PREVENIREA

CONSUMULUI
DE DROGURI
Profesor Cornelia Cucu
Liceul cu Program Sportiv Bacău
 Motto:
“Drogurile constituie o problemă îngrozitoare, a cărei seriozitate
devine cu fiecare zi mai vizibilă. Există milioane de oameni care
recurg la droguri, în toată lumea, abuzând de felurite substanţe
ilegale. Problemele produse de abuzul de droguri şi de traficul
ilegal sunt printre cele mai grave probleme cu care se confruntă
lumea de astăzi, ameninţând generaţiile viitoare şi, în acest fel,
viitorul vieţii...!”

Rainer Schmidt-Nathen
Preşedintele Conferinţei Organizaţiei Naţiunilor Unite
de luptă împotriva drogurilor (Budapesta 1998)
 Argument

La începutul mileniului trei omenirea se confruntă cu un fenomen ce a

luat o amploare nebănuită în urmă cu câţiva ani. Dacă în urmă cu un
deceniu în România piaţa de desfacere a drogurilor se afla la un nivel
scăzut, teritoriul ţării noastre fiind folosit mai mult pentru tranzit spre
ţările occidentale, în prezent, în ciuda problemelor de natură socială şi
economică, România a devenit un punct de atracţie pentru cei care
vând iluzii şi distrug vieţi din ce în ce mai tinere. Realitatea este crudă,
„moartea albă” este prezentă printre noi şi stă la pândă gata să-i înhaţe
pe cei care şi-au pierdut “busola”, care nu mai au încredere în nimeni
şi nimic şi care nu ştiu ce vor de la ei înşişi. Sunt tineri care s-au
rătăcit sau care nu ştiu să se regăsească încă, să-şi dea un rost şi
să-şi stabilească un rol în relaţiile cu ceilalţi şi cu propria viaţă.
Consumul de droguri reprezintă o problemă de mare importanţă şi
complexitate pentru noi toţi. El semnifică o speranţă sau o provocare
pentru tineri, o problemă serioasă pentru părinţi şi pedagogi şi un
semnal de alarmă pentru societate. Adolescenţa este vârsta la care
apare nevoia de identificare, de a se găsi şi înţelege pe sine şi pe cei
din jur. Este vârsta experienţelor personale, vârsta căutării coordona-
telor proprii sufletului şi corpului, vârsta descoperirii dimensiunilor
realităţii.Drogul are de multe ori forma unei astfel de experienţe, care
reuneşte:curiozitatea, dorinţa de a încerca ceva nou, de a experimenta
totul, dorinţa de a-şi ridica performanţele intelectuale şi chiar dorinţa
de a fi modern pur şi simplu.
 Ce înseamnă?
Drog – substanţă naturală sau sintetică, solidă, lichidă sau gazoasă ce
poate fi ingerată, injectată sau inhalată cu scopul de a modifica
percepţia propriei persoane şi a realităţii din jur. Se modifică imaginea
despre persoana respectivă- felul de a simţi, a gândi, comportamentul.
Dependenţă - OMS defineşte dependenţa ca fiind starea fizică sau
psihică ce rezultă din interacţiunea unui organism cu o substanţă,
caracterizată prin modificări de comportament şi alte reacţii, însoţite
întotdeauna de nevoia de a lua substanţa în mod continuu sau
periodic, pentru a-i resimţi efectele psihice şi pentru a înlătura
suferinţele.
Dezintoxicarea - procesul prin care un toxicoman este tratat pentru a
scăpa de dependenţa fizică faţă de un drog. Este procesul de
„întoarcere la normalitate” a organismului după eliminarea unui toxic.
Narcotic - substanţă care provoacă narcoză, somn. În accepţia
internaţională, prin acest termen sunt desemnate substanţe
stupefiante (ex: morfina, cocaina, opium).
Sevrajul - reprezintă răspunsul organismului la absenţa drogului cu
care este obişnuit. Natura simptomelor şi intensitatea acestora
depinde de drogul consumat. (ex: tremurături, dureri musculare,
articulare, simptome specifice gripei etc.).
Stupefiant - sinonim cu medicament care inhibă centrii nervoşi,
provocând o stare de inerţie fizică şi psihică. Induce dependenţă fizică
şi psihică severă. Consumul acestor substanţe este interzis prin lege.
Supradoză - administrarea unei cantităţi de drog mai mari decât
capacitatea de metabolizare a organismului.
Toleranţă - Toleranţa constă în dispariţia treptată a efectelor unei
substanţe ce este administrată repetat, pe o anumită perioadă de timp,
încât pentru a obţine acelaşi efect se impune creşterea progresivă a
dozei.De menţionat că, obişnuinţa nu creează însă o imunitate totală şi
nelimitată în timp la organismul care s-a obişnuit cu toxicul. Efectul pe
termen relativ lung este instalarea unei intoxicaţii cronice,cu consecin-
ţe grave asupra stării de sănătate.
Toxicoman - persoană dependentă de drog.
Toxicomanie – intoxicarea cronică sau periodică a persoanelor ce
consumă voit unul sau mai multe droguri, naturale sau sintetice.
 Clasificarea drogurilor
I. După legalitatea lor, drogurile pot fi:
- legale, admise: cofeina, tutunul, alcoolul;
- ilegale: fac obiectul unor convenţii internaţionale sau legi
naţionale (în România - menţionate de Legea 143/2000 privind
combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri)

II. După modul de acţiune asupra Sistemului Nervos Central

(SNC), drogurile ilegale sau „de abuz” se clasifică astfel:
- stimulente ale SNC: cocaina, amfetamine, crack;
- depresive ale SNC: opiacee (opiu, morfina, heroina,
metadona, petidina, codeina), barbiturice, tranchilizante;
- perturbatoare ale SNC: cannabis, LSD, Ecstasy, PCP,
Mescalina, Psilocybina, Psilocyna.
 Cauzele consumului de droguri:
1. Curiozitatea;
2. Dorinţa de a face ceva nou, periculos, incitant (aspectul ilegal al
consumului), dorinţa de a-şi dovedi spiritul de aventură;
3. Pentru a “uita” de problemele cu care se confruntă la un
moment dat: frustrări apărute fie din cauza lipsei de atenţie din
partea părinţilor, profesorilor sau prietenilor, fie datorate unor
eventuale abuzuri;
4. Plictiseala sau dorinţa de “umplere a golului”;
5. Este la modă;
6. Modalitate de a reacţiona în faţa singurătăţii, inutilităţii, lipsei de
respect de sine şi de încredere în propria persoană;
7. Lipsa flexibilităţii şi a capacităţii de adaptare la schimbări (de
altfel, fireşti pentru adolescenţi/tineri);
 8. Identificarea cu anumite modele care practică un astfel de
comportament;
9. Lipsa modelelor – familii dezorganizate;
10. Teribilismul – dorinţa de a dovedi că este capabil să-şi asume
riscul;
11. Spiritul de frondă faţă de părinţi;
12. Lipsa comunicării sau comunicarea defectuoasă cu familia sau
grupul din care face parte tânărul;
13. Conformitatea cu grupul – “puterea anturajului”;
14. ”Pornirea “generală a oamenilor de a apela imediat la anumite
droguri pentru înlăturarea suferinţelor fizice sau morale.
 Factori de risc

* Incapacitatea de adaptare şi integrare într-o comunitate;

* Anturajul;
* Existenţa într-o familie a unui părinte alcoolic, dependent de
tutun sau medicamente;
* Educaţia excesiv de severă sau excesiv de tolerantă;
* Tulburări de personalitate;
* Divorţul părinţilor, alte traume emoţionale;
* Comunicarea deficitară între părinţi şi între aceştia şi copii.
 Semnele fizice ale consumului de
droguri:
* Pierderea /creşterea poftei de mâncare, o inexplicabilă scădere sau
creştere în greutate, orice schimbare a obiceiurilor alimentare;
* Schimbarea ritmului mersului, o încetinire sau înţepenire a
mersului, o slabă coordonare a mişcărilor;
* Insomnie, trezirea la ore neobişnuite, o lene neobişnuită;
* Ochii roşii şi înlăcrimaţi,pupile mai mari sau mai mici decât de obicei;
* Palme umede şi reci, mâini tremurânde;
* Faţa roşie sau palidă;
* Miros de substanţe la expiraţie, din corp sau de pe haine;
* Foarte activ, excesiv de vorbăreţ;
* Secreţii nazale ca la răceală, extremităţi reci;
* Greţuri şi vomă în mod frecvent sau transpiraţii excesive;
* Tremurături ale mâinilor, picioarelor sau capului;
* Tulburări respiratorii, cardiace şi de vedere;
* Consumul îndelungat determină boli ale ficatului, inimii, creierului;
* Favorizează apariţia infecţiilor pulmonare, a cancerului laringian
şi pulmonar;
* Urme de înţepături pe antebraţ sau picioare;
 Semnele comportamentale ale
consumului de droguri:
* Schimbare în atitudine,comportament sau personalitate,fără o cauză
aparentă;
* Schimbarea prietenilor sau evitarea celor vechi, nu vrea să vorbească
despre prietenii cei noi sau aceştia sunt cunoscuţi ca şi consumatori
de droguri;
* Schimbare în activităţi, hobby-uri sau interese;
* Scăderea performanţelor şcolare sau la muncă, întârzieri la şcoală,
absentări nemotivate sau abandon şcolar;
* Schimbarea comportamentului acasă, pierderea interesului pentru
familie şi activitatea de familie;
* Dificultăţi de concentrare, distrat, uituc;
* Lipsa de motivaţie în general, pierderea energiei , a stimei de sine, o
atitudine de nepăsare;
* Frecvent hipersensibil, îşi pierde repede cumpătul sau are resenti-
mente puternice;
* Stări de iritabilitate sau mânie;
* Stare de prostraţie (indiferenţă totală) sau dezorientare;
* Comportament excesiv de secretos;
* Accidente de maşină;
* Necinste cronică;
* O nevoie inexplicabilă de bani, fură bani sau obiecte pentru a fi
vândute;
* Paranoia;
* Schimbări ale obiceiurilor de toaletă;
* Deţinerea de prafuri, tablete, capsule, fiole de aluminiu, seringi şi
ace.
Metode de întrerupere a consumului
sau a dependenţei de droguri:
* Detaşarea de situaţia sau grupul social unde a început consumul
de droguri;
* Administrarea unor medicamente speciale sub supraveghere
medicală;
* Aderarea la grupuri formate din foşti consumatori;
* Reabilitarea într-un centru de dezintoxicare;
* Psihoterapie.
 Măsuri preventive:
* Informarea corectă şi completă privind tipurile de droguri şi efectele
acestora asupra organismului;
* Colaborarea părinţilor cu şcoala unde învaţă copilul;
* Comunicarea autentică cu familia;
* Consultarea unui specialist (psiholog) în cazuri de inadaptare sau
tulburări de personalitate;
* Ajutorul acordat persoanelor tinere pentru depăşirea unor dificultăţi
fără a apela la droguri;
* Implicarea tinerilor în diferite activităţi;
* Intervenţia promptă şi eficientă a familiei în faza de precontemplare;
* Lupta “antidrog” prin implicarea organismelor specializate;
* Prelucrarea legislaţiei privind combaterea traficului şi consumului
ilegal de droguri;
* Pedepsirea traficului şi a altor operaţiuni ilegale cu substanţe aflate
sub control naţional.
 Sfaturi pentru părinţi:
1 Cultivă o relaţie bazată pe prietenie şi sinceritate cu copilul tău şi
vei fi ferit de surprize neplăcute!
2. Atenţie la ceea ce consumă, deoarece unele droguri poartă alte
denumiri faţă de cele reale, administrarea lor producând intoxicaţii
grave, uneori mortale!
3. Nu există droguri tari sau droguri slabe şi nici droguri bune sau rele!
4. Dacă copilul tău va dori să consume droguri, este foarte probabil ca
el să reuşească până la urmă. Pe baza "semnelor" enumerate mai
sus, depistează în timp util acest lucru!
5. Tu eşti cea/cel care trebuie să-l informeze încă de timpuriu cu privire
la nocivitatea drogurilor!
6. Cel mai bun lucru pe care îl poţi face ca părinte, este acela de a fi un
exemplu. Copiii trebuie să ştie de la tine care este pericolul adminis-
trării de medicamente, în general, fără recomandarea medicului!
7. Nu uita că alcoolul amplifică efectele drogului!
 Ştiaţi că…
* drogul exclude individul din activitatea familială şi profesională?
* persoanele care consumă droguri pot fi identificate după anumite
semne: schimbări de dispoziţie psihică, în obiceiul de a adormi sau a
se trezi, pierderea interesului pentru familie, prieteni, hobby-uri,
absenteism, comportament agresiv, rebel, schimbarea prietenilor,
plus o serie de simptome fizice: ochi injectaţi,apatie, somnolenţă,
creşterea/ pierderea apetitului, anumite semne pe corp (înţepături,
lovituri)?
* un consumator de droguri este expus riscului de a se îmbolnăvi de :
hepatită, infecţia HIV datorită utilizării în comun a acelor şi seringilor;
boli cu transmitere sexuală prin relaţii neprotejate cu parteneri
multipli?
* nocivitatea drogurilor este sporită de “calitatea” acestora; există
riscul de a cumpăra altceva sub aceeaşi denumire?
* combinaţia alcoolului cu anumite medicamente (tranchilizante,
barbiturice) determină afecţiuni ireversibile ale creierului?
* dependenţa/toleranţa diferă de la persoană la persoană?
 Concluzie:
În final putem spune că tinerii care depind de mijloace exogene
pentru a obţine senzaţia de împlinire şi pentru a scăpa de dificultăţi
merită atenţia şi tot sprijinul nostru. O viaţă dependentă de drog nu
poate fi decât un mod de trai jalnic, demn de compătimit, de aceea
este important să fim întotdeauna atenţi pentru ca cei de lângă noi să
nu fie nevoiţi să apeleze la droguri; să fie suficient să respecte , să
discearnă, să înceapă o acţiune, un proiect şi să le finalizeze
considerând că orice problemă în viaţă este, în fond, o oportunitate de
a demonstra lumii şi lor înşişi că au puterea de a nu se lăsa doborâţi
de pericolele care pândesc la fiecare colţ de stradă şi că pot spune cu
mândrie: „VIAŢA E PREA FRUMOASĂ PENTRU A FI TRANSFORMATĂ
ÎN COŞMAR CONSUMÂND DROGURI”.
 Bibliografie:

1. Dicţionarul enciclopedic de droguri, Editura Ministerului de

Interne, 1995
2. Drăgan Jenică, ’’Dicţionar de droguri’’, Editura Naţional,2000;
3. Doron,Roland, Parot, Francois, Dicţionar de psihologie, Editura
Humanitas, Bucureşti, 2006
4. Voicu C., Drăgan J., Manualul poliţistului antidrog, Editura
Ministerului de Interne, 1993
5. http://www.ana.gov.ro
SFÂRŞIT