Universitatea de Medicina si Farmacie Carol Davila, Bucuresti

Facultatea de Medicina Dentara

An universitar 2017-2018

Monitorizarea Morbiditatii Oro-Dentare in Comunitati

Grupa 29, Seria III, An V: Petre Antonia

Popa Maria-Madalina

Puiu Andreea-Maria

Stancu Maria-Magdalena

State Alexandra-Elena

Stoian Izabela-Florentina

Ramantanidou Stella

Coordonatori: Conf. Univ. Dr. Daniela Manuc

Asist. Univ. Dr. Cazacu Nicky

1
Cuprins:

1. Conceptul de sanatate, sanatate publica si boala……………………………3

(Manda Roxana Iuliana)
2. Morbiditatea – generalitati…………………………………………………..4
(Manda Roxana Iuliana)
3. Evaluarea morbiditatii bolilor oro-dentare in Romania si pe plan mondial…6
(Lipan Eduard Georgian)
4. Indicatorii de structura utilizati in evaluarea morbiditatii prin caria
dentara……………………………………………………………………...12
(Nina Madalina Daniela)
5. Indicele ICORA…………………………………………………………….14
(Stancu Maria-Magdalena)
6. Indicele CAO……………………………………………………………….16
(State Alexandra-Elena)
7. Calculul si interpretarea indicelui de intensitate…………………………...18
(Lixandru Costina Elena)
8. Calculul si interpretarea indicelui de gravitate al cariei dentare…..……….19
(Lixandru Costina Elena)
9. Concluzii…………………………………………………………………...20
(Lixandru Costina Elena)

2
 1. Conceptul de sanatate, sanatate publica si boala

Pentru sanatate nu exista inca o singura definitie, insa in constitutia OMS starea de
sanatate nu este perceputa doar ca o lipsa a starii de boala sau a infirmitatii de orice
natura, ci o este o stare de bine generala, din punct de vedere fizic, mental si pshio-
social.

Ferber considera ca sanatatea este “o stare in procesul de adaptare, care trebuie sa

garanteze functionarea organismului uman si participarea lui la procesul de
socializare” (1).

Si starea de boala are mai multe definitii acceptate, insa cea mai larg raspandita
este aceea care spune ca este o stare obiectiva care tulbura echilibrul functiilor
organismului uman, putand fi verificata prin acceptarea unor dovezi determinate de
medicina stiintifica.

Sanatatea orala reprezinta, dupa Dolan, “prezenta unei dentitii sanatoase si

functionale, care sa-i permita individului sa-si exercite rolul social”(2), iar Guyatt
considera ca sanatatea orala reprezinta “functionarea optima a sistemului
stomatognat care permite integrarea sociala a individului si desfasurarea
activitatilor zilnice”(3).

Bolile oro-dentare sunt cele mai raspandite patologii umane. Desi numeroase si
variate, cele carora le acordam o importanta deosebita sunt: boala carioasa, boala
parodontala, anomaliile dento-maxilare, sindromul algo-disfunctional, bolile
glandelor salivare, bolile neoplazice si traumatismele dento-parodontale si faciale.

Starea de sanatate orala este afectata negativ de actiunea a numerosi factori

determinanti si favorizanti ai afectiunilor din sfera sistemului stomatognat.

Dintre afectiunile acute si cronice, se pare ca cele cronice (caria dentara,

parodontopatia si cancerul oral) au o raspandire foarte mare in comunitate si au
devenit unele dintre problemele de baza ale sanatatii publice, datorita implicatiilor
pe care acestea le au, atat in sfera socio-economica cat si in cea sociala.

3
Sanatatea publica este definita drept starea de sanatate a unei populatii, in raport cu
determinantii starii de sanatate, reprezentati de factori biologici, de mediu, sociali,
economici, etc.

Asistenta de sanatate publica este considerata a fi un efort organizat al societatii, cu

scopul de a proteja si de a promova si imbunatati starea de sanatate a populatiei.

2. Morbiditatea – generalitati

“Morbiditatea este fenomenul imbolnavirilor aparute intr-o anumita populatie si

intr-un interval definit de timp”(4), unitatea statistica fiind reprezentata de cazul de
boala.

Se cunosc patru tipuri de morbiditate, si anume: reala, diagnosticata,

diagnosticabila si resimtita.

Morbiditatea reala cuprinde totalitatea cazurilor de boala ce exista intr-o populatie

la un anumit moment in timp, diagnosticabile sau nu. Ea poate fi estimata si
include celelalte trei tipuri (morbiditatea diagnosticabila, diagnosticata si
resimtita).

Morbiditatea diagnosticata reprezinta cazurile de boala, dintr-o populatie, puse deja

in evidenta prin diverse tehnici si este inclusa atat in morbiditatea reala cat si in cea
diagnosticabila.

Morbiditatea diagnosticabila cuprinde cazurile de boala, dintr-o populatie, care pot

fi puse in evidenta cu tehnologiile existente intr-un moment dat.

Morbiditatea resimtita se bazeaza pe simptomele resimtite de pacienti si are

caracter subiectiv.

“Cu cat sunt mai bine organizate serviciile de sanatate dintr-o tara, cu atat diferenta
dintre morbiditatea diagnosticabila si cea diagnosticata este mai mica.”(5)

Utilitatea cunoasterii datelor referitoare la frecventa imbolnavirilor, intr-o anumita

populatie, este reprezentata de posibilitatea instituirii unor metode de preventie si

4
combatere a bolilor, posibilitatea de a evalua daca masurile luate in tratarea bolilor
sunt eficiente precum si impactul economic si social pe care il are starea de boala,
si nu in ultimul rand, ne ofera posibilitatea realizarii unor statistici si comparatii la
nivel national sau international in ceea ce priveste starea de imbolnavire.

Pentru evaluarea morbiditatii sunt necesare surse verificate, de incredere, cum ar fi

registrele de boala din cabinetele particulare si din centrele de diagnostic si
tratament, registre de consultatii din unitatile sanitare, foi de observatie, etc.

Indicatorii cu ajutorul carora se masoara morbiditatea sunt:

 Incidenta;
 Prevalenta;
 Morbiditatea inividuala;
 Morbiditatea spitalizata (frecventa bolii in conditii de spitalizare);
 Morbiditatea cu incapacitate de activitate;

Este de retinut ca “utilizarea exclusiva a morbiditatii spitalizate pentru

caracterizarea unei populatii conduce la rezultate eronate, descrise sub numele de
paralogismul lui Berkson.”(6)

5
 3. Evaluarea morbiditatii bolilor oro-dentare in Romania si pe plan
mondial

Caria dentara – problema prioritara a sanatatii publice

Boala cariosa are o determinare plurifactoriala si o etiopatogenie complexă.

Evolutia morbiditatii determinate de caria dentara

În zilele noastre, prevalenta si incidenta cariei a atins valori maxime. Inca din anul
1969, O.M.S. a creat o banca mondiala de date referitoare la sanatatea oro-dentara.
Obiectivul acestei actiuni a fost de a cuantifica datele pentru a realiza
comparabilitatea in analiza finala a diferentelor intra- si inter-tari legate de
descoperirile clinice si de modificarile sociologice. Pe baza datelor stranse s-a dat
publicitatii periodic tendinta evolutiei cariei dentare la nivel mondial.

Evolutia morbiditatii determinate de caria dentara :

A. In tarile dezvoltate ale lumii

Monitorizarea bolilor oro-dentare identifica, incepand cu 1978, o tendinta generala

de reducere a bolii carioase in tarile dezvoltate ale lumii. In tarile europene
dezvoltate s-a observat o descrestere semnificativa a indicelui CAO (de ex. de la
4,1 in 1980 la 3,5 in 1990 - pentru varsta de 12 ani) -fig. 1

Fig.1 . Dinamica indicelui CAO total (DMFT la varsta de 12 ani) –

(date oficiale OMS)

6
B. In tarile in curs de dezvoltare

In tari precum Etiopia, Iordania, Uganda, Tailanda si Zambia s-a observat o

tendinta de sens contrar in decursul aceleiasi perioade, care au trecut de la
categoria tarilor cu prevalenta redusa a cariei in cea a tarilor cu prevalenta
moderata. Aceeasi evolutie s-a intalnit si in Maroc, Nigeria si Filipine, care au
trecut de la categoria tarilor cu prevalenta moderata la categoria tarilor cu
prevalenta ridicata a cariei.

C. Evolutii particulare: pozitive vs. Negative

Hong Kong, Malaezia, Singapore, tari puternic industrializate, au fost introduse in

1970 in categoria teritoriilor cu prevalenta mare a cariei, pentru ca dupa
aproximativ 40 de ani de consum a apei fluorizate aceste regiuni sa aiba o
prevalenta moderata a bolii carioase.

Morbiditatea determinată de caria dentară– pe regiuni OMS

Analizad informatiile culese in banca de date ORAL HEALTH DATA BASE s-a
reusit cunoasterea frecventei acestei boli atat in regiunile OMS (fig. 4 ), cat si la
nivel mondial (fig. 2 – 4).

Fig. 2. Indicele CAO total (DMFT la vârsta de 12 ani)

pe regiuni OMS - 2000 (date oficiale OMS)

7
 Morbiditatea determinată de caria dentară la copil – la nivel mondial

Fig. 3. Indicele CAO total (DMFT la vârsta de 12 ani) - 2003 (date oficiale OMS)

Morbiditatea determinată de caria dentară la adult – la nivel mondial

Fig. 4. Indicele CAO total (DMFT la grupa de vârsta de 35-44 ani) – 2003

(date oficiale OMS)

Morbiditatea determinata de caria dentara la copil in Romania

Un studiu facut de O.M.S pentru Romania in 1996, National Oral Health

Pathfinder Survey, a idicat ca „nivelul mediu al DMFT la copiii de 12 ani are

8
valoarea de 3,1, cu mult mai mare decât cel recomandat pentru Europa (2 pentru
copiii de aceiaşi vârstă)”(7) - fig. 5.
Decayed, missing or filled teeth at
age 12 (DMFT-12 index)
8

Romania

1
1970 1980 1990 2000 2010

Fig. 5. Dinamica indicelui CAO total (DMFT 12 )

(date oficiale OMS)

Din ancheta Ministerului Sanatatii din Romania (1995-1996) a rezultat ca:

- „91,8% din populatia de peste 10 ani prezinta afectiuni dentare” (8);
- „prevalenta cariei dentare este de 60,15%” (9);
- „8,16% din cei examinati nu au fost gasiti cu afectiuni dentare (din care,
procente mai mari s-au inregistrat la sexul masculin si in mediul rural)” (10).
Dintre cei cu carii dentare:
- 50% au fost diagnosticati cu 1-2 carii;
- 30% au prezentat 3-4 carii;
- iar 20% peste 5 carii.
„La copii, frecventa cariei dentare este mai mare la dintii permanenti (89,1%),
decat la cei temporari (67%). Un numar mare de persoane din cele examinate,
pentru afectiuni dentare prezinta resturi radiculare (33%) sau dinti absenti
(75%).”(11)

Boala parodontala, problema prioritara a sanatatii publice

Boala parodontala e o afectiune cronica cu caracter inflamator caracterizata din
punct de vedere anatomopatologic prin distructia progresiva a tuturor elementelor
parodontiului, iar din punct de vedere clinic prin: mobilizarea, migrarea si
pierderea capacitatii functionale a dintilor, ducand in final la pierderea acestora de
pe arcada cu disparitia concomitenta si a parodontiului marginal.

9
Morbiditatea prin parodontopatii – la nivelul regiunilor OMS

S-a observat o crestere alarmanta, mai ales in ultimul secol a morbiditatii oro-
dentare prin afectiuni precum parodontopatii si carii, determinate in principal de
preferintele si obiceiurile alimentare ale populatiei. Aproximativ „10% din
populatia actuala prezinta o distructie importanta a parodontiului”(12)- fig. 6.

Fig. 6. Indicele CPITN pe regiuni OMS - 2000 (date oficiale OMS)

Morbiditatea determinata de boala parodontala in Romania

Studiul efectuat de Severineanu si col., (lot de 2.000 persoane dintre care 55,5% de
sex feminin si 44,5% de sex masculin, cu varste cuprinse între 10 si 75 ani din
zona Timisoara), a reusit o estimare mai realista a prevalentei bolii parodontale.

Astfel, „prevalenta medie a acestei grupe de afectiuni stomatologice la lotul

investigat a fost de 51,2%, crescand paralel cu inaintarea in varsta de la 43% la
grupa de varsta 20-29 ani, la 71,1% la grupa de varsta 30-39 ani si la 76% intre 40-
49 ani pentru a ajunge la 86% la grupa de varsta 50-59 de ani. La varsta scolara
peste 30% dintre copii prezinta gingivite.”(13)

Cum caria dentara apare mai frecvent la varste tinere, 12-35 de ani,
parodontopatiile se ivesc frecvent dupa 35 de ani, cu pierderea precoce a dintilor ce
creste cu varsta.

Cancerul oral ca problema prioritara a sanatatii publice

Cancerul oro-facial este o boala multifactoriala. Printre cauzele determinante se

numara „factorii si co-factorii oncogeni, care provin din mediul ambiant,
determinand modificari şi mutatii capabile sa determine cancerul.” (14)

10
Morbiditatea prin cancer oral– la nivel mondial

Numarul tumorilor maligne oro-faciale are o crestere constanta. Prin comparatie,

frecventa neoplaziilor orale este mai mare la sexul masculin decat cel feminin si
peste 90% din cazurile noi imbolnavire apar dupa 45 ani. Printre factorii
favorizanti se numara (la peste 75% din cazuri) fumatul, consumul cronic de
alcool, absenta igienei orale, predispozitie genetica - fig. 7.
In tarile europene se inregistreaza anual peste 25.000 cazuri noi de cancer oral si
oro-labial.

Fig.7. Incidenţa afecţiunilor neoplazice orale la sexul masculin – 2003

(date oficiale OMS)

Fig.8. Incidenţa afecţiunilor neoplazice orale la sexul feminin – 2003

(date oficiale OMS)

11
Morbiditatea determinata de neoplaziile orale in Romania
Pe primul loc ca frecventa se situeaza tumorile maligne ale buzelor (predominant
la buza inferioara)(25-30%). Studiile clinico-statistice au stabilit ca tumorile
maligne ale planseului bucal ocupa locul al doilea intre cancerele cavitatii orale
(fiind situat procentual foarte aproape si de cancerul limbii); reprezinta 25-30% din
localizarile cancerului oral si 3% din totalul cancerelor umane.

4. Indicatorii de structura utilizati in evaluarea morbiditatii prin caria

dentara

“Indicele este o valoare numerica ce reprezinta un statut relativ a populatiei

apreciata pe o scara cu valori maxime si minime prestabilite, avand ca scop
facilitarea compararii populatiei evaluate dupa aceleasi criterii si metode. In cadrul
activitatilor de profilaxie a cariei dentare indicii calculati sunt impartiti in doua
grupuri majore: indicii ce reprezinta frecventa cariei dentare si indicii ce reprezinta
intensitatea cariei dentare. Indicii de frecventa a cariei dentare reprezinta numarul
de persoane afectate prin procese carioase pe un teritoriu studiat. Teritoriul studiat
poate fi reprezentat de la o colectivitate numerica mica de oameni pina la nivel de
tari si continente. Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) recomanda urmatoarele
niveluri ale frecventei cariei dentare: 1. Joasa (0-30%) 2. Medie (31-80%) 3. Inalta
( 81-100%)” (15)
Pe langa indicele de baza a frecventei cariei dentare, mai sunt apreciati si indicii
adjuvanti precum:
1.Indicele de incidenta a cariei
2.Indicele de prevalenta a cariei dentare
3. Frecventa subiectilor indemni la carie dentara

a)Indicele de incidenta a cariei dentare exprima frecventa cazurilor noi de carie

dentara inregistrate in decursul unui an calendaristic.
Studiul incidentei cariei dentare presupune inregistrarea corecta si completa a
tuturor cazurilor noi de leziuni carioase aparute.
Indicele de incidenta a cariei dentare se calculeaza pe baza formulei de mai jos.
b) Indicele de prevalenta a cariei dentare exprima ponderea subiectilor bolnavi de
carie dentara in totalul subiectilor examinati (luati in studiu). Unitatea statistica

12
pentru calculul indicelui de prevalenta este subiectul bolnav de carie dentara
existent la momentul calcularii indicelui in colectivitatea investigata.
Calculul indicelui de prevalenta se face utilizand formula din tabel.

c) Frecventa subiectilor indemni la carie dentara este un indicator complementar

indicelui de prevalenta, care pune in evidenta ponderea subiectilor sanatosi
(neafectati de carie) din totalul subiectilor investigati. Indicatorul se calculeaza
dupa formula urmatoare.

Indicatorii de structura:

- Sunt marimi relative, care arata raportul dintre o parte si un intreg (intregul
fiind intotddeauna considerat egal cu 100)
- Releva ponderea pe care o parte componenta o are fata de totalul
fenomenului din care face parte
- Formula generala de calcul este: n/N x 100 , in care n = valoarea partii
componente, N = valoarea intregului din care aceasta face parte (totalul)

Indicele CAO (DMFT)

“Indicele CAOD reprezinta numarul de dinti cariati, absenti si obturati. Indicele

CAOD este un indice epidemiologic care se calculeaza in cadrul unei comunitati
prin realizarea sumei indicelui de dinti cariati, dinti absenti si de dinti obturati
raportat la numarul de personae examinate, obtinandu-se valoarea medie. Se poate
calcula si pe suprafete, realizand suma suprafetelor obdurate raportat la numarul de
persoane examinate. In cazul in care examinarea se realizeaza pe dintii temporary
indicele se noteaza cu litere mici, respective caod sau caos, iar in cazul in care

13
examinarea se realizeaza pe dinti definitive se noteaza cu litere majuscule,
respective CAOD si CAOS.

Indicele SiC – reprezinta valoarea medie a indicelui CAO-D la treimea din grupul
studiat cu cele mai mari valori ale acestuia si aprecieaza necesitatile de tratament al
leziunilor carioase.”(16)

5. Indicele ICORA

Morbiditatea prin carie dentara este studiata din ce in ce mai mult in ultimii ani,
din punct de vedere al incidentei, prevalentei, extinderii si severitatii.

In studiul morbiditatii prin carie se folosesc indici specifici, care faciliteaza

urmarirea in timp a eficientei metodelor de profilaxie primara si secundara aplicate
la pacienti care sunt diagnosticati cu carii dentare si stabilirea la sfarsitul studiului,
a ponderii dintilor indemni ,obturati sau restaurati, scopul fiind obtinerea unei
ponderi cat mai mari.

Unul din cei mai valorosi indici folositi in cercetarea morbiditatii prin carie este
indicele ICORA.

“ I = indemni / C = cariati / O = obturati / R= restaurati / A = absenti , si se

calculeaza conform formulei generale

n/N x 100 , in care n=fiecare categorie de dinti I/C/O/R/A , iar N =

numarul total de dinti

exemplu : I = i/ I x 100 = nr. dinti indemni / nr. total de dinti “ (17)

Se calculeaza astfel pentru fiecare categorie de dinti.

Utilizarea acestui indice presupune instituirea metodelor de profilaxie primara,

secundara si tertiara in comunitati, pentru a realiza o statistica, observand cresterea

14
sau scaderea indicilor in functie de metodele de tratament aplicate. Daca indicii I
(indemni), O (oburati) si R ( restaurati) insotesc de cresterea valorii, reiese ce
metode de profilaxie au fost eficiente. Daca indicii C (cariati) si A (absenti)
prezinta o crestere a valorii, metodele de profilaxie si restauratoare nu au fost
eficiente sau nu au fost aplicate.

O metoda eficienta de profilaxie primara este fluorizarea locala, realizata prin “

geluri de tipul NaF 2% + glicerina 25% + SnF 1%, care aplicat de 2 ori pe an
reduce caria dentara cu 37 %, efectul mentinandu-se 5 ani.”(18) S-au mai folosit si
“lacuri ce sunt considerate ca fiind mai eficiente in prevenirea cariilor de pe
suprafetele netede sau radiculare. Tipuri de lacuri sunt : Duraphat, Durafluor,
Fluor Protector, Elmex protector. “(19) De asemenea, se recomanda si “paste de
dinti ce contin NaF 0,2%, SnF 0,4% sau NaF1450 ppm.”(20) Conform studiilor,
fluorura de sodiu are un efect inhibitor crescut al aderarii placii bacteriene.

Alaturi de fluorizarile locale sub diferite forme (geluri, lacuri, paste), mai sunt
necesare si radiografii initiale si ulterioare, dupa aplicarea metodelor de profilaxie,
in vederea alcatuirii unei statistici pe baza indicelui. (ex: Folosind rx, putem avea o
situatie initiala si una finala, se compara rezultatele – nr de carii a crescut/ scazut-
si se interpreteaza eficienta tratamentului, reiesind o anumita valoare a indicelui.)
Pentru profilaxia primara, se va calcula indicele I (indemn).

Alte metode de profilaxie primara pot fi sigilarile suprafetelor ocluzale

anfractuoase, individualizarea tehnicii de periaj. Printre metodele de profilaxie
secundara, in vederea calcularii indicilor C (cariat) sau O (obturat), fac parte
obturatiile coronare, tratamente endodontice, iar pentru cele tertiare fac parte
microprotezele de invelis, proteze unidentare etc.

15
Astfel, se considera ca evolutia morbiditatii prin carie este favorabila “atunci cand
ponderea dintilor cariati si absenti e redusa, iar ponderea dintilor indemni, obturati
si restaurati e ridicata.” (21)

In concluzie, “indicele ICORA este cel mai valoros si somplet indice, pentru ca el
caracterizeaza toata activitatea stomatologica orientate profilactic.”(22)

STUDIU
Studiul de față îşi propune să evidenţieze principalele aspecte ale stării de
sănătate oro-dentare la populaţia judeţului Sibiu, comparând patologia orală din
mediile urban și rural.
Metoda de lucru:
Lucrarea de față a fost posibilă prin colaborarea cu o echipă formată dintr-
un medic dentist din municipiul Sibiu și o studentă de la secția Medicină
Dentară, anul VI , Facultatea de Medicină „Victor Papilian”, Sibiu. Ca metodă
de lucru au utilizat studiul de tip transversal efectuat în perioada 01.01.2013 –
01.06.2013, pe un lot format din 60 de pacienţi selectați aleator din mediile rural
şi urban ale județului Sibiu. Ca instrument de lucru s-a utilizat examenul clinic
al pacienților urmat de completarea unei fişe stomatologice de cercetare. Fișele
au urmărit evidențierea următoarelor aspecte:
• starea dentiţiei : existenţa proceselor carioase şi a semnelor de boală
parodontală;
• corectitudinea tratamentelor deja efectuate: obturaţii sau lucrări protetice;
• existenţa resturilor radiculare sau a edentaţiilor. Ultima parte a fişei conţine
întrebări legate de igiena orală:
• frecvenţa periajului dentar;
• mijloace auxiliare de igienă şi profilaxie folosite;

16
• aprecierea stării de igienă orală în momentul consultului. Pe baza fișelor
individuale am prelucrat statistic datele referitoare la starea de s ă n ă tate oro-
dentară a subiecților, incluzând și calculul indicelui ICORA (dinți indemni,
cariați, obturați, restaurați și absenți).

REZULTATE ŞI DISCUŢII
Pacienții luați în studiu provin din ambele medii geografice, în pondere
ușor crescută din mediul urban, 52%, față de mediul rural, 48%. În ceea ce
priveşte distribuţia pacienţilor pe sexe, lotul investigat are o pondere a sexului
feminin mai mare cu aproximativ 10% decât sexul masculin.
Subiecții analizați au vârsta cuprinsă între 18-75 ani, aparținând tuturor
categoriilor sociale. Niveul de instruire variază, de la ciclul gimnazial sau
școala profesională în special pentru persoanele din mediul rural, până la studii
liceale sau superioare, preponderent în mediul urban.
Distribuţia pacienţilor în funcţie de motivul prezentării la medic arată o
pondere ridicată pentru afecțiunile dureroase sau diferite procese inflamatorii,
atât mediul urban cât și rural și o prezență relativ scăzută, sub 10% de pacienți
care se prezintă la medic doar pentru un control. În schimb, adresabilitatea
pentru continuarea tratamentului este de aproximativ 50%, în ambele loturi de
studiu.
În urma calculului statistic al indicelui ICORA (dinți indemni, cariați,
obturați, restaurați și absenți) am constatat că indicele este mai mare la pacienții
din mediul urban. De asemenea la pacienții din urban există o pondere mai mare
a dinților obturați, restaurați și indemni, față de cei din mediul rural unde am
constatat mai mulți dinți cariați și/sau absenți.

17
 1. Subiecții din lotul de studiu sunt de gen masculin și feminin în pondere
similară, provin din mediile urban și rural, au vârste cuprinse între 18-75 de ani
și nivele de instruire variabile.
2. O pondere importantă din pacienți se prezintă la medic pentru afecțiuni
dentare în fază dureroasă, sau pentru continuarea tratamentului.
3. Un procent nesemnificativ de pacienți, atât din mediul urban, cât mai
ales din mediul rural se adresează serviciilor de medicină dentară pentru control
periodic.
4. Indicele ICORA (dinți indemni, cariați, obturați, restaurați și absenți)
este mai mare la pacienții din mediul urban. Aceștia înregistrează o pondere mai
mare a dinților obturați, restaurați și indemni, spre deosebire de pacienții din
mediul rural, care au o frecvență mai mare de dinți cariați și/sau absenți.
5. Pacienții din mediul urban nu prezintă edentații subtotale și totale, doar
uniterminale și laterale și în pondere mică edentații bilaterale. În mediul rural
sunt mai frecvente edentațiile biterminale și laterale și de asemenea cele subtotale
și totale, atât la maxilarul superior cât și la cel inferior. În cea mai mică pondere se
întâlnesc edentațiile uniterminale.
6. Gradul de afectare parodontală diferă în funcție de mediul de proveniență al
pacienților studiați. La cei din mediul rural este preponderentă parodontita marginală,
spre deosebire de pacienții din mediul urban, la care gingivita și sângerările gingivale
sunt mai frecvente.
7. Din punct de vedere al igienei orale am constatat o pondere mai mare a
periajului dentar efectuat de două ori pe zi la pacienții din ambele medii și o dată pe zi la
o parte din pacienții din mediul rural. Există și o pondere foarte mică de pacienți, care nu
efectuează periajul dentar zilnic.

18
 8. Pacienții din mediul urban utilizează și alte mijloace de igienă orală, mai ales apa
de gură și ața dentară, în timp ce pacienții din zona rurală nu folosesc nici un alt mijloc de
igienă orală în afara periajului dentar.
9. Starea generală de igienă oro-dentară este satisfăcătoare la subiecții din mediul
urban și relativ precară la cei din mediul rural.

6. Indicele CAO

Vom utiliza ca si unitate a statisticii realizate dintele afectat de un proces carios,

acesta putand fi un dinte cariat, un dinte absent de pe arcada, sau un dinte ce
prezinta obturatii. Pacientul investigat, in teorie poate avea intre unul si 32 de dinti
afectati de procesele anterior mentionate. Se va calcula numarul total al dintilor
CAO(carie-absent-obturat) al bolnavilor, acest procedeu de numerotare fiindu-ne
ulterior de folos pentru a verifica intensitatea afectarii carioase.

“ Indicele CAO(DMFT) este un indice epidemiologic care se calculeaza in cadrul

unei comunitati prin reprezentarea sumei indicelui de dinti cariati, absenti sau
obturati, raportat la numarul de persone examinate, obtinandu-se valoarea medie.

Se poate calcula si pe suprafete, realizand suma suprafetelor cu leziuni carioase,

numarul suprafetelor obturate si numarul suprafetelor obturate raportat la numarul
de suprafete examinate.

In cazul in care examinarea se realizeaza pe dintii temporari indicele se noteaza

cu litere mici, iar in cazul in care se realizeaza pe cei permanenti, se va nota cu
majuscule.”(23)

Pentru calculul acestui indice in cadrul unei comunitati se va proceda astfel: se va

imparti numarul total de dinti CAO la numarul persoanelor examinate,obtinandu-se
numarul mediu de dinti CAO pentru o persoana.

Indicele CAO = nr de dinti CAO/ nr. persoane examinate

19
De asemenea, se pot calcula si separat:

 Indicele C=𝑁𝑟𝑝𝑒𝑟𝑠𝑜𝑎𝑛𝑒𝑒𝑥𝑎𝑚𝑖𝑛𝑎𝑡𝑒
𝑁𝑟𝑑𝑒𝑑𝑖𝑛𝑡𝑖𝑐𝑎𝑟𝑖𝑎𝑡𝑖

 Indicele A=𝑁𝑟𝑝𝑒𝑟𝑠𝑜𝑎𝑛𝑒𝑒𝑥𝑎𝑚𝑖𝑛𝑎𝑡𝑒
𝑁𝑟𝑑𝑖𝑛𝑡𝑖𝑎𝑏𝑠𝑒𝑛𝑡𝑖

 Indicele O=𝑁𝑟𝑝𝑒𝑟𝑠𝑜𝑎𝑛𝑒𝑒𝑥𝑎𝑚𝑖𝑛𝑎𝑡𝑒
𝑁𝑟𝑑𝑖𝑛𝑡𝑖𝑜𝑏𝑡𝑢𝑟𝑎𝑡𝑖

Indicele CAO se poate deci calcula ca si suma a indicilor C+A+O

Indicele CAO/S se refera la numarul de suprafete cariate, considerand ca un dinte

poate avea carii pe mai multe suprafete. Formula de calcul este

𝑁𝑟𝑠𝑢𝑝𝑟𝑎𝑓𝑒𝑡𝑒𝑐𝑎𝑟𝑖𝑎𝑡𝑒, 𝑎𝑏𝑠𝑒𝑛𝑡𝑒𝑠𝑖𝑜𝑏𝑡𝑢𝑟𝑎𝑡𝑒
𝑁𝑟𝑠𝑢𝑝𝑟𝑎𝑓𝑒𝑡𝑒𝑒𝑥𝑎𝑚𝑖𝑛𝑎𝑡𝑒

Indicile DMF poate fi calculate atît pentru dinţi, cît şi pentru suprafeţele dentare.
Astfel acesta poate fi divizat în indicile DMF-T (CAO-D) pentru descrierea
prevalenţei pentru dinţi şi DMF-S (CAO-S) pentru descrierea prevalenţei pe
suprafeţele dentare. Aceşti indici sunt alcãtuiţi fiecare din trei componente:

- dinte cariat (C);

- dinte absent de cauzã carioasã (A);

- dinte obturat (O).

Acesti indici reprezintã metoda conventionalã de estimare a gradului de afectare

prin existenta

procesului carios întrun grup populational. Indecele se calculeazã prin insumarea

celor trei componente, atât pe dintii permanenti (excluzând molarii de minte), cât si
pe dintii temporari (cao-s si cao-d), reprezentând:

 câti dinti/suprafete dentare prezintã leziuni carioase? (cariile incipiente nu

sunt incluse);

20
  câti dinti/suprafete dentare sunt absente ca urmare a extractiei cauzate de
procesul carios?

 câti dinti/suprafete dentare prezintã restaurãri?

Exprimarea pentru fiecare componentã se face numeric, suma acestora dând

valoarea totalã a indicelui.

Valoarea maximã a indicelui CAO-D este 28, iar a indicelui CAO-S este 128. În
cazul în care un dinte/suprafatã dentarã prezintã atât obturatie cât si carie, se ia în
consideraþie numai procesul carios.

Întocmirea bazelor de date permite aprecierea la o scarã mai largã a statusului oral
la nivelul unui grup populational; astfel, pe lângã valoarea numericã a indicilor
CAO-D /CAO-S si valorile numerice separate ale fiecãrei componente în parte (C,
A, O) se poate calcula procentul indivizilor afectati de carie dentarã (% CAO-D),
procentul indivizilor cu leziuni carioase netratate (% C), precum si procentul
indivizilor fãrã leziuni carioase (% indemni la carie).

Mãsurarea prevalentei cariei dentare prin numãrul de suprafete dentare afectate

(CAO-S) prezintãun grad mai mare de acuratete decât mãsurarea prin numãrul de
dinti afectati (CAO-D): un dinte cu cinci suprafete dentare afectate de carie va
avea aceeasi contributie la valoarea finalã a indicelui CAO-D ca si un dinte care
are numai o suprafatã afectatã.

Indicele CAO poate contribui cu date importante si perspective asupra cariilor

dentar, insa exista de asemenea si cateva limitari ale acestuia. Cercetatorii au
descoperit o rata mare de variabilitate a indicelui. De asemenea, critici au fost
aduse faptului ca valorile nu au indicatii asupra numarului de dinti supusi riscului
la carie sau date care sa fie utile in tipul de tratament al acestora. O alta ingrijorare
ar fi ca dintii absenti mentionati sunt doar dinti pierduti din cauza proceselor
carioase, fara a lua in seama alte patologii care pot provoca perderi, cum ar fi boala
parodontala. De altfel, nu se iau in considerare nici dintii sigilati, intrucat aceasta
21
manopera si materialele specific ei nu erau intalnite in anii 1930, cand s-a stabilit
aceasta metoda de calcul.

Studiu de Caz indicele CAO

“S-a efectuat un studiu complex pe un lot de 500 de subiecti (276 fete , 224
băieţi), cu limita de varsta cuprinsa intre 3 – 7.9 ani (43 de subiecti cu varsta
cuprinsa intre 3-3.9ani, 126 de subiecti 4-4.9 ani, 186 de subiecti 5-5.9 ani, 136 de
subiecti 6-6.9 ani si 9 subiecti 7-7.9 ani.), din mediul urban şi rural Iasi, cu
provenienta din variate comunitati prescolare si din variate medii familiale .
Rezultatele si discutiile calculului indicelui CAO au fost:

Pentru grupa de varsta 3-4 ani s-a gasit un indice CAO de 0,86, iar la grupa de
varsta 4-5 ani un indice CAO de 2, 15 comparativ cu indicele CAO de 1,34
semnalat de Danila I. şi col. in perioada 2004-2007, la nivel zonal Iasi pentru
etapele de varsta 2,5-5 ani, si un indice mai mic decat indicele CAO surprins in
2001 de Luca şi col. la nivel zonal Bucuresti, respectiv 3, 98.”(24)

7. Calculul si interpretarea indicelui de intensitate

Indicatorii de intensitate ai cariei dentare ofera informatii asupra intensitatii de

afectare prin carie a subiectilor investigati.Unitatea statistica este dintele afectat de
leziunea carioasa.Cei mai importanti indicatori din aceasta categorie sunt indicele
CAO(descris anterior) si indicele de intensitate al cariei dentare.

"Indicele de intensitate al cariei dentare este indicele la care numarul dintilor CAO
se raporteaza la numarul dintilor bolnavilor de carie dentara."(25)

"Formula de calcul: "(26)

𝑁𝑟. 𝑑𝑖𝑛𝑡𝑖𝐶𝐴𝑂
𝑁𝑟. 𝑝𝑒𝑟𝑠𝑜𝑎𝑛𝑒𝑐𝑢𝑑𝑖𝑛𝑡𝑖𝐶𝐴𝑂

Poate fi definit astfel ca o valoare medie a dintilor CAO pentru un pacient care
prezinta carie dentara.

22
Pentru exemplificarea calculului indicelui de intensitate prezentam intai exemplul
calculului unui indice CAO.

"S-a efectuat un studiu complex pe un lot de 500 de subiecti (276 fete , 224 băieţi),
cu limita de varsta cuprinsa intre 3 – 7.9 ani (43 de subiecti cu varsta cuprinsa intre
3-3.9ani, 126 de subiecti 4-4.9 ani, 186 de subiecti 5-5.9 ani, 136 de subiecti 6-6.9
ani si 9 subiecti 7-7.9 ani.), din mediul urban şi rural Iasi, cu provenienta din
variate comunitati prescolare si din variate medii familiale .Apoi numarul acestora
a fost impartit in 5 esantioane dupa cum urmeaza:

esantion 1 - 43 de subiecti, cu limite de varsta intre 3-3.5 ani;

esantion 2 - 126 de subiecti cu limite de varsta intre 4-4.9 ani;
esantion 3 - 186 de subiecti cu limite de varsta intre 5-5.9 ani;
esantion 4 - 136 de subiecti cu limite de varsta intre 6-6.9 ani;
esantion interferential - 9 subiecti cu limite de varsta intre 7-7.9 ani"(27)

Rezultatele si discutii:

"Pentru grupa de varsta 3-4 ani s-a gasit un indice CAO de 0,86, iar la grupa de
varsta 4-5 ani un indice CAO de 2, 15 comparativ cu indicele CAO de 1,34
semnalat de Danila I. şi col. in perioada 2004-2007, la nivel zonal Iasi pentru
etapele de varsta 2,5-5 ani, si un indice mai mic decat indicele CAO surprins in
2001 de Luca şi col. la nivel zonal Bucuresti, respectiv 3, 98."(28)

"Pornind de la calorile indicelui CAO s-a evaluat indicele de intensitate cea mai
mare valoare fiind inregistrata la esantioanele 7-7,9 ani(4,20) si 4-4,9 ani(3,86) iar
cea mai mica la esantionul 3-3,9 ani(1,79)."(29)

8. Calculul si interpretarea indicelui de gravitate al cariei dentare

"Indicele de graviatate al cariei dentare este indicele la care numarul dintilor

CAO se raporteaza la totalul dintilor examinati, deci la intreaga dentitie a
persoanelor examinate."(30)

23
"Formula de calcul:"(31)

𝑁𝑟. 𝑑𝑖𝑛𝑡𝑖𝐶𝐴𝑂
𝑋100
𝑁𝑟. 𝑑𝑖𝑛𝑡𝑖𝑒𝑥𝑎𝑚𝑖𝑛𝑎𝑡𝑖

Pentru intelegerea cat mai clara a indicelui de gravitate al cariei dentare

exemplificam prin studiul clinic de mai sus.

 Pornind de la studiu prezentat anterior in cadrul Calculului si interpretarii

indicelui de intensitate, s-a calculat si indicele de gravitate al cariei dentare
cu urmatoarele rezultate:

"Cea mai mai mare valoare a fost inregistrata la esantioanele de studiu 5-5,9
ani(41,2%) iar cea mai scazuta la 7-7,9 ani(22,1%)."(32)

Indicele Semnificativ de Carie (Significant Caries Index)SiC

"În anul 2000, Prof. Douglas Bratthall a propus introducerea unui nou indice –
Significant Caries Index pentru a atrage atentia asupra indivizilor cu cele mai mari
valori ale indicelui DMF-T( CAO-D). Indicele SiC reprezintă valoarea medie a
indicelui CAO-D la treimea din grupul studiat cu cele mai mari valori ale acestui
indice.
Modalitatea de calcul a indicelui SiC presupune:
 sortarea indivizilor în functie de valorile individuale ale indicelui CAO-D;
 selectarea din grupul luat în studiu a treimii cu cele mai mari valori ale
indicelui CAO-D;
 calcularea valorii medii a indicelui CAO-D la acest subgrup = SiC."(33)

9.Concluzii

24
1.Indicatorii de structura utilizaţi în studiul morbidităţii cariei dentare, dar si a altor
tipuri de afectiuni oro-dentare sunt "mărimi relative care permit evaluarea
cantitativă a compoziţiei interioare a unui fenomen şi calcularea ponderii fiecărei
părţi componente în ansamblul fenomenului studiat." (34) Se contureaza astfel
necesitatea monitorizarii morbidităţii pentru "a cunoaşte cât mai complet frecvenţa
bolii în populaţie şi tendinţele de evoluţie ale acesteia. În analiza morbidităţii se
determina frecvenţa factorilor de risc în populaţia susceptibilă de a face o anumită
boală, ori de câte ori este posibil."(35)

2. In urma calculului acestor indici, dar si prin completarea cu alte tipuri de indici,
se impune sublinierea unor concluzii clare, necesitand indicarea unor probleme
valabile pe un termen lung precum:

 importanta sistemica a dentitiei temporare

 "aparitia preventiei primare care sa prezinte o perspectiva populationala si sa
responsabilizeze comunitatea impreuna cu o perspectiva a sanatatii orale
inca de la nastere"(36)
 cresterea nivelului de educatie prin instituirea unor programe pentru sanatate
oro-dentara care sa modeleze copilul si sa implice adultul practic adultul in
sanatatea orala a acestuia.

3.Necesitatea aparitiei indicilor pentru monitorizarea colectivitatilor s-au dezvoltat

din mai multe ramuri ale stiintei:psihologia, sociologia, stiintele economice si
biostatistica. Ideea generala a folosirii indicilor in calculul morbiditatii oro-dentara
dezida din "necesitatea îmbunătătirii calitatii vieţii (funcţionalitatea fizică,
psihologică şi socială sunt importante în evaluarea sănătăţii orale) ca principala
contributie a medicinii dentare asa cum specifica L.K.Cohen si J.D.Jago.Impactul
afectiunilor orale in activitatea obisnuita necesita "o evaluare valida, reproductibila
predictiva, o monitorizare care sa cuprinda relatia cauza-efect."(37)

4.Aparitia unui indice in studiul morbiditatii devine o necesitate clara "pentru a

evalua realist tratamentul necesar, cuprinderea dimensiunilor functionale si sociale
ale afectiunilor oro-dentare si evaluarea factorilor care determina predispozitia
populatiei la imbolnaviri, pentru a realiza eficient tratamentul si pentru a promova
sanatatea."(38)

25
Bibliografie:

 Conf. Carausu Elena Mihaela; Suport de curs Sanatate Publica Oro-Dentara ;

UMF Grigore T. Popa, Iasi, An 2013 - (1); (3) ; (7); (8); (9); (10); (11);
(12); (13); (14) .
 Dr. Teresa A. Dolan; Development of the Oral Health Assessment Index;
Journal of dental education 54(11); December 1990 - (2) – pag 680-687.
 Conf. Univ. Dr. Odetta Duma; Masurarea Morbiditatii; - (4); (5); (6) – pag
1-3.
 World Health Organization. Oral Health Surveys-Basic Methods. 5th ed.
Geneva:World Health Organization; 2013. - (15) - pag 50.
 Ghid de practica in preventia oro-dentara, Bucuresti 2013; - (16) – Pag 10.
 Conf. Univ. Dr. Daniela Mănuc, Elena-Mihaela Cărăuşu; Ghid de lucrari
practice pentru studentii facultatii de Medicina Dentara, Editura Universitara
Carol Davila , Bucuresti 2008 - (17); (21); (22);(25); (26); (30); (31).
 Cornelia Biclesanu; Studiu clinic – Diagnosticul si managementul modern al
cariei dentare; Revista “Craiova Medicala”, vol.10, Nr.3, 2008 - (18); (19);
(20) - pag 182.
 Ghid de practica in preventia oro-dentara – Asociatia Societatea Romana de
Ergonomie Dentara, Bucuresti, 2013; - (23) - pag 10
 Dr. Maxim Dana Cristiana; Teza de doctorat: Contributii la studiul cariei
severe timpurii in dentatia temporara (primara); UMF Grigore T. Popa, Iasi -
(24); (27); (28); (29); (32); (36) – pag 8, 9, 11-14.
 Romanian Journal of Medical and Dental Education,Vol.2,January-June
2013; - (33) - pag 57-59.
 Moraru R.,Dumitrache A, Comunicare si educatie in sanatatea orala, Editura
Cerma Bucuresti, 2004 - (34); (35); (37); (38) - pag 15, 21, 22

26