DREPT CIVIL CURS 12-21.12.

2016

ANTREPRIZA DE CONSTRUCTII -CONTINUARE

In principiu, antreprenorul e prezumat responsabil pt viciile ce afecteaza lucrarea in executarea

careia a fost implicat. Art 1879- prevede modalitatea in care prezumtia poate fi rasturnata.
Astfel alin 2 - arhitectul sau inginerul e exonerat de rasp pt viciile lucrarii numai daca dovedeste
ca viciile nu rezulta din deficiente ale expertizelor sau planurilor pe care le-a furnizat, si daca e
cazul din vreo lipsa de diligenta in coordonarea sau supravegherea lucrarii. Inseamna ca atunci
cand a fost identificat un viciu arhitectul sau inginerul trebuie sa identifice care erau atributiile
sale in leg cu prevenirea acelui viciu, fie precizari in proiect, indicatii date cu ocazia ridicarii
constructiei in exercitarea datoriei pe supraveghere pe care arhitectul/inginerul o au asupra
acesteia.

Daca ei dovedesc executarea corespunzatoare a atributiilor identificate, prezumtia legala privind

activitatea e considerata rasturnata, urmand ca pers prejudiciata sa se adreseze impotriva altor
persoane implicate in executarea lucrarii (insusi antreprenorul de constructii)- antreprenorul e
exonerat de raspundere numai daca dovedeste ca viciile rezulta din derficiente ale expertizelor
sau planurilor arhitectului ori ale inginerului ales de catre beneficiar. Prin urmare, antreprenorul
nu se poate libera dev rasp pt viciile provenite din materialele realizate de proiectantul ori
inginerul pe care l-a ales el insusi.Daca antreprenorul s-a ridicat la o recomandare facuta
beneficiarului, pe care acesta a urmat-o, atunci se va putea sustine ca in ipoteza data
beneficiarul e cel care a ales arhitectul/inginerul pt ca el a luat decizia de angajare.

De asemenea, antreprenorul nu se poate libera de raspunderea pt viciile lucrarii in vederea

realizarii careia a utilizat subantreprenori.Acesti subantreprenori sunt terti introdusi de
antreprenorul general in executarea obl pe care si le-a asumat prin contr de antrepriza generala
si in consecinta potrivit dr comun, antreprenorul general rasp fata de beneficiar pt neexecutarea
imputabila acestor terti. In schimb, subantreprenorul va raspunde in principiu doar pt viciile
lucrarii pe care a executat-o in mod direct in considerarea intelegerii sale cu antreprenorul
general.El este exonerat de rasp(subantrep) numai daca dovedeste ca viciile rezulta din deciziile
antreprenorului, inclusiv cu privire la desemnarea unor alti subantreprenori, sau din expertizele
ori planurile arhitectului ori inginerului.

Alin 4 din art 1879- oricare dintre furnizorii de servicii mentionati anterior poate fi exonerat de
raspundere daca dovedeste ca viciile rezulta din deciziile impuse de beneficiar , fie in alegerea
solului sau a materialelor, fie in alegerea subantreprenorilor, a expertilor sau in alegerea
metodelor de construire.In principiu, asemenea vicii trebuie observate de atreprenor si
notificate beneficiarului , de aceea daca antreprenorul nu a procedat in acest mod el nu se va
putea exonera de raspunderea pt viciile in cauza. Exonerarea opereaza in schimb cand
antreprenorul a notificat beneficiarului viciile respective si acesta nu a luat masurile necesare pt
remedierea lor cu conditia ca in acest caz antreprenorul sa il fi notificat pe beneficiar ca va
continua lucrarea pe riscul sau.

Prescriptia actiunii in raspundere - art 1880 distinge intre raspunderea pt vicii aparente si pt vicii
ascunse - distinctia vizeaza numai inceputul termenului de prescriptie, nu si durata acesteia,
ceea ce face ca ultimul aspect sa fie supus dr comun, durata termenului e de 3 ani in toate
cazurile. In ce priveste momentul de la care incepe sa curga perioada, pt viciile aparente, acest
moment e momentul procesului verbal de receptie finala ori in cazul in care prin procesul verbal
de receptie finala i s-a acordat antreprenorului un termen pt remedierea viciilor aparente,
atunci prescriptia raspunderii pt acele vicii curge de la expirarea termenului.In ce priveste viciile
ascunse, in principiu, prescriptia dr la actiunea in raspundere pt asemenea vicii curge de la data
constatarii lor.Prin exceptie daca desi s-au ivit in cursul perioadei de garantie , viciile ascunse nu
au fost constatate de beneficiar decat dupa expirarea acestei perioade, prescriptia act in
raspundere incepe sa curga de la data expirarii perioadei de garantie.

Prescriptia dr la act pt viciile lucrarii incepe sa curga in principiu odata cu prescriptia dr la

actiunii pt viciile lucrarii realizate de antreprenorul de constructii, prin exceptie , in cazul in care
viciile lucrarii de proiectare au fost descoperite mai inainte de a incepe prescriptia pt viciile
lucrarii de constructie, inclusiv pe calea informarii facute de antreprenor beneficiarului cu
privire la acele vicii, atunci prescriptia dr la actiune impotriva arhitectului/proiectantului incepe
sa curga de la data descoperirii viciilor lucrarilor lor .

CONTRACTUL DE MANDAT -art 2009 - mandatul e contr prin care o parte numita mandatar se
obliga sa incheie unul sau mai multe acte juridice pe seama celeilalte parti, numita
mandant.Rezulta ca obl caracteristica a mandatarului este aceea de a incheia unul sau mm
acte juridice pe seama mandantului ceea ce inseamna ca in legatura cu aceste acte juridice
desi consimtamantul pt incheierea lor este exprimat de catre mandatar, efectele lor juridice se
vor produce asupra mandantului.(asupra parimoniului lui). Din acest mecanism rezulta mm
consecinte care individualizeaza rap jur nascute din contr de mandat fata de cele nascute din
alte contracte:

1)Pt ca efectele actului pt care s-a dat mandat se vor produce in patrimoniul mandantului,
rezulta ca acest contr e menit sa serveasca primordial interesul mandantului.Mandatarul e deci
dator sa actioneze in executarea contr de mandat in sensul protejarii optima a intereselor
mandantului, avand o obl de loialitate fata de acesta.

2)Tot pt ca mandatul se inch primordial in interesul mandantului, exigenta legiuitorului cu

privire la regimul obligatiilor mandatarului este mai redusa.Ca efect, orice risc legat de
executarea contr de mandat va fi in principiu suportat de catre mandant, nu de catre mandatar.
Rezulta o diferenta fundamentala dintre mandat si antrepriza - antrepriza se da pt executarea
unei lucrari materiale sau intelectuale si se executa pe riscul antreprenorului pe cand mandatul
se da pt incheierea unui act juridic si se executa pe riscul mandantului.

3)Deoarece din contr de mandat se naste posibilitatea juridica ca o manifestare de vointa a

mandatarului sa produca efecte in patrimoniul mandantului, rezulta ca vointa juridica pt
generarea unei asemenea situatii presupune cu necesitate o incredere particulara pe care
mandantul o are in mandatar. Aceasta incredere genereaza un caracter personal puternic al rap
jur izvorate din contr de mandat si ea trebuie sa dureze pe toata durata acestor
raporturi.Caractrul puternic intuitu persone ce rezulta din incredere si care trebuie sa dainuie pe
toata durata mandatului serveste drept fundament pt posibilitatea oricareia dintre parti de a
pune capat rap jur decurgand din contr de mandat , chiar si impotriva vointei celeilalte parti.Pt
acest motiv mandatul poate inceta prin revocarea lui de catre mandant fie prin renuntarea la
mandat de catre mandatar.

CLASIFICAREA CONTR DE MANDAT :

1)Dupa cum mandatarul urmareste sau nu sa obtina un avantaj in schimbul executarii

mandatului contr de mandat e fie oneros fie gratuit.Art 2010 alin 1 fraza a 2-a - mandatul
dintre 2 pers fizice se prezuma a fi cu titlu gratuit. Mandatul dat pt acte de exercitare a unei
activitati profesionale se prezuma a fi cu titlu oneros.In regula prev de fraza a 3-a pot intra 2
ipoteze : pe de o parte se au in vedere acele activ care prezinta caracter profesional pt mandatar
chiar daca ele nu au acelasi caracter pt mandant (situatia mandatarului profesionist- avocatii de
litigii, agentii comerciali, dealerii bursieri s.a.) .Profesionistul nu poate fi prezumat a-si exercita
profesia in mod gratuit pt ca profesia e prin def destinata obtinerii de venituri -> contr prin care
un particular ii da unui profesionist un mandat ce intra in sfera intreprinderii sale, va fi prezumat
oneros chiar daca in contract nu s-a convenit nimic cu privire la remuneratia mandatarului.

O a 2-a ipoteza : mandatul se da pt un act juridic incheiat pe seama sau in legatura cu

intreprinderea mandantului - in aceasta situatia chiar daca mandatarul nu e profesionist,
mandatul va fi prezumat cu titlu oneros in virtutea cal de profesionist a mandantului, a.i. contr
se va incheia pe seama intreprinderii celui din urma.Daca mandatul e cu titlu oneros iar
remuneratia mandatarului nu e cel putin determinabila pe temeiul contr, sanctiunea aplicabila
nu e nulitatea contr pt lipsa ob det ci substituirea vointei partilor pe temeiul unor criterii
legale .Astfel in principiu daca exista o reglem ce permite stabilirea remuneratii , reglementarea
se va aplica cu prioritate fata de orice alte criterii; daca ea nu exista art 2010 alin 2 - permite sa
se aplica modul de calcul al remuneratiei rezultand din uzante. Daca nu exista uzante-
remuneratia se stab in functie de valoarea serviciilor prestate. Cum mandatul e intuitu persone
e si de presupus ca val serviciilor prestate poate fi extrem de variata in functie de persoana care
le presteaza. In consecinta, cand mandatarul e profesionist si cand deci prin ipoteza el
actioneaza ca mandatar cu caracter repetat, pt a se det valoarea serv prestate se va avea in
vedere piata generala a acestor serv si val medie a serv similare prestate de profesionistul in
cauza. Dr la act pt stab cuantumului remuneratiei se prescrie odata cu dr la act pt plata acesteia-
art 2010 alin 3.

Rezulta ca remuneratia e scadenta chiar daca nu e determinata sau determinata potrivit

contractului- mandatarul poate pretinde mandantului plata unei remuneratii calculate conform
criteriilor anterioare.

2)Mecanismul prin care efectele aj inch in executarea mandatului se repercuteaza asupra

patrimoniului mandantului - mandatul poate fi cu sau fara reprezentare .Art 2011-
reprezentarea e reglem in cadrul teoriei generale a contr .Art 1295- puterea de a reprezenta
poate rezulta din lege sau aj sau din hot jud. Cand rezulta ca ef definitoriu al unui contr- va fi
mandat cu reprezentare .In clasificarea pregorativelor juridice, reprezentarea nu da continut
niciunui dr subiectiv nici unei simple obligatii , ea repr din persp acestei calificari o putere, adica
acea prerogativa jur al carei titular poate efectua sau incheia acte sau operatiuni in interesul
unei alte persoane astfel incat ef acelor acte sau operatiuni se vor produce asupra acelei alte
persoane.

Art 1296 - in limitele imputernicirii contr incheiat de reprezentant in numele reprezentatului

produce ef direct intre reprezentat si cealalta parte -> mandatul cu reprezentare este contr prin
care mandatarul se obl sa inch unul sau mm acte jur in numele si pe seama mandantului pe
cand mandatul fara reprezentare ii permite mandatarului sa inch acte jur doar pe seama
mandantului, dar nu si in numele sau. Actele jur inch de mandatar cu terti in executarea
mandatului cu reprezentare vor produce direct efecte intre terti si mandant si in principiu nu vor
produce efecte cu privire la mandatar. Actele jur inch de mandatar in temeiul mandatului fara
reprezentare vor produce efecte jur in principiu intre mandatar si tertul cu care a contractat pe
seama mandantului. Mandantul are dr de a se prevala de acele ef jur numai fata de mandatar
dar nu si direct fata de tertul cu care s-a contractat- in cazul mandatului fara reprezentare e
necesara reglementarea legala a modului in care mandantul isi poate insusi ef jur ale contr la
care el nu a fost parte dar care s-a inch totusi pe seama sa.

Art 2012- mandatul e de regula cu reprezentare .Textul- daca din imprejurari nu rezulta astfel,
mandatarul il repr pe mandant la inch actelor pt care a fost imputernicit. Clauza din contr de
mandat sau in lipsa ei, intregul contr de mandat prin care se confera puterea de reprezentare se
numeste imputernicire .In CC se fol si denumirea de procura.= imputernicirea pt reprezentare
sau daca e cazul inscrisul care o constata.

Adesea desi contr de mandat e un act bilateral, imputernicirea de reprezentare ce rezulta din el
e un act unilateral semnat numai de mandant. Daca actul unilateral nu e dat in exefcutarea unui
contr anterior, el nu repr in sine un contr de mandat de sine statator, ci doar oferta de mandat
emisa de mandant.Acceptand oferta, destinatarul sau devine mandatar si prin aceasta
imputernicit sa-l reprezinte pe mandant. Acceptarea se poate face si prin executarea contr oferit
adica prin inch contr pt care s-a dat procura.

Pt a se determina regimul jur al mandatului cu reprezentare, e necesar sa se completeze

dispozitiile s2 al cap 9 - mandatul cu reprezentare , cu dispozitiile s1 ale cap- dispoziti comune si
cu dispoziiile s7 a cap 1 din T2 al C5- reprezentarea.Art 2039 alin 2- toate aceste dispozitii
constituie dr comun fata de s3 consacrata mandatului fara reprezentare.

MANDATUL CU REPREZENTARE - CONDITIILE DE VALIDITATE :

1)CAPACITATEA- in cazul reprezentarii conventionale reprezentatul si reprezentantul trb sa aiba

cap de a incheia actul pt care reprezentarea a fost dat.Aceasta cerinta vizeaza atat validitatea
contr de mandat cat si a contr pt care s-a dat mandat.Cerinta capacitatii se va verifica in cazul
inch unui contr prin mandatar, prin raportare la 2 momente, mom la care s-a inch contr de
mandat si mom la care s-a inch contr pt care s-a dat mandat.Daca la data inch contr de mandat
cerintele de capacitate erau intrunite dar ele nu mai sunt intrunite inainte de inch contr pt care
s-a dat mandat, contr de mandat devine caduc si contr pt care s-a at mandat nu mai poate fi
inch valabil de mandant pe temeiul contr de mandat. Daca conditiile capacitatii sunt intrunite la
data inch contr pt care s-a dat mandat dar nu erau intrunite la data acordarii mandatului, contr
de mandat e anulabil, ceea ce antreneaza si anulabilitatea contr pt care s-a dat mandat.

2)CONSIMTAMANTUL NEVICIAT -nu exista particularitati pt ipoteza cand viciile de

consimtamant ale mandantului sau mandatarului vizeaza doar contr de mandat- in acest caz
contr de mandat va fi anulabil in conditiile dr comun .Probleme apar cand viciile de
consimtamant vizeaza si aspecte ale contr pt care s-a dat mandat. Art 1299- contr pt care s-a dat
mandat e anulabil cand consimtamantul mandatarului e viciat. Daca insa consimtamantul
mandatarului e viciat pt elem pe care nu el le-a stabilit si care au fost stabilite de mandand cu
ocazia inch contr de mandat , vicierea consimtamantului mandatarului e nerelevanta si nu
permite anularea contr pt care s-a dat mandat. Anularea acestui contr in acest caz s-ar putea
obtine doar daca se va dovedi ca la mom la care a fost dat mandatul, consimtamantul
mandantului era viciat in privinta acelor elem pe care le-a stab in contr de mandat.Intr-o
maniera similara viciilor de consimtamant sut tratate orice alte stari subiective relevante pt inch
contr.

Art 1300- afara de cazul cand sunt relevante pt elem stab de reprezentant, buna sau reaua-
credinta,cunoasterea sau necunoasterea unei anumite imprejurari se apreciaza in persoana
reprezentantului .Exceptie - reprezentatul nu poate invoca niciodata in favoarea sa buna-
credinta a reprezentantului.
3)FORMA MANDATUULUI -contr de mandat e in principiu consensual , art 2013 alin 1- el poate
fi inch in forma scrisa,autentica,sub semnatura privata sau verbal .Acceptarea mandatului poate
fi si tacita si exista cel putin 2 cazuri de acceptare tacita prevazute expres : primul a fost
mentionat art 2013 alin 1- executarea directa de mandatar = acceptare tacita .A 2-a - art 2014-
in absenta unui refuz neintarziat , mandatul se considera acceptat daca priveste actele a caror
inch intra in exercitarea profesiei mandatarului ori pt care acesta si-a oferit serviciile fie in mod
public, fie direct mandantului. In aplicarea textului se va tine de prevederi legale,de practicile
dintre parti si de uzante.

Ce ipoteza are in vedere textul ? Cand continutul informatiei pe care o ofera publicului
profesionistul nu e suficient de complet pt a fi oferta dpdv jur.El presteaza serv in mod publicului
dar modul de adresare nu e suficient pt ca adresarea sa poata fi considerata o oferta- un
potential client solicita prestarea unui din serv care se incadreaza in activitatea profesionistului
si daca prof nu il refuza fara intarziere, aceasta lipsa a refuzului neintarziat consta in acceptarea
ofertei pe care clientul a facut-o prin solicitarea serv- oferta de contr vine de la mandant iar
mandatarul ofera serv pt care s-a formulat oferta, cu titlu profesional.Daca oferta provine de la
client- e nevoie de acceptare = lipsa refuzului neintarziat de a respinge cererea.

In legatura cu forma contr de mandat- art 2013 alin 2- mandatul dat pt inch unui act juridic
supus potrivit legii unei anumite forme trebuie sa respecte acea forma sub sanctiunea aplicabila
actului insusi . Acest text prevede regula denumita regula unitatii dintre contr de mandat si
contr pt care s-a dat mandat. Regula se explica prin aceea ca in cazul unui act inch prin
mandatar consimtamantul pt acel act se formeaza in 2 etape : prin chiar contr de mandat
mandantul consimte la o parte dintre elem contractului pt care se mandat si de asemenea
consimte ca acest contract sa fie incheiat in viitor in numele si pe seama lui de catre
mandatar.Mandatarului ii ramane sa completeze aceasta vointa prin stabilirea in acordul cu
tertul si a acelor elem ale contr incheiat cu acesta care nu fusesera stabilite prin contr de
mandat.Mandatarul contribuie, in consecinta, prin manifestarea sa de vointa data in executarea
contr de mandat la formarea contr pt care s-a dat mandat.Aceasta contributie e de esenta contr
de mandat .Daca vointa la contr pt care s-a dat mandat ar fi complet formata prin contr incheiat
de mandant cu mandatarul, atunci acest ultim contract nici nu ar mai putea fi calificat drept
mandat, ci drept antrepriza postala.(nuncius).

E de esenta contr de mandat ca mandatarul sa contribuie la formarea vointei jur a contr pt care
s-a dat mandat.O parte din vointa la contr pt care se da mandat e formata si exprimata de
mandant chiar prin contr de mandat ori cand legea impune o anumite cerinta de forma ad
validitatem pt incheierea unui act juridic atunci forma in cauza trebuie sa imbrace intreaga
vointa la actul juridic respectiv in oricare din stadiile formarii sale. De aceea, art 2013 alin 2 a
prevazut regula unitatii formale dintre mandat si contr pt care s-a dat mandat.
Aceasta regula nu se opune acceptarii tacite prin executare a ofertei de mandat consemnate
intr-o procura autentica data pt incheierea unui act autentic. A existat o controversa cu privire la
regula unitatii formale in cazul in care forma autentica nu e prev de lege ad validitatem ci este
convenita in prealabil de partile contractului pt care s-a dat mandat. (cerinta f autentice
conventionale).Pt vanz unui automobil se poate inch o promisiune de vanz a lui in care prevad
ca vanz se va inch in forma autentica - va avea statutul unei obl a partilor.Raspunsul - si in cazul
in care obl de a respecta f.autentica e conventionala obl nu va putea fi executata conform printr-
un mandatar decat daca contr de mandat imbraca el insusi forma autentica.

Art 59 alin 2 din L 136/95 privind activ notariala - in cadrul procedurii de autentificare daca una
din parti e repr prin mandatar la autentificarea contractului atunci notarul e indreptatit sa
refuze autentificarea in cazul in care mandatarul nu ii prezinta o procura autentica din partea
mandantului, fara a distinge dupa cum autentificarea e impusa ca o cerinta de validitate legala
ori a fost doar convenita de parti.

OBIECTUL CONTRACTULUI DE MANDAT -dpdv al ob sau mandatul poate fi general sau special ;
mandatul general este dat pt toate afacerile mandantului ori pt o categorie generica de
afaceri ale mandantului , fara ca acestea sa fie individualizate ori limitate in numar. Mandatul
general nu ii permite mandatarului decat sa incheie acte de conservare si de administrare ale
bunurilor mandantului; in schimb un asemenea mandat nu ii permite mandatarului sa inch pe
seama mandantului acte de dispozitie.Pt a inch acte de dispozitie adica acte de instrainare sau
grevare , pt a se obl prin cambie prin bilete la ordin ori pt a intenta act in justitie, mandatarul
trb imputernicit expres ori mandatul trebuie sa fie special in alti termeni.Trb sa fie atat de
special incat sa nu lase nicio indoiala cu privire la vointa mandantului de a-si asuma gravitatea
actului la care da mandat.

Pt ca un mandat sa fie calificat drept special ar trb ca el sa includa cel putin efectul principal al
actului pt care se da mandat si bunul sau bunurile in leg cu care urmeaza a se produce
efectul.Daca bunurile sunt de gen e nevoie de indicarea genului fara indicarea calitatii pt ca
b.de gen pot fi oricat procurate pt executarea obl ce decurg.

Mandatul special e de stricta interpretare si aplicare.El nu va putea fi extins pt a permite inch

unor aj mai putin grave ori diferite de acela pt care s-a dat expres mandat. Astfel, un mandat dat
pt inch unui contr de tranzactie nu va putea fi utilizat de mandatar spre a inch in numele si pe
seama mandantului o tranzactie = contr prin care se pune capat unui litigiu. Compromisul = nu
modifica nimic, arata ca litigiul nu va fi solutionat de inst civila ci de o alta inst sau prin
arbitraj.Daca mandatul s-a dat pt inch unui act , el nu poate fi presupus a fi dat si pt executarea
lui.
In schimb, mandatul dat pt inch unui anumit act juridic este presupus a include si etapele
intermediare de formare progresiva a consimtamantului pt acel act juridic ex mandatul dat pt
vanz ii permite mandatarului sa inch si o promisiune de vanzare si un pact de optiune.

Obiectul mandatului nu e valabil ci are caracter ilicit sau imposibil juridic antrenand in
consecinta nulitatea contr de mandat cand el vizeaza inch unui act juridic strict personal.Ex :
contr de munca nu se poate inch prin mandatar, testamentul nu se poate face prin mandatar pt
ca nimeni nu poate dispune pt mostenirea altuia.