Scoala Nationala de Studii Politice si

Administrative

Atributiile presedintelui in: Romania, Franta

si Italia.

Lucrare scrisa de: Lasculescu Anita Mihaela, Anul I, Stiinte Politice, SNSPA,
2016
 Am ales sa vorbesc in lucrarea mea despre atributiile presedintelui in trei tari, si anume:
Romania, Belgia si Franta. Am ales aceste tari pentru a le putea compara si a observa
diferentele, dar de ce nu si asemanarile care exista intre acestea. Asadar,voi incepe prin a
prezenta prima tara, Romania, unde, “Preşedintele României reprezintă statul român şi este
garantul independenţei nationale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării. Preşedintele
României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În
acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi
societate’’1. ( la biografie scri asa:Const romaniei, adoptata in 1991, revizuita in 2003 ).

“Preşedintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. [...]
Nici o persoana nu poate îndeplini funcţia de Preşedinte al României decât pentru cel mult două
mandate. Acestea pot fi succesive.’’ 2

“Mandatul Preşedintelui României este de 5 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului.

Preşedintele României îşi exercită mandatul până la depunerea juramântului de Preşedintele nou
ales. Mandatul Preşedintelui României poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau
de catastrofă”.3

“ În timpul mandatului, Preşedintele României nu poate fi membru al unui partid şi nu poate

îndeplini nici o altă funcţie publică sau privată. Preşedintele României se bucură de imunitate.
Preşedintele nu poate fi tras la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice
exprimate în exercitarea mandatului.”4

“In cazul săvârşirii unor fapte grave, prin care se încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele
României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună,
cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale.
Preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută. Propunerea de
suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor
şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui. Dacă propunera de suspendare din funcţie
este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea
Preşedintelui.”5

“ Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţa comună, cu votul a cel puţin două treimi din
numarul deputaţilor şi senatorilor, pot hotarî punerea sub acuzare a Preşedintelui României
pentru înaltă trădare. Propunerea de punere sub acuzare poate fi iniţiată de majoritatea
deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui României pentru a
putea da explicaţii cu privire la faptele ce i se impută. De la data punerii sub acuzare şi până la
data demiterii Preşedintele este suspendat de drept. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi

1
VEZI CONSTITUTIA ROMANIEI – ART.80
2
VEZI CONSTITUTIA ROMANIEI – ART.81
3
VEZI CONSTITUTIA ROMANIEI – ART .83
4
VEZI CONSTITUTIA ROMANIEI –ART. 84
5
VEZI CONSTITUTIA ROMANIEI – ART. 95
de Casaţie şi Justiţie. Preşedintele este demis de drept la data ramânerii definitive a hotarârii de
condamnare.”6

Printre atributiile presedintelui se numara si numirea prim-ministrului, “Preşedintele României

desemneaza un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de
încredere acordat de Parlament. În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţa a postului,
Presedintele revocă şi numeşte, la propunerea primului-ministru, pe unii membrii ai Guvernului.
Daca prin propunerea de remaniere se schimba structura sau compozitia politica a Guvernului,
Presedintele Romaniei va putea revoca şi numi pe unii membri ai Guvernului numai pe baza
aprobării Parlamentului acordată la propunerea primului-ministru.”7; promulgarea legilor,
“Promulgarea se face în termen de cel mult 20 de zile de la primire. Înainte de promulgare,
Preşedintele poate cere Parlamentului, o singură dată, reexaminarea legii. Dacă Preşedintele a
cerut reexaminarea legii ori dacă s-a cerut verificarea constituţionalităţii ei, promulgarea se face
în cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate după reexaminare sau de la primirea deciziei
Curţii Constituţionale”8, prin care i s-a confirmat constituţionalitatea , si sa dizolve parlamentul.

Presedintele Romaniei, are rol si de aparare, “este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte
funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. El poate declara, cu aprobarea
prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate. Numai în cazuri
excepţionale, hotarârea Preşedintelui se supune ulterior apărarii Parlamentului, în cel mult 5 zile
de la adoptare. În caz de agresiune armată împotriva ţării, Preşedintele României ia măsuri
pentru respingerea agresiunii şi le aduce neîntârziat la cunoştinţa Parlamentului, printr-un mesaj.
Dacă Parlamentul nu se afla în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanşarea
agresiunii”9.

Prezentarea rolului Presedintelui Frantei. El este seful de stat ales al Frantei si detinatorul titlului
de co-principe al Andorrei si Marele Maestru al Legiunii de Onoare. Din cele cinci republici
franceze, patru au avut un presedinte ca sef al statului, facand astfel din postul de presedinte
francez, cel mai vechi post de presedinte din Europa care a existat de-a lungul istoriei intr-o
forma sau alta. In fiecare constitutie franceza puterile presedintelui, precum si functiile si
indatoririle sale si relatia cu guvernul au fost diferite. Cu toate ca procesul legislativ este efectuat
si supervizat de Primul ministru si de catre parlament, presedintele Frantei are o influenta
semnificativa asupra acestuia, fie in mod formal, fie datorita puterilor constitutionale.
Presedintele ocupa cea mai importanta functie in stat si surclaseaza toti ceilalti politicieni.
Probabil cea mai importanta putere a presedintelui este aceea de a alege primul ministru. Totusi,
deoarece doar Adunarea Nationala are puterea de a demite guvernul primului ministru,
presedintele este fortat sa numeasca un prim ministru ce are sprijinul majoritatii adunarii. Cand
majoritatea Adunarii Nationale este din spectrul politic opus presedintelui situatia se numeste

6
VEZI CONSTITUTIA ROMANIEI – ART. 96
7
VEZI CONSTITUTIA ROMANIEI – ART .85
8
VEZI CONSTITUTIA ROMANIEI – ART. 77
9
VEZI CONSTITUTIA ROMANIEI – ART .92
coabitare. In acest caz, puterile presedintelui sunt diminuate, deoarece puterea de facto apartine
primului ministru si a Adunarii Nationale care il sprijina.

Presedintele are puterea de a promulga legile: in acest domeniu presedintele are o putere
limitata de veto, el putand propune doar o data reintoarcerea legii in parlament; Presedintele
poate de asemenea trimite legea spre verificare Consiliului Constitutional

Presedintele are puterea de a dizolva Adunarea Nationala. Poate propune, in anumite conditii,
aprobarea legilor prin referenum national; Presedintele numeste anumiti oficiali (cu acordul
guvernului); numeste anumiti membrii ai consiliului Constitutional; el are un rol de reprezentare
si primeste ambasadorii straini; Presedintele poate pardona (dar nu poate amnistia) persoanele
condamnate si poate usura sau suprima sentintele criminale. Aceasta era de o importanta capitala
in perioada in care Franta opera pedeapsa capitala, condamnatii la moarte cerand in general
comutarea sentintei la inchisoare pe viata. Toate deciziile presedintelui trebuie contrasemnate de
primul ministru, cu exceptia deciziei de dizolvare a Adunarii Nationale.

Italia este o “republică democratică parlamentară Parlamentul (il Parlamento) este format din
două organisme : Senatul (il Senato della Repubblica)și Camera Deputaților (la Camera dei
Deputati)”10, cărora le sunt atribuite aceleași puteri în virtutea principiului bicamerismului paritar
dorit de către membrii adunării constituante și ai căror membrii sunt aleși o dată la 5 ani.
“Principalele funcții ale Parlamentului sunt : funcția legislativă, exercitată de cele două Camere;
poate să confere sau să revoce prin vot de încredere Guvernul”11 control al executivului;

“Președintele este ales pe 7 ani de către un colegiu electoral compus din membrii Camerei
Deputaților și ai Senatului (Parlamentul în ședință comună), la care se adaugă 58 de reprezentanți
regionali.”12. Așa cum este stipulat în articolul 84, poate fi ales în această funcție orice cetățean
al Italiei care a împlinit vârsta de 50 de ani și beneficiază de drepturi civile și politice.
Președintele este „șeful statului și reprezintă unitatea nazională”13. “El numește Primul-Ministru,
are dreptul de a trimite mesaje celor două Camere, poate dizolva una sau ambele Camere (dar nu
în ultimele 6 luni ale mandatului prezidențial), este comandantul forțelor armate, prezidează
Consiliul superior al magistraturii, poate grația sau micșora pedepse etc”14

Din cele prezentate mai sus, reiese faptul ca exista multe asemanari mai ales intre rolul
Presedintelui Romaniei si Presedintelui Frantei.Dar sunt si asemanari cu cel al Italei acestea fiind
rolul de reprezentare a statului pe care il conduce, de asemenea toti trei au rolul de a veghea la

10
VEZI CONSTITUTIA ITALIEI – ART. 55
11
VEZI CONSTITUTIA ITALIEI – ART. 94
12
Conform atricolului 83 din Constituție, câte 3 pentru fiecare regiune, excepție făcând numai Valle d’Aosta care
are un singur reprezentant
13
VEZI CONSTITUTIA ITALIEI – ART . 87
14
Articolele 87-91 cuprind funcțiile și acțiunile pe care le poate exercita Președintele;)
respectarea constitutiei; de garantare a independentei nationale, al integritatii teritoriului si al
respectarii acordurilor comunitatii si al tratatelor. Toti trei au rolul de a promulga legile si de a
fixa referendumul popular in cazurile prevazute de constitutiile din fiecare stat. Tot la categoria
asemanari intre rolurile presedintilor statelor Italia, Franta respectiv Romania intra si rolul de
reprezentare a statului si de a primii delegatii oficiali ai celorlalte state, de a ratifica tratatele
internationale, precum si rolul de Comandant suprem al armatei precum si dreptul de gratiere.

Daca am vazut asemanarile intre cele 3 state, acum sa trecem si la deosebirile existente intre
acestea. In Franta nu conteaza numarul de mandate al unui presedinte pe cand in Romania
numarul maxim de mandate este de doua, tot o deosebire este ca in Franta candidatul la
presedintie trebuie sa stranga un numar de semnaturi de la alesii locali in schimb in Romania
trebuie sa strangi un numar de semnaturi doar daca esti candidat independent, dar si atunci de la
cetatenii Romaniei. O alta diferenta este ca in Franta exista un organ constitutional numit
Adunarea Nationala care are putere legislativa pe cand in Romania si Italia, Parlamentul are
functia legislativa. Adunarea Nationala nu este altceva, decat, un Parlament unicameral.In Italia
spre deosebire de celelalte doua state, Presedintele poate dizolva cele doua camera, si tot o
deosebire intre Italia si celelalte doua state este faptul ca nici un act al presedintelui nu este
valabil daca nu este semnat de catre ministrii care l-au ales. In Franta presedintele are puterea de
a numi si revoca pe primul-ministru, dar in Romania presedintele are dreptul de al propune pe
primul-ministru, pe cand in Italia nu exista acest drept.

Asemanari:Romania, Franta, Italia Deosebiri: Romania, Franta, Italia

respectarea constitutiei; de garantare a
independentei nationale; a integritatii
teritoriului si a respectarii acordurilor
comunitatii si al tratatelor;
promulgarea legilor; fixeaza referndumul;
au drept de gratiere
Numarul de mandate( in Romania nu pot fii
mai mult de doua ); strangere de semnaturi
( in Romania doar pentru candidatii
independent ); In Franta exista Adunarea
Nationala pentru puterea legislative, pe
cand in Romania este Parlamentul; . In
Franta presedintele are puterea de a numi si
revoca pe primul-ministru, dar in Romania
presedintele are dreptul de al propune pe
primul-ministru, pe cand in Italia nu exista
acest drept.
 Bibliografie

Constitutia Romaniei

Constitutia Frantei

Constitutia Itlaiei