Ateroscleroza

O perspectivă nutriţională
modernă

Principii dietetice generale

Funcţiile vasculare
Fără colesterol NU există ATS

William C. Roberts

unul din cei mai mari

specialişti de talie
mondială în boli C-V şi
aterogeneză
Editor Am. J. of Cardiol.
 Fără colesterol NU există ATS

Semnat: William C. Roberts

Colesterol – valori normale?
Ateroscleroza
 Ateroscleroza
Ateroscleroza implică mai multe mecanisme:
 Alterarea profilului lipidic: colesterol, trans, saturate
(fitosteroli)
 Funcţiile endoteliale (NO)
 Status inflamator vascular
- alimente cu rol antiinflamator (NO, veget, nuts, beans)
- alimente ce conţin endotoxine (animale procesate)
 Oxidarea LDL (vit C şi izoflavone)
 Stress oxidativ vascular (antioxidanţi)
 Afectare metabolică a vaselor: AGEP (găină), diabet
 Factorul mecanic: vârtejuri: HTA, stress
 Calcifierea plăcii aterosclerotice (vit K)
 Agregare plachetară, coagulare sanguină (NO, -3, -6)
 Ateroscleroza
Ateroscleroza are mai multe consecinţe:
 Boală coronariană: cardiopatie ischemică, tulb ritm, insuf.
cardiacă
 Boală cerebrovasculară (AVC ischemic, TIA)
 Membre: arteriopatie obliterantă membre inferioare
 Aortă: anevrism, anevrism disecant
 Ateroembolism: embolie cerebrală cu placă ATS desprinsă
 Digestiv: ischemie mezenterică
(angină abdominală, infarct intestino-mezenteric)
 Ischemie renală: boală renală cronică, stenoză a. renală
 Ischemie pelvină
Bărbaţi: disfuncţie erectilă
Femei: disfuncţie sexuală
 Ischemie corpi vertebrali: lombalgie ischemică (!!!)
 Ischemie retiniană: artera centrală retiniană
 Ateroscleroza
Intervenţii dietetice în ateroscleroză:
 Alterarea profilului lipidic: colesterol, trans, saturate
(Fitosteroli)
 Funcţiile endoteliale (NO)
 Status inflamator vascular
- alimente cu rol antiinflamator (NO, veget, nuts, beans)
- alimente ce conţin endotoxine (animale procesate)
 Oxidarea LDL (vit C şi izoflavone)
 Stress oxidativ vascular (antioxidanţi)
 Afectare metabolică a vaselor: AGEP (găină), diabet
 Factorul mecanic: vârtejuri: HTA, stress
 Calcifierea plăcii aterosclerotice (vit K)
 Agregare plachetară, coagulare sanguină (NO, -3, -6)
Colesterol
Colesterol - circuit în organism
 Combatere colesterol rău LDL
Reducerea aportului de colesterol:
 Reducerea la minim a aportului de ouă
Doar ouă “mascate” = incluse inevitabil în reţete
Ouăle de prepeliţă conţin dimpotrivă chiar mai mult colesterol !
 Renunţarea la carnea de păsări din comerţ
 Reducerea alimentelor bogate în colesterol
Creier, ficat (şi pate), slănină, carne porc, brânzeturi grase,
fast-food, mezeluri
 Reducerea în general a produselor de origine animală
 Renunţarea la cafeaua nefiltrată cu hârtie de filtru
 Reducerea consumului de Cola
 Combatere colesterol rău LDL
Inhibarea absorbţiei colesterolului (fitosteroli):
 Seminţe de susan şi de in
 Germeni de grâu
 Pulberea de indian gooseberry (amla) (USA)
 Nuts / fructe oleaginoase (nuci-alune-seminţe)
Nuci, migdale, dovleac, alune, fistic, unt arahide
 Tarâţe de ovăz, de psyllium
 Varza kale (USA)
 Kiwi
 Cacao
 Orez roşu
 Leguminoase uscate
 Mere, portocale, mazăre, prune, broccoli, morcovi
 Creştere colesterol bun HDL
Măsuri creştere colesterol bun HDL:
 Reducerea surselor de acizi graşi trans
margarine hidrogenate, patiserie/cofetărie comerţ, pui comerţ, fast-food,
snacks (popcorn gras, chips), prod animale intens procesate termic
 Alcool moderat (12,5 g alcool pur /zi la femei, 25 bărbaţi)
 Renunţarea la fumat
 Scăderea în greutate
 Antrenamente cardio
 Pulberea de indian gooseberry (amla) (USA)
 Varza kale (USA) şi alte verdeţuri
 Cacao sau ciocolată neagră cu cacao > 70%
 Minim de grăsimi mononesaturate (ulei măsline)
 Fibre solubile (tărâţe ovăz, psyllium)
 Merişoare (şi mai ales suc de merişoare)
 Ateroscleroza
Intervenţii dietetice în ateroscleroză:
 Alterarea profilului lipidic: colesterol, trans, saturate
(fitosteroli)
 Funcţiile endoteliale (NO)
 Status inflamator vascular
- alimente cu rol antiinflamator (NO, veget, nuts, beans)
- alimente ce conţin endotoxine (animale procesate)
 Oxidarea LDL (vit C şi izoflavone)
 Stress oxidativ vascular (antioxidanţi)
 Afectare metabolică a vaselor: AGEP (găină), diabet
 Factorul mecanic: vârtejuri: HTA, stress
 Calcifierea plăcii aterosclerotice (vit K)
 Agregare plachetară, coagulare sanguină (NO, -3, -6)
Funcţiile endoteliale
şi oxidul nitric
(NO)
 NO – surse alimentare
Proteine
Citrulină Arg

Îngrăşăminte
cu azot
NO
Vegetale Mezeluri

R-NO3- R-NO2-
Nitraţi Nitriţi
 NO – stimulatori
Stimulatori ai sintezei de NO:

− Cacao
Explicaţie: necunoscută,
probabil prin flavanoli

− Capsaicina

Posibilă explicaţie: efectul puternic antioxidant,

prin care se protejează NOS pentru producţie de NO
 Nitraţi - surse alimentare
Principalele surse alimentare de nitraţi:
– Verdeţuri (rucola, coriandru, sfeclă, busuioc)
– Tulpini (rubarbă = revent, ţelină)
– Rădăcinoase, tuberculi (morcov, sfeclă roşie, cartofi)
– Legume-fructe (vinete şi dovlecel)
– Bulbi (aliacee: ceapă şi usturoi)
– Leguminoase uscate (fasole, mazăre, linte, năut, soia)
– Ciuperci
– Alimentele prevăzute cu aditivi alimentari
E251 – nitrat de sodiu
E252 – nitrat de potasiu
ATENŢIE: acestea toate conţin grăsimi animale şi vit C,
care în lipsa fitonutrienţilor: nitriţi nitrozamine !
 Nitraţi - surse alimentare

Beans Bulbi Leg-Fruct Verdeţuri Ciuperci Rădăcini Tulpini

ceapă, usturoi vinete, dovlecel Sfeclă, ţelină, morcovi ţelină, rabarbă
 Nitraţi - surse alimentare

TOP 10 + 2

Kale Sfeclă Sfeclă Frunze Frunze Frunze Spring Salată Corian- Rabar- Rucola Sfeclă
mangold stejar sfeclă busuioc greens untişor dru bă suc
 Nitriţi - surse alimentare

În alimente naturale: doar cantităţi mici

– Aceleaşi alimente care conţin nitraţi
conţin în acelaşi timp cantităţi mici de nitriţi

Alimentele procesate conţin nitriţi :

– Alimentele prevăzute cu aditivi alimentari
E249 – nitrit de potasiu
E250 – nitrit de sodiu
ATENŢIE: toate conţin în plus grăsimi animale şi vit C
(aditivi), care împreună şi în lipsa fitonutrienţilor
favorizează conversia nitriţilor în nitrozamine !
 Arginină - surse alimentare

Arginină - principalele surse alimentare:

– Soia
– Seminţe (dovleac, susan, floarea-soarelui)
– Nuci / alune (migdale)
– Leguminoase uscate (soia, arahide, fava)
– Porc (prăjit)

Citrulina - din partea albă a cojii de lebeniţă

– Citrulină
Se poate transforma în Arg (reacţie bidirecţională)
 Arginină - surse alimentare

TOP 15

Proteine Seminţe Sem. lebeniţă Inele cu Susan Arahide Soia Unt Tahini Migdale Sem. Fava Sem.
soia dovleac dovlecel porc aromă arah pin floarea
fripte barbecue soarelu
 NO = sabie cu două tăişuri

NO
+
NO
sintetază
−
Radicali
liberi
 NO2- = sabie cu două tăişuri
+ fitonutr.
(polifenoli,
NO
+
vit C)

NO3- NO2-
Nitraţi Nitriţi
alimentari – fitonutr.
+ grăsimi(+vitC)
−
Nitroz-
amine
Stomac
 NO = sabie cu două tăişuri
NO: atitudine dietetică corectă:
A. Consum simultan suficient de antioxidanţi
B. Context vegetarian în orele următoare
Context vegetarian înseamnă: din momentul ingestiei
alimentelor care furnizează oxid nitric, timp de 4-5 ore
(cu un vârf la 2h), trebuie consumate cât mai des porţii mici
de fructe şi legume ce conţin vit C, fitonutrienţi şi antioxidanţi,
precum citrice, mere, ceai, kiwi, fructe uscate, cafea etc.
În acest răstimp trebuie evitate grăsimile, în special animale,
inclusiv carnea, laptele chiar slab etc.
În caz contrar NO se transformă în agresori puternici!
Atenţie! Vit C în prezenţa grăsimilor: din protector  agresor!
 NO2- = sabie cu două tăişuri
spre rău SCENARII
- Alimente vegetale bogate în nitraţi şi în fitonutrienţi
SAU: vegetale cu nitraţi + vegetale cu fitonutrienţi
- Alimente vegetale bogate în nitraţi, bogate în
fitonutrienţi + grăsime vegetală
- Alimente vegetale bogate în nitraţi, sărace în
fitonutrienţi + grăsime vegetală
- Alimente animale + alimente vegetale bogate
în nitraţi şi în fitonutrienţi
- Alimente animale + sfeclă (fără alte alimente vegetale)
- Mezeluri (întotdeauna îmbogăţite cu nitriţi şi vit C)
asociate cu alimente vegetale bogate în fitonutrienţi
- Mezeluri (întotdeauna îmbogăţite cu nitriţi şi vit C)
(fără alimente vegetale bogate în fitonutrienţi)
 NO2- = sabie cu două tăişuri
SCENARII - exemple
spre rău
- Rucola izolat
SAU: sfeclă + ardei roşu
SAU: sfeclă + ceai alb + lămâie
- La fel ca mai sus + nuci sau uleiuri
- Sfeclă + nuci sau ulei
- Muşchi de vită + sfeclă + ardei roşu
- Muşchi de porc + cartofi + sfeclă
- Cârnaţi + salată mixtă (broccoli, ardei)
- Salam Sibiu cu pâine
SAU: crenvurşti cu pâine
 NO – valoare nutriţională
Valorificare lentă, cantităţi mici:
− Ingestie: Arg din nuts, nitraţi din verdeţuri
− Efecte benefice: pentru starea de sănătate:
− Cardiovasculare (cardiopatii, HTA, diabet)
− Nervoase (memorie, somn)
− Digestive (ulcer/dispepsii, enterocolite)

Valorificare bruscă, cantităţi mari:

− Ingestie: nitraţi: suc de sfeclă, sfeclă, rădăcină ţelină
− Efecte benefice: performanţe (max: la 2 h după ingestie):
− Performanţe sportive (amator, performanţă)
− Performanţă sexuală (erecţie / potenţă)
− Stări acute (puseu HTA, criză angină pectorală)
 Ateroscleroza
Intervenţii dietetice în ateroscleroză:
 Alterarea profilului lipidic: colesterol, trans, saturate
(fitosteroli)
 Funcţiile endoteliale (NO)
 Status inflamator vascular
- alimente cu rol antiinflamator (NO, veget, nuts, beans)
- alimente ce conţin endotoxine (animale procesate)
 Oxidarea LDL (vit C şi izoflavone)
 Stress oxidativ vascular (antioxidanţi)
 Afectare metabolică a vaselor: AGEP (găină), diabet
 Factorul mecanic: vârtejuri: HTA, stress
 Calcifierea plăcii aterosclerotice (vit K)
 Agregare plachetară, coagulare sanguină (NO, -3, -6)
 Inflamaţie
la nivel vascular
 Dietă antiinflamatorie
Reducerea statusului inflamator al organismului:
 Slăbire în greutate
 Antioxidanţi (vezi secţiunea cu pricina)
 Fructe oleaginoase (nuci-alune-seminţe)
 Diversitate în alimentaţia vegetariană
 Regimul vegetarian
 Fibre alimentare
 Probiotice (iaurt, probiotice farmacie)
 Verdeţuri crude zilnic
 Mere zilnic
 Evitare uleiuri cu grăsimi -6 (floare, porumb, struguri)
 Grăsimi -3: seminţe şi ulei de in, cânepă, canola
 Dietă antiinflamatorie
Reducerea statusului inflamator al organismului:
 Ciuperci champignon
 Leguminoase boabe (mazăre verde, fasole, linte, năut)
 Vegetale colorate: verzi, galbene, portocalii
 Broccoli
 Reducerea cartofilor clasici
Înlocuire cu: best: cartofi cu pulpă roşie, dar şi:
cartofi dulci, orez brun, quinoa, mei
 Răşina arborelui “sângele dragonului”
 Piper negru, scorţişoară Ceylon
 Ghimbir
 Citrice
 Dietă anti-endotoxinemie
Evitarea alimentelor care produc endotoxinemie:
 Evitarea produselor animale din comerţ
 Evitarea cărnii de pui din comerţ

Evitarea alimentelor cu xenobiotice proinflamatorii:

 Evitarea peştelui oceanic, conservă, crescătorii care
hrănesc peştii cu peşte oceanic (dioxine)
 Evitarea ambalajelor de plastic (depozitare, gătit)

Evitarea alimentelor cu mult acid arahidonic:

 Evitarea cărnii de pui din comerţ
 Evitarea ouălelor
 Ateroscleroza
Intervenţii dietetice în ateroscleroză:
 Alterarea profilului lipidic: colesterol, trans, saturate
(fitosteroli)
 Funcţiile endoteliale (NO)
 Status inflamator vascular
- alimente cu rol antiinflamator (NO, veget, nuts, beans)
- alimente ce conţin endotoxine (animale procesate)
 Oxidarea LDL (vit C şi izoflavone)
 Stress oxidativ vascular (antioxidanţi)
 Afectare metabolică a vaselor: AGEP (găină), diabet
 Factorul mecanic: vârtejuri: HTA, stress
 Calcifierea plăcii aterosclerotice (vit K)
 Agregare plachetară, coagulare sanguină (NO, -3, -6)
Oxidarea LDL
 Oxidarea LDL
Măsuri dietetice pentru combaterea oxidării LDL:

 Antioxidanţi liposolubili
Vit E, Vit D, Coenzima Q10, Gingko biloba
 Vitamina C naturală
Vezi slide-ul următor
 Rutin
Hrişcă, citrice, ceai, mere
 Izoflavone, lignani
Soia, seminţe de in
 Vitamina C
Surse dietetice:
 Acerola
 Măceşe, coacăze negre
 Ardei dulce şi iute
 Frunze de pătrunjel, kale
 Kiwi
 Crucifere (broccoli, conopidă, varză bruxelles, gulie)
 Citrice (pomelo, lămâie, portocale, clementine)
 Papaya
 Căpşuni, ananas
 Măcriş
 Mazăre gătită

Menţiune: suplimentarea artificială cu Vit C nu aduce

nimic
 Ateroscleroza
Intervenţii dietetice în ateroscleroză:
 Alterarea profilului lipidic: colesterol, trans, saturate
(fitosteroli)
 Funcţiile endoteliale (NO)
 Status inflamator vascular
- alimente cu rol antiinflamator (NO, veget, nuts, beans)
- alimente ce conţin endotoxine (animale procesate)
 Oxidarea LDL (vit C şi izoflavone)
 Stress oxidativ vascular (antioxidanţi)
 Afectare metabolică a vaselor: AGEP (găină), diabet
 Factorul mecanic: vârtejuri: HTA, stress
 Calcifierea plăcii aterosclerotice (vit K)
 Agregare plachetară, coagulare sanguină (NO, -3, -6)
Stress oxidativ şi
antioxidanţi
 Antioxidanţi
Antioxidanţi din surse cotidiene:
 Fructe în general
 Fructe de pădure (foarte bogate!)
 Verdeţuri valoroase (mentă, kale, spanac, urzici)
 Morcovi (inclusiv gătiţi), ardei roşii (cruzi!)
 Ceai alb, verde, cafea, cacao, ciocolată > 70% cacao
 Cuişoare, scorţişoară Ceylon, roşcovă, polen, ghimbir
 Goji, caise uscate, alte fructe uscate
 Pastă de roşii, sfeclă şi suc de sfeclă
 Vin roşu cu piper (suficient 1 păhărel mic)
 Mere, rodii
 Chilli, condimente, mirodenii
 Broccoli, usturoi
 Germeni de grâu
 Ateroscleroza
Intervenţii dietetice în ateroscleroză:
 Alterarea profilului lipidic: colesterol, trans, saturate
(fitosteroli)
 Funcţiile endoteliale (NO)
 Status inflamator vascular
- alimente cu rol antiinflamator (NO, veget, nuts, beans)
- alimente ce conţin endotoxine (animale procesate)
 Oxidarea LDL (vit C şi izoflavone)
 Stress oxidativ vascular (antioxidanţi)
 Afectare metabolică a vaselor: AGEP (găină), diabet
 Factorul mecanic: vârtejuri: HTA, stress
 Calcifierea plăcii aterosclerotice (vit K)
 Agregare plachetară, coagulare sanguină (NO, -3, -6)
Agresiune vasculară prin
deşeuri nutritive- produşi
de glicozilare avansată
(AGEP)
 AGEP - efecte
Efectele dăunătoare ale AGEP sunt similare
complicaţiilor cronice ale diabetului:

 Creier: Alzheimer, degenerescenţe senile

 Ochi: cataractă, degenerare maculară
 Inimă şi vase mari: ATS, HTA
cardiopatie ischemică, insuficienţă cardiacă,
accidente vasculare cerebrale, arteriopatie obliterantă
 Globule roşii: anemie
 Rinichi: boală renală cronică, insuficienţă renală
 Oase: osteoporoză, fracturi
 Muşchi, tendoane: pierdere masă şi forţă musculară
 AGEP - dietă
Evitare produşi de glicozilare avansată:

 Piele de găină
 Bacon prăjit
 Hot dog prăjit
 Fripturi
 Piept de pui la grill sau la cuptor
 McDonalds cu pui
 Burger cu carne de curcan
 Pui la grătar
 Peşte la cuptor
 Big Mac
 Chicken McNuggets
 Ateroscleroza
Intervenţii dietetice în ateroscleroză:
 Alterarea profilului lipidic: colesterol, trans, saturate
(fitosteroli)
 Funcţiile endoteliale (NO)
 Status inflamator vascular
- alimente cu rol antiinflamator (NO, veget, nuts, beans)
- alimente ce conţin endotoxine (animale procesate)
 Oxidarea LDL (vit C şi izoflavone)
 Stress oxidativ vascular (antioxidanţi)
 Afectare metabolică a vaselor: AGEP (găină), diabet
 Factorul mecanic: vârtejuri: HTA, stress
 Calcifierea plăcii aterosclerotice (vit K)
 Agregare plachetară, coagulare sanguină (NO, -3, -6)
 Factorul circulator
mecanic
Hipertensiune arterială,
stress cotidian
 Hipertensiune arterială
Măsuri dietetice:
 Slăbirea în greutate
 Reducerea aportului de sare
 Reducerea cărnurilor şi a produselor animale
 Reducerea consumului excesiv de alcool
 Consum de fructe şi legume intens colorate
 Creşterea consumului de potasiu
Roşii (concentrate), portocale, cartofi dulci, fasole
 Alimente care cresc oxidul nitric (vezi mai sus)
 Usturoi
 Renunţare la medicamente care cresc tensiunea
anticoncepţionale, antiinflamatoare nesteroidiene,
cortizon, eritropoetină
 Ateroscleroza
Intervenţii dietetice în ateroscleroză:
 Alterarea profilului lipidic: colesterol, trans, saturate
(fitosteroli)
 Funcţiile endoteliale (NO)
 Status inflamator vascular
- alimente cu rol antiinflamator (NO, veget, nuts, beans)
- alimente ce conţin endotoxine (animale procesate)
 Oxidarea LDL (vit C şi izoflavone)
 Stress oxidativ vascular (antioxidanţi)
 Afectare metabolică a vaselor: AGEP (găină), diabet
 Factorul mecanic: vârtejuri: HTA, stress
 Calcifierea plăcii aterosclerotice (vit K)
 Agregare plachetară, coagulare sanguină (NO, -3, -6)
 Calcifierea plăcii
aterosclerotice şi
vitamina K
 Vit K
Vit K împiedică calcifierea plăcii aterosclerotice
Surse naturale:
 Frunze de pătrunjel
 Busuioc, salvie, cimbru, amarant, coriandru
 Varză kale, collard
 Spanac, frunze de sfeclă
 Andive, arpagic, varză bruxelles, salată verde, ceapă v.
 Broccoli, salată verde roşie, varză, rucola, castraveţi
 Ulei canola, de măsline
 Seminţe de dovleac, sparanghel, varză roşie, praz
Surse artificiale:
 Vit K2, respectiv menaquinona Q7
Ex: “MenaQ7” (foarte eficient, necesare doze uriaşe)
 Ateroscleroza
Intervenţii dietetice în ateroscleroză:
 Alterarea profilului lipidic: colesterol, trans, saturate
(fitosteroli)
 Funcţiile endoteliale (NO)
 Status inflamator vascular
- alimente cu rol antiinflamator (NO, veget, nuts, beans)
- alimente ce conţin endotoxine (animale procesate)
 Oxidarea LDL (vit C şi izoflavone)
 Stress oxidativ vascular (antioxidanţi)
 Afectare metabolică a vaselor: AGEP (găină), diabet
 Factorul mecanic: vârtejuri: HTA, stress
 Calcifierea plăcii aterosclerotice (vit K)
 Agregare plachetară, coagulare sanguină (NO, -3, -6)
 Reologia sângelui
(agregare, coagulare)
 Antiagregante, anticoagulante
Dietă pentru fluidificarea sângelui:
 Alimente ce favorizează producerea de oxid nitric
 Reducerea grăsimilor -6
Ulei de floarea soarelui, porumb, seminţe struguri
 Creşterea grăsimilor -3
Ulei de in, seminţe de in, ulei şi seminţe cânepă, canola
 Ceaiul verde şi alb, frunze mentă, lemn dulce
 Alcool în moderaţie, oţet de mere
 Alimente ce conţin vit E (germeni de grâu)
 Fitoestrogeni: izoflavone soia, lignani din in
 Usturoi, castraveţi, ridichi
 Scorţişoară Ceylon, ghimbir, cimbru, paprika, curcuma
 Ciuperci, roşii (mai ales paste, suc)
 Fructe de pădure, citrice, mere, uscate (stafide, prune)
Funcţiile cardiace
 Variabilitatea frecvenţei cardiace
Definiţie: diferenţa dintre frecvenţa cardiacă
în timpul inspirului () şi expirului ()
Cu cât e mai mare diferenţa, cu atât e mai bine.
Este cel mai important factor de supravieţuire
după infarctul miocardic!
Alimentele care susţin o mare variabilitate a FC:

 Verdeţurile valoroase (kale, spanac, pătrunjel, mentă)

Exemplu:
- 4-5 frunze spanac sau
- 1 pumn frunze pătrunjel
- ceai de mentă (sau mai bine frunze de mentă crude)
- suc de varză kale
 Stabilitate împotriva aritmiilor
Majoritatea morţilor subite sunt cauzate de
aritmii cardiace fatale.
Magneziul (Mg) este elementul mineral esenţial
pentru combaterea aritmiilor !
Măsuri dietetice:
 Tărâţe de orez, grâu
 Seminţe de cânepă
 Seminţe de dovleac
 Cacao
 Verdeţuri (frunze mentă)
 Seminţe de in, susan, floarea soarelui, caju, soia, migdale,
germeni grâu, tărâţe ovăz, hrişcă, quinoa, fasole
 La nevoie 1 tb 200 mg Mg odată la 2 zile, seara