Sunteți pe pagina 1din 6

Ministerul Educaţiei şi a Ştiinţei al Republicii Moldova

Universitatea Tehnică a Moldovei


Catedra Economie şi Management Industrial

LUCRARE INDIVIDUALĂ

la disciplina MANAGEMENTUL RISCURILOR

A efectuat:
Masteranda grupei: AA 172 Surdu Luminita

A verificat:
Prof. univ.,dr.al catedrei EMI Maria Gheorghita

Chişinău, 2018
Varianta 19.
1.Riscul valutar: conţinut, clasificare, factori de influenţă si modalităţi de
gestionare.
Definiţie: Atunci când banii sunt convertiţi dintr-o monedă într-alta, aceştia
primesc sau pierd valoare în funcţie de rata de schimb. Riscul valutar reprezintă
câştigul sau pierderea potenţială a investitorilor care convertesc valute, investesc la
nivel internaţional sau tranzacţionează la nivel internaţional.

Clasificare:Complexitatea studierii conceptului de risc valutar a pus în faţa


specialiştilor necesitatea divizării lui în trei categorii independente.
- riscul valutar de translare;
-riscul valutar de tranzacţie;
-riscul valutar economic.

1. riscul de translatare – apare in cazul bancilor cu activitate internationala, care


au deschise subunitati pe teritoriul altor state. Periodic are loc o consolidare a
bilantului si rezultatelor la nivelul centralei bancii, care trebuie sa cuprinda si
situatiile subunitatilor din strainatate. Consolidarea se face in moneda tarii unde
este situata centrala si asta presupune o conversie a valorilor externe exprimate in
alte monede
2. riscul de tranzactie – apare atunci cand banca desfasoara operatiuni intr-o deviza
care isi modifica cursul. Acest curs creste odata cu volumul operatiunilor in devize
si cu instabilitatea valutara. Intotdeauna, intr-o operatiune supusa riscului de
tranzactie daca unul dintre parteneri a inregistrat o pierdere celalalt a inregistrat un
castig.
3. riscul economic – vizeaza modificarea valorii bancii in urma variatiei cursurilor
valutare. Spre deosebire de riscul de tranzactie, acesta se reflecta pe termen lung in
toata activitatea bancii si nu numai in rezultatul unei operatiuni.

Factori de influenţa: Gestionarea factorilor care influenţează riscul valutar se


realizează cu ajutorul mai multor procedee şi metode la nivelul economiilor
naţionale (macro), la nivelul instituţiilor bancarecomerciale (mezo) şi la nivelul
firmelor (micro)

Macro Mezo Micro


1. Ritmul creşterii economice 1. Fluctuaţiile ratei dobânzii 1. Situaţia economic
2. Nivelul inflaţiei 2. Nivelul dezvoltării pieţei a contragentului
3. Situaţia finanţelor publice valutare la vedere şi la termen 2. Nivelul dezvoltării
4. Situaţia balanţei comerciale şi de 3. Nivelul modernizării pieţei valutare la
plăţi decontărilor externe vedere şi la termen
5. Migrarea capitalului 4. Situaţia economic 8a 3. Nivelul informării
6. Situaţia rezervei valutare clienţilor operative a evoluţiei
7. Datoria de stat (internă şi externă) 5. Nivelul informării operative cursului valutar
8. Schimbări în legislaţie a evoluţiei cursului valutar 4. Factori subiectivi
9. Evenimente politice 6. Factori subiectivi
Gestionarea acestor riscuri are în vedere adoptarea de măsuri care să limiteze
sau să elimine pierderea ce s-ar putea înregistra la nivelul partenerilor comerciali.
Astfel, în practică se delimitează metode (tehnici) contractuale şi metode (tehnici)
extracontractuale de acoperire a riscului.

Modalitati de gestiune:

-Tehnici contractuale de acoperire a riscului valutar


Constau în clauze ce se includ în contractele internaţionale şi care permit
recuperarea parţială sau integrală a pierderii determinată de evoluţia nefavorabilă a
cursului de schimb. Includerea acestor clauze echivalează cu recalcularea preţului
contractual în situaţia în care fluctuaţia cursului valutar depăşeşte o anumită marjă
specificată în contract.
În cazul scăderii cursului valutar între momentul To (încheierea contractului) şi
T1 (decontarea contractuală) apare:
- risc pentru creditor (exportator) reprezentat de pierderea de valoare, ca
diferenţă între nivelul real al creanţei şi valoarea ce urmează a fi recuperată prin
utilizarea viitoare a mijloacelor de plată încasate;
- avantaj pentru debitor (importator) care va trebui să facă un efort valoric mai
mic pentru a procura mijloacele de plată cu care să îşi achite datoria iniţială.
În cazul creşterii cursului valutar se înregistrează:
- risc pentru debitor (importator) deoarece acesta va avea nevoie de mijloace de
plată suplimentare pentru acoperirea datoriei de plată iniţială;
- avantaj pentru creditor (exportator) care va putea procura o valoare efectivă
mai mare prin utilizarea semnelor băneşti de la data decontării.

-Tehnici extracontractuale de acoperire a riscului valutar


a) Tehnici extracontractuale interne
În cazul în care unul dintre parteneri nu poate apela la metodele contractuale
(poziţia sa pe piaţă fiind modestă), dar şi ca o completare a procedeelor
contractuale, se poate face apel la metode neprevăzute în contract:
- sincronizarea în timp a încasărilor şi plăţilor în aceeaşi valută: este posibilă
pentru agenţii economici care derulează concomitent atât operaţiuni de export, cât
şi de import. Ei vor căuta să încheie contractele în aceeaşi valută şi cu aproximativ
aceeaşi scadenţă astfel încât riscul valutar să fie resimţit doar pentru soldul
operaţiunilor.
- alegerea monedei de contract: se poate face în funcţie de poziţia (forţa
comercială) partenerilor în cadrul negocierilor; exportatorul urmăreşte să impună
ca monedă de contract o valută în curs de apreciere (va putea procura o valoare
efectivă mai mare prin utilizarea semnelor băneşti de la data decontării), în timp ce
importatorul preferă o monedă în proces de depreciere (va trebui să facă un efort
valoric mai mic pentru a procura mijloacele de plată cu care să îşi achite datoria
iniţială).
- amânarea sau devansarea plăţii datoriei de către importator: în cazul anticipării
aprecierii monedei de contract, importatorul va urmări urgentarea plăţii; în caz
contrar, el va căuta întârzierea plăţii atât timp cât îi permit clauzele acordurilor de
plăţi (pentru a nu plăti penalizări de întârziere).
- derularea corectă şi conform graficului a relaţiei economice internaţionale:
orice abatere în timp sau de la cantitatea/calitatea şi preţul prevăzute în contract
atrage întârzierea plăţii şi amplificarea efectelor negative ale modificărilor de curs
valutar.

-b) Tehnici extracontractuale externe


Constau în principal în transmiterea riscului către o bancă comercială sau către
un alt intermediar care acceptă preluarea acestuia în anumite condiţii prevăzute
într-un contract încheiat între cele două părţi. Cel mai frecvent, în cazul în care
contractele comerciale internaţionale se încheie fără alte clauze, se procedează
ulterior la încheierea unui contract de hedging valutar.
Hedgingul constă în operaţiunea la termen prin care se încheie cu o bancă
comercială un contract de vânzare sau de cumpărare a valutei, la un curs la termen
predeterminat. Rezultatul acestei operaţiuni se determină la data plăţii (la scadenţă)
când se compară cursul la vedere al monedei de contract la data respectivă cu
cursul la termen prestabilit.

2. De determinat modificarea riscului de faliment în perioada planificată în


comparaţie cu cea raportată. Indicatorii întreprinderii pentru perioada raportată
şi cea planificată sunt prezentaţi în tabelul de mai jos:
Indicatorii Perioada Perioada
raportată, mii lei planificată, mii lei
Vânzări 79337,8 80356,8
Costul vânzărilor 51594,7 64356,2
Alte venituri operaţionale 3501,3 4503,1
Cheltuieli comerciale 1945,1 2567,3
Cheltuieli generale şi 6306,1 7106,5
administrative
Alte cheltuieli operaţionale 1013,3 1234,9
Rezultat din activitatea de investiţii 2860,0 3024,8
Rezultat din activitate financiară -2,5 2590,5
Active totale 88366,3 89455,6
Capital statutar 41649,5 41649,5
Rezerve 5857,9 6174,6
Profit nerepartizat 2870,2 26969,69
Datorii pe termen lung 12799,2 14589,0
Datorii pe termen scurt 25189,5 34789,4
Stocuri de mărfuri şi materiale 31418,3 34765,8
Creanţe pe termen scurt 6659,2 7892,6
Mijloace băneşti 511,4 734,9
Cheltuieli financiare 1067,7 1287,2
Determinam nivelul riscului de faliment folosind a 2-a metoda a lui Altman cu
ajutorul functiei scor de prezicere a riscului de faliment
Z=0,717X1 + 0,847X2 + 3,107X3 + 0,42X4 + 0,998X5
Unde:
X1= Capital Circulant/ Total Activ
X2= Profit nerepartizat/ Total Activ
X3= Profit operational /Total Activ
X4= Capital propriu /Total Datorii
X5= Vinzari /Total Activ

1.1 )determinam X1
Indicatori Perioada raportată Perioada planificata
Capital Circulant 38588,9 43393,3
Total Activ 88366,3 89455,6
Stocuri 31418,3 34765,8
Creante 6659,2 7892,6
Mijoace banjesti 511,4 734,9
X1 0,43 0,48

1.2)determinam X2

Indicatori Perioada raportată Perioada planificata


Profit nerepartizat 2870,2 26969,69
Total Activ 88366,3 89455,6
X2 0,03 0,30

1.3)determinam X3

Indicatori Perioada raportată Perioada planificata


Profit operational 73574,6 73951,2
Total Activ 88366,3 89455,6
Vinzari 79337,8 80356,8
Alte venituri 3501,3 4503,1
Cheltuieli comerciale 1945,1 2567,3
Ch generale şi admin 6306,1 7106,5
Alte ch operaţionale 1013,3 1234,9
X3 0,83 0,82
1.4)determinam X4

Indicatori Perioada raportată Perioada planificata


Capital propriu 72234,51 88178,85
37988,7 49378,4
Total Datori
Capital Statutar 41649,5 41649,5
Rezerve 5857,9 6174,6
Profit nerepartizat 2870,2 26969,69
Pr nerepartizat a perioadei date 21856,91 13385,06
Vinzari 79337,8 80356,8
Alte venituri operaţionale 3501,3 4503,1
Costul vânzărilor 51594,7 64356,2
Cheltuieli comerciale 1945,1 2567,3
Ch generale şi admin 6306,1 7106,5
Alte ch operaţionale 1013,3 1234,9
Rezultat din activitatea de investiţii 2860 3024,8
Rezultat din activitate financiară -2,5 2590,5
X4 1,90 1,78

1.5)determinam X5

Indicatori Perioada raportată Perioada planificata


79337,8 80356,8
Vinzari
88366,3 89455,6
Total Activ
X5 0,89 0,89

1.6) determinam indicele Z

Indicatori Perioada raportată Perioada planificata


X1 0,43 0,48
X2 0,038 0,30
X3 0,83 0,82
X4 1,90 1,78
X5 0,89 0,89
Z 4,62 4,81

1.7)Concluzie:
Am determinat riscul de faliment pentru intreprindere folosind a2-a metoda lui
Altman unde am obtinut indicele Z > 2,9 atit pentru perioada raportata cit si pentru
perioada planificata deci firma se afla intr-o situatie de non-faliment. Desi conform
rezultatelor intreprindera este intr-o situatie foarte favorabila nu este recomandat
de folosit mechanic acest model pentru prezicerea riscului.

S-ar putea să vă placă și