Alimentați

în

STRES
Desi dezvoltarea societatii iti ofera o multime
de avantaje, acest proces are si partile lui
intunecate, stresul reprezentand una din
consecintele nefaste. Factorii stresului pot fi de
ordin psihic (oboseala), de ordin socio-cultural
(nemultumiri pe plan profesional sau familial)
sau de ordin fizic (durerea, infectiile).

Stresul reprezinta un complex de reactii

emotionale, comportamentale si
psihologice la aspectele nocive si
adverse ale continutului si organizarii
mediului inconjurator, dar si ale
mediului de munca.
Stresul profesional se
afla pe locul doi in
topul problemelor de
sanatate profesionala
in Uniunea
Europeana.
Monotonia muncii,
termenele limita
foarte drastice,
tratamentul
necorespunzator la
locul de munca sunt
alti factori care
cauzeaza stresul
profesional.
Stresul pozitiv (sanatos) stimuleaza
angajatii si ii determina sa faca fata
cerintelor muncii, iar cel negativ
(excesiv) nu poate fi controlat si
poate produce efecte adverse
asupra sanatatii.

Stresul afecteaza sanatatea

determinand aparitia unor afectiuni
ale organismului cum ar fi
cardiopatia ischemica, afectiuni
psihice (anxietate, depresie, suicid),
afectiuni gastro-intestinale.
 Primul raspuns la stres este reactia de alarma,
denumita adesea reactia "lupta sau fugi".

Aceasta este declansata de anumite

impulsuri ale creierului, care
determina glanda pituitara (ce
dirijeaza intregul sistem hormonal
al organismului) sa trimita catre
glandele suprarenale mesaje
chimice prin care ii comunica sa
secrete adrenalina sau alti hormoni
ai stresului.
Deoarece am văzut că hormonii de
stres cauzează fluctuații ale
glicemiei și un consum mare de
energie pe perioade scurte, avem
nevoie, așadar, de surse de glucide
lente și vitamine din grupul B.

Este vorba de cereale integrale, paste făinoase,

orez, pâine
 Avem nevoie de antioxidanți (vitaminele A și C) și
minerale (calciu, magneziu, fier, potasiu) și triptofan
pentru a ajuta sistemul imunitar.

Vitamina A ne-o putem lua

din brânză/ brânzeturi, ouă,
pește gras, lapte și iaurt,
diverse produse cu adaos,
dar și din ficat și pate de
ficat (care trebuie totuși
consumate cu moderație, o
dată pe sătămână și, ideal,
evitate, în timpul sarcinii).
 Beta-carotenii sunt o sursă
importantă de vitamina A pe lângă
faptul că sunt și foarte gustoși –
legume și vegetale galbene, roșii și
verzi (spanac, morcovi, cartofi
dulci, ardei roșii), fructe galbene
(mango, papaya, caise).
 Calciul ni-l luăm din: lapte,
lactate și brânzeturi, anumite
vegetale cu frunze verzi (kale,
okra, spanac), pește consumat cu
oase (sardine), produse cu adaos
de calciu (băuturi pe baz de soia,
pâine și cereale).
 Cele mai bune surse de magneziu sunt
spanacul, nucile și pâinea integrală, iar
de potasiu – anumite legume și vegetale
(broccoli, varza de Bruxelles, păstârnac,
roșii, ardei gras, avocado), nuci și
semințe, pește, carne de vită, curcan și
pui, anumite fructe (banane, caise).
Avem nevoie de surse de vitaminele B6 (piridoxina), acid
pantotenic (B5) și acid folic (B9).
Cele mai bune surse alimentare pentru
acestea sunt:
• (B6) carne de porc, pasăre (pui,
curcan), anumiți pești, alune, soia,
germeni de grâu, ovăz, banane,
lapte, cereale fortificate cu adaos de
vitamine B
• (B5) carne de pui, vită/ vițel, ficat și
rinichi, ciuperci, avocado, cereale
fortificate (cu adaos de vitamine B)
• (B9) broccoli, varză de Bruxelles,
vegetale cu frunze verzi (spanach,
varză, salată, kale, mazăre, năut,
fasole boabe, ficat, cereale fortificate
cu acid folic.
Un nutrient este o substanță chimică
utilizată de către organismele vii
pentru supraviețuire, creștere și
reproducere.

Unii nutrienții sunt transformați în

molecule mai mici, cu scopul obținerii
energiei, precum sunt carbohidrații,
lipidele și proteinele, sau pot fi
transformați în produși de fermentație
(etanolul și acidul acetic), obținându-
se apă și dioxid de carbon.
 https://www.medcenter.ro/articole-medicale/ce-
alimente-sunt-recomandate-in-lupta-impotriva-stresului