Rezumatul complet

TITLUL GHIDULUI

Diagnosticul cancerului pulmonar: ghid.

BIBLIOGRAFIE

Rivera MP, Detterbeck F, Mehta AC. Diagnosis of lung cancer: the guidelines
(„Diagnosticul cancerului pulmonar: ghid”). Chest, ianuarie 2003;123(1
Suppl):129S-36S. [35 references] PubMed

STATUTUL GHIDULUI

Notă: Acest ghid a fost actualizat. National Guideline Clearinghouse (Casa

Naţională de Sistematizare a Ghidurilor (CNSG)) lucrează la actualizarea acestui
rezumat.

CONŢINUTUL COMPLET AL REZUMATULUI

DOMENIUL DE APLICARE
METODOLOGIE – inclusiv schema de gradare şi analiza costurilor
RECOMANDĂRI
DOVEZI CARE CONFIRMĂ RECOMANDĂRILE
AVANTAJELE/PREJUDICIILE LEGATE DE IMPLEMENTAREA RECOMANDĂRILOR
GHIDULUI
IMPLEMENTAREA GHIDULUI
CATEGORIILE DE RAPORTARE A CALITĂŢII ASISTENŢEI MEDICALE NAŢIONALE,
ELABORATE DE INSTITUTUL DE MEDICINĂ (IM)
IDENTIFICAREA ŞI DISPONIBILITATEA INFORMAŢIEI
DECLARAŢIE PRIVIND NEASUMAREA RESPONSABILITĂŢII

DOMENIUL DE APLICARE

MALADIA/CONDIŢIA

Cancer pulmonar

CATEGORIA GHIDULUI

Diagnostic

SPECIALIZAREA CLINICĂ

Oncologie
Medicină pulmonară
Chirurgie toracică
1 of 14
UTILIZATORI

Medicii

OBIECTIVELE GHIDULUI

Oferirea de informaţii clinice relevante, bazate pe dovezi, pentru diagnosticul

cancerului pulmonar suspectat

POPULAŢIA ŢINTĂ

Pacienţii la care se suspectează cancer pulmonar, cu rezultate anormale ale

radiografiei toracelui sau cu simptome cauzate de efectele locale sau sistemice ale
tumorii.

INTERVENŢII ŞI PRACTICI LUATE ÎN CONSIDERARE

Modalităţi de diagnosticare a cancerului pulmonar suspectat:

1. Citologia sputei
2. Bronhoscopia cu bronhoscopul flexibil şi proceduri auxiliare (biopsie, citologie
prin periere, spălătură, aspirare prin puncţie transbronşică (APTB) şi lavaj
bronhoalveolar (LBA)
3. Aspirare prin puncţie transtoracică (APTT), inclusiv utilizarea scanării
tomografice sau a fluoroscopiei ghidate
4. Utilizarea puncţiei, puncţiei biopsice sau a biopsiei prin incizie

REZULTATE MAJORE LUATE ÎN CONSIDERARE

• Sensibilitatea şi specificitatea analizelor de diagnosticare

• Precizia modalităţilor de diagnosticare (rata erorilor de diagnosticare)

METODOLOGIE

METODE UTILIZATE PENTRU COLECTAREA/SELECTAREA DOVEZILOR

Consultarea literaturii publicate (surse primare)

Căutarea în bazele de date electronice

DESCRIEREA METODELOR UTILIZATE PENTRU COLECTAREA/SELECTAREA

DOVEZILOR

Informaţii generale

Ca primul pas la identificarea dovezilor pentru fiecare subiect, autorii ghidului au

apelat la sintezele existente de dovezi, ce includ ghidurile, evaluările sistematice şi
meta-analizele. Autorii au cercetat bazele de date bibliografice computerizate
inclusiv MEDLINE, Cancerlit, CINAHL şi HealthStar, Baza de date de colaborare
Cochrane a rezumatelor evaluărilor eficienţei, Casa Naţională de Sistematizare a

2 of 14
Ghidurilor, şi baza de căutare a Institutului Naţional de Cancer. Căutările
computerizate efectuate pînă în iulie 2001 utilizau termenii MeSH

Strategia specifică diagnosticului cancerului pulmonar

Pentru stabilirea diagnosticului de cancer pulmonar, autorii ghidului au formulat

patru întrebări-cheie, la care se putea răspunde printr-o evaluare cuprinzătoare a
dovezilor publicate:

1. Care sunt caracteristicile de performanţă (sensibilitate şi specificitate) ale

citologiei sputei pentru diagnosticul cancerului pulmonar, avînd în vedere
localizarea tumorii (centrală sau periferică)?
2. Care sunt caracteristicile de performanţă (sensibilitate şi specificitate) ale
bronhoscopiei flexibile şi a procedurilor ei auxiliare (biopsie, citologie prin
periere, spălătură, aspirare prin puncţie transbronşică (APTB) şi lavaj
bronhoalveolar (LBA)) pentru diagnosticul tumorilor centrale (endobronşice),
ca opuse celor periferice, şi pentru diagnosticul leziunilor periferice < 2 cm şi
> 2 cm în diametru?
3. Care sunt caracteristicile de performanţă (sensibilitate şi specificitate) ale
aspirării prin puncţie transbronşică (APTB) ca modalitate de diagnostic cu un
accent sporit pe dimensiunea şi locaţia cancerului suspectat?
4. Care este rata erorilor de diagnosticare cînd se face diferenţa între cancerul
pulmonar cu celule non-mici şi cancerul pulmonar cu celule mici, generate de
tehnici de diagnosticare diferite (bronhoscopie şi citologia sputei)?

Pentru a răspunde la aceste întrebări, Duke University, susţinută printr-un

contract cu Colegiul American al Medicilor Pulmonologi, a efectuat o căutare
automatizată în baza de date bibliografice MEDLINE, perioada 1966 - iulie 2001, în
HealthStar, şi Biblioteca Cochrane. Căutarea a utilizat termenii neoplasm
pulmonar, neoplasm bronşic, bronhoscopie, biopsie, puncţie, spută, citodiagnostic,
randament,valoarea predictivă a testelor, şi sensibilitatea şi specificitatea. În plus,
căutarea a cuprins şi listele de referinţă ale studiilor incluse, ghidurile de practică,
evaluările sistematice şi meta-analizele.

Autorii au selectat studii ale cel puţin 50 de pacienţi cu cancer pulmonar

suspectat, în care se comparau rezultatele testelor cu un standard de referinţă ce
cuprinde patologia/histologia, diagnosticul citologic definitiv sau monitorizarea
radiografică timp de cel puţin 1 an. În plus, au fost luate în considerare
următoarele teste de diagnosticare: examenul citologic al sputei (expectorate sau
aspirate, spontane sau provocate); bronhoscopia flexibilă (inclusiv oricare din
următoarele: biopsie, periere, spălătură, APTB sau LBA) şi APTT. Studiile au fost
necesare pentru a raporta suficiente date pentru completarea unui tabel 2 x 2 de
comparare a rezultatelor testelor cu un diagnostic standard de referinţă. În cazul
în care prea puţine studii corespundeau criteriilor, au fost identificate alte studii
care descriau randamentul diagnosticului (sensibilitatea) printre pacienţii cu
cancer pulmonar. În cazurile posibile, performanţa diagnosticului a fost estimată
separat pentru pacienţii cu leziuni centrale (endobronşice), leziuni periferice mai
mari de 2 cm în diametru şi leziuni periferice mai mici de 2 cm în diametru.

NUMĂRUL DOCUMENTELOR SURSĂ

Nu este specificat
3 of 14
METODE UTILIZATE PENTRU EVALUAREA CALITĂŢII ŞI CONSOLIDAREA
DOVEZILOR

Consensul experţilor
Analiza conform unei scheme de gradare (schema dată)

SCHEMA DE GRADARE PENTRU A STABILI CÎT DE SOLIDE SUNT DOVEZILE

Schema Grupului Operativ de Servicii Preventive al Statelor Unite ale Americii

(GOSPSUA) prezintă un ghid general de desemnare a următoarelor grade de
dovezi: bune, moderate, sau nesatisfăcătoare. În general, dovezile bune
includ studii clinice randomizate, prospective şi controlate, iar dovezile
nesatisfăcătoare includ studii de caz şi experienţa clinică. Studiile cu o calitate
moderată a dovezilor cum sunt studiile controlate istoric sau analizele
retrospective, se plasează între cele două niveluri de dovezi prezentate mai sus.
Pe lîngă structura studiului se ia în considerare şi calitatea studiului. Abordarea
GOSPSUA foloseşte criterii bine cunoscute la gradarea calităţii studiilor individuale
pentru o varietate de tipuri de structuri de studii (ex., studiile de precizie a
diagnosticului şi studiile caz-control). Pragul de delimitare între dovezile bune,
moderate şi nesatisfăcătoare nu este explicit şi este lăsat la discreţia evaluatorilor
şi membrilor comisiei executive.

Evaluarea domeniului de aplicare şi a calităţii ghidurilor clinice

Ghidurile clinice identificate prin căutarea sistematică au fost evaluate de cel puţin
patru evaluatori prin utilizarea instrumentului de Apreciere a Ghidurilor pentru
Cercetare şi Evaluare (AGCE).

METODE UTILIZATE LA ANALIZA DOVEZILOR

Meta-analize
Evaluarea meta-analizelor publicate
Evaluarea sistematică cu tabele de dovezi

DESCRIEREA METODELOR UTILIZATE LA ANALIZA DOVEZILOR

Nu este specificată

METODE UTILIZATE LA FORMULAREA RECOMANDĂRILOR

Consens neoficial

DESCRIEREA METODEI UTILIZATE LA FORMULAREA RECOMANDĂRILOR

Fiecare comisie de autori a primit o listă cuprinzătoare a evaluărilor sistematice şi

meta-analizelor existente, precum şi alte ghiduri publicate de alte grupuri. În plus,
pentru cinci dintre subiectele principale (prevenirea, screening-ul, diagnosticul,
determinarea [invazivă şi non-invazivă] a stadiului clinic) au fost efectuate noi
evaluări sistematice (vezi capitolele "Descrierea metodei utilizate la colectarea
dovezilor” şi "Descrierea metodei utilizate la analiza dovezilor”). Pentru toate

4 of 14
 celelalte subiecte, comisiile de autori au fost responsabile de identificarea şi
interpretarea studiilor care nu erau acoperite în sintezele sau ghidurile existente.

Ghidurile elaborate de comisia de autori au fost distribuite la întregul panou de

experţi, aceştia fiind solicitaţi să prezinte comentarii pînă la organizarea unei
întîlniri. În cadrul întîlnirii, recomandările propuse au fost evaluate, discutate şi
votate de întregul panou. Pentru aprobare a fost necesar consensul, definit ca
acordul majorităţii. Diferenţele de opinie au fost soluţionate prin revizuirea
recomandărilor propuse, a raţionamentului sau a gradului, pînă s-a ajuns la un
consens. Dovezile ce confirmă recomandările au fost rezumate şi recomandările
au fost gradate în modul stabilit. Comitetul executiv a evaluat nivelul dovezii,
avantajul net şi gradul recomandării.

Valori

La formularea recomandărilor ghidului, panoul a luat în considerare datele privind

statutul funcţional, calitatea şi durata vieţii, toleranţa la tratament şi alinarea
simptomelor. Costul nu a fost luat în considerare în mod explicit la elaborarea
ghidului. Datele privind aceste rezultate au fost cîntărite, fără a se utiliza o analiză
explicită a deciziei sau alte metode de analiză a modelelor. Valorile asociate
tipurilor de rezultate au variat în funcţie de scenariile clinice. De exemplu, în unele
situaţii a fost luată în considerare speranţa de viaţă, ca în cazul efectelor depistării
precoce. În alte situaţii, s-a pus un accent mai mare pe calitatea vieţii, cum este
asistenţa medicală paliativă şi creşterea speranţei de viaţă cu chemoterapia în
stadiul IV de boală.

SCHEMA DE GRADARE PENTRU A STABILI CÎT DE SOLIDE SUNT DOVEZILE

Schema de gradare a autorului ghidului este o modificare a gradărilor GOSPSUA

pentru a permite recomandările referitoare la un serviciu atunci cînd (1) dovezile
sunt nesatisfăcătoare, (2) evaluarea avantajului net este moderată spre înaltă şi
(3) există un consens între experţii panoului pentru a le recomanda. Această
schimbare a fost necesară deoarece, spre deosebire de serviciile preventive
(oferirea de rutină a testelor sau tratamentelor la persoanele sănătoase) la care
calitatea dovezilor este înaltă, deciziile clinice privind tratamentul pacienţilor cu
cancer pulmonar se bazează, în multe cazuri, pe interpretarea dovezilor
disponibile, chiar dacă calitatea acestora este nesatisfăcătoare. Această adaptare
face diferenţă între intervenţiile bazate pe dovezi nesatisfăcătoare pentru care
există un consens (gradul C) şi intervenţiile bazate pe dovezi Nesatisfăcătoare
pentru care nu există un consens (gradul I).

Gradul recomandărilor şi estimarea avantajului net

Gradul recomandărilor se bazează atît pe calitatea dovezilor, cît şi pe avantajul

net al serviciului (test, procedură, etc).

Gradul A Panoul recomandă cu insistenţă ca medicii să ofere de rutină [serviciul]

la pacienţii pentru care este necesar. O recomandare "A" indică dovezi bune că
[serviciul] îmbunătăţeşte rezultatele tratamentului şi că avantajele depăşesc
substanţial prejudiciile.

5 of 14
 Gradul B Panoul recomandă ca medicii să ofere de rutină [serviciul] la pacienţii
pentru care este necesar. O recomandare "B" indică dovezi cel puţin moderate că
[serviciul] îmbunătăţeşte rezultatele tratamentului şi că avantajele depăşesc
prejudiciile.

Gradul C Panoul recomandă ca medicii să ofere de rutină [serviciul] la pacienţii

pentru care este necesar. O recomandare "C" indică că a existat un consens între
experţii panoului pentru a recomanda [serviciul], dar dovezile privind eficienţa
[serviciului] lipsesc, sunt de proastă calitate, intră în conflict şi echilibrul dintre
avantaje şi prejudicii nu poate fi stabilit în baza dovezilor disponibile

Gradul D Panoul nu este de acord ca medicii să ofere de rutină [serviciul]. O

recomandare "D" indică dovezi cel puţin moderate că [serviciul] nu este eficient
sau că prejudiciile depăşesc avantajele.

Gradul I Panoul conchide că dovezile sunt insuficiente şi se pronunţă pentru sau

împotriva [serviciului]. O recomandare "I" indică că dovezile privind eficienţa
[serviciului] lipsesc, sunt de proastă calitate, intră în conflict şi echilibrul dintre
avantaje şi prejudicii nu poate fi stabilit în baza dovezilor disponibile şi experţii nu
au ajuns la un consens pentru a le recomanda.

Avantajul net

Nivelurile avantajului net se bazează pe estimarea clinică. Avantajul net estimat

poate fi redus dacă există incertitudini la estimarea avantajelor şi prejudiciilor.

Avantaj substanţial: Avantajele depăşesc considerabil prejudiciile

Avantaj moderat: Avantajele depăşesc prejudiciile

Avantaj mic/nesemnificativ: Avantajele depăşesc prejudiciile într-o măsură

clinică minimă

Avantaj inexistent/negativ: Prejudiciile egalează sau depăşesc avantajele, nu

sunt importante din punct de vedere clinic

ANALIZA COSTULUI

Nu a fost efectuată nici o analiză oficială a costului şi meta-analizele publicate nu

au fost evaluate.

METODA DE VALIDARE A GHIDULUI

Evaluarea de către colegi

DESCRIEREA METODEI DE VALIDARE A GHIDULUI

După o evaluare cuprinzătoare de către panoul de experţi şi comitetul executiv,

ghidul a fost evaluat şi aprobat de Comitetul de Sănătate şi Ştiinţă al Colegiului
American al Medicilor Pulmonologi (CAMP) şi ulterior de Consiliul de conducere al
Colegiului American al Medicilor Pulmonologi.
6 of 14
 RECOMANDĂRI

RECOMANDĂRI MAJORE

Notă: Ghidul a fost actualizat. Casa Naţională de Sistematizare a Ghidurilor

(CNSG) lucrează la actualizarea acestui rezumat. Recomandările prezentate în
continuare se bazează pe versiunea precedentă a ghidului.

Fiecare recomandare este gradată în baza nivelului dovezilor (bune, moderate,

nesatisfăcătoare), avantajului net (substanţial, moderat, mic/nesemnificativ,
inexistent/negativ) şi a gradului recomandărilor (A, B, C, D, I). Definiţiile sunt
prezentate la sfîrşitul capitolului „Recomandări majore”.

Abordarea generală a diagnosticului

1. La pacienţii suspectaţi cu cancer pulmonar cu celule mici, în baza rezultatelor

clinice şi radiografice, diagnosticul trebuie să fie stabilit prin metoda care este
cea mai uşoară (citologia sputei, aspirare prin ac fin şi bronhoscopie, inclusiv
aspirare prin puncţie transbronşică), după cum indică prezentarea pacientului.
Nivelul dovezii - moderat; avantaj - moderat; gradul recomandării - B
2. La pacienţii suspectaţi cu cancer pulmonar cu efuzie pleurală accesibilă,
trebuie să se stabilească un diagnostic definitiv al efuziei pleurale prin puncţie
pleurala. Nivelul dovezii - moderat; avantaj - substanţial; gradul
recomandării - B
3. La pacienţii cu efuzie pleurală accesibilă şi rezultate negative ale citologiei
fluidului pleural (după cel puţin două puncţii pleurale) trebuie să se efectueze
toracospia. Nivelul dovezii - moderat; avantaj - moderat; gradul
recomandării - B
4. La pacienţii suspectaţi cu cancer pulmonar cu o localizare extratoracică
izolată, în care se suspectează metastaza, diagnosticul trebuie să fie obţinut
prin aspirare cu ac fin sau biopsie a porţiunii la distanţă. Nivelul dovezii -
moderat; avantaj - substanţial; gradul recomandării - B
5. La pacienţii suspectaţi cu cancer pulmonar şi care prezintă leziuni în mai
multe porţiuni distante, tipice pentru metastază, dar la care o biopsie a
porţiunii metastatice se efectuează cu dificultate, trebuie să se stabilească
diagnosticul leziunii pulmonare primare prin metoda cea mai uşoară şi sigură
(citologia sputei, bronhoscopie, sau aspirare prin puncţie transtoracică).
Nivelul dovezii - nesatisfăcător; avantaj - moderat; gradul
recomandării - C
6. La pacienţii suspectaţi cu cancer pulmonar şi care nu au metastaze la distanţă
sau efuzii pleurale cunoscute, dar au o infiltraţie extinsă a mediastinului,
stabilită prin radiografie, diagnosticul trebuie să fie stabilit prin examinarea
ţesutului mediastinal prin metoda care se dovedeşte cea mai eficientă (ex.
bronhoscopie cu aspirare prin puncţie transbronşică, aspirare prin puncţie
transtoracică sau mediastinoscopie), în funcţie de localizarea tumorii. Nivelul
dovezii - moderat; avantaj - moderat; gradul recomandării - B
7. La pacienţii cu leziuni periferice izolate, cu o suspiciune moderată de cancer
pulmonar şi care prezintă simptome de boală în stadiu timpuriu (ex. rezultate
negative ale tomografiei toracice computerizate a mediastinului) şi urmează
să fie operaţi, trebuie să se efectueze o biopsie prin excizie şi o lobectomie
ulterioară dacă se confirmă un cancer pulmonar operabil. Nivelul dovezii -
nesatisfăcător; avantaj - substanţial; gradul recomandării - C
7 of 14
Diagnosticul tumorii primare

8. La pacienţii cu o leziune centrală care prezintă sau nu hemoptizie, primul pas

rezonabil la stabilirea diagnosticului îl constituie citologia sputei (cel puţin trei
probe) (în centrele specializate în recoltarea, manipularea şi interpretarea
probelor de spută). Nivelul dovezii - moderat; avantaj - substanţial;
gradul recomandării - B
9. La pacienţii cu o leziune periferică cu suspiciune de cancer pulmonar, citologia
sputei (în centrele specializate în recoltarea, manipularea şi interpretarea
probelor de spută) poate să confirme diagnosticul de cancer pulmonar. Cu
toate acestea, citologia sputei cu rezultate negative trebuie să fie urmată de
analize ulterioare pentru a diagnostica definitiv leziunea pulmonară periferică.
Nivelul dovezii - moderat; avantaj - moderat; gradul recomandării - B
10. La pacienţii cu o leziune centrală, bronhoscopia este metoda cea mai sensibilă
de confirmare a diagnosticului de cancer. Nivelul dovezii - moderat;
avantaj - substanţial; gradul recomandării - B
11. La pacienţii cu o leziune centrală cu suspiciune de cancer pulmonar,
rezultatele benigne nespecifice ale bronhoscopiei trebuie să fie urmate de
analize ulterioare pentru a exclude cancerul. Nivelul dovezii - moderat;
avantaj - substanţial; gradul recomandării - B
12. La pacienţii cu leziuni periferice mici (< 2 cm), sensibilitatea bronhoscopiei
este mică. Prin urmare, rezultatele nespecifice ale bronhoscopiei leziunii
periferice cu suspiciune de cancer pulmonar, necesită analize ulterioare
pentru a exclude definitiv cancerul. Nivelul dovezii - bun; avantaj -
substanţial; gradul recomandării - A
13. În cazul leziunii pulmonare periferice, aspirarea prin puncţie transtoracică are
o sensibilitate mai mare decît bronhoscopia. Aceasta este procedura selectată
pentru confirmarea diagnosticului cancerului pulmonar la pacienţii la care este
indicată (pacienţii la care este planificată o terapie preoperatorie sau nu este
posibilă operaţia). Nivelul dovezii - bun; avantaj - substanţial; gradul
recomandării - A
14. Rezultatul nespecific al APTT a leziunii cu suspiciune de cancer pulmonar are o
rată înaltă de rezultate negative false şi, din aceste motive trebuie să se
efectueze şi alte analize pentru a stabili un diagnostic definitiv. Nivelul
dovezii - bun; avantaj - substanţial; gradul recomandării - A
15. La pacienţii cu o leziune cu suspiciune moderată de cancer pulmonar, la care
boala este limitată şi care urmează să fie operaţi, APTT nu joacă nici un rol
(cu excepţia cazului în care este planificată o terapie preoperatorie). Acestor
pacienţi trebuie să li se efectueze o biopsie prin excizie şi o lobectomie
ulterioară dacă cancerul pulmonar a fost confirmat. Nivelul dovezii - bun;
avantaj - moderat; gradul recomandării - B
16. La pacienţii cu suspiciune de cancer pulmonar, diagnosticul cancerului cu
celule non-mici stabilit în baza citologiei (a sputei, probe APTT sau probe
bronhoscopice) este foarte sigur şi poate fi acceptat ca avînd un nivel înalt de
siguranţă. Nivelul dovezii - bun; avantaj - moderat; gradul
recomandării - B
17. Nu trebuie să fie exclusă posibilitatea unui diagnostic greşit al cancerului cu
celule mici stabilit în baza probei citologice, dacă prezentarea clinică sau
cursul clinic nu corespund cu cele ale cancerului cu celule mici. În acest caz,
trebuie să fie efectuate analize ulterioare pentru a stabili definitiv tipul
celulelor. Nivelul dovezii - bun; avantaj - substanţial; gradul
recomandării - A

8 of 14
 Nivelul dovezilor

În general, dovezile bune includ studii clinice randomizate, prospective şi

controlate, iar dovezile nesatisfăcătoare includ serii de caz şi experienţa clinică.
Studiile cu o calitate moderată a dovezilor, de exemplu: studiile controlate istoric
sau analizele retrospective, se plasează între aceste două categorii.

Gradul recomandărilor

Gradul A Panoul recomandă cu insistenţă ca medicii să ofere de rutină [serviciul]

la pacienţii pentru care este necesar. O recomandare "A" indică dovezi bune că
[serviciul] îmbunătăţeşte rezultatele tratamentului şi că avantajele depăşesc
substanţial prejudiciile.

Gradul B Panoul recomandă ca medicii să ofere de rutină [serviciul] la pacienţii

pentru care este necesar. O recomandare "B" indică dovezi cel puţin moderate că
[serviciul] îmbunătăţeşte rezultatele tratamentului şi că avantajele depăşesc
prejudiciile.

Gradul C Panoul recomandă ca medicii să ofere de rutină [serviciul] la pacienţii

pentru care este necesar. O recomandare "C" indică că a existat un consens între
experţii panoului pentru a recomanda [serviciul], dar dovezile privind eficienţa
[serviciului] lipsesc, sunt de proastă calitate, intră în conflict şi echilibrul dintre
avantaje şi prejudicii nu poate fi stabilit în baza dovezilor disponibile

Gradul D Panoul nu este de acord ca medicii să ofere de rutină [serviciul]. O

recomandare "D" indică dovezi cel puţin moderate că [serviciul] nu este eficient
sau că prejudiciile depăşesc avantajele

Gradul I Panoul conchide că dovezile sunt insuficiente şi se pronunţă pentru sau

împotriva [serviciului]. O recomandare "I" indică că dovezile privind eficienţa
[serviciului] lipsesc, sunt de proastă calitate, intră în conflict şi echilibrul dintre
avantaje şi prejudicii nu poate fi stabilit în baza dovezilor disponibile, iar experţii
nu au ajuns la un consens pentru a le recomanda.

Avantajul net

Nivelurile avantajului net se bazează pe estimarea clinică. Avantajul net estimat

poate fi redus dacă există incertitudini la estimarea avantajelor şi prejudiciilor.

Avantaj substanţial: Avantajele depăşesc considerabil prejudiciile

Avantaj moderat: Avantajele depăşesc prejudiciile

Avantaj mic/nesemnificativ: Avantajele depăşesc prejudiciile într-o măsură

clinică minimă

Avantaj inexistent/negativ: Prejudiciile egalează sau depăşesc avantajele, nu

sunt importante din punct de vedere clinic

ALGORITM CLINIC
9 of 14
 Nu este oferit nici unul

DOVEZI CARE CONFIRMĂ RECOMANDĂRILE

TIPUL DOVEZILOR CE CONFIRMĂ RECOMANDĂRILE

Tipul dovezilor de confirmare este identificat şi gradat pentru fiecare recomandare

(vezi capitolul „Recomandări majore”).

AVANTAJELE/PREJUDICIILE LEGATE DE IMPLEMENTAREA

RECOMANDĂRILOR GHIDULUI

AVANTAJE POTENŢIALE

Abilitatea de a alege cea mai bună modalitate de diagnosticare a cancerului

pulmonar va maximaliza eficienţa procedurii selectate la diagnosticare şi
determinarea stadiului bolii şi va permite evitarea procedurile invazive multiple
sau inutile pentru pacient, cu o atenţie specială acordată planului de tratament.

PREJUDICII POTENŢIALE

• Riscul de rezultate fals-pozitive şi fals-negative

• Riscul legat de procedurile invazive

IMPLEMENTAREA GHIDULUI

DESCRIEREA STRATEGIEI DE IMPLEMENTARE

1. Colegiul American al Medicilor Pulmonologi (CAMP) elaborează o serie de

prezentări PowerPoint, care pot fi descărcate de medici şi utilizate în
programele educative.
2. CAMP elaborează un Ghid de Referinţă Rapidă (GRR) în format electronic şi pe
hîrtie, pentru referinţe mai accesibile.

CATEGORIILE DE RAPORTARE A CALITĂŢII ASISTENŢEI MEDICALE

NAŢIONALE, ELABORATE DE INSTITUTUL DE MEDICINĂ

NECESITATEA DE ASISTENŢĂ ACORDATĂ DE IM

A trăi cu boala

DOMENIUL INSTITUTULUI DE MEDICINĂ

Eficacitate

IDENTIFICAREA INFORMAŢIEI ŞI DISPONIBILITATEA

BIBLIOGRAFIE
10 of 14
 Rivera MP, Detterbeck F, Mehta AC. Diagnosis of lung cancer: the guidelines
(„Diagnosticul cancerului pulmonar: ghid”) Chest ianuarie 2003;123(1
Suppl):129S-36S. [35 references] PubMed

DATA PUBLICĂRII

Ianuarie 2003

AUTORII GHIDULUI

Colegiul American al Medicilor Pulmonologi – Societatea Specializărilor Medicale

COMENTARIILE AUTORILOR GHIDULUI

Panoul de elaborare a ghidului a fost compus din membri şi non-membri ai

Colegiului American al Medicilor Pulmonologi (CAMP), cu experienţă în domeniul
managementului şi tratamentului cancerului pulmonar, care reprezintă mai multe
specializări din următoarele 13 asociaţii medicale naţionale şi internaţionale:

• Alianţa de Pledare, Susţinere şi Educaţie privind Cancerul Pulmonar (grup de

susţinere a pacienţilor)
• Asociaţia Americană de Bronhologie
• Societatea Americană a Cancerului
• Colegiul American al Medicilor
• Colegiul American al Grupului de Chirurgi Oncologi
• Societatea Americană de Oncologie Clinică
• Societatea Americană de Radiologie şi Oncologie Terapeutică
• Societatea Toracică Americană
• Asociaţia Centrelor Comunitare de Cancer
• Societatea Toracică Canadiană
• Reţeaua Naţională de Cancer
• Societatea Asistentelor Medicale din Oncologie
• Societatea Chirurgilor Toracici

Specializările au inclus medicina pulmonară/respiratorie, asistenţa medicală de

urgenţă, oncologia medicală, chirurgia toracică, oncologia prin radiaţie,
epidemiologia, dreptul şi etica medicală.

SURSE DE FINANŢARE

Finanţarea pentru evaluarea dovezilor şi elaborarea ghidului a fost oferită de un

grant educaţional nelimitat acordat de Bristol-Myers Squibb, care nu a mai avut
nici o contribuţie la evaluarea dovezilor, procesul de elaborare sau conţinutul
ghidului.

COMISIA GHIDULUI

Colegiul American al Medicilor Pulmonologi (CAMP), Panoul de Experţi în domeniul

Cancerului Pulmonar

COMPONENŢA GRUPULUI DE AUTORI AI GHIDULUI

11 of 14
 Autori principali: M. Patricia Rivera, MD, FCCP; Frank Detterbeck, MD, FCCP; and
Atul C. Mehta, MD, FCCP

INFORMAŢII FINANCIARE/CONFLICT DE INTERESE

Fiecare membru al panoului de experţi sau comisiei de autori a prezentat, în

momentul numirii, informaţii despre potenţialele conflicte de interese, în
conformitate cu politica Colegiului American al Medicilor Pulmonologi. Informaţiile
despre potenţialele conflicte de interese ale fiecărui membru sunt prezentate în
ghid.

STATUTUL GHIDULUI

Notă: Ghidul a fost actualizat. Casa Naţională de Sistematizare a Ghidurilor

(CNSG) lucrează la actualizarea acestui rezumat.

DISPONIBILITATEA GHIDULUI

Ghidul actualizat în format electronic este disponibil pe ACCP Web site.

Copii tipărite: disponibile la Colegiul American al Medicilor Pulmonologi,

Departamentul de producere şi înregistrare, 3300 Dundee Road, Northbrook IL
60062-2348.

DISPONIBILITATEA DOCUMENTELOR AFERENTE

Sunt disponibile următoarele documente:

Rezumatul dovezilor

• Schreiber G, McCrory DC. Performance characteristics of different modalities

for diagnosis of suspected lung cancer: summary of published evidence.
(„Caracteristici de performanţă ale modalităţilor de diagnosticare a cancerului
pulmonar suspectat: rezumatul dovezilor publicate”) Chest ianuarie
2003;123(1 Suppl):115S-128S.

Articole

• Alberts WM. Lung cancer guidelines. Introduction.(„Cancerul pulmonar: ghid.

Introducere”) Chest ianuarie 2003;123(1 Suppl):1S-2S.
• McCrory DC, Colice GL, Lewis SZ, Alberts WM, Parker S. Overview of
methodology for lung cancer evidence review and guideline development.
(„Informaţii generale privind elaborarea dovezilor de cancer pulmonar şi
elaborarea ghidurilor”) Chest ianuarie 2003;123(1 Suppl):3S-6S.
• Harpole LH, Kelley MJ, Schreiber G, Toloza EM, Kolimaga J, McCrory DC.
Assessment of the scope and quality of clinical practice guidelines in lung
cancer. („Evaluarea aplicării şi calităţii ghidurilor de practică clinică în
domeniul cancerului pulmonar”) Chest ianuarie 2003;123(1 Suppl):7S-20S.
• Alberg AJ, Samet JM. Epidemiology of lung cancer. („Epidemiologia cancerului
pulmonar”) Chest ianuarie 2003;123(1 Suppl):21S-49S.

12 of 14
 Format electronic: disponibil la abonaţii revistei Chest - The Cardiopulmonary and
Critical Care Journal.

Copii tipărite: disponibile la Colegiul American al Medicilor Pulmonologi,

Departamentul de producere şi înregistrare, 3300 Dundee Road, Northbrook IL
60062-2348.

RESURSELE PACIENŢILOR

Nu sunt disponibile

STATUTUL CNSG

Prezentul rezumat CNSG a fost completat de ECRI pe 22 iulie 2003. Informaţia a

fost verificată de autorul ghidului pe 18 august 2003.

DREPTURI DE AUTOR

Prezentul rezumat CNSG se bazează pe ghidul original, care se supune restricţiilor

dreptului de autor.

DECLARAŢIE DE NEASUMARE A RESPONSABILITĂŢII

DECLARAŢIA DE NEASUMARE A RESPONSABILITĂŢII A CNSG

Casa Naţională de Sistematizare a Ghidurilor (National Guideline Clearinghouse™)

nu elaborează, produce sau aprobă ghidurile reprezentate pe această pagină.

Toate ghidurile rezumate de CNSG şi plasate pe site-ul nostru sunt elaborate sub
auspiciile societăţilor de specializare medicală, asociaţiilor profesionale relevante,
organizaţiilor publice sau private, altor agenţii guvernamentale, organizaţiilor şi
planurilor de sănătate şi entităţilor similare.

Ghidurile afişate pe pagina web a CNSG sunt trimise de autorii ghidurilor şi sunt
verificate doar pentru a stabili dacă acestea corespund Criteriilor de includere
CNSG care pot fi găsite la http://www.guideline.gov/about/inclusion.aspx.

CNSG, AHRQ şi contractorul ECRI nu oferă garanţii privind conţinutul, eficienţa

clinică sau eficacitatea ghidurilor de practică clinică şi a materialelor aferente
afişate pe acest site. Mai mult, părerile şi opiniile autorilor ghidurilor afişate pe
acest site nu reflectă în neapărat pe cele ale CNSG, AHRQ sau ale contractorului
ECRI, şi includerea sau afişarea ghidurilor pe CNSG nu poate fi utilizată în scopuri
comerciale sau de publicitate.

Pentru cititorii care au întrebări legate de conţinutul ghidurilor se pun la dispoziţie

numerele de contact ale autorilor ghidului.

13 of 14
© 1998-2008 National Guideline Clearinghouse

Date Modified: 1/21/2008

14 of 14