,50C, deci rolul sangelui 
este de a uniformiza temperaura corpului.
Structura sangelui

 Sangele este alcatuit din:

1. Plasma sanguina
2. Celule sanguine
 Raportul dintre volumul de elemente figurate si volumul de
plasma se numeste HEMATOCRIT si este de aproximativ
46/54 (46% aprox. sunt celulele, iar 54% este plasma).
1. Plasma
 Este un lichid galbui, semitransparent, inodor
 Contine aproximativ 90% apa si 10% reziduu uscat
 1% saruri de P, Ca, Na, K, etc.
 9% substante organice de tipul proteinelor, glucidelor (glucoza) si
lipidelor. Dintre proteine, cele mai importante sunt: albuminele, gama
globulinele ( cu rol in imunitate), si fibrinogenul (cu rol in coagularea
sangelui).
 Functiile plasmei:
 Transportul de O2 si CO2
 Transportul nutrientilor rezultati in urma digestiei
 Transportul vitaminelor si hormonilor
 Transportul unor substante toxice care trebuie eliminate
2. Celulele sangelui
GLOBULELE ROSII
 Eritrocite:
 sunt celulele foarte tinere, imediat dupa ce se formeaza
din maduva rosie a oaselor.
 Sunt celule cu nucleu care patrund in circulatie.
 Maduva rosie se mai numeste si maduva hematogena.
 Procesul prin care se formeaza eritrocitele se numeste
ERITROPOIEZA.
 Nu sunt celule functionale.
2. Celulele sangelui
GLOBULELE ROSII
 Hematiile :
 Celulele mature, cu forma de disc biconcave, fara nucleu.
 Contin o substanta proteica numita hemoglobina, foarte bogata in fier. Fierul se combina
foarte usor cu O2 si CO2 formand combinatii labile (se leaga si se desfac usor) si anume:
OXIHEMOGLOBINA (prescurtare Hb O2) - cand se combina cu O2 si
CARBOHEMAOGLOBINA (prescurtare Hb CO2) - cand se combina cu CO2.
 Hemoglobina combinata cu O2 are culoare rosie pentru ca fierul oxidat are culoare rosie.
Cantitatea de fier din hemoglobina se numeste sideremie. Daca sideremia este mica sau
daca numarul de hematii este mai mic apare anemia feripriva.
 Numarul normal al hematiilor este de 4,5 mil/mm3 de sange la femei si 5mil/mm3la
barbati.
 Scaderea numarului de hematii poate sa apara in diferite forme de leucemie, iar cresterea
denumita poliglobuluie, apare in cazul efortului fizic sau in cazul persoanelor care traiesc
la altitudini mari sau in boli grave pulmonare.
 Hematiile traiesc 120 zile dupa care sunt distruse in splina si ficat.
2. Celulele sangelui
GLOBULELE ALBE SAU LEUCOCITELE
 Se formeaza in mare parte tot in maduva rosie, dar unele se pot forma si
maturiza in ganglionii limfatici, splina si timus.
 Formeaza sistemul imunitar al organismului
 Numarul normal al leucocitelor este de aproximativ 5 mii/mm3
 Cresterea numarului de leucocite apare in infectii microbiene (15 mii – 30 mii).
 Celulele sunt mari, au nucleu permanent si pot prezenta in citoplasma mici
granulatii care sunt de fapt lizozomi producatori de substante antimicrobiene.
 In functie de forma nucleilor si prezenta granulatiilor in citoplasma deosebim 2
tipuri de globule albe.
a) Polimorfonucleare (PMN) (granulare)
b) Mononucleare (agranulare)
2. Celulele sangelui
a) Globulele albe polimorfonucleare:
 Neutrofile
 Acidofile
 Bazofile
) Neutrofilele:

 65% din masa leucocitara si sunt primele celule care ajung la locul unei infectii.
 Au proprietatea de diapedeza (pot sa emita picioruse false cu ajutorul carora strabat
peretii vaselor de sange pentru a ajunge mai repede la locul unei infectii. O data ajunse
fagociteaza microbii, adica inglobeaza microbii si ii digera.
)Acidofilele:

 =eozinofile si reprezinta aprox. 2% din masa leucocitara

 intervin in apararea organismului, in procese alergice si parazitare
)Bazofilele:

 1% din masa leucocitara si au rolul de a reduce inflamatiile

 produc heparina.
2. Celulele sangelui
b) Globulele albe mononucleare:
 Monocite
 Limfocite
) Monocitele:

 celule foarte mari care ajung ultimele la locul unei infectii cu rolul de a ingloba si digera
resturile celulare moarte rezultate in urma “luptei” dintre neutrofile si microbi.
 Reprezinta aproximativ 7% din masa leucocitara.
) Limfocitele:

 25% din masa leucocitara si sunt celule care apartin sistemului limfatic.
 Sunt celule care se maturizeaza in timus si ganglionii limfatici.
 Produc anticorpi si au rol in realizarea imunitatii de lunga durata. Sunt celule care pot trai mai
multi ani.
 Imunitatea reprezinta capacitatea de aparare a organismului fata de agresorii externi
(virusuri, bacteria, ciuperci sau toxinele acestora), dar si apararea fata de moleculele sau
celulele proprii care si-au modificat structura.
2. Celulele sangelui

TROMBOCITE
 fragmente citoplasmatice al caror numar variaza
intre 150 mii si 300 mii /mm3
 Se formeaza tot in maduva rosie
 traiesc 1 saptamana
 rol important in procesul de hemostaza, adica
oprirea sangerarii sau coagularea sangelui