Sunteți pe pagina 1din 20

BOTEZUL CRESTINESC §1 PRIMIREA

DUHULUI ffl: PRECURSORIAI BOTEZULUI


CRE§TINESC

de John F. Tipei

Studiul de fata va trata indeosebi chestiunea relatiei temporale


dintre botezul crestinesc si botezul in Duhul Sfant. Pentru o mai buna
intelegere a botezului crestinesc trebuie sa. incepem cu o sciuta*
discutie despre botezurile practicate de iudei in perioada precrestini
(Partea I). Apoi, este necesara o exegeza a celor mai importante
pasaje biblice care trateaza despre botez, pentru a vedea ce exact i se
ofera credinciosului In momentul botezului. Studiul exegetic va fi
efectuat in cartea Faptele Apostolilor (Partea a Il-a), in Epistolele
Pauline si in Epistolele Generale (Partea a Ill-a). In final, vor fi
evaluate argumentele celor care identified momentul primirii
Duhului cu botezul in apa (Partea a IV-a).
In aceasta parte introductiva vom trata despre trei botezuri in
apa care, se presupune, sunt modelul botezului crestinesc : (1)

Botezul iudaic al prozelitilor, (2) Botezul lui loan s.i (3) Botezul lui
Iisus Tndeplinit de loan Botezatorul.

(1) Botezul iudaic al prozelitilor.

Din dovezile pe care le avem de la Epictet, Oracolele Sibiliene


si Scrierile rabinice s-a constatat ca in perioada premergatoare
distrugerii celui de-al doilea templu era practicat un ritual de botez !n
Botezul cres,tinesc si primirea Duhului (I): precursori ai
botezului cres.tinesc

cazul prozelitilor, ca procedeu de initiere in iudaism.1 Daca la


sfarsitul primului secol crestin botezul prozelitilor era o practica
instituita, se presupune ca originea lui ar putea fi datata eel tarziu in
prima jumatate a aceluiasi secol.2 Daca acest lucru se confirma,
atunci intrebarea cea mai importanta este daca ritualui iudaic a avut

vreo influenta asupra botezului crestinesc. Dintre cei care vad


conexiuni intre cele doua botezuri, sustinatorii principal! sunt J.
Jeremias si D. Daube. Dupa examinarea similitudinilor3 dintre cele
doua ritualuri, Jeremias ajunge la concluzia ca ,,posibilitatea ca ele sa

Pentru o analiza a surselor primare, vezi W.F. Flemington, The New


Testament Doctrine of Baptism, London, S.P.C.K. 1948, p. 11; G.R.
Beasley Murray, Baptism in the New Testament, Grand Rapids,
Eerdmans, p. 18-25; C.S.C. Williams, A Commentary of the Acts of the
Apostles, London, Adam & Charles Black, 1964, p. 289-90; R.E.O.
White, The Biblical Doctrine of Initiation, Grand Rapids, Eerdmans,
1960, p. 319-320.
Majoritatea cercetatorilor Noului Testament opteaza pentru originea
precrestina a botezului prozelitilor. Potrivit lui D. Daube {The New
Testament and Rabbinic Judaism, London, The Athlone Press, 1956, p.
106 IT.), el a fost introdus cu cateva secole inaintea erei crestine, pentru
femeile convertite la iudaism care erau in numar mult mai mare decat
barbajii. Beasley-Murray {op. tit, p. 19 si 25 n. 2) are dreptate sa-si
exprime Tndoiala cu privire la originea atat de timpurie din eel putin doua
motive: 1) Nu avem nici o dovada din scrierile lui Filo, Iosif Flavius,
Noul Testament sau chiar din Vechiul Testament §i 2) Este neverosimil
ca acesta sH fi fost instituit avandu-le in vedere in primul rand pe femei.
Similitudinile se refera la uratoarele aspecte:l) Terminologia botezului
crestinesc primar e derivata din terminologia botezului iudaic (cum ar
fi fknmCeii/ si sintagma eW to 6vop.a) ; 2) invataturile despre botez ;
3) forma in care botezul era administrat (imersiunea preferata in schimbul
stropirii cu apa, marturisirea pacatelor, instructiuni speciale pentru
femei); 4) teologia iudaica despre convertire contine concepte care se
gasesc in teologia botezului crestinesc primar (ex. ,,nastere din nou",
,,faptura noua" , .jertarea pacatelor11).
Botezul creftinesc sj primirea Duhului (I): precursori ai
botezului crestinesc

fie doar accidentale este de neconceput; singura concluzie posibila


ar fi aceea ca relatia dintre cele' doua ritualuri e una de parinte —
copil".4 D. Daube ajunge la o concluzie similara, pretinzand ca
botezul prozelitilor a fost un model pentru botezul crestinesc, atat din
punct de vedere teologic5, cat si catehetic.6 Desj aceste similitudini
sunt, intr-adevar, recunoscute, nici diferentele frapante nu pot fi
ignorate: botezul prozelitilor era aparent un ceremonial de purificare,
pe cand botezul crestinesc (ca si eel administrat de loan) punea
accentul pe schimbarea morala; in botezul prozelit, paganul convertit
se boteza singur, pe cand botezul crestinesc este administrat de c&tre
un botezator; de asemenea, semnificatia • eshatologica atat de
importanta a botezului crestinesc nu poate fi gasita in eel al
prozelitilor.
in privinta asemanarilor care exists intre botezul prozelitilor si
botezul crestinesc, concluzia fireasca este ca eel de-al doilea ritual
trebuie sa fie dependent de primul. Daca botezul crestinesc a
tmprumutat direct sau indirect din botezul prozelitilor este o
chestiune ce urmeaza a fi elucidata numai dupa ce vom trata si
celelalte ritualuri precedente botezului crestinesc.

(2) Botezul lui loan.

loan Botezatorul a condus o miscare de trezire in desertul


Iudeii, chemand oamenii la pocainta si anuntand ca ,,imparatia

4 J. Jeremias, Infant Baptism in the First Four Centimes, London, SCM


Press, 1960, p. 36.
s Op. cit, p. 109 si urm., unde Daube pretinde ca proverbul rabinic: ^cel
care se departeaza de necircumcizie e ca si cum s-ar departa de mormant"
(Pes. 91b) este sursa doctrinei pauline despre botez in Rom. 6 :1 ff.
6 Op. cit, p. 125. Daube susttne ca odata ce crestinismul s-a extins la
neamuri, acestora li s-a transmis si ,,tiparul iudaic".
g Botezul creftinesc si primirea Duhului (I): precursori ai
botezului cre^tinesc

cerului este aproape" (Mat. 3:2). Pe langa faptul ca a proclamat


aceasta imparatie, el, de asemenea, i-a si botezat pe cei care si-au
marturisit pacatele, evrei si neamuri deopotriva, ca un semn al
pocaintei lor (e'19 \ieravoiav - Mat. 3:11). Botezul spre pocainta
nu este o inventie a lui loan, ci o adaptare a botezului prozelitilor.7
NepunSnd accentul pe curatirea rituala, si insistand asupra necesitatii
pocaintei si a schimbarii morale (Mat 3:2, 8-10 ; Lc. 3:3, 7-14), loan
a adaptat botezul prozelit asa meat acesta a devenit un ritual atat
pentru evrei, cat si pentru Neamuri.8 Acum cand Imparatia lui
Dumnezeu S-a apropiat, aducand atat binecuvantarea cat si judecata,
ca descendenti ai lui Avraam, israelitii sunt chemati sa-si reconsidere
relatia cu Dumnezeu, dat fiind faptul ca intrarea m imparatfa care
vine nu depinde de legaturi ancestrale (Mat. 3:9 ; Lc. 3:8). Pasul
pregatitor pe care trebuiau sa-1 faca era pocainta autentica, iar semnul
doveditor al acesteia era botezul pe care loan 11 Tnfaptuia. Astfel, in
mod surprinzator, israelitii s-au vazut la acelasi nivel cu neamurile.
Dac^ acestia din urma trebuiau sa intre m iudaism prin botez, acum,
acelasi lucru le era pretins israelitilor pentru a intra in noul popor al
lui Dumnezeu, in conditiile in care statutul lor de fii ai lui Avraam nu
mai constituia o garantie. Acesta este drumul de la botezul
prozetitilor la botezul lui loan.9 Totusi, spre deosebire de botezul

7 W. Flemington, op. at., p. 17. 22.


8 Ibid. p. 16. Faptul. ca atat evrei cat si pagani erau botezati de loan e
afirmatin Mat. 3 :5-6 ; Me. 1 :5 ; Lc. 3 :12-14.
9 Beasley-Murray, op. tit, p. 40-42, neaga orice conexiune tntre botezul
prozelitilor si botezul lui loan pe motiv ca loan nu i-ar fi putut trata pe
iudei in acelasi mod ca si pe pagani, din moment ce legamantul era inca
in vigoare. Doua lucruri trebuie luate In considerare. In primul rand, loan
nu a chemat la pocainta natiunea lui Israel, ci a iacut-o in mod individual,
iar Mat. 3 :5 sugereaza ca nu numai iudei, ci si pagani erau supusi acestui
botez. In al doilea rand, originea ideii dezvoltate mai tarziu de Isus (loan
8 :39) si de Pavel (Rom. 4:11, 16 ; 9 :7-8), si anume ca adevaratul popor
Botezul crestinesc si primirea Duhului (I): precursori ai
botezului crestinesc

prozelitilor, propovaduirea despre Imparatie si botezul lui loan


accentuau aspectul moral si eel-eshatologic: eel moral pentru ca
insistau asupra pocaintei si eel eshatologic datorita accentului pus pe
lnvatatura despre judecata si imparatia lui Dumnezeu.
Faptul ca botezul acesta era doar pregatitor si nu suficient
pentru a intra in imparatia lui Dumnezeu este recunoscut chiar de
loan atunci cand s-a referit la Mesia: „ ... eu va botez cu apa, dar
(...) El va va boteza cu Duhul Sfant (§i cu foe)" (Mat. 3:11; Me. 1:8
omite ,,cu foe"; Lc. 3:16; cf. loan 1:33). Aceeasj promisiune este
repetata de Iisus Inainte de Inaltarea Sa la cer (Fapte 1:5) §i
reamintita de Petru in legarura cu convertirea lui Corneliu
(F.A.I 1:16). In toate aceste pasaje exista un contrast intre botezul lui
loan si botezul cu care Mesia va boteza. in Marcu, contrastul este
intre sintagmele ,,cu apa" si ,,cu Duhul Sfant", dar in Matei si Luca
este intre ,,cu apa" s,i ,,cu Duhul Sfant si cu foe". Se in{elege de la
autorul cartilor Luca-Fapte ca primii crestini vedeau in aceasta
promisiune o referire la Cincizecime si la revarsarile ulterioare de
Duh Sfant (Fapte 1:5; 11:16). Nu putini cercetatori, urmandu-1 pe
Margoliouth,10 sugereaza ca referirea la ,,botezul cu Duh Sfant" nu
facea parte din Tnvatatura lui loan, ci a fost introdusa mai tarziu de
biserica primara. Argumentele acre sustin aceastd teza sunt: 1)
Ucenicii lui loan din Efes (Fapte 19:1-6) nu auzisera ,,ca a fost dat un

al lui Duranezeu nu este Israelul firesc, isi are originea aici, in cuvintele
lui loan (Mat. 3 :9 ; Lc. 3 :8); vezi si W.F. Flemington, op. tit, p.14.
fn ,,Baptising with Fire", The Expositor, 8* Series, vol. XIII, p. 446 ff.
10

Unii dintre cei care il urmeaza sunt: J.M. Creed, The Gospel According to
Liike: The Greek Text with Introduction, Notes, and Indices, London:
Macmillan, 1950, p. 54 ; T.W. Manson, Message and Mission ofJesus, p.
333 ; J. Klausner, Jesus ofNazareth, p. 247; W.F. Flamington, op. cit, p.
19, 39; V. Taylor, The Gospel according to St. Mark, London,
Macmillan, 1952, p. 157.
Botezul crestinesc si primirea Duhului (I): precursori ai
botezului crestinesc

Duh Sfant"; 2) loan Botezatorul a vorbit doar despre ,,botezul cu


foe" prin care intelegea judecata eshatologica, dar biserica primara a
interpretat spusele lui ca insemnand ,,botezul cu Duhul Slant"; 3)
Tradijia original* s-a pastrat in sursa Q; 4) Luca si Matei contin atat
simbolul (,,foc" ca in Q), cat si interpretarea (,,Duhul Sfant"); 5)
Marcu are doar interpretarea (,,Duhul Sfant"); 6) Cele doua versete
adiacente celui care contine afirmatia despre botezul ,,cu Duhul Sfant
si cu foe" in Evanghelia dupa Matei folosesc termenul ,,foc" pentru
a simboliza judecata: ,,orice pom care nu face roada buna va fi (...)
aruncat in foe" (v. 10), iar Cel care vine ,,isi va curati cu desavarsire
aria", iar pleava ,,o va arde intr-un foe care nu se stinge" (v. 12).
Daca aceasta ipoteza ar fi adevarata, implicatia este ca loan
Botezatorul nu are de spus nici un cuvant pozitiv despre Mesia, decat
remarca superficiala despre graul pe care il va strange ,,in granar"
(Mat. 3:12; Lc. 3:17). E greu de crezut ca loan Botezatorul, care se
aliniaza in randul profetilor vechi-testamentali, ar fi prezentat un
mesaj atat de dezechilibrat despre imparatia care avea sa vina,
ignorand una dintre componentele ei cele mai importante - Duhul.
Dupa cum afirma si Beasley-Murray, ,,nu exista nici un motiv a
priori pentru care loan sa nu fi legat lucrarea lui Mesia de cea a
Duhului".11 Apoi, topica inversa in versiunea Sinaitica Siriaca (,,E1
va va boteza cu foe si cu Duhul Sfant"), care, intr-adevar, pare a fi o
completare ulterioara, sta singura impotriva traditiei care se gaseste
in toate celelalte manuscrise ale Evangheliei dupa Matei si a celei
dupa Luca. Mai mult, a accepta opinia lui Margoliouth ar fi totuna cu
a-1 acuza pe Matei si pe Luca ca ar fi adaugat la original, cuvinte pe
care loan, Iisus si Petru nu le-au pronuntat niciodata (vezi Mat. 3:11;
Lc. 3:16;Fapte 1:5; 11:16).

11 Op. at., p. 36. La fel si R.E.O. White, op. tit, p. 75-76; J.D.G. Dunn,
Baptism in the Holy Spirit, London, SCM Press, 1970, p. 8-22.
BotezuJ cre^tinescsiprimireaDuhului (I): precursori ai
hote7.iilni
botezului crestinesr
crestinesc

Urmatoarea problema care necesita a fi discutata este relatia


existenta intre pocainta si botezuF lui loan, in Me. 1:4, acesta este
,,un botez al pocaintei" (pdiTTL(T|ia fieTavota), care trebuie inteles
ca semnul exterior (botezul) al unei realitati interioare (pocainta). In
Mat. 3:11, se vorbeste despre el ca fund un botez ,,spre pocainta4'
(eis uerdvoiav), care mai curand duce la pocain|a. In Luca 3:3 este
folosita o alta sintagma - ,,botezul pocaintei pentru iertarea
pacatelor" ( pdTrTiau.a [ieTdvoia9 eis dcj>€criv dfiapTttov ). Cum
trebuie sa intelegem relatia dintre pocainta si botezul lui loan? Era
botezat numai eel care se pocaia, asa cum par sa sugereze Marcu si
Luca, sau pocainta era un efect al botezului? Cea din urma ipoteza e
sustinuta de Lohmeyer, care considera ca pocainta este un dar divin
primit prin botez.12 Aceasta perspectiva unilaterala este criticata de
Beasley-Murray care afirma ca pocainta trebuie vazuta atat ca o
cerinta prealabila botezului (ca in cazul fariseilor si saducheilor) c&t
si ca o ,,lucrare divina".13 Desi este adevarat ca pocainta este si
responsabilitate umana si dar de la Dumnezeu (cf. Lc. 11:18; Fapte
5:31; 2Tim. 2: 25), nicaieri nu se spune ca acest dar este dat prin
botez. Sintagma folosita de Matei ,,botez spre pocainta" trebuie
inteleasa nu ca ,,botez ce are ca rezultat pocainta", ci mai curand ca
un act a carui cauza este pocainta. Traducerea romaneasca ,,spre"
poate crea conftizie, deoarece exprima un rezultat. Asa cum arata
Dana si Mantey, prepozitia ei<? poate fi tradusa si prin ,,la" sau ,,din
cauza" (ca In Mat. 12:41; Rom. 4:20).14 Deci, pocainta nu este
rezultatul botezului, ci cauza lui. Faptul ca oamenii care veneau sa

12 E. Lohmeyer, Das Urchristentum I, Johannes der Taufer, Gottingen:


Vandenhoeck und Ruprecht, 1932, p. 68 si urm.
13 Baptism, p. 35.
14 Manual Grammar of the Greek New Testament, p. 105-6 ; de asemenea,
K.S. Wuest, Word Studies in the New Testament, vol. HI, p. 76-78.
22 Botezul crestinesc §i primirea Duhului (I): precursori ai
botezului crestinesc

fie botezati de loan se pocaisera este aratat de Matei si Marcu atunci


cand fac mentiunea ca marturisirea pacatelor avea loc la botez (Mat.
3:6; Me. 1:5). Dar regrerul nu era suficient. Se astepta ca cei care
fusesera botezati sa faca si ,,roade vrednice de pocainta" (Mat. 3:8;
Lc. 3:8)15 atat Tnainte, cat si dupa botez. De aceea, botezul lui
loan trebuie vazut nu ca o taina care confera har celui care o
indeplineste, ci mai degraba ca semnul unei inimi pocaite si ca o
hotarare de a trai o viata schimbata.16
Acum, dupa ce am vazut relatia dintre pocainta si botezul lui
loan, trebuie sa ne Tntrebam in ce relatie este acest ,,botez al
pocaintei" si un alt botez pe care loan 1-a promis. Despre sine el a
spus ca boteaza in apa (kv uo'em), dar Mesia va boteza ,,cu Duhul
Sfant si cu foe" (kv 7ri^euu.aTi ayi'a) teat irupt). In greaca, toate
aceste substantive sunt la dativ, fund precedate de prepozitia ev.
Acest lucru ne spune ca toate trei au acelasi rol, reprezentand
elementul in care convertitii vor fi botezati. Am vazut ca pentru loan,
focul este simbolul judecatii. Atunci, cum trebuie sa intelegem
botezul ,,cu Duhul Slant" promis de loan? Unii cercetatori iau
impreuna ambii termeni - ,,Duhul Slant" si ,,loc" - ca pe o hendiada
(adica ,,focul Duhului Sfant"). Putin diferita este parerea lui Dunn,
care vede in aceasta sintagma o referire la un singur ,,botez cu Duhul

15 Aceasta este in acord si cu remarca lui Iosif Flavius In Antichitati 18. 5.


2 ; si 117, ca ,,imersiunea era acceptata de el (loan) (...) cu conditia ca
sufletul sa fi fost in mod evident curatit in prealabil prin neprihanire."
16 contra Beasley-Murray, Baptism, p. 35, potrivit caruia botezul ,,are ca
rezultat convertirea." Nu exista nici cea mai vaga aluzie in Noul
Testament ca botezul lui loan ar avea ca rezultat cainta si/sau are ca efect
convertirea. Beasley-Murray merge, de asemenea, prea departe atunci
cand priveste botezul lui loan ca o ,,pecete pentm Imparatie" (p. 35).
Daca astfel stau lucrurile, de ce unii au avut nevoie de un alt botez (Fapte
19 :4-5)?
Botezul crestinesc si primirea Duhului (I): precursori ai 13
botezului crestinesc

si cu foe", care in viziunea lui loan era botezul lui Mesia pentru ^
si care va fi ,,purificator pentru cei care s-au pocait si distructiv
pentru cei care au ramas nepocaiti". Purificarea celor care se
pocaiesc va avea ca rezultat mantuirea lor. De aceea, in opinia lui
Dunn, loan vorbeste despre dimensiunea soteriologica a activit&tii
Duhului.17
O alta teza remarcabila este tnaintata de R. Menzies. El
pledeaza pentru 0 interpretare a acestui botez ,,cu Duhul Sfant si cu
foe" pe fondul conextului eshatologic al pasajelor in discutie. Atat
Matei cat si Luca ilustreaza acest botez mesianic in versetul urmator,
folosind metafora alegerii prin vanturare, In care graul este separat
pentru a fi pastrat, iar pleava pentru a fi arsa. Astfel, botezul lui
Mesia este unul de separare si judecata. Dupa cum vantul separa
graul de pleava, tot asa face si ,,Vantul Slant" (TTi/eO|ia = si ,,vant" in
greaca). Dupa cum focul arde pleava, tot asa botezul ,,cu foe" Ti va
arde pe cei necredinciosi. Dupa R. Menzies, ,J,uca interpreteaza
misiunea de predicare a ucenicilor imputernicita de Duhul Sfant ca
fiind mijlocul prin care se face cernerea."18 J. Jervell, care
imartaseste acelasi punct de vedere, sus|ine ca separarea a avut loc la
Cincizecime si dupa aceea, ori de cate ori Evanghelia a fost predicate
si multimea ,,s-a dezbinat din cauza mesajului."19 Arderea in foe
vorbeste despre o judecata viitoare. Motivul pentru care Marcu (1:5)
a omis kou nupi consta in faptul ca el a scris in cuvinte mai
incurajatoare despre Mesia, legand acest mesaj de Vestea buna
(1:1 si urm.). Daca aceeasi referire a fost omisa in Fapte 1:5 si 11:16,

17 Dunn, op. tit. p. 13.


R. Menzies, The Development of Early Christian Pneumatology with
Special Reference to Luke-Acts, Sheffield, JSOT Press, 1991, p. 144.
19 J. Jervell, Luke and the People of God: A New Look at Luke-Acts,
Minneapolis, Augsburg, 1972, p. 49 ; R. Menzies, op. citt p. 144.
14 Botezul crestinesc si primirea Duhului (I): precursori ai
botezului otv»ctinf»cr>
Krtf'fflTiiliii crestinesc

afirma Menzies, aceasta omisiune este cauzata de faptul ca Luca


scria acum in lumina Tmplinirii promisiunii, adica in lumina
Cincizecimii. Astfel, ceea ce in propovaduirea lui loan Botezatorul
era un singur eveniment (cernerea si arderea erau doua aspecte ale
aceluiasi eveniment), Luca le-a separat cronologic, subliniind
misiunea neintrerupta a bisericii.20 Totusi, oricat de interesanta ar fi
teza lui Menzies, ea prezinta cateva puncte greu de sustinut:
1) El prezinta botezul in ,,Duhul Slant" ca fiind ,,o predicare
inspirata a Evangheliei", unde Duhul este ,,catalizatorul misiunii
crestine si, de asemenea, instrumentul cemerii." Aceasta intelegere a
botezului in Duhul Sfant nu are corespondent in Noul Testament E o
folosire cam neobisnuita a sintagmei, din moment ce botezul cu
Duhul a fost intotdeauna inteles de biserica primara mai degraba ca o
experienta personala, decat ca o ,,misiune si propovaduire
imputernicite de Duhul". Insusi Menzies o descrie in alta parte ca pe
o experienta personala.21
2) Potrivit acestei opinii, de acest ,,botez in Duhul" vor
beneficia atat cei care se caiesc, cat si cei care nu se caiesc. Pentru a
fi cernut, atat graul cat si pleava trebuie expuse la vant. intr-un
context kerigmatic, aceasta ar corespunde mai degraba lucrarii
Duhului prin care ii convinge pe pacatosi de pacatele lor, decat
activitatii Duhului de a imputernici pentru misiune. Menzies neaga
exact functia soteriologica a Duhului atat din scrierile lucane in
general22, cat si aici unde el spune ca ,,profetia lui loan, interpretata
de Luca, atribuie Duhului functii mai curand profetice decat

20 R. Menzies, op. at., p. 145.


21 R. Menzies, op. c/t., p. 156.
22 R. Menzies, op. cit., p. 316.
Botezul crestinesc §i primirea Duhului (I): precursori ai 15
botezului crestinesc

soteriologice."23 Astfel, ceea ce inainteaza Menzies ca un argument


in favoarea tezei sale, se indreapta tocmai impotriva lui.
Nu este usor sa deducem la ce anume se refera loan atunci
cand foloseste expresia ,,botez in Duhul Sfant". Chiar dac£ o
interpretam intr-un context eshatologic, mult folosita metafora nu
trebuie dusa la extreme, cum face Menzies. Dar nici nu suntem
obligati, datorita acestei neobisnuite folosiri a prepozitiei ev, s£
spunem ca promisiunea facuta de loan se refera la un singur botez.
Dimpotriva, putem intelege ca este vorba despre doua botezuri,
separate cronologic si aplicabile diferit la doua categorii de oameni:
,,in Duhul Sfant", pentru cei ce se pocaiesc, si- ,,cu foe", pentru cei ce
nu se caiesc. In timp ce in privinta botezului ,,cu foe" exista un
consens, loan Botezatorul lasa neexplicat intelesul botezului
mesianic ,,in Duhul". Totusi, mai important decat a ne da seama de
intentia lui loan este sa pricepem modui in care biserica primara a
inteles promisiunea facuta prin loan. Luca ne spune precis felul in
care el (si, probabil, biserica pe care 0 reprezenta) a inteles aceasta
promisiune. El consemneaza faprul ca Petru §i-a amintit de insasi
vorba Domnului (Fapte 1:5), asa cum acesta afirma inaintea
bisericii din Ierusalim (Fapte 11:16). Fara indoiala ca ambele pasaje

din Fapte se refera la Cincizecime, acest eveniment fiind anticipat in


primul dintre ele si reamintit in eel de-al doilea. Cei putin doua
argumente pot fi prezentate pentru a dovedi ca Luca intelege Duhul
Cincizecimii pur si simplu ca pe un datator de putere, fara nuante
soteriologice: 1) Cand Iisus a promis Duhul Sfant (Fapte 1:8) El S-a
referit specific la puterea de a-L marturisi §i nu la o forta

R. Menzies, op. cit., p. 145.


Botezul crestinesc si primirea Duhului (I): precursori ai
botezului crestinesc
hnte7iilni

regeneratoare.24 2) Iisus a promis acest botez ucenicilor deja


regenerati, si nu necredinciosilor.25 . ^
In concluzie, botezul lui loan are o dubla insemnatate. In
primul rand, din perspectiva Imparatiei mesianice ce se
apropiase, el era un semn al inimii care se pocaieste §i mijlocul
prin care cineva putea ajunge sa traiasca o viata ,,de pocainta .
In al doilea rand, conform interpretarii bisericii primare, el
anticipa celelalte doua botezuri: eel ,,Tn Duhul Sfant", rezervat
celor ce se pocaiesc26, si eel ,,cu foe", pentru cei ce nu se
caiesc.

24 Contra Dunn, op. at.., p. 38-54, care conclude ca revarsarea Duhului la


Cincizecime a constituit o experienta de convertire - initiere pentru
ucenici.
25 F.L. Arlington, The Acts of the Apostles, Peabody, Hendrickson
Publishers, 1988, p. 6; A. Murray, The Spirit ofChrist, London, Marshall,
Morgan and Scott, 1963, p. 216; compara si cu Fapte 2:38; 5:32. Este
foarte greu de conceput ca Luca i-ar considera Tnca neconvertiti pe
ucenicii lui Isus, care fusesera mai inainte Tmputemiciti (Lc. 9:1, Me.
6:7), umpluti cu Duliul (In. 20:22) si care predicau Evanghelia si
vindecau bolnavii (Lc. 9;2 si textele paralele). Binein^eles ca, in lumina
mortii si mvierii lui Isus, era nevoie ca ei sa tndrepte multe lucruri, dar
acestea nu aveau nimic de-a race cu convertirea lor. In timpul celor
cincizeci de zile dintre Inviere si Cincizecime ii gasim adunati impreuna
(Mt. 28:16, Lc. 24:53; In. 20:26; 21:1; Fapte 1:4), cand invatati de
Domnul (Mt. 28:18-20; Fapte 1:4-8), cand rugandu-se (Fapte 1:14; 2:1),
si aseteptand promisiunea. Toate acestea sunt semne ale faptului ca ei
s-au convertit inainte de Cincizecime.
26 Sensul cuvantului peTdvoict nu trebuie limitat la ,,innoirea mintii" sau la
,,regretarea pacatelor din trecut", asa cum deseori se face. Pe langa toate
acestea cuvantul mai defineste si o schimbare a inimii, marturisirea
pacatului si renuntarea la acel pacat, precum si o viata noua.
Botezul crestinesc si primirea Duhului (I): precursori ai \q
botezului crestinesc
boteziilui crestinesr.

3) Botezul lui lisus

Motivul pentru care lisus s-a supus botezului lui loan a fost
mult discutat inca din primele secole ale crestinismului. Pentru cH
motivul nu este relevant pentru studiul nostru, el nu va face parte din
discutie. Ca eveniment istoric, botezul lui lisus, savarsit prin mainile
lui loan, este adesea privit ca un precursor important al botezului
crestin, dupa modelul caruia acesta din urma este instituit27
Similitudinile scoase in evidenta de catre cercetatori sunt, in
principal, doua: 1) in cazul ambelor botezuri, spun ei, primirea
Duhului este asociata cu botezul in apa si 2) Tnfierea noastra ca si
copii ai lui Dumnezeu este actualizata in botez, dupa cum s-a
intamp 1at si tn cazul lui lisus. O evaluare a acestor afirmatii trebuie
sa aiba la baza un atent studiu al textelor relevante, spre care ne vom
Indrepta acum atentia. Datorita spatiului disponibil restrans, vom
discuta doar acele aspecte exegetice care sunt relevante pentru
studiul nostru.

Marcu 1:19-11: Matei 3:13-17; Luca3:21-22

Marcu relateaza evenimentul dupa cum urmeaza: ,,In vremea


aceea, a venit lisus din Nazaretul Galileii, si a fost botezat de loan in
lordan. Si indata, cand iesea lisus din apa, el a vazut cerurile

27 Dintre multi exegeti care vad in botezul lui lisus un model pentru botezul
crestinesc amintim cativa : W.F. Flemington, op. cit, p. 27 ff., 151; D.M.
Bailie, The Theology of Sacraments, p. 77: G.R. Beasley-Murray, op.
cit, p. 63-67; K. McDonnell si G.T. Montague, Christian Initiation and
Baptism in the Holy Spirit, ed. a Il-a, Collegeville, The Liturgical Press,
1994, p. 25: R.E.O. White, op. cit., p. 106-109. Sunt si cativa cercetatori,
cum este R. Bultmann (Die Geschinte der synoptischen Tradition, ed a
Ill-a, Gottingen, Vandenhoeck & Ruprecht, 1963, p. 263 ff.), care afirma
ca botezul lui lisus, asa cum il gasim in Evanghelii, este o inventie a
scriitorilor, cu scopul de a demonstra necesitatea botezului crestinesc.
]g Botezul cre$tinesc §i primirea Duhului (I): precursori ai
botezului cregtinesc

deschise, si Duhul pogorandu-se peste El ca un porumbel. Si din


ceruri s-a auzit un glas, care zicea: «Tu esti Fiul Meu prea iubit,
in Tine imi gasesc toata placerea Mea»'\ Matei adauga povestirii
ezitarea lui loan de a-L boteza pe Iisus. Glasul ce se aude vorbeste la
persoana a treia si nu a doua. Luca, pe de alta parte nu ne spune cine
a fost botezatorul, dar ne ofera doua detalii importante. Primul dintre
aceastea este ca Iisus se ruga atunci cand Duhul Sfant S-a pogorat
peste El. Legatura dintre rugaciune si primirea Duhului este
subliniata cuprecadere de Luca (Luca 11:13; Fapte 1:14; 2:1; 4:31).
Al doilea detaliu are de a face cu maniera in care Duhul se pogoara
peste Hristos, si anume ,,!n chip trupesc, ca un porumbel." Aceasta
descriere accentueaza manifestarea obiectiva, fizica a Duhului. Vom
analiza acum doua argumente conform carora exista o legatura Tntre
botezul lui Iisus si botezul crestinesc.
1) Primul argument adus de unii cercetatori este acela ca atat
botezul lui Iisus cat si botezul crestinesc au ca rezultat primirea
Duhului Sfant. Urmeaza deci sa analizam daca pogorarea Duhului
peste Iisus a fost o consecinta automata a botezarii Sale. In Marcu
1:10 citim ca Duhul s-a pogoarat peste Iisus ,,cand iesea din apa"
(avafiaiviiiv ck tow i36a7O9- participiu prezent). Chiar daca se
pastreaza o anumita apropiere In timp intre botezul In apa si primirea
Duhului de catre Iisus, In Matei 3:16 legatura temporala dintre cele
doui experiente este mult mai slaba decat in Marcu: ,,De indata ce a
fost botezat, Iisus a iesit afara din apa(...) si a viizut pe Duhul lui
Dumnezeu pogorandu-se ... " (dvepii diro tou uScito*?...
Kal elbev to irveujia tou 0eou KaTaPaTvov). Astfel, in ambele
relatari, botezul a fost deja dus la indeplinire in momentul cand
Duhul S-a pogorat peste Hristos. Iisus se indrepta spre malul
Iordanului sau poate ca ajunsese deja acolo. Luca (3:21-22) pare sa
disocieze si mai mult primirea Duhului de botezul in apa a lui Iisus.
Ca si in alte situatii, si in cazul lui Iisus, el leaga primirea Duhului de
rugaciune si nu de botezul in apa. Putem conclude ca Iisus S-a rugat
dupa ce a fost botezat, si nu in timpul botezului, daca tinem cont de
Botezul crestinesc §i primirea Duhului (I): precursori ai 19
botezului crestinesc

aspectele gramaticale ale versetului 21, care poate fi tradus astfel:


,,Dar dupa ce toti au fost botezati -si Iisus a fost botezat - si pe cand
se ruga - cerurile s-au deschis §i Duhul Sfant s-a
pogorat" (cyei/exo 6c ev tw pctTmaGfivaL diravra tov Xabv ml *
Iiicrou pa7TTi(T0e'yTO9 kcii Trpoaeuxoaei/ou dvewx^fl^011 Tol/
oupavov). Pentru ca infinitivul articular ey t<£ PaTTTicrGiivai este
la aorist, legatura sa temporala este definita de context28 s_i, de aceea,
a fost tradus cu ,,dupa ce a fost botezat". Atunci,
kv To> paiTTLaGfjvai este simultan cu paTTTia0evTO9 si, datorita
schimbarii timpurilor la participiu (de la participiul aorist
PaiTTtaGevTo? la participiul prezent irpodeuxouivou), ambele
verbe care se refera la botez preceda eel de-al doilea moment al
evenimentului, definit de actiunea simultana a altor trei verbe, §i
anume Trpoaeuxoixai, dvoLyu) si KaTct{3aiv<i).29 Prin urmare, in
mcercarea noastra de a defini legatura dintre botezul lui Iisus §i
primirea de catre El a Duhului, putem afirma trei lucruri: a) Tn
relatarea lui Luca Duhul este asociat cu rugaciunea si nu cu botezul;
b) Iisus nu S-a rugat inainte de a fi botezat, si nici in timpul
botezului, ci dupa savarsirea acestuia; 3) in toate cele trei relatari
sinoptice primirea Duhului de catre Iisus a fost ulterioara botezului
Sau.J0

28 W. D. Chamberlain, An Exegetical Grammar of the Greek New


Testament, Grand Rapids, Baker Book House, 1941, p. 109. Infinitivul
articular apare de 12 ori la Luca. O exprimare asemanStoare se gaseste §i
in Luca 2:27 si 19:15. Vezi si R. Menzies, op. cit, p. 149.
29 La fel ca G. W.H. Lampe, The Seal of the Spirit, London, Longmans,
Green & Co., 1951, p. 42 f; E.E. Ellis, The Gospel of Luke, London,
Marshall, Morgan & Scott, 1974, p. 91; J.D.G. Dunn, op. cit, p. 33. .
30 La aceasi concluzie ajung si J. Dunn, op. cit., p. 32-34; R. Menzies, op.
cit, p. 149, S.M. Horton, What the Bible Says about the Holy Spirit,
Springfield, Gospel Publishing House, 1976, p. 91-92. Impotriva acestei
concluzii este W.F. Flemington, op. cit., p. 42.
20 Botezul crestinesc si primirea Duhului (I): precursori ai
botezului crestinesc

Cea de-a doua asemanare Tntre botezul lui Iisus si botezul


crestinesc, pe care o subliniaza unii cercetatori, se rfera la concept/a
adoptionista (de infiere, de la ,,a adopta") despre botez. Conform
acestei conceptii, Iisus a devenit Fiul lui Dumnezeu (sau, intr-o
versiune mai putin radicala a aceleiasi opinii, El a ajuns sa-Si dea
seama de calitatea Sa de Fiu) numai la botez.31 Ceea ce a dai
nastere acestei teorii este declaratia cereasca: ,,Tu esti Fiul Meu
prea iubit, in Tine Tmi gasesc toata placerea Mea" (Lc. 3:22, Me.
1:11; la persoana a treia in Mat. 3:17). Iata cateva argumente care
dovedesc ca aceasta teorie nu are un fundament biblic:

1) Iisus este Fiul lui Dumnezeu Tnca inainte de nasterea Sa din


fecioara(Lc. 1:35,43);
2) Iisus este constient de calitatea Sa de Fiu fata de Dumnezeu
cu mult timp mainte de botezul Sau (Lc. 2:49); dialogul
dintre El si loan Botezatorul, chiar inainte de botez, indica
acest fapt (Mat. 3:14-15).
3) Declaratia cereasca cu privire la calitatea Sa de Fiu se repeta
pe muntele transfigurarii (Me. 9:7 si text, paral.). Nici
atunci, nici la Iordan nu I se confera lui Iisus un nou statut,
ci I se confirma unul pe care Tl avea deja.

31 Dintre cei ce Impartasesc acest punct de vedere ii menjionam pe


urmatorii: W.F. Flemington, op. cit.t p. 29; J.M. Creed, op. cit., p. 56;
C.K. Barret, The Holy Spirit and the Gospel Tradition, London, SPCK,
1947, p. 41-44. Pentm o lista completa, vezi J.D.G. Dunn, op. cit, p. 28.
Dunn, care este de acord cu raptul ca Isus este Fiul lui Dumnezeu inca de
la nasterea Sa, afirma ca ,,exista si un anurnit sens in care El devine Mesia
si Fiu doar la Iordan" (p. 28). Chiar daca suntem de aceasi parere cu
Dunn in privinta rolului mesianic al lui Isus, nu putem lmpartasi ideea sa
ca Isus a devenit (chiar si ,,intr-un anumit sens") Fiul lui Dumnezeu la
Iordan.
Botezul crestinesc si primirea Duhului (I): precursori ai 21
botezului cres.tinesc

4) Daca biserica primara ar fi Tnteles ca prin botez Iisus a


devenit Fiul lui Dumnezeu ne-am a§tepta ca evangheli$tii
sa citeze Tntreg versetul din Psalmul 2:7.32

Exista totusi o baza pentru a sublinia existenja catorva faze ale


evolutiei calitatii de Fiu a lui Iisus. Dupa nastere, El este numit ,,Fiul
lui Dumnezeu" (vezi punctul 1 de mai sus). La botez si dupa aceea El
este uns ca Fiu al lui Dumnezeu. Dupa inviere si Inaltare El este
dovedit ,,cu putere ca Fiu al lui Dumnezeu" (Rom. 1:4). La tnceputul
fiecarei faze, insa, calitatea Sa de Fiu nu li este acordata, ci
(re)confirmata. Prin urmare, putem conclude ca teoria adop|ionista
asupra botezului lui Iisus se bazeaza pe o intelegere gresjta a
relatarilor despre Nasterea, Pruncia si inceputul activitatii Sale. Mai
mult, asa-zisa ,,tnfiere" a lui Iisus cu ocazia botezarii Sale nu poate fi
folosita ca o dovada ca biserica primara a urmat in botezul cres,tinesc
modelul botezului Domnului.

Semnificatia botezarii lui Iisus

Motivul exact al botezarii in apa a Mantuitorului ramane


incert. Avand in vedere raspunsul dat de Iisus lui loan, legat de
ezitarea acestuia (,,se cade sa impIinim tot ce trebuie tmplinit" -
Matei 3:15), unii cercetatori au ajuns la concluzia ca Iisus se referea
la Sine si la ucenicii sai. Daca lucrurile stau asa, atunci Inseamna c&

32 Dupa B. Metzger, A Textual Commentary to the Greek New Testament,


London, United Bible Societies, p. 136, textul apusean, in care se spune
,,Tu esti Fiul Meu prea iubit, astazi Te-am nascut", pare -sa fie unul
secundar. Un punct de vedere similar este impartasit si de O. Culhnann,
in Baptism in the New Testament, London, SCM Press, 1950, p. 16.
Acesta presupune ca, la origine, cuvintele Ps. 2:7 au fost legate de pasaje
despre inviere, cum sunt Fapte 13:33 si Evrei 1:5, §i abia mai tSrziu au
fost introduse ca element liturgic in actul botezului.
22 Botezul crestinesc si primirea Duhului (1): precursori ai
botezului cre^tinesc

Iisus S-a identificat pe Sine cu pacatosii." insa, pronumele


neexpnmat ,,noi" este tntrebuintat cu privire la Iisus Insusi si la loan
(,,se cade ca Eu si tu, loane, sa Tmplinim..."), caz in care nu mai
poate fi vorba de vreo identificare.
Mai usor interpretabila si mai semnificativa, in lumina
profetiilor din Vechiul Testament, este primirea Duhului de cafre
Iisus, ce poate fi descrisa ca ,,botezul Sau In Duhul".34 In
conformitate cu profetiile vechi testamentale despre Mesia (Is. 11:2;
61:1-2), experienta pe care Iisus a avut-o la raul Iordan a constituit
ungerea cu Duhul prin care titlul sau mesianic de Unsul
(6 Xptcrro?) a fost justificat/confirmat.35 Aceasta nu a fost o
experienta de regenerare sau de initiere36, ci una de

33 Beasley-Murray, op. at., p. 56 ff.


34 Dunn, op. tit., p. 24, 31.
35 H.D. Hunter, Spirit-Baptism: A Pentecostal Alternative, Lanham,
University Press of America, 1983, p. 73 si J.D.G. Dunn, op. tit., p. 28.
36 Contra /w/Dunn. op. cit.% p. 24-32. care afirma ca aceasta experienta a lui
Iisus a fost,,in esenta o initiere: cu ea a inceput Vremea Sfarsitului in care
a .debutat si Iisus." Biblia, insa, nu spune nimic despre vremea cSnd a
venit Imparatia lui Dumnezeu. Intr-un fel, ea era prezenta in activitatea
lui Isus, ceea ce demonstra domnia lui Dumnezeu peste puterile veacului
trecut (Matei 12:28). Pe de alta parte, Iisus i-a invatat pe ucenici sa se
roage si sa ceara venirea Imparatiei (Mat. 6:10 si text, paral.). Avem
motive solide sa credem ca ea a venit intr-un sens mai profund de abia
dupa lucrarea ispasitoare si inaltarea lui Hristos, adica la Cincizecime (cf.
Me. 9:1; Filip. 2:9-11). Prin urmare, oricat de important ar fi el, ,,botezul
lui Iisus in Duhul" nu trebuie considerat pivotiil in jurul caruia ,,se
invarte intregul plan al mantuirii", asa cum sustine Dunn. Ori de cate on
se reaminteste evenimentul acesta (Lc. 4:18; Fapte 10:38), se vorbeste
despre ungerea lui Iisus cu „Duhul Stant si putere" si nu despre zorii unui
nou veac. Pasajele de felul acesta ne obliga sa privim evenimentul in
termeni mult mai personali, ca o experienta personala a lui Iisus odata cu
care a fost inaugurata si activitatea Sa mesianica. fn sfarsit, chiar si atunci
cand admitem ca un nou veac a fost inaugurat la Iordan, trebuie sa
subliniem doua lucruri. Primul este ca acest veac nu a fost inaugurat ,,prin
Botezul crestinesc si primirea Duhuiui (I): precursori ai 23
botezului crestinesc

imputernicire37, mai precis, prima Sa imputernicire de catre Duhul.


Tocmai la acest moment se gandeste Petru cand, aflandu-se in casa
lui Corneliu, proclama ca ,,Dumnezeu a uns cu Duhul Sf3nt si cu
putere pe Iisus din Nazaret" (Fapte 1O:38).38 Cei doi termeni, ,,Duhul
Slant si putere", trebuie considerati o hendiada - adicil ,,puterea
Duhuiui Slant" care L-a Tnzestrat pe Iisus pentru lucrarea Sa
mesianica.
In concluzie, studiul nostru pune in lumina cateva aspecte
legate de botezul lui Iisus. In primul rand, punctul de vedere conform
caruia Iisus ar fi devenit Fiul lui Dumnezeu doar cu prilejul botezului
Sau in Iordan nu are nici un fundament biblic. O alta concluzie
care se bazeaza pe analiza gramaticala a textelor studiate este ca
Iisus nu a primit Duhul Sfant ca o consecinta a botezului Sau in apa.
In al treilea rand, chiar daca am accepta faptul ca botezul lui Iisus
poate fi vazut si ca un act de solidaritate cu cei pacatosi, el nu este un
act de tnitiere asa cum este privit botezul crestinesc.
In paragraful anterior ne-am exprimat concluziile cu privire la
ceea ce nu este botezul lui Iisus. Dar mai important este felul in care
biserica primara a inteles gestul Mantuitorului de a intra in apa
Iordanului. Este posibil ca, tinand cont de neprihamrea lui Iisus,
primii crestini sa se fi straduit sa inteleaga motivul pentru care El a
acceptat sa fie botezat de loan. Vedem ca insusi loan Botezatorul a

botezarea lui Iisus", ci, in eel mai bun caz, a fost concomitent cu el. Al
doilea lucru este ca nu putem spune ca Iisus a fost ,,initiat" (a debutat) in
noul veac, ci, mai degraba, ca veacul a Inceput o data cu debutul lucrarii
Sale.
37 Vezi si Beasley-Murray, op. eft., p. 66 (insa acesta argumenteaza ca, spre
deosebire de experienta lui Iisus, botezarea noastra in 'Duhul este
regeneratoare); H.D. Hunter, op. cit, p. 72-73; R.P. Menzies, op. at, p.
154; K. McDonnell si G.T. Montague, op. c/t., p. 7-9.
38 Semnificativ este faptul ca in aceasta relatare ungerea lui Iisus este plasata
intre rererirea la botezul lui loan si descherea lucrarii lui Isus, descriere
ce seamana cu cuvintele protetiei lui Isaia (61:1 -2).
24 Botezul cre§tinesc si primirea Duhului (I): precursori ai
botezului crestinesc

fost surprms de faptul ca Hristos S-a mfatisat inaintea lui ca sa fie


botezat. Imediat, el si-a dat seama ca avea de a face cu o excep^ie.
Deoarece, asemeni botezului lui loan, botezul crestinesc sublinia
nevoia de pocainta, este greu de crezut ca primii crestini au asociat
botezul lor cu cei al Domnului.39 Asa se explica faptul ca, dupa cum
arata si Beasley-Murray, ,,nici un scriitor al Noului Testament nu
leaga botezarea lui Iisus de botezul crestinesc."40 Prin urmare, cea
mai apropiata si singura paralela dintre experienta lui Iisus de la
Iordan si experien^a crestinilor este ,,imputernicirea" data de Duhul,
care, in cazul lui Iisus, a fost una distincta de experienta botezului In
apa.

tnsumand toate cele spuse pana acum, putem conclude ca


dintre precursorii botezului crestinesc, eel mai apropiat de
acesta este botezul lui loan. Ambele constituie o experienta
care are loc o singura data in viata celui botezat. In ambele
cazuri se pune un accent deosebit pe nevoia de pocainta
inaintea botezului si pe hotararea de a trai o viata noua, rupta
de trecut, mod de viata simbolizat prin insusi sensul botezului.

39 fmpotriva lui Flemington, op. c/t.t p. 151, care afirma ca ,,multi crestini
din primele secole se multumeau sa interpreteze propria lor experinta in
lumina celor intamplate Stapanului lor."
40 Beasley-Murray, op. tit, p. 64.