ÎI „Carolina-Fruct‟

Director: Cazacu Carolina

Adresa: Ştefan Cel Mare 1
Telefon: 022 31 86 92

2
 ÎI „Carolina-Fruct‟
Cuprins:

1. Sumar........................................................................3

2. Descriere afacerii......................................................4

3. Scopuri şi obiective...................................................5

4. Analiza SWOT..........................................................6

5. Descrierea produsului................................................7

6. Planul de marketing...................................................8

7. Planul operaţional.....................................................10

Personalul..........................................................14

3
 ÎI „Carolina-Fruct‟
1.Sumar

Scopul:
Întreprinderea ÎI ,,Carolina-Fruct,, a întocmit acest plan de afaceri cu scopul creării unei
afaceri în domeniul agriculturii, şi anume cultivarea arbuştilor fructiferi, în scopul obţinerii
fructelor ca: căpşunul, zmeura, agriş, şi alte pomuşoare.

Amplasarea:
Iniţial această afacere se va ocupa cu cultivarea căpşunelor în sere hidroponice dar
concomitent şi plantaţia obişnuită în satul Hulbaoca, mun. Chişinău, în acest loc amplasarea
este satisfăcătoare.

Piaţa:
Piaţa moldovenească de fructe şi legume oferă oportunităţi enorme pentru producătorii
autohtoni de produse agricole de valoare înaltă. Moldova beneficiază de soluri fertile şi de
condiţii climaterice prielnice şi pentru producerea de pomuşoare, dar succesul în acest
domeniu depinde de capaciatea de a oferi livrări consistente de produse de caliatate înaltă la
un preţ competitiv. De cele mai multe ori căpşunele sunt cultivate pe cîmp deschis, calitatea
produsului final depinde de voia naturii, iar livrările se fac doar în lunile mai-iunie, cînd preţul
scade vertiginos din cauza supraproducţiei.
Piaţa potenţială a produsului dat constituie populaţia a două sate (Hulboaca şi Grătieşti)
situate în vecinătate, care constituie aproximativ 5000 de oameni, cît şi locuitori a
municipiului Chişinău care reprezintă un număr remarcabil de consumatori a produselor pur
ecologice, şi unde se pot repartiza produsele în diverse pieţe agricole.

Produsul:
Căpşunul este o plantă perenă cu o durată de viaţă de 3-5 ani, în care poate da 2-4 recolte de
fructe. Această plantă mai posedă proprietăţi terapeutice.
La începul afaceriii date vom cultiva planta dată pe un teren de 0,5 ha, pentru obţinerea
venitului iniţial de a spori productivitatea pentru anii următori pe un nou teritorii care va fi
procurat din venitul iniţial obţinut din vînzarea roadei din primul an de activiate, ce ne ajută la
dezvoltarea afacerii.
Avînd o talie redusă(15-40 cm), sub forma compactă sau rară, căpşunul se poate cultiva în
spaţii mici , dar şi pe terenuri mari în aer liber, în solarii sau în sere. În funcţie de soi şi
condiţii de cultivare, căpşunul dă producţii mari şi foarte mari, ce pot depăşi 10t/0,5 ha.
Înmulţirea se face pe cale naturală, prin stoloni.În sistemul de cultură anuală, căpşunul se
plantează vara (mai-iunie),utilizînd stoloni refrigeraţi, plantele rodesc abundent după care se
defrişează.

Concurenţi:

4
 ÎI „Carolina-Fruct‟
Un concurent real al afacerii date este Gospădări Ţărănească ,, Nasu Vasile Gheoeghe,,
aflată în raionul Şoldăneşti dar care realizează produsuldat la fel în pieţele din Chişinău, şi are
un teren de cca 1 ha.

Resursele economice:
Pentru începerea activităţii vom avea nevoie de o investiţie in valoare de 30 000 de lei, din
care 10 000 lei vor constitui contribuţia proprietarului, iar încă 20 000 lei vor fi cerut în
imprumut cu dobînda şi gaj de la un cunoscut. Aceste vor fi cheltuielile pentru construcţia
serei apelînd la serviciul unei companii.Prelucrarea terenului constituie 22000 lei, pentru
puieţi nu se va cheltui nimic, deoarece care îi posedăm deja.

Personalul:
Pentru prelucrarea locului unde vom planta capşunul vom avea nevoie de minim 3
persoane, care vor lucra zilnic între orele 6:00-8:00 şi 18:00 şi 20:00, deoarece lucrul în sere
în timpul zilei cînd temperaturile vor fi maxime nu se permite, deaorece este periculos pentru
personal are îi poate afecta sănătatea şi se va lucra manual.

Venitul:
Pentru a acoperi cheltuielile şi consumurile prin realizarea marfei, vom nevoiţi ca zilnic să
vindem cîte 50kg de capşune cu preţul minim de 20 lei pentru kilogram, ceea ce va constitui
un venit de 30 000 lei lunar, şi ne permite întoarcerea împrumutului din prima lună de
activitate. În medie pe zi vor fi deserviţi aproximativ 50 consumatori.

2. Descrierea Afacerii

Afacerea constă în cultivarea căpşunului în mai multe perioade ale anului, ambalarea şi
realizarea acestuia pe piaţa locală.
În Republica Moldova, căpşunile ajung la rod la începutul verii, în perioada mai-iunie iar
unele soiuri rodesc de mai multe ori, pînă prin octombrie. Deceea în activitatea nostră avem ca
scop să utilizăm mai multe metode de cultivare a căpşunilor şi anume:
1.Vom cultiva soiurile remontante, adică care rodesc de 3-4 ori pe an.
2. vom folosi tehnologia hidroponică concomitent.
2.Totodată pentru o productie de masă şi specializată vom utiliza şi sistemul de cultură
anuală. Adica le vom cultiva vara iar după ultima rodire, în mai-iunie anul următor, defrişăm
terenul şi plantăm noi stoloni în iulie-august. Vom folosi şi această metodă de cultivare
deaorece în primul an fructele sunt cele mai mari şi cele mai abundente, iar în anii următori
producţia scade dramatic, atît cantitativ cît şi calitativ (fructe mai mici). Cultura anuală mai are

5
 ÎI „Carolina-Fruct‟
un avantaj, distruge focarele de infecţie şi menţine pe teren doar plantele sănătoase, în plus
plantele tinere sunt mai rezistente la boli şi dăunători decît cele bătrîne.
3.Vom cultiva în sere pentru a obţine producţii mai timpurii decît în aer liber precum şi
cultivarea în ghivece cu sol îmbogăţit din punct de vedere nutritiv.
Sortimentul de căpşuni cultivat:
-Soiuri timpurii – PREMIAL, CORAL;
-Soiuri cu coacere mijlocie – GORELLA, ELSANTA, RED GAUNTLET;
-Soiuri cu coacere tardivă - BENTON, SENGA;
-Alte soiuri – FAVETTE, CARDINAL, CAMBRIDGE, PANDORA, TALISMAN,
SĂTMĂREAN, AIKO.
Vom cultiva aceste soiuri de căpşuni deoarece sunt competitive şi rezistente la ger, secetă,
boli, dăunători, au un potenţial productiv ridicat, au fructe mari intens colorate, sunt rezistente
la manipulare şi transport, durata recoltării la aceste soiuri este de 18-24 de zile.
Metoda de cultivare a căpşunilor: cuiburile la o distanţă de 25 cm unul de altul, pe rînduri, cu
alee între ele de 50-70 cm, pentru aerisire şi o bună nutriţie a plantelor, 8-9 plante pe m 2 este o
cantitate optimă pentru obţinerea unei producţii satisfăcătoare de căpşuni. Pentru a evita
putrezirea fructelor în contact cu solul, vom folosi mici grilaje de fier sau un pat de paie care
impiedică fructele să atingă solul. Solul îl vom îmbogăţi cu îngrăşeminte precum gunoiul de
grajd deoarece culturile de seră au nevoie de astfel de îngrăşăminte.
2.1. Date despre afacere:
Afacerea are şanse reale de succes deaoarece noi intenţionăm să realizăm căpşuni nu doar în
perioada mai-iunie, atunci cînd concurenţa este sporită, ci şi mai tîrziu, prin august-
septembrie.
Întreprnderea urmează a fi înregistrată la camera de comerţ, incepînd cu luna iunie 2013.

2.2. Fondatorii afacerii:

Nr. Numele/prenumele fondatorului Suma investiției

1 Cazacu Carolina 2000 lei
2 Cazau Chiril 7000 lei
3 Boldurat Petru 3000 lei
4 Iaconi Victoria 1000 lei

3. Obiective şi scopuri
Pentru a îndeplini misiunea propusă ÎI „Carolina-Fruct” îşi propune următoarele obiective:
 Cultivarea şi fabricarea de produse ecologice şi de înaltă calitate;
 Asigurarea consumatorilor cu produsele întreprinderii anul împrejur;
 Creearea, în al doilea an de activitate a unei linii de conservare a căpşunelor;
 Dublarea suprafeţei cultivabile cu căpşun în al treilea an de activitate;
 Cucerirea pieţii de comercializare a căpşunii din cele mai mari oraşe ale lumii;

6
 ÎI „Carolina-Fruct‟
 Obţinerea în al patrulea an de activitate a certificatelor ISO şi exportatrea producţiei
pe piaţa regională;
 Implementarea tehnologiilor avansate şi îmbunătăţirea lor.
 Dezvoltarea întreprinderii prin cultura altor soiuri de fructe obţinute din arbuşti
pitici.
 Obținerea unui venit de 500 000 lei pe piață in perioada 2013
 Să mărim în 2014 volumul vinzărilo cu 40%.

Scopul
Această afacere este destul de profitabilă și nu trebuiesc investiții de milioane, și în primul
rînd acest fruct este foarte întrebat pe piața, datorită proprietăților care le deține.Acest produs
easte foarte întrebat pe piața țării noastre, și peste hotarele țării, de aceea 70% din populația
RM consumă fructul dat.
Produsul de bază inițial este căpșunul.
Ne propunem sa dezvoltăm întrepriderea , și sa creăm filiale în mai multe lacalități ale
republicii noastre.
Un scop aparte este folosirea fructului prin prelucrare ecologică pentru copii mici, la
fabricara medicamentelor, la fabricarea ceaiurilor din fructe, pentru cremuri de mîini, și nu în
ultimul rînd pentru sucuri, terci pentru copii, etc.
Domeniul de activitate a întreprinderii date este agricultura, deoarece avem solurile cele
mai fertile unde se poate crește legume și fructe fără adaosuri de soluții chimicate. ÎI
,,Carolina-Fruct,, are misiunea de a deveni cel mai mare producător şi distribuitor de căpşune
şi produse din căpşune din Republica Moldova, dar şi alte fructe de pădure.

4. Analiza SWOT:
Puncte tari: Puncte slabe:
- propria experienţă în îndrumarea şi - lipsa studiilor de specialitate;
dezvoltarea unei afaceri; - prudenţă excesivă;
- motivaţia: nu doresc ca pământurile - nu pot aloca 100% din timpul meu;
să rămână în paragină, pe când ele - suprafaţa se află pe un teren supus
sunt fertile; inundaţiei;
- există posibilitatea extinderii afacerii;
- deţin suprafaţa necesară;
- am cunoştinţe în domeniul culturii de
căpşun;

7
 ÎI „Carolina-Fruct‟
Oportunităţi: Ameninţări:
- Solul şi clima favorabilă; - Produse uşor perisabile;
- Sursă de apă pe proprietate; - Piaţa de producere destul de greu de format
- Cerere de fructe pe piaţă înaltă în Republica Moldova;
- Posibilitatea investiţiei personale; - Dăunători( fluturi, păsări, răzătoare, fluturi
- Costuri de întreţinere mici; de plante)
- Inundaţii;
- grindină

4. Descrierea produsului
Căpşunul, specie pomicolă cu talia cea mai redusă, este foarte apreciat atât pentru rodul său
bogat, cât şi pentru calitatea fructelor sale, conţinutului ridicat de vitamina C şi de alte substanţe
utile în alimentaţie. Alături de cireşe, căpşunele sunt primele fructe care apar pe piaţă, datorită
maturităţii sale timpurii. Fructele de căpşun se consumă în stare proaspătă, dar şi prelucrată sub
formă de dulceţuri, gemuri, jeleuri, siropuri, sucuri, etc. Se utilizează, de asemenea, la
aromatizarea produselor lactate, la pregătirea salatelor din fructe. Frunze împreună cu fructele
se utilizează în medicină şi în industria cosmetică, intrând în componenţă diferitor creme.
Căpşunele conţin hidraţi de carbon, săruri de potasiu, fosfor, sodiu, calciu şi fier, vitaminele A,
B1 şi B2. Sînt o sursă excelentă de enzime, săruri minerale şi vitamine. Dar, consumate în
cantitate mare, pot produce indigestii sau alergii. Sucul de căpşune este indicat în afecţiuni
hepatice, ale sistemului nervos şi în reumatism.
Căpşunul este răspândit pe întreg cuprinsul globului, fructele lui fiind preferate de o mare
parte din populaţia acestuia pentru aroma lor fină şi specifică.
Plantă ce găseşte condiţii de cultură în aproape toate zonele ţării, având un grad mare de
plasticitate ecologică, puţin pretenţioasă faţă de factorii pedoclimatici, Căpşunul se bucură de o
mare apreciere în multe ţări din lume inclusiv în RM datorită valorii alimentare şi terapeutice,
prin bogăţia în vitamine şi substanţe minerale.
Procentual, căpşunele în stare proaspătă conţin:
- 87-91% apă
- 4,5-9,7% glucide (glucoză, fructoză)
- 0,72-1,19% acizi organici
- 0,1-0,5% pectine
- 0,94-1,74% proteine
- săruri minerale, în special potasiu, fier, fosfor, mangan, calciu
- vitamine (conţinutul în vitamina C este egal cu cel al lămâilor şi în plus au un
conţinut ridicat de vitamina B şi vitamina K, acid pantotenic, vitamina E)
Căpşunul este una dintre speciile pomicole care prezintă un interes economic deosebit
datorită potenţialului mare de producţie şi a calităţii fructelor. Sunt fructe de primă apariţie,
alături de cireş fiind printre primele fructe care ajung la maturitate în timpul anului (mai-iunie)
şi are o perioadă suficient de lungă de valorificare datoriră numeroaselor soiuri cu epoci diferite
de coacere cât şi unui caracter genetic specific (remontanţa unor soiuri) .

8
 ÎI „Carolina-Fruct‟
Specie precoce, produce fructe în primul an de la plantare, dacă stolonii se plantează în luna
iulie. Această particularitate de precocitate accentuată are o importanţă cu totul deosebită pentru
producţie, permiţând înfiinţarea de plantaţii anuale şi multianuale, introducerea căpşunului în
asolamentele serelor, spaţii protejate şi recuperarea rapidă a cheltuielilor făcute cu înfiinţarea
plantaţiilor. Capşunul permite obţinerea de recolte extrasezonale, mai timpurii sau mai târzii
decât cele care se obţin în camp.
Cultivarea capşunului se poate face şi intercalat în plantaţiile de pomi fructiferi, se mai poate
cultiva în vase cu amestec de pământ și se poate utiza plantarea hidroponică.
Fructele căpşunului se pretează pentru cele mai variate moduri de valorificare – în stare
naturală (proaspete şi congelate) şi prelucrate (sub formă de dulceţă, compot, gem, jeleu, suc,
necter). Un studiu preliminar arată, ca unele substanţe din compoziţia căpşunelor pot ajuta
persoanele care au un risc de cancer esofagian să prevină această boală.

5. Planul de marketing

Preţul mediu de comercializare a fructelor de căpşun 30 lei pentru 1 kg.Preţul va fi calculat în

funcşie de cerere şi concurenţi.
Preţul calculat după formula: Ct +impozite+mraja de profit
PREŢ= 20 LEI+7LEI+3LEI=30 LEI
Consumatorii principali de fructe de căpşun sunt:
 populaţia autohtonă din regiunea amplasării gospodării ţărăneşti – procură în cantităţi
mici pentru necesităţi curente la preţul de piaţă
 pieţele agricole regionale şi en-gros – la aceste pieţe se pot comercializează cantităţi mai
mari, însă preţul de vînzare scade cu 20-30% ;
 fabricile producătoare de sucuri, gemuri (Alfa-Nistru, Orhei Vit, Coşerniţa) şi fabricile de
conserve. Încheie contracte de colaborare pentru cantităţi mari (de la 1 tonă şi mai mult)
 fabricile producătoare de produse lactate (Căsuța mea, JLC, Alba etc.)
 exportatorii de fructe congelate – unul din exportatori de fructe congelate din republică
este întreprinderea de conserve, care procură fructe proaspete pentru congelarea lor
ulterioară în cantităţi mari şi la preţ negociat. Întreprinderea încheie contracte de
cumpărare a fructelor de căpşun cu fiecare gospodărie ţărănească în parte.
Clenţii produsului dat sunt:
 locuitorii satului Hulboaca- 1500 locuitori.
 Locuitorii satului Grătieşti- 3500 locuitori.
 Unii cumpărători din municipiul Chişinău.
Piaţa produsului dat va creşte odată cu dezvoltarea întreprinderii.
Acest produs va fi promovat prin publicitatea la radiou şi TV, unde se va descre produsul ca
finind prelucrat pur ecologic.Relaţiile publice la fel este o posibilitate de promovare a
produsului dat. Oferirea cărţilor de vizită , etc.
Masa pieţii:
MP =5000 cump*1/5*30 lei= 75000 kg(lunar)
9
 ÎI „Carolina-Fruct‟
5000 cump*2,4*30 lei=360000 kg(anual)
Cota pieţii:
CP =1000 kg/75000kg*100%=1,33%(lunar)
12000 kg/360000*100%=3,33%(anual)
Concurenţii:
În această afacere concurenţa nu este extrem de puternică,deorece nu există o gospodărie
care să posede mai mult de 2 hectare.
În localiatea Hulboaca practic lipsesc astfel de întreprinderi

6. Planul operaţional

Înfiinţarea plantaţiilor. Terenul se desfundă mecanic cu cel puţin 10 -14 zile înainte de
plantare. Se administrează în sol 30-40 tone de gunoi de grajd bine descompus, 200-400 kg
superfosfat, şi 200-250 kg de potasiu la 1 ha. Distanţele optimale de plantare se stabilesc în aşa
mod încât să se obţină o desime de 80.000 -100.000 plante la 1 ha. Plantarea se va efectua
manual sau semi - mecanizat, cu ajutorul unor maşini specializate. O echipă din 3 muncitori
poate planta manual circa 20.000 – 30.000 plante în timp de 10 ore.
Stolonii (răsadurile de căpşun) se pot obţine atât de la plantaţiile producătoare de fructe, cât
şi de la plantaţiile-mama, anume înfiinţate în acest scop. Recoltarea stolonilor se va efectua în a
doua jumătate a lunii iulie, prin scosul manual al rozetelor înrădăcinate. Pentru iniţierea
afacerii stolonii vor fi procuraţi de la alţi producători sau crescuţi pe plantaţiile deja existente.
Lucrările de îngrijire. În cazul plantării de primăvară, până toamna se fac 5-6 udări a câte
300 -350 mc/ha în funcţie de regimul de precipitaţii. La 2-3 zile după plantare se face controlul
plantării, acoperindu-se rădăcinile dezvelite, iar la 12-14 zile se înlocuiesc plantele care nu s-au
prins. Pe parcursul perioadei de vegetaţie, în anul plantării, căpşunul trebuie îngrijit, pentru a
deveni suficient de viguros şi să diferenţieze muguri de rod. În primăvara anului viitor, după
zvântarea solului, se strâng frunzele uscate şi materialul folosit pentru protejarea culturii. Se
administrează circa 150 kg/ha azot de amoniu. Până la înflorire pe terenul ne acoperit sunt
necesare 3-4 prăşile şi 2-3 irigări, dacă timpul este secetos.
Cei mai răspândiţi dăunători sunt:
Denumirea dăunătorului Descriere Măsurile de combatere

Este o insectă
de Îndepărtarea frunzelor imediat
Păianjenul căpşunului culoare gălbuie.
după culesul fructelor.
Prelucrarea primăvara sau după
recoltarea fructelor cu Karate
5%, câte 0,5 l/ha.
Este un gândăcel de Solul în jurul tufei trebuie bine
Gărgăriţa florilor de culoare neagră, care lucrat. Tufele bolnave se strâng
10
 ÎI „Carolina-Fruct‟
căpşun iernează sub resturile şi se ard. În faza îmbobocirii
plantelor uscate. (cu o săptămână înainte de
înflorire), planele se stropesc
cu soluţie de Actellic, 50%- 0,6
l/ha, sau Karate, 5% -0,5 l/ha.

C ultivarea legumelor fără a le planta in pamînt se numește cultura hidroponică. Chiar din
denumire se înţelege ca plantele – legumele – sunt cultivate în apa în care au fost dizolvate
substanţe nutritive. (în cazul nostru soluţie obţinută din îngrăşămintele de grajd).
Totuşi, aceasta este doar una din multele metode ce pot fi utilizate. Toate celelalte metode pot fi
grupate simplu sub denumirea de culturi “fără pamant”, fiind incluse culturile în nisip, în
pietris, si cele care folosesc alţi înlocuitori ai pămîntului, cum ar fi rumeguşul. Cum
funcţionează cultura hidroponica?
În cultivarea legumelor în “apa”, plantele au radacinile scufundate într-o soluţie nutritivă, iar
tulpina şi frunzele sunt suspendate deasupra. In acest sistem, elementele principale de care
trebuie avut grijă sunt:
- achiziţionarea unui container potrivit;
- suspensia plantelor deasupra apei;
- achiziţionarea soluţiei ;
- aeraţia corespunzatoare a soluţiei.
1. Vase pentru cultura hidroponica
Exista multe tipuri de ghivece sau containere care pot fi folosite – vase de ciment, borcane de
sticlă, ghivece de pămînt, containere de metal sau vase din fibră de sticlă. Desigur, toate acestea
trebuie sa fie etanse, pentru a nu lasa apa sa se scurga.
Borcanele de sticla trebuie vopsite pe dinafară cu o culoare închisă pentru a nu lăsa sa treacă
razele soarelui – soarele poate modifica structura chimică a soluţiei nutritive şi conferă un
mediu de dezvoltare pentru alge; în una din părţi, lăsaţi o banda de 1 cm nevopsit, pentru
verifica cantitatea de soluţie din borcan.
Vasele de metal sau ciment trebuie vopsite înăuntru cu o emulsie de asfalt, pentru a preveni
coroziunea si toxicitatea ei pentru plante.
Vasele din fibră de sticlă sunt mai rezistente la coroziune decît celelalte.

2. Suspendarea plantelor
Vom avea nevoie de un fel de platformă prin care să “plantăm” legumele şi care să le susţină.
Platforma este de cele mai multe ori facută din plasă de sîrmă (din aceea de care se foloseşte
pentru cotetul gainilor), peste care este prins la aproximativ 7-8 cm un suport de lemn. Sîrma
trebuie să aibă ochiuri destul de mari pentru a se potrivi peste vase şi trebuie izolată cu o vopsea
pe baza de asfalt, la fel ca vasele de ciment sau metal. Platforma de susţinere trebuie să lase să
treacă curenţii de aer.

11
 ÎI „Carolina-Fruct‟
Pentru stabilizarea (prinderea) plantelor deasupra substanţei nutritive mai este folosit
expandatul (polipropilena expandata). Rădăcinile plantei sunt introduse printr-o gaură din
expandat şi astfel planta pluteşte deasupra soluţiei. Gaura trebuie sa fie destul de mare pentru a
evita sugrumarea rădăcinilor cînd planta ajunge la maturitate. Bumbacul sau alte materiale de
acest gen pot fi folosite pentru a captuşi porţiunea de tuplina din expandat. Se mai fac găuri la
întamplare prin expandat pentru a lasa să circule aerul.
3. Circulaţia aerului
Pentru plantele tinere, trebuie lăsat cam 3 cm de spaţiu între platforma de susţinere şi soluţia
nutritivă. Pe masură ce plantele cresc, trebuie lăsata o distanţă de 5-7 cm sub platforma. Daca
nu se respectă aceste condiţii, atunci trebuie pompat aer direct in substanţa nutritivă, altfel
aceasta va avea carente de oxigen şi plantele nu se vor dezvolta normal. Furtunele de oxigen
trebuie aşezate la 2 cm distanţa unul de altul. Aparatele folosite pentru oxigenarea acvariilor
sunt bune pentru vase mici.
4. Substante pentru cultura hidroponica
În ceea ce priveşte acest subiect, nu există o substanţă nutritivă ideala. Orice soluţie care
conţine elementele nutritive esenţiale este potrivită. Sursele şi cantităţile în care trebuie sa se
gaseasca acesti nutrienţi variază de la o soluţie la alta, dar în general se gasesc în gospodăriile
de la ţară foarte des. Indiferent de soluţia pe care o folosim, compoziţia acesteia se schimbă pe
masură ce plantele cresc şi consumă din elementele nutritive. De aceea trebuie sa acordăm o
mare atenţie substanţei hranitoare şi să adaugăm anumite ingrediente atunci cînd este nevoie,
sau să o schimbăm complet din cînd în cînd. Din moment ce este nevoie de o testate frecventa a
“apei” pentru a determina elemenele lipsă, cea mai uşoara practică pare a fi aceea a schimbării
substanţei din cînd în cînd.
Culturile sunt crescute în vase puţin adînci în care este aşezat prundişul. Acesta, nisipul sau
alte agregate sunt folosite la fel cum este pămîntul în culturile convenţionale – oferă suport
pentru plante. Substaţele nutritive pot fi furnizate in forma care se va face în felul următor:
1) umplerea vaselor de jos în sus cu substanţă lichidă;
2) udarea la suprafaţă;
3) picurarea substanţei la suprafaţă;
4) împraştierea fertilizatoarelor uscate la suprafaţă şi udarea în zona rădăcinii.
De cîte ori substanţa nutritivă se aplica de jos in sus, trebuie folosite materiale destul de
“grosolane”, precum pietrişul, pentru a asigura un drenaj bun. Nisipul nu este bun pentru acest
tip de udare, cu pentru cel de sus în jos.
În majoritatea cazurilor, chiar numai nisipul a fost suficient, precum şi amestecurile cu nisip.
Rumeguşul sau talaşul sunt şi ele materiale bune. Recent a apărut un material fibros asemănător
pietrei care este din ce în ce mai popular.
Substanţe nutritive pentru culturile de agregat
12
 ÎI „Carolina-Fruct‟
În acest tip de culturi pot fi folosite aceleasi substanţe care se utilizează la culturile pe apă.
Există mai multe tehnici ce pot fi folosite pentru a aplicat soluţiile pe plante. Pentru vasele mai
mari, de obicei se foloseşte o pompa pentru a le umple pana la 3 cm de buza de sus. Cînd
pompa este oprită, lichidul se scurge înapoi în rezervă, lăsînd mediul de agregat umed. Se poate
folosi un ceas pentru a porni şi opri pompa la intervale dinainte stabilite.
Pentru vasele mai mici se poate utiliza un sistem simplu format dintr-o galeata de 18 litri
aşezată pe un scripete si cu un furtun ataşat. Cand vine momentul de udare a plantelor, găleata
se ridică şi soluţia nutritivă va curge singură; cînd vasul este plin după cum am explicat mai
sus, găleata se coboară. Aceasta metodă de udare este cea mai bună pentru materialele agregate
poroase, cum este prundişul, si mai putin recomandat în cazul în care sunt folosite şi materiale
organice ca turba.
La amestecurile cu materiale organice şi cînd e vorba de vase mici precum cutii de conserve,
borcane, plantele pot fi udate manual, turnînd lichidul pe suprafaţa mediului. Nu uităm ca
aceasta operatţie trebuie facută odată la cîteva intervale de timp. Excesul de soluţie se va scurge
prin găurile de la fundul ghivecelor, asa ca in aceste cazuri nu este nevoie de circulaţia “apei”.
Recoltarea căpşunului. Polinizarea căpşunului se face cu ajutorul vântului şi al insectelor.
Amplasarea coloniilor de albine în cultura de căpşună are un rol foarte important în legarea
fructelor şi calitatea acestora. Recoltarea căpşunului se face la 30-40 zile de la începutul
înfloritului. Perioada de recoltare durează 20-30 zile (de la sfârşitul lunii mai până la sfârşitul
lunii iunie).Pentru că fructele de căpşun sunt moi şi foarte uşor alterabile, recoltarea lor trebuie
să se facă cu foarte mare atenţie. Pentru recoltarea căpuşunelor în bune condiţii trebuie
respectate următoarele reguli:
 La recoltat, fructele să nu fie prea coapte, în acest scop la începutul şi sfârşitul perioadei
de coacere recoltarea se face la 2-3 zile, iar în perioada coacerii în masă a fructelor se
recoltează în fiecare zi.
 Recoltarea se face în orele de dimineaţă, pe timp răcoros, după ce se ridică roua.
Întreţinerea după recoltare. După recoltarea fructelor, întreţinerea plantaţiilor de căpşun
constă în: menţinerea plantaţiilor curate prin prăşire repetată, irigarea, ori de câte ori este
nevoie; sublimarea obligatorie a stolonilor odată cu prăşitul, combaterea bolilor şi dăunătorilor.

Cultura protejată a căpşunului. Se practică în adăposturi temporare sau permanente, cum

sunt tunele din folie de plastic, serele-solar cu şi fără biocombustibil, clopotele de sticlă, etc.
Cultivarea căpşunului în aceste adăposturi permite primirea recoltelor timpurii şi
comercializarea fructelor de căpşun la preţuri înalte pe piaţa locală.
Spaţiul care îl deţinem măsoară 0,5 ha, pe acet teren avem posibilitea de obţine venit, şi
în plus avem posibilitea de a folosi 2 moduri de cultură a căpşunilor: obişnuită şi hidroponică

13
 ÎI „Carolina-Fruct‟

Schema fizică

Denumire Producător Preţ (lei)

Seră de producere „Agrosera.md‟ 15 000

Tuburi pentru cultura „Agrosera‟ 3000

hidroponică
Lăzi pentru strîngerea 1000
roadei
Aparat de casă 300
Cîntar 1000
Procurarea materilelor de Magazin agricol 700
lucru
Total 22000
Utilajul necesar pentru realizarea proiectului va putea fi procurat în RM: sera gata cu pelicula,
irigarea, totul încadrat de la întreprinderea „AGROSERA”

Cheltuieli de apă: consumul de apă pentru pregătirea producţiei 2000 m3 pe sezon.

Personalul
ÎI Carolina-Fruct va angaja manager cu experienţă cu
Înfiinţarea
Înfiinţarea abilităţi de conducere (1 persoană),
Răsădirea
Răsădirea
agronom (1 persoană), muncitori (3 persoane) contabil(1capşunului
plantaţiilor
plantaţiilor persoană).Structura organizatorică ia
capşunului
forma:

Director General

Curăţirea
Curăţirea Lucrări de
Lucrări de
terenului
terenului îngrijire
îngrijire
Manager Agricol Contabil

Personal Funcţie Salariu

14
Cultura
Cultura
protejată aa Recoltarea
Recoltarea
protejată
căpşunului căpşunului
căpşunului
căpşunului
 după
după
recaltare
recaltare

ÎI „Carolina-Fruct‟
Sîrghi Mihaela contabil 3000
Vasilachi Ilie manager 2500
Bîzdîga Andrei agricol 2000
Muncitori (3) 1500
Total lunar 9000
Total Anual 108 000

8. Venituri şi cheltuieli

Pentru calculul venitului anual s-a folosit recolta medie la hectar 15000 kg de fructe,
recolta data este caracteristică chiar pentru primul an de vegetaţie. Fructul de căpşun este un
produs uşor alterabil şi pe parcursul recoltării apar pierderi şi rebuturi care trebuie de luat în
calcul circa 20% de la volumul recoltei (15000 kg).

Volumul vânzărilor
anuale
Suprafaţa, Cantitatea, Cost
Produsul ha kg unitar ,Lei Total ,MDL
1. Fructe de căpşun 0,5 15000 20 300 000
2.Pierderi şi rebuturi 0,5 3000 20 60 000
TOTAL 240 000

Schema tehnologică pentru creşterea plantaţiei de căpşun în primul an de rod

Unit Unit/ha Preţ TOTAL
unit/lei

A. VÂNZĂRI NETE 240000

Fructe de căpşun kg 15000 20 240 000
B. Costul Materialelor 5000
Stoloni buc. 0 0 0
Îngrăşăminte organice tone 40 100 4 000
Îngrăşăminte minerale
K - potasice kg 200 1,8 360
P - fosfatice kg 200 3,1 620
Azotat de amoniu kg 75 1,6 120
C. Operaţiuni Mecanizate 850
Arătură de plantare (35-40 cm) ha 1 400 400
Discuirea ha 1 150 150
Cultivarea ha 1 150 150
Fertilizarea ha 1 150 150
15
 ÎI „Carolina-Fruct‟
D. Operaţiuni Manuale 3 300
Plantarea om/zi 40 30 1 200
Prăşitul om/zi 10 30 300
Curăţitul om/zi 10 30 300
Culesul om/zi 10 30 300
Paza om/lună 3 400 1 200

E. Alte cheltuieli şi cheltuieli

neprevăzute 3 425
F. Impozite şi taxe 1 040
Impozitul funciar 110 110
Fondul social 130 130
Plata trimestrială la lumină 200 800
TOTAL (A+B+C+D+E+F) 13 615
MARJA BRUTĂ (A-G) 226 385
MARJA BRUTĂ , % 94%

Anexe
1. Fişa de post pază
Denumire compartiment:
securitate
Denumire post:
paznic
Nume/Prenume salariat

Pregătire şi experienţe:
 Cunoştinţe în apărare
Responsabilităţi şi sarcini:
 are grijă de perimetrul său
 anunţă şeful în caz de suspecţii
 se prezintă la serviciu peste o zi timp de 24 ore
 nu se prezintă la serviciu sub influenţa alcoolui
 nu se primesc sume de bani de la persoane suspecte

16
 ÎI „Carolina-Fruct‟

2. Anunţ de angajare pentru lucrător agicol:

Anunţ!

Gospodăria Ţărănească „Carolina- fruct”

angajează lucrător agricol, se cere :

 studii superioare în domeniul agriculturii;

 stăruinţă

 staj de muncă minim 2 ani;

 vîrsta 20-40 ani

Pentru mai multe detalii telefonaţi: 022 31 86 92

Adresa: Sat Hulboaca. mun Chişinău, Ştefan Cel MARE 1

17