UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ȘI URBANISM ION MINCU

DOCTRINE URBANISTICE

Între construcție și societate

Explicația titlului:
Spațiul dintre cele doua elemente: fizicul(construcția) si spiritul(societatea) este
un plan ce nu are grosime, dar există, există tocmai printr-un anume „firesc” ce
înglobează ambele concepte. Este mortarul ce leagă materia de spirit, precum leagă într-o
clădire cărămizile între ele, iar într-o socitate indivizii.

Conținut:
Lucrurile, indiferent de gabarit, înteles sau funcțiune, prezintă două valențe: una
vizibilă, de înțeles, palpabilă, chiar controlabilă și una invizbilă, poate chiar de neînțeles,
care nu lasa loc tactilului și care nu „trebuie” controlată. Astfel, se creează acest „firesc”
al lucrurilor ce inglobează cele doua sfere. Plecând de la asocierea acestei
complementarități între materie si spirit, între fizic si abstract și a strării de dependeță a
uneia față de cealaltă, deducem faptul că societatea(spiritul) este, de asemenea, într- o
relație de dependență cu valența sa fizică,materială și anume construcția. Această relație
funcționează în ambele sensuri, așa cum sufletul nu poate exista fara trup și nici trupul
fara suflet.
Orașul este un sistem teritorial complex care se construiește pe baza unor modele
și care ține seama de mai mulți factori contextuali ce intervin în planificarea sa (sociali,
politici, georgefici, climatici, etc.). Omul, prin natura sa creează conexiuni, fie cu alți
oameni, fie cu elemente ale mediului înconjurator, iar orașul și implicit arhitectura
raspund nevoii societății de a se raporta la mediu in varii modalități.
Peter Zumthor afirmă : „ Formele pot sa încerc să le descifrez. Formele le pot găsi
frumoase. Ce altceva m-a mișcat? Starea mea,sentimentele mele, sentimentul de așteptare
care m-a curpins stând în acel loc. Ceea ce îmi aduce aminte de acel faimos citat al lui
Platon:<<Frumusețea este în ochii privitorului.>>. Ceea ce înseamna: Este totul în mine,
dar ma opresc pentru un experiment, fac sa dispara piața si sentimentele mele nu mai sunt
aceleași. ” Astfel se transmite ideea conform careia arhitectura este martoră a devenirii
societății, aceasta fiind cu adevarat autentică prin imprimarea unei anumite specificități
dată de expunerea sa către societate, către activitătile întreprinse de om, modificăndu-se
odata cu trecerea timpului. Arhitectura poate fi privită ca un mod de perceptie, existand
pentru a fi traită și pentru a stabili conexiuni si relații între societate și loc, pentru a crea
memorii, trăiri.

Bibliografie:
Alexandru M. Sandu – Doctrine urbanistice
Athmospheres- Editura Birkhauser Verlag 2006
Peter Zumthor - Thinking Architecture