ROLUL

VITAMINELOR
ÎN ORGANISM

Cojocaru Mircea Laurențiu

 Vitaminele
Vitaminele sunt substanțe chimice organice
necesare în cantități mici pentru ca organismul să fie
sănătos. Majoritatea vitaminelor nu pot fi sintetizate de
către organism, deci ele trebuie obținute din alimentație.
Suplimentarea cu vitamine este larg răspândită în
ziua de azi. Multor alimente li se adaugă vitamine în
plus față de ce conțin inițial în timpul procesului de
fabricație. Una din problemele suplimentării cu vitamine
este faptul că multe dintre ele cresc în mod semnificativ
apetitul. În ziua de astăzi, obezitatea este o problemă
serioasă, iar suplimentarea cu vitamine o poate crea sau
accentua. Există oameni care au devenit obezi datorită
suplimentării cu vitamine în copilărie sau adolescență
 Surse alimentare de vitamine

a)Vitamine liposolubile:
Vitamina A: oua, carne, lapte, branza, smantana, viscere (ficat,
rinichi), peste (cod), ulei de peste, morcovi, ardei kapia, ardei gras,
sfeclă roșie, spanac, varza roșie, tomate, salată verde, unt, urzică .
Vitamina D: branza, unt, margarina, lapte fortificat, peste, stridii,
cereale.
Vitamina E: grau, cereale (seminte), porumb, nuci, masline spanac si
alte legume frunze, uleiuri vegetale (din germeni de porumb,
floarea soarelui, soia), paine neagra, fasolea uscata, mazarea.
Vitamina K: legume verzi (salata verde, spanac, ceapa verde,
ierburi-marar, patrunjel, leustean), cereale, galbenus de ou.
 b)Vitamine hidrosolubile:

Folat: legume frunze verzi, alimente suplimentate, viscere (ficat),

carne, paine neagra.
Niacina: produse lactate, carne de pasare, peste si preparate din
peste, oua, legume, nuci, cereale imbogatite cu B3.
Acidul pantotenic si biotina: oua, peste, lactate, cereale integrale,
legume, drojdie, broccoli si alte legume din aceasta familie: varza,
salata.
Tiamina: cereale, paste, paine neagra si intermediara, preparate
din carne de porc, fasole uscata, mazare, peste, soia, produse
lactate, fructe (mai ales banane), drojdie de bere.
Vitamina B2: cereale pentru micul dejun, paste, branzeturi, lactate
fortificate, sucuri de fructe, bauturi energizante.
Vitamina B12: carne, in special viscere (ficat), produse de origine
animala (oua, lapte, carne de pasare si peste).
Vitamina B6: vegetale, in special avocado, nuci, drojdie, fasole
verde, produse animale- carne de pui, peste si ficat.
Vitamina C: citrice (in stare bruta, dar si in sucuri, desi mai putin),
capsuni, rosii, broccoli, napi, ceapa verde, cartofi. Principala sursa
este reprezentata de fructe si legume, continutul vitaminic al
acestora depinzand in functie de specie si de partea consumata
(frunze, radacina, tubercul).
 Vitaminele hidrosolubile- Lipsa de aport prin alimentație, provoacă
stări de policarență și nu de hipovitaminoză anume. Sunt absorbite la
nivelul intestinului subțire, trecând în circula ția portală. Se stochează în
cantități foarte mici și sunt eliminate urinar.De aceea trebuie continuu
furnizate prin alimentație . Excesul este, în general bine tolerat,
surplusul eliminându-se urinar, fară afectarea organismului. Excep ție
face supradozarea unora cum sunt acidul nicotinic și vitamina B6.
Un organism poate supraviețui pentru un timp fără vitamine, de și
deficitul prelungit de vitamine poate duce la boli, de obicei dureroase și
potențial fatale. Rezervele organismului de vitamine pot varia foarte
mult; un adult poate avea un deficit de vitamina A sau B12 de un an
sau mai mult înainte să se apară vreo boală, în timp ce vitamina B1 din
rezerve nu rezistă mai mult de două săptămâni.
Vitaminele solubile în grăsimi pot fi păstrate ca rezervă în organism
și sunt toxice când sunt luate în exces. Vitaminele solubile în apă nu
sunt păstrate în organism, cu excepția vitaminei B12, rezerva ei
aflându-se în ficat.
 Vitamina A
Efecte:
• întreține vederea, în special cea nocturnă
• ajută la formarea oaselor și dinților
• întreține sănătatea pielii, gingiilor, mucoaselor
• protejează contra infecțiilor
• reglează multiplicarea celulară și troficitatea mucoaselor
și a țesuturilor
• necesară în funcția de reproducere
• protejează celulele de acțiunea radicalilor liberi
 Vitamina B1(Tiamina )
Efecte:
• ajută la transformarea glucidelor și grăsimilor în energie
• are valoare în transmiterea influxului nervos
• are rol important în combaterea unor afecțiuni ca:
– polinevrite de diferite origini
– pareze, paralizii medulare și ale nervilor periferici și boli
infecțioase ale sistemului nervos
– accidente vasculare și afecțiuni cardiovasculare
– afecțiuni hepatice și ale căilor biliare
• stări de dezechilibru acido-bazic
Surse:legume uscate, fulgi de cereale, orez integral, pâine integrală,
drojdie de bere, tărâțe de grâu, lapte
 Vitamina B2(Riboflavina )
Efecte:
• este esențială în producerea de energie
• participă la degradarea proteinelor, glucidelor și grăsimilor
• indicată la alăptare
• este indicată în:
– conjunctivită, keratită
– catar de primăvară, afecțiuni alergice
• hemoragii retiniene, blefarospasm, fotofobie, hemeralopie
– enterocolite, porfinurie, insuficiență hepatică
• anemii, tulburări de absorbție a fierului
• este o vitamina hidrosolubila ce se inactiveaza rapid la lumina.
Este parte constitutiva a unor enzime cu rol in eliberarea energiei necesare
fiecarei celule. Acest lucru o face indispensabila organismului.
Surse:cereale integrale, drojdie de bere,ouă, lactate
Efecte:
Vitamina D
• favorizează absorbția calciului și fosforului
• indirect stimulează depunerea sărurilor minerale în oase
• indicații:
– rahitism, osteomalacie, facturi
– carii repetate
– decalcifiere în timpul sarcinii
– psoriazis, leziuni cutanate, lupus tuberculos
• contraindicații:
– nefrite, litiază renală
– procese degenerative cardiovasculare
– arterioscleroză
• nu se administrează doze mari în timpul sarcinii
Surse:gălbenuș de ou, unt, lapte de vacă
Expertii sunt de parere ca expunerea de 3 ori/saptamana la soare timp de 10-15
minute, este suficienta pentru a stimula sinteza acestei vitamine, cu
asigurarea cantitatii necesare organismului. Vitamina D faciliteaza
absorbtia calciului si depunerea sa in oase si dinti (asigurand astfel o
rezistenta crescuta acestor structuri) si intervine in homeostazia fosforului.
 Vitamina E
Efecte:
• protejează organismul față de acțiunea radicalilor liberi
• participă la formarea și protejarea globulelor roșii și ale țesuturilor
• indicații:
– sterilitate (la ambele sexe),avort habitual, iminen ță de
avort,vărsături,tulburări neuromusculare survenite în cursul sarcinii
– prurit vulvar, hepatită epidemică și cronică,distrofii musculare,
reumatism muscular, insuficiență cardiacă, infarct
miocardic,Psoriazis,acnee
• sclerodermie
• hepatoprotector (prin sinteza unor produsi), rol de a stimula proliferarea
celulara si de a forma hematiile, si faciliteaza utilizarea vitaminei K in
organism.
• mentinerea structurii si functiei normale a organelor de reproducere, in
asigurarea troficitatii sistemului muscular.

Surse:ulei de germeni de porumb, ulei de germeni de floarea soarelui,

semințe de floarea soarelui, alune, spanac, pâine neagră, unt, cartofi
prăjiți, făină de grâu, varză, ouă
 Vitamina K
Efecte:
• participă la formarea de protrombină (un coagulant
natural al sângelui)
• participă la formarea oaselor
• indicat în prevenirea hemoragiilor cu diverse localizări
Surse: spanac, salată verde, urzici, roșii, mazăre, cereale,
uleiuri vegetale, ouă, lactate
Desi nu este o vitamina esentiala, rolurile sale in procesul
coagularii (efecte procoagulante) o fac indispensabila
organismului. Studii recente demonstreaza ca vitamina
K este implicata si in mentinerea rezistentei si
integritatii structurilor osoase la persoanele in varsta
 Vitamina B6 si B12
• Vitamina B6 - se prezinta sub 3 forme: piridoxina, piridoxal,
piridoxamina, insa specialistii au integrat toate formele sub
denumirea de piridoxina. Vitamina B6 face parte din complexe
enzimatice implicate in metabolismul proteinelor si aminoacizilor
(deci, cu cat consumul de proteine va fi mai ridicat, cu atat
necesarul va fi mai mare). Alte roluri asociate vitaminei B6 sunt
stimularea cresterii si dezvoltarii, cresterea capacitatii de aparare
impotriva infectiilor, favorizarea activitatii cerebrale.
• Vitamina B12 - se mai numeste ciancobalamina si, ca si restul
vitaminelor din grupul B, indeplineste roluri in complexele
enzimatice asociate diverselor metabolisme. De asemenea,
promoveaza reepitelizarea mucoasei digestive (rol important in
ulcer), stimuleaza dezvoltarea si intretine activitatea maduvei
hematoformatoare.
 Vitamina B7 si B3
• Biotina - sau vitamina B7, face parte din grupul vitaminelor B si are
rol esential in metabolismul proteinelor si carbohidratilor, in
procesul de gluconeogeneza, precum si in producerea unor
hormoni si sinteza de colesterol si acizi grasi. Alte functii
importante ale biotinei sunt: mentinerea in limite normale a
glicemiei si promovarea sanatatii fanerelor (par si unghii).

• Niacina - sau vitamina PP (B3) apartine complexului B.

Apartenenta la familia vitaminelor B explica functiile ei in procesele
metabolice, avand rol esential in eliberarea energiei din moleculele
de glucide, lipide si proteine. Printre alte functii se numara:
scaderea nivelului colesterolului din sange, mentinerea sanatatii
pielii si promovarea functionalitatii la randament maxim a
structurilor nervoase.
 Vitamina B12 si B5
• Acidul folic - folatul functioneaza in organism in stransa legatura cu
vitamina B12, fiind implicat in formarea hematiilor. Prezenta lui
este necesara si sintezei de AND (iar prin aceasta, acidul folic este
implicat in procesul de crestere si dezvoltare tisulara, pe care il
controleaza strict). Acidul folic are roluri protectoare pentru fat, pe
care il protejeaza impotriva aparitiei diverselor anomalii
congenitale, de aceea femeile insarcinate ar trebui sa fie foarte atente
la nivelul acestei vitamine. Printre cele mai frecvente malformatiii
legate de insuficienta acidului folic se numara si spina bifida.

• Acidul pantotenic - sau vitamina B5, este o vitamina hidrosolubila

esentiala, implicata in metabolismul si sinteza carbohidratilor,
proteinelor, lipidelor, in special colesterolului (prin intermediul
unei coenzime la a carei formare contribuie, coenzima A). Prezenta
lui este importanta in sarcina, acesta promovand evolutia normala a
gestatiei.
 Deficitul vs.supradozajul de vitamine
• Deficitul unei singure vitamine poate provoca tulburări sau chiar
afecţiuni medicale. Carenţele de vitamine apar nu numai din cauza unei
alimentaţii incorecte, ci şi din cauze cum ar fi: preparea termică care
distruge vitaminele, anorexia, dezechilibrele de la nivelul florei
intestinale (flora sintetizează vitamine), dereglarea absorbţiei vitaminelor
pe tractul gastro-intestinal, parazitozele (invadarea organismului cu
paraziţi patogeni) sau stări fiziologice precum perioada alăptării, sarcina,
creşterea.
• Majoritatea oamenilor cred că aceste pastile sunt naturale şi sigure şi au o
încredere oarbă în ele, din moment ce se pot elibera fără prescripţie
medicală. Totuşi, problema nu este chiar atât de simplă.
• Supradozajul cu vitamina E, de exemplu, poate creşte riscul apariţiei
hemoragiilor, mai ales dacă pacientul ia anumite medicamente pentru
inimă, de genul anticoagulantelor, scade fertilitatea, provoacă
anemie, tulburări ale sistemului nervos central, tulburări
neuromusculare, alterarea retinei. Pe de altă parte, prea multă
vitamina A creşte riscul apariţiei cancerului la ficat şi la plămâni, putând
cauza şi malformaţii congenitale sau reducerea densităţii oaselor.
Consumate in doze mari (prin abuzul de suplimente nutritive
farmaceutice), vitaminele pot cauza diverse intoxicatii.