Johann Sebastian Bach (pronun?at �n german� /jo?han zebastjan bax/ n.

21 martie
1685[1][2], Eisenach � d. 28 iulie 1750, Leipzig) a fost un compozitor german ?i
organist din perioada baroc�, considerat �n mod unanim ca unul dintre cei mai mari
muzicieni ai lumii. Operele sale sunt apreciate pentru profunzimea intelectual�,
st�p�nirea mijloacelor tehnice ?i expresive ?i pentru frumuse?ea lor artistic�.

Cuprins
1 Biografie
2 Opera
3 Vezi ?i
4 Note
5 Bibliografie
6 Leg�turi externe
Biografie
Johann Sebastian Bach s-a n�scut �ntr-o familie de muzicieni profesioni?ti. Tat�l
s�u, Johann Ambrosius Bach, era muzician de curte, av�nd sarcina de a organiza
activitatea muzical� cu caracter profan a ora?ului, dar ?i func?ia de organist al
bisericii locale. Mama sa, Elisabeth L�mmerhirt, a murit de timpuriu, urmat� cur�nd
dup� aceea de tat�l s�u, c�nd Johann Sebastian avea numai 9 ani. R�mas orfan, a
plecat la fratele s�u mai mare, Johann Christoph Bach, organist la Ohrdurf. Aici a
�nceput s� execute primele motive muzicale la org�, dovedind o �nclina?ie deosebit�
pentru acest instrument. Dorin?a de a se perfec?iona l-a f�cut s� viziteze pe cei
mai cunoscu?i organi?ti din acea perioad�, ca Georg B�hm, Dietrich Buxtehude ?i
Johann Adam Reinken. �n 1703 ob?ine primul post de organist �n or�?elul Arnstadt;
datorit� virtuozit�?ii sale deja evidente, a fost angajat �ntr-o pozi?ie mai bun�
ca organist �n M�hlhausen. Unele din primele compozi?ii ale lui Bach dateaz� din
aceast� epoc�, probabil ?i celebra �Toccata ?i Fuga �n Re minor".

�n 1708, Bach ob?ine postul de organist de curte ?i maestru de concerte la curtea

ducelui de Weimar. �n aceast� func?ie avea obliga?ia de a compune nu numai muzic�
pentru org�, dar ?i compozi?ii pentru ansambluri orchestrale, bucur�ndu-se de
protec?ia ?i prietenia ducelui Johann Ernst, el �nsu?i compozitor. Pasionat de arta
contrapunctului, Bach a compus majoritatea repertoriului de fugi �n timpul
activit�?ii sale �n Weimar. Din aceast� perioad� dateaz� celebra compozi?ie
�Clavecinul bine temperat� (german�: Wohltemperiertes Klavier), care include 48
preludii ?i fugi, c�te dou� pentru fiecare gam� major� ?i minor�, o lucrare
monumental� nu numai prin folosirea magistral� a contrapunctului, dar ?i pentru
faptul de a fi explorat pentru prima dat� �ntreaga gam� tonal� ?i multitudinea
intervalelor muzicale.

Din cauza deterior�rii raporturilor cu ducele Wilhelm Ernst, Bach este nevoit s�
p�r�seasc� Weimarul �n 1717, transfer�ndu-se la curtea prin?ului Leopold de Anhalt-
C�then. �n acest timp, compune cele 6 concerte brandenburgice, precum ?i suitele
pentru violoncel �solo�, sonatele ?i partitele pentru vioar� �solo� ?i suitele
orchestrale.

�n 1723, Johann Sebastian Bach este numit cantor ?i director muzical la biserica
St. Thomas din Leipzig. Bach avea sarcina, pe de o parte, de a preda muzica
elevilor de la ?coala de canto, pe de alt� parte, s� furnizeze compozi?ii muzicale
celor dou� biserici principale din Leipzig, compun�nd c�te o cantat� �n fiecare
s�pt�m�n�, inspirate din lecturile biblice duminicale. Pentru zilele festive, Bach
a compus cantate ?i oratorii de o deosebit� frumuse?e, ca Patimile dup� Matei
pentru Vinerea patimilor, Magnificat pentru Cr�ciun ?.a. Multe dintre operele
acestei perioade sunt fructul colabor�rii cu Collegium Musicum din Leipzig sau
reprezint� compozi?ii a?a-zise erudite, ca cele patru volume de exerci?ii pentru
clavecin, partitele pentru pian, Varia?iunile Goldberg, Arta Fugii, Concertul
italian ?.a.
Johann Sebastian Bach s-a c�s�torit �n 1707 cu Maria Barbara, cu care a avut 7
copii, din care numai 4 au supravie?uit bolilor copil�riei. Dup� moartea primei
sale so?ii, Bach s-a rec�s�torit �n 1721 cu Anna Magdalena Wilcke, o t�n�r�
sopran�, cu care - de?i cu 17 ani mai t�n�r� ca el - a avut o lung� c�snicie
fericit�. �mpreun� au avut 13 copii. To?i fiii lui Bach au ar�tat o deosebit�
dotare pentru muzic�, mul?i dintre ei devenind muzicieni consacra?i, a?a Wilhelm
Friedemann Bach, Johann Gottfried Bernhard Bach, Johann Christoph Friedrich Bach,
Johann Christian Bach ?i Carl Philipp Emanuel Bach.

Operele lui Johann Sebastian Bach au fost clasificate ?i catalogate �n 1950 de

muzicologul Wolfgang Schmieder �n Bach-Werke-Verzeichnis (Catalogul operelor lui
Bach: BWV) ?i sunt numerotate ca atare.

Bach nu s-a rupt de via?a omului ?i de idealurile sale. Vastitatea ?i diversitatea

temelor bachiene, clocotul mereu viu al muzicii sale �ndrept�?esc cuvintele lui
Beethoven: �Nu p�r�u, ci ocean trebuia s� se numeasc� (�n german�, Bach=p�r�u).

Tr�ind �ntr-o epoc� �n care omenirea se afla �n pragul noilor �mpliniri clasice ?i
c�nd aristocra?ia feudal� primea, r�nd pe r�nd, lovituri ce-i gr�beau sf�r?itul,
Bach a asimilat variatele tendin?e care se �ncruci?au �n spiritualitatea vremii. Cu
uria?a sa for?� moral� ?i sev� creatoare, Bach a configurat variate expresii,
turnate �n perfecte arhitecturi sonore. Duc�nd la perfec?iune formele pl�m�dite �n
secolul al XVII-lea, Bach exprim� �n muzica sa cele mai �nalte idei ?i n�zuin?e
umane.

S-a n�scut la 21 martie 1685, la Eisenach, �n ?inutul Turingiei, unde familia Bach
era cunoscut� prin num�rul mare de muzicieni pe care i-a dat. Arborele genealogic
al familiei Bach �ncepe cu Veit Bach (cca 1550-1619), un brutar cu recunoscute
aptitudini muzicale. �n aceast� familie cultivarea muzicii a devenit o tradi?ie,
mul?i membri �ndeletnicindu-se cu muzica, fie ca profesioni?ti, fie ca amatori.
Tat�l lui Sebastian, Johann Ambrosius, era un modest muzician, �mpov�rat de o
familie numeroas� cu opt copii, dintre care i-au r�mas �n via?� patru, Sebastian
fiind mezinul.

R�mas orfan la zece ani, fratele mai mare J. Christoph, organist la Ohrdurf, �l ia
la el ?i-l instruie?te �n domeniul muzicii, al clavecinului ?i al compozi?iei. Elev
al lui Johann Pachelbel, unul dintre renumi?ii organi?ti germani ai vremii, J.
Christoph i-a asigurat o sever� educa?ie, ce contravenea n�zuin?elor copilului,
c�ci �n el mocnea deja flac�ra artistului. Sim?ind nevoia unui orizont mai larg,
micul Johann copia pe furi? compozi?ii ale renumi?ilor organi?ti, J. Pachelbel, J.
Froberger, J. K. Kerl. �ncorsetarea �n regulile severe i-a servit �ns� la ob?inerea
unei virtuozit�?i de scriitur� polifonic�, at�t de necesar� artistului �n m�nuirea
cu lejeritate a mijloacelor de exprimare.

Dup� cinci ani (1700), se mut� la Liceul din ora?ul L�neburg, unde devine ?i corist
la biserica Sf�ntul Mihail. Timpul petrecut la L�neburg are mare importan?�,
deoarece aici cunoa?te �n biblioteca ?colii crea?ii de Palestrina, Lasso, Sch�tz,
Schein, Scheidt, Pachelbel ?.a. Tot aici �l are printre �ndrum�tori pe organistul
Georg B�hm, elev al lui J. Reincken ?i continuator al ?colii germane nordice de
org�. De la reprezentan?ii acestei ?coli, Bach ?i-a �nsu?it stilul amplu ?i
fastuos, precum ?i dramaturgia ?i lirismul acestei muzici de org�. De la B�hm preia
tradi?ia prelucr�rii polifonice a coralelor, pe care o va duce la mare �nflorire �n
formele bazate pe coral. Dornic s� asimileze c�t mai mult, se �ndreapt� spre
Hamburg pentru a-l auzi ?i cunoa?te pe organistul ?i compozitorul Johann Adam
Reincken.

Lipsit de mijloace pentru a urma Universitatea, la terminarea ?colii din L�neburg

este nevoit s� se angajeze ca muzician la diferite cur?i ?i, astfel, �ncepe s� se
loveasc� de vicisitudinile vie?ii de muzician, aflat �n slujba unui senior sau a
unui consiliu comunal. Dup� c�teva luni petrecute ca violonist la curtea din
Weimar, s-a angajat ca organist la Arnstadt (1704-1707), dar �ndatoririle postului
nu-i puteau satisface aspira?iile muzicale ?i nici nu-i erau favorabile evolu?iei
sale artistice. At�t calitatea muzicii ce trebuia executat�, c�t ?i nivelul sc�zut
de profesionalism al cori?tilor, pe care trebuia s�-i �nve?e �n continuu, nu puteau
contribui la dezvoltarea sa.

�n perioada de timp petrecut� la Arnstadt, el cere un concediu de patru s�pt�m�ni ?

i pleac� pe jos la L�beck. Aici, b�tr�nul D. Buxtehude, �n v�rst� de 68 de ani, �?i
desf�?ura activitatea de organist, c�nt�nd at�t la slujbe, c�t ?i la acele
�Abendmusiken�. �n loc de patru s�pt�m�ni, el r�m�ne patru luni, timp �n care �?i
�nsu?e?te procedeele componistice ?i instrumentale ale marelui organist. Acest fapt
a provocat indignarea conduc�torilor bisericii din Arnstadt, a?a �nc�t, dup� scurt
timp, s-a mutat la M�hlhausen, unde se c�s�tore?te cu vara sa, Maria Barbara Bach.
Climatul spiritual nefiindu-i nici aici favorabil, �n anul 1708 pleac� la Weimar,
unde activeaz� ca organist ?i muzician al cur?ii. �n anii petrecu?i ca muzician la
curtea ducal� din Weimar (1708-1717) ?i apoi la K�then (1717-1723) ?i-a �ndreptat
privirile �nspre muzica de camer�, studiind cu r�vn� opera compozitorilor
contemporani germani, francezi ?i italieni, transcriind numeroase lucr�ri ale
acestora pentru org� ?i clavir. La Weimar a transcris concerte pentru org� (6) ?i
pentru clavir (18) din crea?ia lui Vivaldi, Corelli, Benedetto Marcello, Telemann.
Alteori, el prelucra numai anumite teme, utilizate �n ample fugi (din Legrenzi,
Albinoni, Corelli).

Ca muzician de curte, Bach a cunoscut bine muzica francez�, printr-un elev al lui
Lully, prezent la curtea de la Celle. Cur?ile numero?ilor principi germani, oric�t
de ne�nsemna?i ar fi fost ei, se �ntreceau �n a imita fastul ?i str�lucirea cur?ii
regale franceze. Versailles-ul d�dea tonul modei �n Europa ?i micii principi
germani c�utau s�-l imite, organiz�nd serb�ri ?i recep?ii somptuoase, �n care
muzica avea un rol �nsemnat. Cei mai �nst�ri?i �?i permiteau s� ?in� chiar un
teatru de oper�.

�n muzica de camer�, arta clavecini?tilor francezi, cu ornamenta?ia rococo-ului, s-

a r�sp�ndit ?i la cur?ile germane. Bach a asimilat acest stil ?i pe cel al violoni?
tilor italieni, dar a trecut aceste modalit�?i de exprimare prin propriul s�u
filtru creator. Din arta clavecini?tilor francezi a surprins elemente viabile, ?i
anume gra?ia ?i spontaneitatea melodic�, �nl�tur�nd ornamenta?ia inutil� sau
d�un�toare clarit�?ii. Iar din muzica italienilor a preluat cantabilitatea, evit�nd
linia melodic� emfatic� sau prea �nc�rcat� de ornamentic�.

Din timpul ?ederii la Weimar, dateaz� celebra �nt�lnire a lui Bach cu organistul
francez Jean Louis Marchand. Invitat la curtea regal� din Dresda, �n anul 1717,
pentru un turnir muzical cu acest organist, Bach ?i-a uimit adversarul prin varia?
iunile improvizate la clavecin, �nc�t, �n preziua turnirului Marchand a plecat pe
nea?teptate.

La Weimar a scris cele mai bune lucr�ri pentru org�, �n schimb la K�then, neav�nd o
org� pe m�sura cerin?elor sale, ?i-a �ndreptat aten?ia spre muzica instrumental� de
camer�. Aici a scris cele ?ase Concerte brandenburgice (1721), comandate de
markgraful Christian Ludwig de Brandenburg, ?i o parte din cantatele sale laice. �n
anul 1720, la K�then, �i moare so?ia. Dup� un an, se rec�s�tore?te cu Anna
Magdalena W�lken, muzician� cu o frumoas� voce de sopran� ?i aptitudini muzicale,
c�reia �i dedic�, pentru studiu, acele ginga?e Klavierb�chlein, colec?ii de mici
piese pentru �ncep�tori. �n 1720, a �ncercat s� ocupe postul de organist la
biserica Sf�ntul Iacob din Hamburg, dar, �n locul lui, a fost preferat un muzician
r�mas anonim. Aici va c�nta ?i la orga bisericii Sf�nta Ecaterina, �n fa?a
organistului Reinecke. Acesta, auzindu-l cu ani �n urm� realiz�nd varia?iuni pe
diferite teme, a exclamat cu entuziasm: �Credeam c� nu mai exist� aceast� art�; v�d
c� �nc� mai tr�ie?te �n dumneavoastr�.�
�n anul 1723 s-a stabilit la Leipzig �n calitate de cantor la biserica Sf�ntul
Toma, unde avea obliga?ia de a instrui copiii din cor �n ale muzicii, de a scrie,
de a repeta cu cori?tii ?colii ?i de a executa �n fiecare s�pt�m�n� c�te o nou�
cantat�. Condi?iile istovitoare de lucru, dar mai ales atitudinea obtuz� ?i chiar
r�uvoitoare a conduc�torilor ora?ului sau ai bisericilor (el va dirija ?i corul
bisericii Sf�ntul Nicolae), de care depindea, ?i grijile familiale au �nnegurat
via?a genialului muzician. �n pofida greut�?ilor ?i a climatului muzical cu totul
impropriu unei crea?ii de larg orizont, Bach scrie �n ultima perioad� a vie?ii sale
cele mai mari ?i mai valoroase lucr�ri: cantatele �tragice�, Magnificat,
Pasiunile ?i Missa �n si minor.

Cu ocazia vizitei f�cute la Berlin (1747) regelui flautist Friedrich al II-lea al

Prusiei, (la curtea c�ruia func?iona ca clavecinist fiul s�u K. Philipp Emanuel)
Bach a improvizat o magnific� fug� pe searb�da tem� dat� de rege. �ntors la
Leipzig, a scris pe aceast� tem� ?apte ricercare, dou� canoane ?i o sonat� � tre
(pentru flaut, vioar� ?i clavir). Reunite, aceste piese au fost trimise regelui sub
titlul de Ofrand� muzical�, reprezent�nd exerci?ii de polifonie ?i demonstra?ii de
virtuozitate tehnic�.

�ntre anii 1729-1740 a condus ?i �Collegium musicum�, societate muzical� studen?

easc� fondat� de Telemann, fapt care i-a prilejuit crearea unor piese 159
instrumentale, uverturi-suite ?i cantate laice. De?i n-a scris muzic� de oper�, el
se interesa de crea?ia dramatic�, urm�rind spectacolele de la Teatrul de Oper� ale
cur?ii din Dresda. Aici fusese adus, �n 1717, vene?ianul Antonio Lotti, iar mai
t�rziu, saxonul italienizat Johann Adolf Hasse, care a condus via?a muzical� din
Dresda. Cele dou� solo cantate italiene, �Amorul tr�d�tor� ?i �Nu ?tiu ce-i
durerea�, precum ?i �Cantata cafelei�, sunt m�rturii ale contactului s�u cu opera
�n stil italian