No. 2.7.

,�-�
��
Ir
I 'Enciclopedică 'Fopulară
I� jipare în jie„care Duminică
.Abonamentul în ţară pe an Lei 5 ii\ Abonamentul în străin. pe an Lei 8
6 luni » 3 11 Un numer. • . . . . 15 bani
Pentru anunciuri 1 leu linia. f>lliea publieitate 5 bani euvîntul
f>/lanuserlptele nepublieate se ard.

Iii� Comitetul de Redacţie:

I
:�
I o 1r1 Kalinderu
p. flarbovicealJU "'°iJ [
C!olonel ]>. V. jYăsfurel
f;. fidamescu
. )lioga
q. C:oşbuc
. S
:J. Otescu
p. �ulju ,.,
V
JY.
11)Yico/aescu
flr. 'C:eodossiu
C!Ol]Sf, (;'. popovicl-'c:aşcă.

1�
8U�IARUL: P red'icator, Cuvintnre pentru <).iua sfintei învieri. - Th. D. Speranţia,
Cărturăresa. - Dimitrie Y. Negru. Convorbiri cu moş Vasile, despre grăpat. - Gheo1·glw
Resletz, Poveţe pentru părinţi, culese din sfintele nostre cărţi bisericesci. - G. Coşbuc,

Pofta de mâncare a unui păia j en .- Dem . J',fândricel, Către Români.--l6n Kalinderu, O bun:!
In zori, poesie pusă pe note de Gh. Brătianu.-P. Răşcanu,-0 carte folosit6re.-l. Niculescu,

pildă. - V. S. J',foga, Revista agricolă şi economică. - Irimia Popescu, Corespondenţa

medicală. - !Societăţi Economice la sate.-Informaţiuni.-Lotăria Şc6lei Italiene din Bncn­
resci, (Lista oficială). - Poşta Redacţiei.--Pentru ca perul să nu albescă.-Ca să scoţi mi­
rosul din 6le.-Mijloc contra stârpire! ş6recilor.

I:-:-
Jlustraţiuni: Invierea Domnulul.-Doue grape.-Beţiv că(j.end din trăsură.-Beţiv cri­
minal.-Beţiv mort pe drum.-Vinurile şi spirt6sele la expos. din Paris rnoo.
1=---1-:
I:_,
I ,
�
\.:..::1
1 ?CI
! _:-1
. I
:-1
"Redacfia şi fldministrafia Str. jV{â!]fu/esa )Yo. 9, lJucuresci.
 SOCIETATE IN COMANDITA
WEIL, JOSEPH & Co.
Eucuresci
Strada �mârdan No. 7, (Cassa Zerlendi).
m aşine şi unelte agrico le şi indust'._iCfle,
i
Rec0manr1il rl-lor agric u ltor
de ori-ce fel. s. e.; Loc omobi l e, Treeratore,
Pluguri întregi de oţel, Batoz_ e de po­
r um b , cu abur şi manuale, mori pe po�­
t amen t de lemn şi fer, pietre fr:in ce z eJori·
ginale g a ra n tat e de la „La Ferte sous ou­
a rre, (Franţa)", etc. etc„ din cele. I13ai. re·
n umite fabrici pe cari le represmţa, ŞI m
_

condiţiuni cât se p6te de favorabile pen·

t ru d-nii cumperători.
La cas de necesitate, a se cere oferte şi
ca t a l og i l ustrat, care se trim e te gratis şi
franco.
Conditiuni de plată avantagi6se.
linrnnţip, pentru ma te ri a l solid şi buna funcţiune.

BANCl=l �OIVIANEI „N AŢlONALA"

Capital social de 25.000.000 fr. îmi SOCIETATE GEKERALA DE ASIGURARE, BUCURESCI
părţit în 50.000 acţiuni de 500 fr. din
Capital în acţiuni întreg versat în
cari 150 fr. versaţi. aur . . . . . . . . Lei 2.000.000
Comitetul central : Fonduri d e reservă
compuse din prime
> 3.955.688.76
. la Londra
şi daune . . . .
Lachlan Mackiustosh Rate,
.
Idem format din capi-
Esqnire . . . . . . tal şi alte reserve . • 1.075.842.60
G. I. Gusclten . . . .
"
,..
Total în aur Lei 7.052.531,36
Visconnt Duncanuon .
" Daune plătite . . . . Lei 33.000.00o
Vice-preşedinte A. Ilăic6iauu.
Hon. H. A. Larvreuce
"

Dir. general E. Griinwald.

M. Adolphe Vernes . . a Paris
„

M. Charles Dlallet . . " «Naţionala> asigură contra incen�

Director: 1\1. C. A. Siolz. diului, a grindinei, contra risculm
pierderii valorilor. Asigurările pe�·
» ajutor: lU. E. E. Goodwin. tru viaţă sînt pri mi te în tote combi­
Censori : Ioan Kalinderu, Demetru naţiuni le obicinuite ca: cas de morte,
supravieţufre, zestre şi 1·entă. Sediul
Ioan Ghika şi Arthur Green. social în palatul Soci e tăţii din str.
Sediul social Domnei N o. 12, B u cur esci . Repre­
Piaţa sf. Gheorg he, Bucu r e s cl sentanţă generală în Bucur escl, str.
Smârdan No. 4. Ag enţii în tote ora­
Sucursală la Brăila, Agenţia la Londra. şele din ţară.

Din no17, şi cu insistenţă rugărn pe abonaţii noştri, să

achite abonarnentul când li se presintă chitanţele sau sunt
avisaţi. Noi credem, că e o uşurinţă pentru d nii abonaţi,
de a li se cere plata chiar la doniiciliit, scutindu-i ast-fel
d� 1 tulte neajunsuri. Şi cum deja s' a împlinit jumătat
e
din anul al V-lea, vom fi nevoiţi a suspenda trimitere
a
revistei, tuturor celor ce vor neglija a' şi achita abonam
en­
tul sau vor amâna plata, acolo unde s'au trirnis deja chi­
tanţele. Costul de 5 lei este atât de mic, încât nu
p6te fi
nimerui greu a' l plăti.
A dministratia.
'
 ALBINA 717

CUVÎNTARE
pentru qiua Sfinte! Invied.
•Acesta este Q.iua care a făcut-o Domnul
«Să ne bucură111 şi să ne veseJim în ea.
(Din cântările Bisericef).
Ohristos a înviat fraţi creştini,
Slujb a bisericescă aşa de măreţă, ţinuta nostră d e serbă­
tore, însuşi nu m erul nostru al acestora ce ne-am adunat aci
mult m a'i'. mare ca d e obiceiu, şi veselia z ugrăvită p e feţele
tutu ror, ne arată lă murit că Q.ilele acestea serb ăm ceva mă­
reţ. Tote aceste lucruri ne spun că ne găsim în una din ser­
bătorile cele ma'i'. strălucite ale cre ştinătăţii. Şi în adever,
împreună cu totă lum e a creştin ă ortodoxă serbă m Q.iua Sfin­
tei Invierl'. a Domnului nostru Iisus Christos, adecă Q.iu a cea
m ai'. strelucită a anului bisericesc ; Q.iua când totă suflare a
creştină d e l a umilita colib ă a celei'. mal'. sermane veduve din
cine scie ce colt de sat, p ână la Tronul regal, cu sufletul
deschis şi cu plăcere, crede, m ărturisesce şi serbez ă amin­
tire a dumneQ.eescil minuni: a In vierii'. Celui ce a venit în mij ­
locul nostru s ă n e aducă de la întuneric la lumină şi de l a
morte la v i a ţ ă vecinică .
După ce în decurs de şese Q.ile, la sluj bele bisericesci'. de
sera, am veQ.ut calea spinosă şi plină de chinuri ce Mântui­
torul a voit să facă până a se restignl, iată acum am veQ.ut
şi sluj b a Sfintei Invierl. Ne-a ajut_ a t aşa dar Bunul Dumne­
Q.eii s ă aj ungem a serba şi Sf. Pasc! ale acestui an.
Bucuria sufletescă trebuie să ne fie m are. Sf. Pasc! sunt
corona serbătorilor n6stre. Şi cel sărac ca şi cel bogat deo­
potrivă să le serbăm, p entru-că nu alt-fel ci m al ales sufie­
tesce trebuie s ă le serbăm ; şi sufletesce putem serbători toţ'i'.
d e-opotrivă. «Acum tote s'au umplut de lumină : şi cerul şi
pămîntul şi cele de desubt; dP-ci să pră znuiască t6tă făptura
învierea lu! Christos.» - «Cerurile să se v eselescă şi pămîn­
tul să se bucure; să prăznuiască t6tă făptura cea veQ.ută şi
cea neveQ.ută (adecă şi omenii şi îngerii), căc'î Christos �·a
sculat, veselia cea vecinică». - AstăQ.L . . •Unul pe altul să
ne îmbrăţişăm şi să Q.icem fraţilor şi celor ce ne urăsc. Să
iertăm tote pentru înviere şi împreun ă cu Biserica să cân­
tăm : Christos a înviat din morţ'f, cu morte a pre m6rte căl­
când şi celor din ::normîntur'î viaţă dăruindu·le».
Fraţi creştin1, dor m ăreţia serbători'i'. Sf. Invier'î e pre a cu­
noscută de t6tă suflarea creştină, densa e d estul de strelu­
cită prin ea însăşi pentru a m ai fi nevoie să vorbim mult
despre ea. Şi dovadă că însemnătatea e'i e bine înţelesă, e
numerul aşa de mare d e creştini ce s'au grăbit a lua p arte
la sfintele sluj be prin biserici. Dovadă avem dorinţa vie a
multor p ărinţi de a venl cu toţ'i'. al familie! şi de a sădl cu
 .
Invierea Domnului.
 ALBINA 719

chipul acesta şi în sufletele fragede ale copiilor, simţimin­

tele înalte de credinţă, de respect şi de plăcere, ce le simte
tot creştinul în asemenea Q.ile m arl. E înălţător, e m al pre­
sus de ori-ce laudă acestă faptă, întru cât mari şi folositore
îl sunt rodele ; căd prin acesta se d ă copiilor d e m ic1 dru­
mul neted şi uşor d e umblat al vieţe1, li se d ă î n suflet dra­
gostea d e strărnoşesca nostră credinţă, sprij i nul şi arm a c e a
m ar puternică împotriva valurilor acestei vieţi.
E adeverat pote, că. şi în anul acesta p e mulţi dintre n oi
aceste frumose serbători, l a care şi întrega fire iea p arte îm­
brăcând câmpurile şi grădinele cu flori, îi găsesc în neca·
zuri ; d ar să nu ultăm că necazurile d e cele m ai m ulte orl'.
vin prin noi şi tot prin nor se vor duce, timpul le aduce şi
tot cu timpul se vor duce ; să dăm însă lu! Dumnecjeii ce
se cuvine lui DumneQ.eii, şi avend nădej de nestrămutată în
El, să cre dem că ne va învre dnicl a dobîndi şi timpuri m ar
fericite. S ă serbătorim dec1'. cre ştinesce aceste sfinte Q.ile.
Dar să nu trecem cu vederea un lucru, fraţilor. Cei'. din­
tre noi cărora B unul DumneQ.eii le v a fi dat m al multă pu­
tinţă a s erba aceste Q.ile m ari, s ă-şi aducă aminte că între
fraţi! noştri creştini sunt şi m ulţi sermani, multe veduve,
mulţi orfani şi m u lţl boln av!, car\ din cine scie ce pricini nu
vor fi putend serbătorl după cum se cuvine aceste Q.ile, lips a
şi necazurile fiindu-le m ari Pe unil'. ca aceşti a, pe cât n e-o
sta în putinţă, creştinescă faptă ar fi, să nu-1 ultăm, ci mă­
car prin cuvinte pline de încuraj are s ă-l'. facem să simtă şi
dînşii strălucirea acestor Q.ile. Şi atunci de sigur că bucuri a
ce simţim astăQ.1 ca nisce creştin!, n i se v a m ări şi m al mult.
N'aş fi voit să amintesc tocmai astăQ.1, când sufletele tu­
turor ne sunt înălţate departe către cerur1, nisce lucrurl pote
neplăcute multora, de aci de p e pămînt. Acesta îns ă s ă nu
ne ştirbescă veselia sufletescă ! Din potrivă , tocmai acestă
stare de în altă mulţămire sufletescă să ne facă m ai curînd
gata a n e face datoria de creştini către unii ca cel amin­
tiţi. Să căutăm a face Sf. Pasei simţit d e toţI precum şi Mân­
tuitorul s'a restignit şi a înviat pentru toţi.
Şi acum, încheind aceste puţine cuvinte ce am avut d e
rostit aci, m ai fac o scurtă rugăciune p e care fără îndoială
o facem fie-care dintre nol'.: Do mne DumneQ.eul nostru, ca­
rele pentru noi omenii'. Te-ai pogorît p e p ămînt şi p entru
rescumperarea pecatelor nostre Te-ai restignit, T e-a! înm or­
m întat şi a treia Q.i a'î Inviat, aj ută-ne să ajungem cu sănă­
tate şi cu m al bine a serbătorl şi Q.iua Invieri'î 'd e l a anul
şi încă din mai mulţi anl. - Amin.
Predicator.

Cea ma'i'. de preţ fericire este sănătatea.

720 ALBINA --- ------

eărturăresa (1).

6men1, bun1, de vreţ1 anume

Să aflaţ1 cam cine sunt,
Ve voiU spune 'ntr'un cuvînt:
Eu sunt Lina Păpădie,
Spun minciun'i'. de şepte poşt1,
l)ic că spun din cărţ! norocul
De l'aş! sci mânca-I'ar focul ! . .

Dar fac ban! căc'i'. sunt mulţ! proştL

Eu Q.ic că's cărturăresă
Ş i că sciu să dau în cărţ'i'.
Ş i me laud să se afle
Despre mine 'n or'i'.-ce părţ'i'. ;
Insă lumea creQ.et6re,
Proşti! însă ma! ales
Când voesc ceva să afle
Vin la mine de-ş! dau ghes.
Şi de-aş sci şi eu vr'o b6bă
Să le pot ceva ghici,
Ar ma! fi cum ar ma! fi.
Dar aşa ve spun pe cinste
Oă nu sciu me rog nimic
Dar nimic, me rog, nic1 pic
Spun şi eu ce-m'i'. vine 'n minte
Şi ma! mult ce 'n gură 'm'i'. vine;
Iară lumea me ascultă
Şi eu rîd chiar eu de mine.
He!, de-ar fi să sciu eu, frate,
Măcar or!-cât a ghici
Ştiţi, me rog, atunc! ce-ar fi?
Her, atuncr ar fi chiar bine,
Aş ghici 'ntâiU pentru mine.
Şi m' aş face, şi m'aş face
Şi slăvită şi avută
Şi de-o lume ne 'ntrecută.
Dară când nimic, nu sciU,
Eu viaţa ca să-mi ţiU

(1) Acestă bucată e de recitat Ia serbări.

 ALBINA 721

Spun minciuni de şepte poşt1

Să le credă bieţi! proşt'i,
Oă d6r prostul cât trăesce
Cel şiret împărăţesce.
Th. D. Speranţia.

eonvorbirT cu mos .
Vasile
- Despre _grăpat

Noro c bun , m oş Vasile.

Să dea Dumnedeu, d-le învetător.
Da ce mai gân d es c i?
'

Apoi ce să mal gândesc. Ia aş vrea de-acuma s ă

în cep a grăpa; căci arai destul de adînc, dup ă c u m 'mi -aţi
spus d-v6stră , Duminica trecută.

- Bun. Da cum grăpezi d-ta moş Vasile?

- Iaca cum: puiu boii la grapa cea de mărăcini, peste
care am pus câţi-va b olovani de-asupra şi o duc de la un
capet la altul a bucăţei.
- Şi ce creqi că-I bună grapa asta, m oş Vasile?
- Bună, rea, eu fac treba cu ea, că aşa grăpau şi
alde bunicu-meu şi alde tată-meu şi sciu că n u muriau de
f6me.
- E drept că aşa grăpau şi nu munau de f6me, dar
ei nu se mai gândeau ca să mai vînqă, şi atunci era tim­
purile mai bune.
- Da, d-le înveţător. Erau t6te mai ettene. lmi aduc
aminte că spunea tată-meu, că pe vremea lui Cuza era 1 O
bani ocaua de vin.
722 AL BINA

Ei, tocmai de aceea moş Va si l e, trebue astă qi ca sa

munces c i mai mult şi mai <<bine pămîntul >>, dacă voesci să.
tră e sc i mai bine. Nu veqi d-ta că, o mul cu cât trăesce,.
cu atât caută să vi eţuiasc ă mai bine şi să facă lucrurile
mai bune.
- Era telegraf când erai c opil? Era dru m de fier d e
la Tecuci l a Galaţi? N u .
- Da, d-le înve ţ ăt or , nu era nimic şi a ş a cred ş i ved
că omul, cu cât trăesce, caută să facă t6te luc r urile mai
bune.

- Ei, tot aşa e şi cu grapa. D-ta ce cregi că, dacă s'a

slujit şi tată-1 d-tale de ea , e bună?
-- Şi de ce nu-i bună, d·le înveţător ?
- Apoi ascultă : Grapa e făcută din mărăcini şi cu
ea duci apr6pe totă sămînţa de grâu, orz, meiu, oves, care
e semănată mai pe de-asupra, de pe bucată la c a pă t u l bu­
căţei; şi numai'. sgârii'. pămîntul, fără a f ă răma bulgării cei.
mari, sub cari se află sămînţa de păpuşoiu mai ales.
- Eu nu ved nici un bulgăre du p ă ce grăpez.
-- Dar ia caută sub netegi al ă , să vegi c u m şed bolo-
vanii'. întregi, sub cari se află semînta. Si semînta e întoc-·
'
mai ca şi animalul. Nu vegi d-ta c ă d � că pui'. o greutate
mare pe un animal tîner, nu numai că nu cresce dar şi
more. EI, tot aşa-I şi cu semînţa. Mai pote ea să străbată.
bolovanul cel mare? Nu.
- Aşa este, d - le înveţător, da! Şi ce să fac eu, d a că·.
mi-e rea grapa?
- Ar fi bine ca să grăpezi cu borun a de fier; dar fiind
că scii.i că n ' ai bani , îţi poţi'. face d-ta u n a de lemn cu
dinţii de fier, cari cu tote că nu-i bună c a cea de fier, dar
 ALBINA 723

e mai bună de o sută de ori decât cea de mărăcini, cu

cari grăpeqi d-ta.
- Bine qici d-ta, d -le înveţător. Să s cii că aşa am s ă
fac, şi ve mul ţu me sc că m'aţi lu m inat .
Spor la lucru!
M u lţu m es c d-v. , să dea Dumneqeu !
Dimitrie Y. Negru.

Poveţe pentru părinţi, culese din sfintele nostre cărtî bisericesci.

1). «lnvaţă pe copil calea pe care are să umble, cjice în­

«ţeleptul, că şi după ce va îmbătrâni nu se va depărtă de
«la ea.»
2). «PărinţI, cjice sfîntul apostol Pavel, nu urgisiţI pre fiil
«voştri întru mânie, ci-I cresceţi'. pre eI întru înveţătură şi
«Cercetarea Domnulul.»
3). «lnveţaţi copii! voştri să facă cruce, să cjică rugăciunI
«şi să-I duceţi cât mai des la Biserică».
4). «DeprindeţI pe copil să ţină la lege, la Dumnecjeu şi
«la obiceiurile cele bune şi frum6se ale nemuluî, car! sunt
«O chezăşie tare pentru fericirea lor.»
5). «Din mica copilărie trebue să se insufle copiluluI iu­
« birea de bine, de adever şi de frumos şi să ne luptăm în
«potriva aplicăril lor spre furtişag, înjurătur!, vicleşug, mân­
«drie, nesupunere, neascultare şi spre alte rele ca aceste
«CarI le aduc necinste şi nefericire.»
6). •Pedepsesce pe fiul teu când încă este nădejde.»
7). «Certă pre fiul teu şi el odihnă îţI va da şi bucurie
«va aduce sufletului teu.»
8). «Dă copilul teu la şc6lă să înveţe cel puţin a cetl,
«a scrie şi a cun6sce ţara, istoria eI şi drepturile şi dato­
«riile luI către ea.»
9). «Dă copilul teu lavre-un meşteşug, care este una din
«cele mal preţi6se averi şi comori pe car! le putem lăsa
«Copiilor noştri."
10). «Arătaţi copiilor calea DomnuluI şi uşa bisericii, căcI
«unde sunt doI adunaţi'. în numele DomnuluI, spiritul cel sfînt
«este între el.»
adunate de,
Gheorghe Resletz.

Pentru ca perul să nu albescă, pune-ţI într'un litru de apă

să fiarbă 10 grame ceaiu fin rusesc la care se adaugă 5
grame cuiş6re. După ce fierbe şi scade pe jumetate, se re­
trage de la foc şi se strec6ră. Se unge sera perul cu un
burete. Acest ceai e bun şi în contra mătreţei.
724 AL RT-:'\ .\

Ifi ZORI
euvinte de. Gh. eoşbuc. Musica de. Gh . .Brătianu.

.,C::.- ---�q�
Andantino.
p-<>-'-.-�
f��t=
I - ��-���-!- i= 1J
.= --
•-,-�_,_,_
1- ---- ţ:=--ljjiiiill - =t==t;_� - •­
�
g�
--

I. Subt un mal le- - ta plu - tă s� mai miş - că a-

--
=rr
-.E"_=t==t=
--- -
---
�=-·
- �-�-
1 '=---� �
�=-ţ=ţ
---+- I-+-+- " . I 11-+
'=•-±±=
r--i �
II. A a -pus şi din-tr' o - da - tă nu mai vegi nici del nici

- ţ>
1 ·-e=��ttli-=i=fri=#f-==
ţl��9t* -
;;=t==l= +-� ·-- ---.-.---- ··���--· --

1
------'<;:;- •�------ ·

::J - „ •---l-r-
9 ;J ! !===== ---=±-·--·-„-· -•-ţ==ţ- 'fl-
---

-- �
f =- + - I
.
bia Ge-n�e· a -pa'n
··
veci sbă- tu - tă
tu - ne - ca - tă

,,--..
- �----
q�--��r--�- .�L-.'-- -----
I
� „.....---=---
·-f'-�•-•- -��

__
_ =t-----v-=1rt- I
l :L--p-�=f r--t-�1-1---
__,__,,,_--
�
---- --
---
ţ==ţ==
---
--F= -

I. bia Du - ios
II. del nici
 ALBINA 725

Ca prin vis prin vis ca prin vis la

Ş'a pier dut a - cum Ş'a pier-dut şi

Iaz la 1116 - ră lu - na ca prin vis

· loc şi nu me p6 - te n'a mai fost

Lu - na tot mai jos co - b6- ră tot mai j os mai

P6 - te n'a mai fost pe - lu - m e n6p te ca - a
-
726 ALBINA

s �
r -
;-�
r :t:� .
--- -

=tt !f !f

�-f ţ=
. 'j o s Lu - na tot mai jos c o b6 - ră
P6 - te
·

cum nici n'a fost vr'o da - tă

-1----
-------

-.--- ---
_ţ-�!!1-
-li-� -�-�=
__ ,
�_,
-· -
____

-- -· --
�-- fi.-•--=---��- -H-'
_:__t==== �_„/ 1µ1:;. �-
�-
__,

�
... �
- -=�-tt=
!"�I I · e=t· :t=�1.1 �--!f��
>-1\..
-�--�
i...1 '
� --
--
jos
ca

tot mai jos mai jos

n6p - t e ca a - cum

�=�� I -o11-'='-

Par'că-i mort de v ecuri satul, Dar din aripi bat cocoşii,

Şi trudit de-atâta clint R ă s colind văzduhul mut.
Dorme-adânc întunecatul Albe întâiU şi tot mai roşii
Codru'n văi, iar la răst6ce Zorile-şi întind luc6rea
Plopii au încetat să-şi j 6ce Din zăvoiu privighet6rea
Frunz ele de argint. Iarăşi a început!
 ALBINA 727

G carte folo5it6re.
De curând a apărut vol. al VI-lea, din .: Curs cornplect
de Istoria Universală» prelucrată pentru liceul superior,
de cunoscutul şi eruditul profesor la universitatea din laşi,
Petru Răşcanu, actual inspector general al înveţămîntuluf
secundar şi superior.
Acest volurn coprinde «Istoria contimporană» (1). De în­
seninat este că bucăţile tratate de priceputul autor, sunt
date într'un stil uşor, romănesc şi elegant, iar evenimentele
istorice sunt descrise în chip cu totul obiectiv, autorul des­
brăcându-se cu desăvârşire de personalitatea sa şi remâ·
nend istoricul rece şi neclintit, care dă faptele cu causele
şi efectele lor fără nici un încun,jur. Reproducem şi noi:
câte-vâ, bucăţi: din aceste(, rnult instructivă carte şi mai cn
semă părţile privit6re la evenimente.le ce ne privesc pe no{
Români{, fiind-că e complectare a celor publicate deja de
autor în acestă revistă.

In 1877 poporul românesc nu m a! era un popor «a căruia

origine se pierdea în n6ptea tim purilor», cum Q.icea C ance­
larul Rusie'i Nesselrode într'o circulară a s a din 1848. '-l-'ă­
rile române nu m a! erau nisce provincii turcesci pe cari
Ruşii le incălcau dup ă pl ac, cum făcuseră în timp de o sută
de anî, s au le luau ca amanet, cum făcuseră în 1853.
De cinci-<j.ec'f de an! se făcuseră progrese m ari la Dună­
rea de j os. Aceste progrese s e d atoriau mişcărilor d e la sfâr·
şitul viac XVIII, diplomaţiei europene şi deştăptărei con­
sciinţii naţionale în poporul românesc. Incă înaintea de Re­
voluţiune a francesă, ideile :filosofice ale secolului aj unseseră
şi în Ţările Române şi profesorii francesi'. le împrăsci a seră
în clasele de sus. «Encyclopedia» era cetită. In timpul Re­
voluţiune! m ai mulţi emigraţi şi au găsit aici adăpost şi
Boierii români au început a călători în Apus . Pe de altă
parte, prin Consulii francesi din Iaşi şi din Bucurescl, prin
agenţii «Eteriei» cari lucrau p entru desrobirea patriei lor,
ideile de libertate au pătrun s şi în ţările n6stre şi «Napoleon
Bunăparte» a fost plâns în cântecele populare ale poporu­
lui românesc. Ideile de libertate pătrunseseră aşa de adînc,
că de pe la începutul viacului Divanul Moldo vei credea ne·
ce sar să iea mesuri'. în contra « duhului franţuz e sc» care se
lăţia. Şi cum că acesta nu era o simpl ă spaimă ce-ş'i făceau
Boierii, s e dovedesce prin proiectele îndrăsneţe de reform ă,
lucrate d e Sturdz a, de Golescu, d e alţii'. dup ă 1820; precum
şi din contra-proiectele lui lVIichail Sturd z a, viitorul Domn
al Moldovei', care lucra în num ele ideilor « conservat6re.»
Trebuia să se dea o satisfacere acestor dorinţi, pentru că
(1). P r e ţ ul 4 lei. S e găsesce la tote librăriile.
728 ALBINA

era sigur că n u se m ai p6te merge cu r e aua organisare d e

până atunci şi Rusia şi a l u a t acestă însărcin are. I n urm a
fericitului resboiU din 1828 care s'a încheiat prin Pacea de
la Adrianopole, Rusia a numit î n fie-care Principat câte o
Comisiune care s ă redactez e legile organice d e car'i'. aveau
n evoie ţările. După ce au lucrat sep arat, Comisiunile s'au
întrunit în Bucuresci sub pre şedinţa Consilierului Minciaki
şi din desb aterile urmate a ieşit «Regulamentul Organic »,
sub care au trăit cele doue Ţări de la 1832 până la 1858.
Regulamentul Organic, alcătuit d e către Boier'i'. şi impus de
c ătre Rusia, era, negre şit, un progres faţă cu starea de mai
nainte.
R egulamentul Organic despărţia puterea esecutivă de ce a
legislativă. Domnul avea să fie ales pe viaţă d e către «Ad11.­
narea Extraordinară» alcătuită din repre sentanţi ai OleruluI,
Boierilor şi Orăşenilor ; « Obştesca obic'înuită Adunare», î n
care erau representaţi numai B oieri! m ari ş i mici, avea drep­
t ul de a face legI, de a vota budgetul şi impositele şi de a
lUa socotelă Miniştrilor d e a dministraţia lor. S'a desp ărţit
justiţi a de administraţie, păstrând însă Domnul dreptul de
a întări sentinţele j udecătoresei şi de a j udeca în ulti m a i n ­
s tan ţă. S ' a organisat « mtmicipalităţi» în oraşele d e frunte;
s'au regulat vămile ; s'a creat o « straj ă p ămîntescă», origi n a
armatei n aţionale ; s'a preveQ.ut înfiinţarea de şc6le primare,
secundare şi superi6re în limb a naţională şi s'au regulat
raporturile dintre proprietar! şi ţăranii aşez aţi pe moşiile lor.
Regulamentul avea multe părţI bune şi sincer aplicat, ar
fi putut d a r6de. El însă a fost călcat chiar d e la început.
Cei d'întâiu Domni regulamentari, Michail Sturdza în Mol­
dova şi Al. Ghica în Munteni a au fost numi ţ'i d e către Ru­
sia î n înţelegere cu Turcia, şi ei s'au găsit din capul locu­
lu1, faţă cu o puternică oposiţiune din parte a B oierilor m ar'i'.,
cad voiau să Ie iea locul. Tractatul de Adrianopole prevedea
că Rusi a are un drept de „Protectorat" asupra Principate­
l or ; ceia-ce însemnă că, în re alitate, disposiţiunile Regula­
mentului Organic remâneau o literă mortă, cac1 consulii Ruşi
din IaşI şi din B ucuresci aveau pretenţia ca nimic să nu se
facă fără voia şi încuviinţarea lor. A dunările avend dreptul
a se plânge Porţi'î şi Putere! protect6re în cntra Domnito­
rilor, a trebuit o minte ageră _c a a lui Michaiii Sturdz a c a
să se p6tă menţin ea pe tro n cincispreQ.ece a ni. Al. Ghica a
fost scos din scaun în 1842 şi înlocuit prin G. B ib escu, ales
de către ţară.
Cu t6te greutăţile şi piedicele ce î ntâmpin au în calea lor,
Dom nii regulamentari au făcut multe lucrur'i bune. S'a creat
o arm ată naţională, s'a regulat sistema dărilor de care erau
scutiţi Boierii ; Galaţii şi Brăila au ajuns porturI î nsemnate ;
s'au făcut însemnate lucrări de utilitate publică şi s'au în­
fiinţat m ai multe şc6le primare, şc6le de meseriî, şc6le se-
 ALBINA 729

cundare în B ucurescl, Iaşi şi Craiova şi Accidemict Michai­

leană din Ia şi (1835). Guvernarea Domnilor nu era ma'i'. ti­
ranică decât a altor suveran'i'. din Europa şi starea ţăranu­
lu1, or'i'. cât era de tristă, era superi6ră robie! din alte părţ'i'..
Literile şi sciinţele au început a înflori. Alexandri, Alesan­
drescu, Negruzzi, Kogălniceanii, Bălcescu, şi mai'. ales Heliade
şi Asctki, lucrez ă pentru deşteptare a neamului românesc, fără
a întâmpina greutăţi prea m ar:î din parte a guvernelor. Frica
de o oligarchie boierescă nu era, de vreme ce pe fie-care Q.i
ie şiau din şc6lele naţion ale o tinerime energică, etusiastă,
a ocupa cele mai înalte funcţiuni.
Şi cu t6te acestea, pe fie-care Q.i crescea ura în contra Re­
gulamentulu'i'. Organic, pentrn că nu era vorba de buna sau
reaua administraţiune a Domnitorilor, ci de ceia-ce consti­
tuia pecatul originar al acestui Regulament : Protectoratul
Rusiei. In contra acestu] Protectorat s� ridicau toţi cari sim­
ţiau patriotic. Pe fie-care Q.i plecau şi se întorce au din şc6-
lele Apusulu1, tineri car'i'. visau înălţarea ne amului lor. Ideile
de românism ale scriitorilor din Ardeal, propagate de G.
Lazăr şi de urmaşii sei profesorii ardeleni Murgu, Bojinca,
Laurian, Maiorescu şi alţi mulţi, prin ser ă rădăcini puternice.
Aşa se explică pentru ce scrii torii din acel timp nu scriu
numai pentru Românii din Principatele lor ; ei se adreseză
tutulor Rom ânilor în «Curierul Românesc)), ccDacia liter ară»,
«Maga sinul istoric pentru Dacia». Intr'un timp când în Ger­
m ania, Italia, B ohemia se plăm ădesc ideile cari vor aduce
Unitatea naţională, Românii lucreză şi e'i'. în acestă direcţiune.
Rusia a impus a se închide şc6lele.
Pentru acesta e'î fac Revolutiunea clin 1848. Nu era vorb ă
de o schimb are iie Domn, nici de curmare a abusurilor, ori
cât de m ar'f ar fi fost ele; ci de desfiinţarea protectoratiilui
rusesc; şi fiind-că acestă apes are rusescă se concretisa în
Regulamentul Organic, acest Regulament a fost ars de că­
tre popor. Aveâ dreptate Cancelarul Nesselrode când acusa
pe cel'. car'i'. a u făcut Revoluţiunea că viseză o «Mare Dacie».
Dorinţa revoluţionarilor era într'adever, a pregăti pentru
naţiunea lor un loc neatârnat în rîndul pop6relor lume'i.
(Va urma).

Ca să scoţî mirosul din alele în car! s' a fiert varză,

cepă, sau alte legume mirosit6re, n' a! decât să USUCI
sare pe o farfurie în cuptor şi să pul'. 6la în urmă
deasupra farfurie! cu sare. Peste câte-va minute
mirosul dispare.
 730 ALBINA

Ministerul Domeniilor, a publicat o statistică agricolă, cu privire Ia s emănături

va pute cun6sce în destul adeveratul adever, al suprafeţei semenate ca şi producţi­
progrese Ia semenatul unor plante, la care agricultorii no ştri le dau o î n s emnătate
macul ca şi cânepa şi inul. Din tabloul ,care urmeză , cetitorii „Albinei" , î şi vor d a

TABLOU
Intinderile şi recoltele culturilo r din

...

I
·�

"
o 1 a 9 6 1 8 9 7 1 8 9 8

"
>

"" o
l'ro ducţiunea
"
.,._
Produ cţiunea
...
Producţiunea <
...
<
...
<

" "
ril ril
... I
ril

ŞI VALORl "' E" I

P:
!l"
P:
!l
"
'"
P:
" " "
� �
a ... "
CULTURI ril
"'
A o
"" �
o
" -;::
z .c .c
" ţ: " .::
z
� .:: 3o
.c >d
.:: 3o o
...
:s " :s "
'O
- "'
„ z
.�
.... ...
.�
... "8 r,..
.s
·5 "8
.,, �
I
--- ---- o ---

p Her.tare j �
H e c tare
�I H ectare
�

1. Porumb, păpuşoi. Hectolitri t.939.080 119 23.056.700 1.854.880 152 28.112.300 2.120.070 I69 35.912:.oOO

2. MeiU, llfalailt . „ 70.950 68 482.300 67. 360 163 x.100.600 93.790 106 99;.6oo
3. Fasole în teren pro·
priit . . . . . . . . 33.860 141.000
4. Fasole recoltate din-

15. tre porumburl . . .

Ca rtofi în teren pro-

1
priu • . . . . . . . Cânt. metr. 12.810 431 552.700 16.600 66,

,6. Cartofi recoltaţi din-

1 !
tre porumburl • • • »
238.100 6'
s. In fmor . . • . • .
7. In sei:iînţă . . . • . f ectolitri 26.160 91 237.500
Ca nt. metr.
9 . Cânepă semînţă . . Hectolitri 5.580 - 6.840 73 50.030 6.610 9, 62.130
Cânt. metr. - 18.700 - 20.840 - 4- 26.750
10. Cânepă fuior . . . 31 3-
11- Sfecle pentru z ahăr > 2.270 I8o- 408.000 2.840 1711 485.,ioo 6 070 2668 1.619.600
24.560
13. Di vrsee . . • . . .
12. Tutun . . . • • • . » 6.o6o 75 45.200 4•4 IO 78 34.350 2.330 105
400 - 720 - - 750 -
!4. Fineţe artificiale . Câ nt. metr. 65.000 18-- I,T7t.OOO 79.780 26'1 2.134.000 74.000 273 2.018.Soo
15. Fineţe n a turale » 529.350 I6; 8.845.500 574.740 19- 10.918.700 562.650 212 11.955.500
16. Vil . • • . • . • Hectolitri 145.740 322 4.627.800 153.8oc 16 249.600 139.220 37 5z7.200
17. Val6rea vinului de Lei

18. L i v e Q I de pruni
hectol. şi în total 3025 7.550.200

(perjI) . . . _ . . Hectolitri 8,
19. V a 16 r e a prunelor,
(fructelor) de hectol

li
şi total . . . • . . Lei 6. 176.600

Intinderea semănăturilor de tomnă şi de primăvară a acestor culturi

în peri6da cincinală 1897-1901.
G râ u S ă Or z R ă
= a =r =
= �e c � a piţ
C T
�� , = == � == �
�� ;;;= � � =c= � � =� � �
H E A R E

1 896- 1 897 1 .595.090 2 25 . 7 7 0 6 7 7. 2 2 0 58 . 1 60

1 8 9 7 - 1 8�8 1 .453.600 1 9 3 . 080 654.850 1 3. 650
1 8 9 8--18 9 9 1 . 661 . 3 60 1 8 9 .340 638.6 7 0 38 . 260
1899- 1 900 I .58 9-490 1 64 . 2 70 43 8.820 2 4 8 . 6 40
1 900- 1 9 0 1 1 .636 .560 2 1 1 .420 503. 700 1 3 5 7 50

Mijlocia peri6deI 1 .58 7 . 220 1 9 6. 7 8 0 58 2 . 650 98 . 890

 A L BIN A 731

�i produc ţiunea nostră agricolă, de la 1896 - 1 901. D i n acestă statistică d a c ă nu se

unet no stră agricolă , cel pu ţin s e va pute cunosce întru cât s'a putut face unele
mai mică, deşl pote sunt destul d e bănose. Intre aceste plante voiu cita , cartoful,
mai bine socotelă d e cele cuprinse.

COMPARATIV
c i n e l'. an l'. din urmă , faţă cu anul 1 9 0 1

1 8 9 9 1 9 o o Mijl ociile acestor cinel ani 1 9 o 1

< Producţ i u n e a -1! Producţiunea -1! Producţiunea I ""'

... <
---
Producţiunea
""
>il >il >il <> >il

!:! I T E" I I
" I
c::
c::
B
„
c:: c::
" "
îil >il >il = „ >il
� o
;:::
Q <> Q Q <> Q
""
<>
'"'
= :;:: <>

= El
.= z
E:::
z .=
E:: E::
z <�
z
E:::
.=
� <;
„

� � �
.„ .„

?:: o
3o :§o ;a =
" ]o
"' .... . "' ..... "' .....
--- --- --- ---
z
.... .... ....
z z
„
....
:::
· ·
S?
o
.i ·;; a ·a
� � :§.
·ii � :;:; �
H e ctare H ectare H ect are „ H e ctare I
...i

2 .016.7 09
1 5 :z.7 l o
4s
39
9.768. 7 0 0
596.800
2.035.270
1 66 . 5 ) <>
1 4, 29.970.4".lo
46 760.300
1.99 3 .220
1 1 0.270 71
I
I2; 25.3 64.000
7 8 7.500
3 4 51
1 01
7. 128.023
ro7.�38
r 9, 4 1 . 2 11.35c
122 1.3 12.627

o
- - - -
3 6 . 360 „ 8 r.4 50

57 .100
26.200 83 21 5.940

3 5 0 500 - -
37.450 1. 2 83 .3 1 0

203.950 - - -
Os.; 29.504 1 36 4 r .7 1 4

l .386.087

1 1 . 3 26

-. - - - -. - - - -
x3.2+0 4 52 598.2%0 I J,610 74s 868.230 1 3 .570 565 77 9 870 o 2S 73 a 830.707

- - - - t. 3 0
-- -
4.040 79·39 ° 4I.715 208.629
20 8 60 o, 1 2 . 1 00 x 3.250 6, 9 1 . 600 23 6, I 48.360 o,. 20.936 9, 195 · 353

- - - -
o, 2 . 800 o, 1 . 620 6. 50 3
0
430 03

5
4.97o Sa 26.xoo 6.080 71 43.400 6.020 75 45.420 01 7.r 98 95 6 8 . 317

. - -
I
32
6. 1 7 0 5
I 0 , 7 T_Q 3a 20. 3 0 19.4 7 0
0
„ „ 20.917

- -
2 .x90
16.890 - - I20g
s.
7 45 . 300
I I, 9 5 0
1 2 . 00 189,
4 . 5 80
2 5 .450
8,
2365.800
4 0 . 1 00
5.970 1 884
3.920
8 . 850
8-
--
1 99
-
1 . 124,900
3 1 . 280
01
o°"
01 ;s
4 3o r
12.686 2 0 0g

3 9. 2 2 6
69 7
0.547.830
9 .0 4 7

s so . 1 8 3
96.5 • 0 n, 1.084.700 9 0 . 590 I69 1 . 5 3 4 . 700 8_
1.180 1 .588.600 1 40 73.048 3 2 - 2 .3 3 8 .32c
547. 060 9s 5 . 3 8 8 . 3 00 539.630 18, 1 0 . 0 7 6 . ouo 5 5 0. 7 3o I7 1 9.436.800 9 u:i 2I5 n . 8 5 5 .081

- - I 4 5 . 6 I O 24 -

-
I 46 . 4 8 0 r 5-

- -
1 4 8 . 050 139 2.0 60.800 3 . 497.700 2.190.600 254 1 3 3.0 8 4 6, 891.24c

I 3 97 28.785.700 9.i:> 33. 050.300 1 1 57 2 5 . 3 4 2 .600 1 8°' 16.082 .;12'

69.970 29, ·2.067.700 72.41:0 493 3 . 5 6 7 .400 6 x . 640 25, r.599.5oo Io; 69. 4 3 1 4- 277 . 4 3 5

- 2 - 1 See 1 .1 1 8. 100 3 50 1 0 . 4 8 5 .800 - 49 1 7.895.200 - - 525 r . 4 5 5 . 4oc

,
Comparaţiune cu întinderile se men ăturilor de tomnă din anii precedenţi .
Grâu S ec a r ă Orz Rapiţă
C 1' A lt I<:
In tomna anului 1891 . 1 . 40 8 . 9 7 0
=H E

1 2 6 . 8 00 22 7 . 60 82. 8·10
1 896 . 1. 5 28. 5 00 220.080 5 7 . 1 60 54. 3 80
In tomna anului 1899 . 1 . 5 1 0 .080 2 6 2 . 2 40

1 900 . . . \i. 5 84.8 30 20 7 . 03 6 34. 5 67 182.600

732 ALBINA

P o fta d e m â nc a re a u nul p ă ia j en.

Un înveţat englez f6rte renumit, care şi-a petrecut apr6p e

totă vieţa lui numai în a cerceta obiceiurile şi vieţa vie­
tăţilor celor mici numite insecte, a p ublicat într' o carte re­
sultatul cercetărilor lui.
Cu privire la păiajeni, după ce a observat cu mare bă­
gare de semă rnai mulţi dintre ei, mai ales întru ceea-ce
privesce felul lor de nutriment şi ditpă ce a vequt că se
nutresc numai cu ţînţari şi tot felul de musce mai mic{
ori mai mari, pe cari le prind prin laţurile pe care ei l e
întind cu o măestrie f6rte m are ş i pe cari poporul l e nu­
m esce « pânză de păiajen» ; a voit să sc,ie cam cât de mult
m ă nâncă aceste deşi m ici, dar prea înţelepte şi folosit6r e
animale.
Pentru acesta el a căutat să cântărescă mai mulţi păia­
jeni înainte şi după ce le dedese de m âncare, ca să p 6tă.
din cântărirea mai multora să afle în mijlociii, cam cu ce
greutate cresc ei după ce ait mâncat. Se înţelege că pentru
acesta a întrebuinţat nisce ba lanţe de precisiune, cari sunt
aşa de simţit6re în cât să arate şi cea mai mică schimbare
de greutate.
Resultatele a flate în m ijlociii , spre a le face să fie înţe­
lese de ori şi cine mai cu înlesnire, le· a comparat, le- a a­
semânat cu greutatea corpului şi a nutrimentului omului.
A eşU din aceste comparări făcute cu cea mai mare în­
grijire următorul resultat:
Dacâ se ţine sema de greutatea corpului unui om m atur,
faţă de greutatea corp ul,u·t unui păiajen, ar trebui spre a
face greutatea omului după ce a m âncat, ca să crescă în
aceiaşi m ăsură ca şi gre u tatea păiajenului, ar trebui rj,ic
ca o mul să fi m âncat doi boi întregi, trei-spre- rj,ece berb eci,
fj,ece porci şi patru b u U5e de pesce şi acestea tote nu m ai în
24 cesuri.
Reese deci că păiajenul este un animal f6rte mdncăcios.
A şa că însăşi după pă rerea înv t!ţatulu{ aceluia ar trebu"i
să sp unem de acum înainte, când e vorbei de un om prea
m âncăcios, că a re „ o f6me de păiajen " în loc să spunem,
că are „ o f6rne de lup " cum spuneam până a cuma, căci se
 AL B INA 733

11 ecle din cele spuse că f6 mea păiajenului este cu rnult rn ai

m are de cât a lupulni, de 6re-ce nici un lup, ori-cât de
mâncăcios ar fi el, n ' ar pute mânca atât de rnult.
I. Nicu lescu
Severin.

C Ă T R E R O MÂ NI ( 1 ).

ă cercetăm acum a, car'i sunt relele ce aduce omului

şi urm aşilor seI, otrava beuturilor spirt6se pe cad ,
de bună voie şi nesilit de nim eni, cu bună sciinţă şi
cu plăcere chiar, le vîră m ereu, şi încetul cu încetul,
sub form ă d e micI păhăruţe, în corpul seu, în sân-
gelR S ell .
Mai întâiu se scie că spirtul, din care i-a nascere t6te beu­
turile spirt6se, se aprinde şi arde ; tot aşa se aprinde şi arde
în corpul nostru unde, amestecându-se cu sângele, arde, r6de
şi strică vinele prin car'l m erge, otrăvesce locul unde aj unge,
-ceia-ce face ca să sufere tot corpul, slăbindu-l, şi mintea , în ·
tunecând'o.
'
T6te simţurile se toce sc, sunt lovite, îndură schimbări în
reu, a ş a : în gură produce o roşeţă , o arsură, greţă, am ărelă,
bale, vărsături ver<j.l-a mare, spume la unghierile guril şi în­
tre buze care devin gr6se şi cărn6se, cel ce bea scuip ă şi tu­
şesce des, m ar ales dimineţa ; în gât se i vesce o roşeţă, micI
răni, cari fac ca beţivul să vorbescă gros şi răguşit, să simţă
mâncărimi şi usturimi pe limbă din causă că crapă, iar cân d
varsă simte amărăciuni ; limba trem ură ; mirosul îi este gre­
ţos şi a re gust de acrituri ; simţul verţului şi auif,ului sufer
d e asemenea ; vederea i se împ ăiej eneză şi vede ca un fel
<le ceţă înainte, urechile îl'. vâj ie, are visuri urîte, înfricoşato,
vede duşm ani şi aude voci carI îl urmăresc şi îl ameninţă ;
-ochii d o rmitez ă, nu m aI ved bine căc'i puterea lor scade m e ­
reu , devin roşii micI, d i n c e în c e m ai stinşi şi c u mişcări
rEpeQ.I; pleopele le sunt îngreunate ; privirea z ăpăcită, nesi­
gură , fior6să ; nasul devine ca un ardei copt, cu vîrful vî­
năt, îl suflă des ; faţa, roşie la unil, palidă-pămînt6să l a alţil,
arată cât de j o s a căqut omul care îşi rîde de chipul lui ;
m ult d e tot suferă şi stomacul care aj unge a fi tăbăcit, ar­
găsit c a o piele de cismă şi nu m a'i e în stare să mistuie
bucăţile ce i se aruncă, din causă că beutura tăbăces ce pie­
liţa ce îl căptuşesce, cade în lenevire, îl aprinde, face rănI
m ititele cari se strâng la un loc şi fac o rană m aI m are care
d6re şi dă nascere la aşa qisele dureri d e stomac (burtă) ;
·O f6rte m are p arte din b6le, ca urdinarea, încuietura, aple ­
-c atul, ameţell, ş. a . vin din cau să că stom acul e lovit de beu­
turi ; ficatul (maiul) se vestej esce, se umflă, pe urm ă devine
tare ca piatra, produce dureri şi multe b6le de ficat, ca : găl-
( 1 ) Vec;ll No. 25 şi 26.
734 ALBINA

binare, apa m pântece (dropica), ş. a. ; rinichii devin tarl',

micY, îmbătrânesc înainte de vreme şi nu m aI pot îndeplini
funcţiunea lor, ceia-ce dă n ascere la o mulţime de b6le de
rinichI ; inima se acoperă cu o căm aşă de grăsime şi mus­
chiul eI se preface şi el în grăsime, ceia-ce face ca să nu
mai p6tă munci pentru a trimite sângele în tote părţile cor­
pulu1, devine m ai mare, dă nascere l a b6lele de inimă, ca :
bătaia de inimă ş. a. ; plămâni!/, se buhăesc, se umflă şi ca­
pătă micI răni cari se tot m ăresc, dând nascere l a j unghiu ,
oftică, ş. a. ; respiraţia este grea, mir6se d e nu poţi vorbi
de-apr6pe ; mW?chii pierd mişcările lor n aturale, pierd pute­
rea ; braţele, mâinile, degetile sunt lipsite de putere şi tremură ;
nervii nu m ai dau nicI un aj utor la muncă ; mersul este nesigur,
şovăitor, căcI piciorele nu m a'i pot ţine corpul drept, ci se
t "- "­
/- I
I
/ '- ..:J
' )_

Beţiv căQ.end din trăsură.

aplecă la stânga, la drepta, înainte, îndărăt, se împleticesce

împiedicându-se şi căQ.end, ostenesce curînd la mers, devine
cu timpul d amblagiu, şi fără cârj ă nu m ai p6te m erge ; pri­
ceperea e ste slăbită ; capul îi este greu, îl ţine în j os, î l
d6re, îl urlă, tremură, este turburat, ameţesce, s e sc6lă cu
el greu ; urechile îI sunt galbene, de o col6re vestej ită ; în
capu-I este n6pte şi haos, căci creierul are cele mai m arî
suferinţe : nu m ai e în stare să g u verneze, şi omul nu m a1
j udecă, e îndobitocit, ameţesce ; încetul cu încetul i se sdrun-
 AL BINA 735

cină şi mintea, căc'f se pune pe creier, pe pieliţele car'i îl îm­

bracă, umflătur1 saii aprinderi de tote vîrstele, pierde şirul
ideilor, se tâmpesce şi cu cât bea m ai mult, nu m ai cunosce
nic'i o stăp ânire de sine, s e simte liber, frâul pe care un creier
sănătos scie să-l opuie, la beţiv nu m ai este, aşa că e împins la
fel de fel de mişcăr1, la fapte nesocotite, forte periculose : câte
b ătă'f prin cârciumi, câte omorur'i s ăvîrşite din causa beţiei
creierului, căci beţivul atunc'i nu m ar scie ce face : bărbatul îşi
omoră nevasta, tatăl îş'f omoră copiii, fratele pe frate, şi une
ori chiar, copii! omoră pe p ărin ţi ; mintea, învelită într'un fel
i 11�
n ' :!'
:1\ 1 I

Beţiv criminal.

de ceţă, se stinge î ncetul cu încetul : tot ce scia se şterge,

tot ce plănuia se ascunde în întuneric şi nu z ăresce de loc
în viitor, beţivul e lo vit de nebunie, damblagie, bola copii­
lor, ş. a. ; p uterea secă şi cu e a şi a familie], şi a ţări!; sân­
gele otrăvi t, ars de beutură, otr·ăvesce, arde tot corpul, îl în­
călQ.esce repede, dar recesce iute, rabdă puţin la frig, dă
n ascere la multe bole, între cad şi pârlela (j upuiala), râia ,
scroful e , ş. a. ; odihna sufletescă nu o are : a lăsat' o la câr­
cium ă ; sufletul s e pierde ca şi trupul care capătă b6lele m ai
repede şi s e vindecă m ai'. anevoie ; poftă de rnâncare nu are,
căci mistuirea se face cu a nevoie şi inbesce mult acriturile
şi mâncările ardeiate ; în treg corpul este greoiU, sdrobit ca
de o obosel ă groz avă, tremură căci este derăpănat, simte
căldură, arsură chiar şi o slăbiciune generală, sc6te o su­
d6re rece, vâsc6să şi pntur6să, nu mai stă drept şi arătos
ca al unui stăpânitor, s e încovoi e ca al unui rob nemernic,
şovăie ca al unui copil nevrâstnic, cade ca al unui stârv lip-
736 A L B L\' A

-s it d e viaţă ; t6te b6lele rele se agaţă m al'. mult de capul

unu'f beţiv şi unele b6le car'f sunt destul de pericul6se pen­
tru un corp n eistovit de beutură, pro duce cu siguranţă m 6r­
tea corpuluI beţivulul', m6rte care e grozavă, căc'i'. mulţI mor
pe drum url', prin şanţud, prin grop'f, nespovediţ'f şi negri­
jiţi ca p ăgân ii, ca câi nii'.

Beţiv mort pe dru m .

Infăţişarea beţivulu'f este urîtă, desgustăt6re şi respinge­

i6re, dobitocescă, buhăită, îmbătrâni tă _ înainte de vreme şi
pro d ucend scârbă celu'f ce îl vede ; p are tot-deauna gândi­
tor, arătând o căinţă; t6tă Q.iua îl vine le şinud, slăbesce din
<ji în Q.i ; pierde od-ce respect către ceI-lalţl, od-ce demni­
tate către el însu-şI ; îî place să umble numai cu de-a'f lu'f ;
gura luI flecară vorbesce de m ulte, fără legătură, fără in­
teres şi fără j udecată ; se face din ce în ce hursuz, superă­
eios, morcănos, arţăgos şi furios, brutal, gata a se Jua pen­
tru orI-ce lucru de nimic la bătaie, face omorurI, lovind fără
m ilă pe ce'f ce îl înconj 6ră ; plânge, ţip ă, răcnesce, sbier ă ,
înj ură, pierde cumpetul şi puterile dej a istovite de fel d e
fel de b6le cad îl d u c sigur la m6rte a venită pre a d e vreme;
<:iade j os, nesimţitor nici la frig, nici la căldură ; în fine, unii
mor prin stricăciunea organelor, orI printr'o b6lă 6re-care,
unii se omor singuri ca să scape mai iute de suferinţe şi
de vieţa de chin ce le-o face beutura, alţii înebunesc, pe al­
ţii îl aj unge sfârşitul Q.ilelor prin puşcării şi spitale. N ecu­
ratuluI îl place, m al'. pre sus de t6te, beţivul, de 6re-ce ni­
m enI nu-î îrriplinesce mal'. bine · voia, decât cel be at, p entru
<:iare nu există nic'i'. femeie, nicI copiî, nici cămin, nicI p atrie,
<:iu un cuvînt beţivul este mai de plâns decât cel mort, căci
 A L BTNA 737

m ortul nu face nici bine, nici reu, pe când beţivul numai

reu face.
B eţia femeilor şi copiilor este şi m ai d e plâns ; relele pro­
du se, şi m a! grozave.
Iată câte, şi cum, are de suferit omul , cu trupul şi sufle­
tul, de pe urm a p atimei urîte a beu.turil'.. Şi s ă se scie că,
aceste suferinţr nu le au numai ce'i ce se îmbată, ci şi acel
cari beau cât de puţin, dar des ; dec1, reul şi-l face fie-care
om sin gur, cu bună voinţă şi fără a simţi vre-o trebuinţă
pentru a bea ! B ine cj.ice Românul, cân d spune : « Ce-şl'. face
omul singur cu mâna luf, nic'î dracul nu-i p6te desface ! »
(Va urma). Dem. Mândricel
Vlaş c a .

G bu nă pil dă.
D- l Ion Ka lincleru, adminis tra toru l domeniului: Coronei,
nu s c ap ă nici un prilej p e n tru a arăta dragostea ce portă
p opu laţiunii: nostre s ă tesc{ Dăm m ai jos circulara ce a a­
dres a t agenţilor dom eniului:, cu privire la broşurile deja
apărute din b i b lioteca societâţii: c u l tura le « Steaua » , din
care s e pote v edea rivna cu care d-sa ţine la resp â n direa
culturii în p op or. A m p u b li c a t în unul din numerele pre­
cedente, ap elu l - D-lui Spiru Haret, Ministrul Ins tr ucţiunii,
a l t Ro m â n cu dor ele nem, tot în a cestă privinf ă.
O ţară care are a s t - fel de vrednici b ă r b aţi, pote păş� c u
tem eiu în viitor

Domnule A gent,

In urma circulărei nostre din 1 8 Ianuarie 1 90 1 , aţi făcut

fie-care după putinţă m ai mu lţi membrii l a s o c i e t ate a cc Steaua )) .
Resultatul obţinut de l a t6te D o meniile fiind destul de
satisfăcetor, mi s'a dat încă o dată p r i leg i u l să constat că,
l o c u it o rii de la ţar ă , atât înveţătorii , pre o ţ i ] , etc . , cât şi ţă­
ranii, aduc bucuros obolul lor p entru lucrări de tolos o bşt es c.
Scopul s o ci e t ă ţ ei cc Steaua )) fiind în prim a linie « propa­
garea în popor a s cri e ri lo r morale, utile şi patriotice » , e a
a ş i î n c e p u t p u b li c a re a bibliotecii popul are c e şi - a propus
s ă creeze. Până a c u m au apărut doue b r o ş u ri de un tor­
mat a t r ă ge t o r .
Pentru a veni şi cu acestă o casie în aj u t or u l ace stei so­
cietăţi, ve rog a-mi c omuni c a câte exemplare din fie - c ar e
broşură pute ţi vinde, atât m e mb r i l o r cât şi altor pe r s 6n e
 738 t\ L BINA

din localitate cari ar voi să cumpere pentru citit sau pen­

tru a le dărui elevilor, ca încurajare la înveţătură.
Preţul de 1 5 bani exemplarul fiind mai mult decât mo ­
derat, nu m e îndoiesc că broşurile vor fi bine primite, gră-
. bindu -se toţi ale cumpera ca unele ce le vor oferi câte-va
ore de distracţie tolosit6re . Dacă credeţi de cuviinţă puteţi
să vindeţi chiar cu ocasia pl ăţii ce faceţi locuitorilor pen­
tru muncile agricole, dând câte u n exem plar celor mai cu
cunoscinţă de carte, acesta o veţi tace însă fără ca să li
se pară o povară şi fără a se crede cum -va că li se im­
pune. Totul să fie absolut de bună-voie.
Ştiţi că avem şi noi biblioteca nostră, ale cărei cărticele
se împart gratis.
Vîndend brosurile « Stelei )) nu voesc a renunta l a res-
, I >

pândirea cărţilor nostre, din contră se va urma în acestă

privinţă ca şi pană acum.
Prin vîn qarea pe bani a bibliotecer soc. « Steaua » , locui­
torii vor vede că nu sunt ale n ostre şi vor înţelege că rJ u
trebue să aştepte totul gratuit , ci că a venit timpul ca să
se gândescă şi ei la hrana intelectuală, nu numai l a cea
m aterială . Sper că încetul cu î ncetul îi vom obicinui cu
ideia că trebu e să prevadă în cheltuelile lor şi câţi-va bani
pentru cărţi, din cari să tragă înveţăminte bune.
Urmând ast-fel vom contribui pe de o parte l a propă­
şirea societăţei « Steaua >> ; iar pe de alta vom introduce la
l ocuitori cărţi de citit cari vor da de sigur rode bogate .
Ion Kalinderu .
Administrator.

Mij loc contra stârpirii şorccilor. Cel ma'i bun mij loc contra
animalelor roQ.et6re (ş6recI, cloţan!, ) este următorul : 7 2 gr.
· praf de cepă de m are, cum se Q.ice pe la noi, ori rădăcină de
renuncula bulb6să, se amestecă cu 25 gr. z ahăr pi s at (în
praf). Acest praf să se păstre z e bine în sticle bine astu­
pate, căc'î cepa d e m are abs6rbe cea mal mică cantitate de
apă ce se află în aer. Când voim a distruge ş6reci'î, luăm
pe un vîrf d e cu ţit din acest amestec şi punem în brânz l:J., unt
ori uns6re şi bine frămîntate, le lăsăm la disposiţia lor s pre
a m ânca. Ei fiind poftitori d e acestă mâncare, îndată ce o
gustă, îşi află sfârşitul. A cestă preparaţie nu are nici o influ .
enţă vătăm ăt6re asupra câinilor ori pisicilor, pentru aceea
e forte recomandabilă ca cel m ai bun mij loc contra acestor
animale stricăci6se.
Vinurile şi spirtu6sele la Exposiţia din Paris 1900.
 7 40 ALBINA

Revista agricolă şi economică.

� - . untem în l u n a A pr i l i e , aşa că ne p u t e m da m al b i n e
0 socotela de semenăturile d e t o m n ă ca ş i c e l e de p r i ­
măvară, făcute atât pe l a s f â r şi t u l J u n ei F e b r u a rie, cât
şi în l u n a Marti e, l uâ n d d e b u n e ş i p u b l i caţi u nile Mi-
n i s t e r u l u i d e Agri c u ltură. D i n tre s e m e n ăt u r i l e d e tom n ă cele mal
b i n e r e u şi t e este grâ u l s e m e nat m ar d e t i m p u r i u ; în cât p r i vesce
r a p i ţa, care aprope s'a a b usat c u s e m e n at u l el î n a n u l tre c u t,
1 5 , dacă n u 20 l a sută d i n s e m e n ă t u rI s'au prăpădit, şi n u atât
d i n causa fri g u l ui, d e cât d i n causa rele! c u l t u rL M u l ţ\'. agri c u l ­
tori î ş i b a t j o c d e m u n ca l o r p r o p r i e, şi d e cheltueli l e c e fa c
-0 u a c estă m u n că a câm p u l ui, cre q e n d că fac b i n e, p e cân d în
rea l i tate îşi fac reu .
I n a n u l tre c u t m u l ţi d i n a gri cultor! veqe n d că ti m p u l este
p r i i n c i o s p e n t r u semenatul rapi ţei, a u întors m i ri ştea ş i fără a
m a i l ăsa ca l o c u l să se m ai o d i hn escă, au s e m e n at r a p i ţă. Se­
m ă n â n d rap i ţa î n ast-fe l d e l o c u ri, era n at u r a l c a să f i e m â n ­
-0a tă d e v iermi, m a i c u sem ă c ă i a r n a a fo s t m ar m u l t caldă
d e cât rece sau fri g u rosă, sau m ar b i n e 4 i s a f o s t m ai mult u n
fe l de tom n ă mai a s pr.'i . U n i i mal s e m enă rapiţa ş i î n m o d î n ­
tâ m p l ător, s a u l a n o ro c : d a c ă se v a fac e b i n e, d a c ă n u ară
l o c u l ş i - l s e m e n ă cu orz ori cu p o r u m b .
A cest m o d de a s e m e n a î n t â m p l ător, a i o s t să se c o n ti n u e
m a r tot-dea u n a s i stem u l reu d e c u l tu r ă mai l a tote pl a n tele agri­
c o l e . D i n causa a c e s t u i reu o b i c e i u , o parte din s e m e n ăturile de
rap i ţă a treb u i t să s e î n torcă ş i să s e semene c u orz sau c u
-O v e s , s a u c u alte p l ante agri c o l e , a c estă l u c rare m u l ţi agri c u ltor!
a făc m t'o cu părere de re u . D e ş i acest re u s e i v esce p e fi e - c are

a n , c u tote a c e stea agri c ultorii n o ş t r i atâr n ă d e el, şi n u vor

-0u n i ci un c h i p să s e d e sbăre z e de el.
Dacă agri c u l t ::: r i I cu m al m u l tă în veţătură fac ast- f e l d e agri ­
-0 u l t u ră, atu n ci ce să m ai c;l i cI de săte n i i n o ştri : cari s u n t p u şi
-ş i înde m n aţi de a s t-fe l de agri c u ltori să facă a s t - fe l de l u c rare ?
D e aceea cred că ş c o l e l e de agri c u l t u ră •practi că, î n fi i n ţate de
<l l Haret, m i n i st r u l I n str ucţi u n ii p u b l i ce şi al c u ltelor, s u n t b i n e
ve n ite, ş i e l e n u p o t să d e a decât b u n e res u l tate. I n c a s u l a c e s ta
r e f o rm a în l u crări l e câm p u l u i , şi l a s e m e n atu l plan t e l o r a g r i cole
în loc să v i e d e s u s , vor încep d e j o s, ş i în loc c a săte n i i să î n ­
v e ţ e d e l a m a r i i agr i c u ltori, d i n c o n tră a c e şt i a v o r î n v e ţa d e
l a m i c i i agri c u l to ri c a să c u l ti v e m a l b i n e câm p u ril e l or, p e n ­
tru c u tare sau c u tare p l a n tă, ca c h e l t u i a l a să fi e m ar m i c ă ş i
b e n e fi c i u l m al m are.
Sătenii agri c u ltori, cu t i m p u l , m u l ţ u m i tă - -ş c o l elor d e agri c ul­
tură practică, vor s căpa d e un n eadev er, că eI nu s c i u s ă c u l -
tive pămîn t u l , î n m o d m ai r a ţ i o n a t . ·

In l u n a I u l Apri l ie l u crări l e câm p u l ui'. s u n t tot atât de n u me-

 ALBIN A 74 1

rose ca şi în l u n a l u r Marti e, socotite ca conti n uare a l u crări­

lor din acestă l u n ă.
Orzul, care n u s'a p u t u t sem e n a î n l u n a lur Martie, s'a p u t u t
ş i se pot e fac e î n b u n e c o n diţi u rrI p â n ă p e l a 15 ale a c e ster
l u n I ş i chiar o v e s u l . I n u l , cânepa şi carto f u l s u n t plante l ăsate
de m u l ţi agri c u l tori ca să se s e m e n e în acestă l u n ă, î n care l u n a
p ă m î n t u l este m ar m u l t î n c ă l c;l it d e s6re, care silesce resărirea.
şi î n c o l ţirea sem i n ţelor acestor p l a n t e , m ăzărichea şi m ei u l , sorgul
şi păringu, şi de regulă poru m b u l . S e m e n a t u l ac estor plante nu tre­
bue a m â n ate de loc p e n tr u l u n a M a i u , ş i n icI d e cum poru m b u l ,.
care p â n ă l a 23 Apri l i e st. v., tre b u e să fi e s e m e n at. F i i n d - că
(( S fi n t e l e Pasei , » cade t o c m ai la m ij l o c u l aceste! l u n i, şi săte n i i
a u o b i c e i u de a ţ i n e a atâtea c;l i l e ca s e rbătore, n u tre b u e p ie r d u t.
u n m i n u t d i n t i m p u l preţios ce se p6te î n t re b u i n ţa l a s e m e n at.
Să nu uităm că d i n causa p l o i l or şi d i n c a u s a fri g u l u i de la î n ­
c e p u t u l J u n eI l ui Marti e, d ej a u n e l e s e m e n ă t u rl c e trebuiau fă ­
c ute în acestă l u n ă s'au î ntârziat, n u p utem prevedea starea t i m ­
p u lui î n l u n a A p r i l i e de o r e - c e pote să fi e căl d u rosă şi ploiosă .
D e aceea t re b u e s i l i t c u semenatu l, care tre b u e făc u t în a c estă
lună.
Tote sem e n ăturile făc ute î n luna Martie sunt resărite şi s e gă­
s e s c î n tr'o stare bu n ă de crescere, iar scăderea căld urei, d e pe
l a s fârşitu l l u n er l uI Martie î n urma p l oi lor, cred că n u a a d u s.
n icI un rM p o m ilor roditorI dej a î n flori ţi. D e ş i ti m p u l a f o s t
c a m schimbător î n l u n a Mar tie, el a fost m ai m ul t î n b i n e de cât
î n rM sem e n ăturilor ş i p o m i l o r rod itori.
l n grădi n i l e de zarzavaturi î n ac estă l u nă, să pot s e m e n ă..
tote zarz avat u r i l e cari în l u n a lui Martie nu s'au putut sem e n a,
p r e c u m şi resad u r i l e carl v o r trebui resădite în l u na l ui Maiu,.
c u m s u n t varza, guliile, patla gelele ş i altele. Ace ste resad urI se
p o t semen a p e răzore, n u m a! î n c a s u l când nu s'au făc ut a n u ­
m ite resadniţe p e l a 9 Martie, î n care să s e fi s e m e n at. A st fe l
fa c cel m al m u l ţi grăd i n ari b u l garl ; er n u vor să s c i e de re­
sadn iţă, ci semenă ast-fel d e resa<lur1 pe răzore. Zarzavat u r i l e
d ej a s e m e n ate şi resărite, treb u e s c b i n e întreţi n u te : treb u e s c.
săpate cât se p ote de m u lt, pentru că săpatul des, întreţine u m e ­
Q. e l a pămî n t u l ul, ş i în c a s u l a c e sta t r e b u e s c m aI p u ţi n udate sau
c hiar de l o c . Pri n săpat u l des s e ţ i n e c u răţe n i a în gră di n ă , şi
s e i u ţesce crescerea fie- cărui zarzavat. I n grădina de pom! ro­
d itori treb u e să fi m c u mare băgare de semă, ca o m i Q.i l e cărora.
nu l e-am p u t u t stîrpi în l u n a Februarie sau Martie c u i b urile l or,.
să le stîrp i m , căcI de n u n e prăpă d e s c r6dele c h i ar în florea lor.
D i m i n e ţa este ti m p u l cel m a r potrivit pentr u stîrpirea o m i­
Q. i l o r, daca p o m iI n u s'a\1 s ă pat în l u n a Martie, t re b u e s c săpaţi' şi
c u r ă ţi ţI şi d e c r ă c i l e u s cate carI a c u m s e pot c u n os c e m a l b i n e,
fii n d- c ă l a toţi pomii rod itor! au î n c e p u t m u g u ril să dea fru n z e
şi flori.
C â m p u l fi i n d pl i n de fiori ca şi p o m i l rod itorr, se pot reteza
742 ALBINA

stupii, fi in d-că alb i n ele a u d e u n de să -şi a d u n e m ierea ş i pole­

n u l tre b u i n c ios l a crescerea ş i î n m ulţirea l o r .
I n tot casul, l a stupii c e i s l abi, fagu ri! să s e rete z e m ar p u ­
ţi n sau chiar d e> l o c , fi i n d -că î n c a s u l a c e sta li se d ă al b i n e l o r
m ar p u ţ i n ele l u cru î n c o ş u l eţe, î n s c h i m b l i s e l a s ă mal m u l tă
libertate, de a-'şi a d u n a m ai multă m iere şi p o l e n de la câmp,
î n folo s u l l o r şi al a p i c u ltorilor.
I n resu mat, s e m enături l e de to m n ă, ca şi c e l e de prim ăvară
care s'au făcut, î n tr' u n p ă m î n t bine l u c rat ş i l a t i m p, se găsesc
î n c rescere b u n ă ş i d u pă c u m s e presi n tă, ai'i să d ea o b u n ă re·
c oltă. A c est l u c r u s e c o n stată ş i l a seme n ă t u r i l e din alte ţăr1
ale E u ropei şi chiar d i n .America. D e u n d e s e ş i e x p l i că c ă p r e ­
ţ u r i l e l a cereale, atât î n târg u ri l e n o stre, c â t ş i în c e l e străi n e
s u n t apr6pe staţ i o n are.
V. S. �loga.

eore5 pon denţa medicală.

D-luI Inveţător Ion C. Fuiogă, comuna Ciu maş'i'.-Bacăli.
Sunt mulţumit că am putut stabill, du p ă cele scris e în
cartea poştală, de ce fel de rană pe limb ă suferă vaca d-v.
Acestă b6lă nu are în medicina veterinară o numire spe­
cială. Francesil o numesc trou d e la l a ngue, iar d-v. spu­
neţI că în p artea loculu! poporul o numesce curduc. In mun ·
tenia, după câte cunosc, nu se obicl'.nuesce acestă din urmă
numire.
Me întreb aţi cum trebue să fie acidul fenic, el trebue s ă
fie pur ; alifi a despre care am vorbit s e v a compune d eci
din amestecul urm ător :
1 0 grame acid fenic pur şi lOO grame ascungie (adică un­
tură de porc) . Acestă alifie este bine s ă se prepare la far­
m acie.
Cât privesce b6la de uger a vaceI, te rog citesce respun­
sul d at părintelui I. V a siliu , în numerul trecut.
Irimia Popescu
l\1edic-veterinar.

S o c i etăţi E c o no m i c e l a s ate.
I n comuna Buzesci , jud. Olt, s'a î nfiinţat o societate d e economie cu
numele de • Vedea» şi î n Q.iua de 2 .t Martie curent, s'a oficiat un serviciu
religios d e către preoţii comunei respective pentru încep erea operaţiu­
nilor ei.
Membrii con siliuluI de admini straţiune după sfîrşirea rugăciunilor, au
ţinut prima şedinţă şi au hotărît a se trimite o telegramă d -lui Sp. Haret,
Ministrul instrucţiunii publice, în semn d e stimă pentru îndemnul şi
s prij inul neobosit ce a depu s şi depune pentru crearea unor a s emenea
instituţiuni economice, menite a deştepta în săten spiritul de muncă şi
economie.
 ALBINA 743

Dăm aci textul telegramei adre sată d-lui Ministru din Gara Corbu :
« AstăQ.I săvîrşindu- s e sfinţirea societăţii de economie •Vedea> din corn.
Buzesci jud. Olt.
« Membrii sei, prin consiliul de administraţiune, ve salută respectos,
urându-ve ani mulţi pentru a duce la un bun sfîrşit acestă operă ce se
<l atoresce iniţiativei şi sprijinului d - v )) .
Pentru consiliul de Administraţie, G. Scărlătescn
Preşedinte de on6re.
*
* *
In comuna Trestia, j ud. Buzeu, s'au pus basele unei societăţi de e-
eonomie şi filantropie « Prosperitatea • . S ocietatea are 120 membrii cu
un capital d e 1 .000 lei.

I N FORMAŢI U Ni
P. S . Episcop de Arge ş, a numit pe Q.iua de 1 Aprilie, ca arhiman­
-0.rit de scaun, pe P. C. Arhimandrit M eletie Gibescu, în locul P. C. Ar·
himandrit Teofil Mihăilescu, transferat la Episcopia Du nărei d e j o s, în
.aceeaşi calitate.
*
* *

M i n i ster i u l I n s trucţi u n i! a i n stituit treî'. premii a n u a l e pentru

î n v e ţătorii şi preoţii ru rali cari v or fi desvoltat m ai m ultă pri­
cepere ş i a c ti vitate rod n i c ă pentru propagarea c u l t u rei c artotului
:şi pentru i n troducerea l u i în a l i m e n t a ţ i u n e a o b i ci n u ită a săte n i lor.
Aceste p re m ii vo r fi respecti v d e 1 .000 lel, 500 leI ş i 250 lel.
Dacă într'o l o calitate m al'. m ulţi colab oratori, n u m al în v eţ ăto r r ,
·sau n u m ai preoţi, v o r fi u n i t s i l i n ţele lor şi v o r fi dat re s ultate
b u n e d e a fi premiate, prem i u l s e va mări cu c âte 20 la s ută
pentru fie-care c o l aborator şi s e va î m părţi între dîn ş iI, potr ivit
m eritel or lor respective.
Dacă însă colab oratorii vor fi preoţi şi înveţă torl la un loc,
cresc erea prem i u l ui va fi d e câte 30 la s ută pentru fie - care cola­
b orator, şi e l s e va î m p ăr ţi i arăşi'. între dîn şii, p otrivit m eritelor
lor respective.
Pre m i i l e se vor d a î n fie-care a n la 1 D e c e mvrie, î n c e p e n d
-de la 1 D e c e m vrie 1 904.
Valorea lor s e va p lăti d e Casa Şc6lelor, din fon d urile sale
' proprii.
C o n c urenţii'. vor fi datori să producă do v e c;f.I valabile şi s u fi ­
c i e n te car'î să c o n state s i l i n ţele l o r. In strucţiuni u l teriore v o r re­
g u l a diversele modalităţi.
*
* *
Ş i a n u l acesta m i n i sterul de d o m e n ii va distribui în m o d gra -
t u i t s e mi n ţe d e gân daci'. d e m ătase la crescetoril d i n ţară. O dată
cu sem i n ţe l e, li s e vor tri m i te crescetorilor şi i n stru c ţi u n i p e n ­
t r u crescerea gândacilor d e mătase.
A semenea a l uat d i s p o s i ţ i u n e a s ă împartă gratu i t agri cultori­
lor ba ci l i ai t i fo s u l ui şorecil or, p entru d i strugerea şorecilor de
. câmp, carl p e a l o curea s u nt î n n u m e r forte mare. C u ltivatori'f
vor trebui să adreseze cereri l e p e ntru bacili ca ş i pentru s e -
, m i nţe de gân daci, m i n i sterul ui'. de d o m en il.
*
* *
7 ±4 ALBINA

De s e r b ăt o r i l e Pasce l o r , î n tre 7 şi 29 A p r i l i e c urent, se vor

da p e r m i s i i soldaţilor.

Lotăria Şcolei Italiene din Bucuresci. - Lista ofici ală.

Prim a tra gere, d e la 26 Fevruarie

No. 17964 a c âş t igat 5000 lei .
No. 53 8 1 0 a câ ştigat 2 000 lei . - No. 56584 a câ ştigat r noo leI .
Au câşti a tg câte 5 0 0 lei : No. 54640 şi No. 9 7 7 7 3.
Ai'î câştig a t câte 1 00 lei : N-rele : 1 38, 236 58, 8 8 5 8 8, 1 2 54 7 , 44 2 2 5 , 936 1 4
20 543 , 4896 7 , 9 4 1 59 , 2 2 9 8 9 .
A i'l câştig a t câte 50 lei : N-rele : 6 64 , 32 7 8 , 1 6 5 4 4 , 1 8 58 2 , 1 9 1 8 5, 2 2 1 2 5 ,
2 4 2 9 6, 38 6 6 1 , 4 6 58 3 , 5 6 1 9 7 , 6 1 4 48 , 6 559 9, 7 8 7 55, 8 9 8 32, 942 69 .
Au câştig a t c â t e 2 0 lei : N-rele : 2324, 336 1 , 367 5, 539 8 , 6 9 59 , 80 50 , 8 6 8 8 ,
9040, 1 2 7 42 , 1 32 50, 1 3 58 9 , 1 8 5 6 7 , 1 8620 , 2 1 2 5 2, 32835, 33 58 4 , 36 2 56 , 3 7 1 48 ,
3 8 4 1 3, 4 5 90 1 , 5 2 7 6 1 , 552 8 6 , 5548 1 , 5554 2 , 5 5653, 5 76 04, 63 7 3 7 , 64 0 7 7 , 6 7 1 4 2,
68344, 69669, 7 2 960 , 7 55 09, 7 8 1 23, 8037 8 , 830 66, 83 1 7 1 , 8 5 2 55, 9 1 4 5 2, 9 5 9 5 1 .

A tloua tragere , de la 26 Marti e.

N o . 113063 a câştig·at 10.000 l ei .
No. 126333 „ 3.000 „
No. 1 12633 „ 1 .0 00 „

N-rele : 5088 6 şi 4356 1 au câştigat câte 500 Iei.

A u câştig a t câte 1 0 0 lei : N-rele : 26 7 49 , 1 3 4 5 1 0, 1 366 1 , 1 0 8 66 8 , 1 2 0 64 1 .
A u câştig a t câte 5 0 lei : N-rele: 1 4 1 23 7 , 2 83 4 6 , 8 5594, 1 3 6 4 7, 2 8 3 7 0 , 1 0 1 9 40,
303 56 , r n 5384, 5 6 1 7 , 1 4 1 9 9 5 , 1 4302 4 , 1 433 7 5 , I I 0208, 1 2 5 1 8 8 , 1 38463, 8 1 6 4
1 2 8 7 34, 1 3 1 9 1 2 , 7 7 0 4, 5 7 6 5 6, 93038 , 3 2 7 5 2 , 3 7 2 8 5, 1 3564 0, 1 36 2 40 , 3 5 8 9 9 , 9 c 439 .
2 2 1 2 5 , 5 5 1 38, 40 693 , 1 7 555 .
Au câştigat câte 20 lei : N-rele : 9 2 6 4 3 , r n8 9 1 0, 1 3 804 1 , r n93 7 8 , 1 32 2 1 0, 1 493 8 9
2 1 0 1 3, 2 1 9 46, 1 39 59 5 , 1 06 1 1 6, 2 6 1 63, 6 9 2 2 5, 1 304 2 4, 339 63 . 2 0438 , 58 64 1 , 3 1 602
3 1 203, 1 ! 0 8 8 6 , 1 1 9 7 8 9, 539 08 , 1 4 7 1 7 3, 2 5 1 7 4, 4 9 7 5 1 , 2 7 52 8 , 1 8 9 3 0 , 5 0 6 7 3, 1 23 7 6 7
1 3 3 349 . 1 4 44 2 2 , 1 2 0 7 7 , 1 05 7 0 2, 1 4 2 9 7 1 , 2 4 2 1 5 , 1 4 653 1 , 1 346 2, 1 403 8 6, 9 8 5 26
1 3504 4, 56 2 60, 1 4 7 1 2 7, 1 58 5 7 , 6 1 I 6 2, 2 8 8 8 7 , 206 93, 50 7 7 7 , 338 66 , 1 3 1 8 64 , 1 36409'
1 34 1 2 1 , 3 r n5 3, 1 4 8 6 2 1 , 49 5 1 2 , 1 338 8, 1 ! 0 2 66 , 608 4 8 , 7 55 8 9 , 1 2 8 436, 1 1 5563,
580 1 0, r n333 5, 7 1 4 1 4, 1 3 5 83 2, 2 404, l 1 9 9 9 8 , 4 5338, 5 50 55, 1 2 6 9 3 9 , r n936 2 .

)lonitornl O ficial.

P O S' T A R E DAC TIEI

'

D-lui St. Alexandrescu, Rădesci, jud . Olt. Trimiteţi şi v o m vede.

- D-lui N . I . Gâdeiii, Gher mănesci Bacău . - Poţi să trimiţi de-acum cu
cerere către minister ( direcţia I), însă în manuscris va trebui să - ţi si­
gilez i numele.
- Păr. I . G eo rg e s c u , Floresci , Prahova . - C u mand. No. 30 v'am achi­
tat p e anul trecut al IV cu chit. No. 5 255.
- Sim. Gr. C omârz an, Şegarcea.-Pe anul curent a l V-lea sunteţ i achi­
tat cu ahit. 4 . 2 10.
- Gr. D . B o n te a , Dorohoiu. -Adresaţi-ve Onor. Adm. Domeniului Co­
ronei , costă 1 leu.
- C . Grigor e s c u , Tom şani-Prahova. - S unteţi achitat pe anul trecut
al IV cu chitanţa No. 2.59 1 , d atori ţi p e anul curent al V-lea.
- P . Predean u, M i schi i -Dolj . - S'a primit ş i v'am achitat cn chitanţa
No. 4 . 266 p e anul curent al V-lea. Se v a publica.
- I. A . C a n d i ani, Sa d o v a . - Datoriţi p e anul curent al V-lea început
la 1 Octom vrie 190 1 .
 S T E A U A
S o c i e t a t e a Steaua are de scop a lucra pentru
întinderea înveţăturei în popor, prin tipărirea şi
respândirea de scrieri şi publicaţi! morale, pa ­
triotice şi de folos practic, şi pentru împiedeca·
rea, prin tote mij locele legiuite, a respândirei de
scrieri şi publicaţii imorale, sau cu tendinţe con­
trarii statului şi ideii naţionale române.
Cotisaţia este de cel puţin do'i le'i, pe an, iar pentru înveţători,
preoţi rurali şi săteni, de cel puţin un leii pe an. Fie-care mem­
bru este îndatorat ca, în cel d ' intâiii an dup ă primirea sa, s ă facă
a se primi în Societate cel p uţin alţl doi membri noi.
Cererile d e înscriere, însoţite de cotisaţia pe un an, se pot a­
dresa d -lui Petru Gârbovicenu, strada Sf. E c aterina, Bucuresci.
C o mitetul. Preşedinte, Ioan Kainderu, mem b ru a l A c a de mie?, Ro­
mâne.- Vice-preşedinte, Sava Ş omănescu, mare prop rietar, fost sen ator.­
A dmnistrator şi casier detegat, Petrn Gftrboviceanu , Administrator a l
Casei S f. Biserici Autocefale Orto doxe Române, director a l Ş c . Normale
a Societăţii p ent1·u înveţătura poporului român ; - Secretar, Const.
Banu, profeso r secundar şi insp ector şcolar -Mem brii, S})Îru C. Haret,
Ministru, profesor Univers.; I . Dimitrescu Procop . , senator şi Primar
a l Capita lei; M. Vădescu, d eputat, prnfesor universitar; <1ristu S.
Negoescu, profesor secundar ; D i m . Cec1·opid, institutor, p reşedinte a l
Societăţii corpului didactic primar. - Censori, Const . Alimăneşteanu,
inginer de mine; Preo tul econom Const. Ionescu, profeso r secundar;
Const. Alexandrescu, revisor şco lar.

. cotisatiuni plătite
Mem bri'i îns�risi si ' '
(Urmare).
Ş tefăn e s cu I , protoereu ( Brăila), 2 lei ; Antoch I. Gh„ preot ( Berbeci­
d e - s u s ) , 1 leu ; Pienescu N„ preot ( Brăila 2 lei ; George scu M . C., preot
{Brăi l a ) , 2 lei ; llărzonescu Şt efan, preot (Brăila), 2 lei ; Bărzonescu Mi­
hail, preot (Brăila), 2 lei ; Vasilescu Voicu, preot ( Brăila ) , 2 l el ; Ionescu
Radu, preot ( Brăila ) , 2 lei ; George scu I . ( Bucure s c i ) , 3 lei ; Leviy 1\L
I sac 1 B ucuresci ) , 2 lei ; Rosentein lo 'leph ) Bucure s c i ) , 2 l e i ; Ignatie Se­
rian ( Bucuresci ) , 2 lei ; Brinsia J. ( Bucure sci ) , 5 lei ; Demetrian M ihail,
p refect ( Ca racăl), 2 lei ; Nicole scu P„ căpitan ( Caracăl) , 2 lei ; Argeşianu
I . V. ( Caracăl ), ::! l e i ; Demetrian I . P. ( Caracă l ) , 2 lei ; Schitea s f o n ( T. ­
Jiu) , 2 lei ; Bij an G. Iancu ( T . -JiU ), 2 lei ; Otescu I . , profe sor ( Bucuresci ),
20 lei ; F u s sea C „ mare proprietar (Târgovişte), 10 lei ; N i cole scu Ion,
înveţător ( A m a ru-Zlobozia-Ialomiţa). 1 leu ; M o răreţ Ana înveţătore (A­
m a ru-Slobozia-Ialom i ţa ), 1 lei'.1 ; Glonţ C . ( Stolnici -Arge ş ) , 1 leu ; Glonţ
Iona ( S tolnici-Argeş), 1 leu ; Glonţ S ta n ( S tolnici-Argeş ) , 1 leu; Vasilescu
Elisabeta ( S tolnici-Arge ş ) , 1 leu ; S turzoiu Ion i on , înveţ. ( Lopătari-Bu­
zeu), 1 leu ; Vornicelu Gh., înveţ. ( M onă stirea Caşifl), 1 leu; Popescu Ilie,
preot < Mala-Vla şca) . 2 lei ; Popoviei Valenii ( B ucure scl ) , 2 lei ; Mircea N.
( Bucure scl ) , 3 lei; Christescu C. ( Bucuressi ) , 3 lei ; Rosescu Ion ( Bucu­
Tesci ), 5 lei ; lan c u lescu M . (Bucure sci), 5 lei ; Demetrescu C., controlor
l a C . F . R . ( Bucuresci ) , 2 lei ; Rădulescu Niger (Ministerul In strucţiunii ) ,
6 lei; Ionescu Petre, preot (Gulianca), 1 leu ; Pitiş I r . Ion, a-tor ( Guli­
a n c a ) , 1 leu ; Banu T. Petre, înveţ . ( G ulianca ) , 1 leu ; Rădăcinenu Gh„
înveţ. (Ticleni -Gorj ) , 3 lei ; Micu Gh. ( Bârlad), 1 leu; Pârvulescu I . ( B âr ­
lad), 1 leu ; Nestorescu V. ( Bucure s ci ) , 2 lei ; Alexandrescu C. M aria
( Târgovişte), 2 lei ; Alexandrescu C. Ion ( T ârgovi şte) , 1 leu.
Numerul membrilor în scrişi cu începerea anului al II ( 1902) al so­
cietăţii, e de 536; iar numerul banilor î n ca saţi de la aceştia şi de la ve­
chii m e mbrii, e d e 1 0 9 1 lei şi 70 bani .
(Va urma în No. viitor) .
 �IC.A PUBLICITATE

Cu 5 bani cuvîntul, iar pentru anunciurile cu un numer m ai mare d e

,
cuvinte, de la 5 0 în sus, p reţul pentru fie-care cuvînt e s t e numai de 4 bani .

GR ĂDINA PREOTU L ILIE

Biserica Cotroceni, Bucuresc'i.
Arbor! fructiferi, Arbor'i'. pentru şosele, Arbor'i'. altoiţ'i'. de
ornament, Arbuşti, P lante urcăt6re, Brag.l, Pin'i'. austriac!
Thuia şi altele. S tupr, Trandafiri, etc.

! Lumînări de ceră curată, de albine se p o t găsi la preotul .Aposto-

lenu, com. Văleni-Prahova. Să se ceră p reţ-curent-catalog 6-6

A apărut « Medaliile şi decoraţiile române » , de d-l Colonel P. V. Năs­

turel. Preţul 1 leu. De vînQ.are la autor , 112 Calea Văcăres ei sau la Ti­
pografia Carol Gobl, str. D6mnei 16, Bucuresci .

In curînd v a apare Gospodăria Rural ă , ediţia a II- a, d e V. S. Moga.

-
Anul al V-lea fii ind dej a început încă de la l O ctomvrie 1901,
rugăm pe d n il abonaţi să s e grăbescă a n e trimite costul ab o­
namentului pri n mandat postai, care nu co stă decât 15 bani,
avend şi no i cheltuel'i, destul de mar'i.
Ase menea rugăm pe ab on aţii cari au cerut revista, făgăduind
că vor plăti după primirea num e re şi n'au pl ătit în că,

...,. ,,,,
câtor-va
să' acl1 ite, contr ariu, li se va snspenda trimiterea .

S i ng u r u l care v i nde i efti n !

G a l o şi ve rita b i li Rusesci
Pentru bărbaţi LeI 4,95, 5,95. Pentru dame Le'i'. 2,95, 3,95.
GHE TE de chevreaux pentru dame Lel'. 10,95, 1 1 ,95, 1 2,95.
G H E T E de vax fin pentru bărbaţ'i'., cu elastic şi şiretur1,
Ler 1 1 ,95, 12,95, 13, 95, 1 4,95.
� · CĂMĂ ŞI bărbătesc! de Q.i şi de n6pte, începend de la Le'i'.
2,95 în sus.
De asemenea şi pentru dame, începend cu acelaş1 preţ.

Flanele şi Ciorapi
pentru dame şi bărbaţi cu preţur1 fabulos de ieftine.
B l uze d e Catifea ş i d e Postav
Lei 8, 9, 1 0, 1 2, 1 4.
M ă n u şi g i a c e fi n e L ei'. 2 , 5 0 perechia.
In cas rupându-se la încercare se dă altă pereche.
Magazinul „La tote Sezonele' '
I- 5%

-I
'� Calea Vi ctori ei, Bucnresc1
Cupon de reducţie pentru cititorii Albinei.

(Alătur'i cu
Cititorii revistei vor ave un scăQ.ămint d e
p oliţia). 6 % d i n preţurile însemnate, presentâud
cuponul.

Inst. de Arte Grafice Carol Gobl , 8-sor I. St. Rasidescu, Str. D6mnei , 16. - Bucuresci.
No. 6 . 4 7 1 .