/\\ A (*, nLvo t^' cc^'\e

o \{atu5
d\s
U{Ue
cw\rn{5
(- c<€a\ c g-i
ftn' cni { ft"
t,k,ht o^*4li.

poLrrICA EXTERNAA RoMAt*rtnIix pmmul DECENIUINTBRBELTC

A. Organ izarea sistemului de securitate al RomAniei

AE extttt ilt erUgltPl d! :

- *i *p"ttr'rrtd- puterein arenainternalionala
a popoarelor
identitard
gi revendicare
- frin.ipiut nalionalitdlilor

Ofuroe AeVeg!:
versaillez
alesistemului
gi garante
Fran{agi l\IareaBritanie- centrudeputere.
dea impune
- incapabile respectarea depace
tratalelor
Gemania- i seimpunprevederi dureprintrataiuldepace- curent 9i revizionist
revangard

@ EurorraCentraldsi de Est:
preluatd debolgevici - politicadesubminare versaillez
a sistemului
Rusia- putere
- ) urgu*.nte(incercuirea cordonulsanitar)
capitalist6;
Pol,onia depastrarea
- interesate statu-quo-ului
Romania,cehosloYacia,Iugoslavia,
Ungaria,Bulgaria- politic6revizionist[

ro-m.fiEesti
@ OrientareapoliticiiexterEe unui sist , irycheiere-a
politicaextern(ra Rontdnieiiln.mdriteryanizarea
ndilde lq''Ve-LsailJ^s'-.t::!-'l'::::,,:","r,''^'2tffit
in.apd'tqre-a
unoralianrecustateinte:res;ar|
t.P.*t1a u1e.i
rotilic! 17':t' :':?'i #m*
iii)r|rirt* ii ,j,"i", e,i,,, Romdn.ia.nu nicitm
avea fald de
fet derevendicdri
7s!,iii'u""'i,u,i"",.'
,ffi u1 itl i tcttacesteareIa[iidebundv , -'- c in d t a t e ,
- -,^l -t::
S^ L',-.-,
^'aninritrrlo

@ Situatiageop-oliticd
si strateeicl
implicitsauexplicit,dreptinamici'
Ungaria,R.usiaSovieticd9i Bulgaria-_ semanifestau,
nerecunoa$terea
pdstrarea.tezaurului,
diplomatice, uniriiBasarabiei
['R.usia- incetareaz6 relali1le
profunerile din
venite
9i inifiativele parteaRomdniei
[ - a resoins. in modsistematic,
depoliticaexternirevizuirea de Trianon9i
Tratatului la
I ;".;i;;.ris in progrurnul
-
I ""**r,u*- reanexarea Transilvaniei'
dou6judeledin Dobrogea de Sud
I\-Bulnuri*- ;;;i";in"orporur.a la statulbulgara celor
Durostor 9i Caliacra

Solutie:elaborarea unei strategiide apdrdrare

{--iniatit.u proprieicapacitalide ripostd
eficace'
unsprijinextern
caresdasig,re
L-;i;;;;;.'^ii""r. poiiti* ii titiiut*
 - L-

L Aljanta cu Polottitt.

- Take Ionescu(M.A.S.) - alian!6 a statelorantirevizionistedin EuropaCentrald9i de Sud-Est

(Polonia,Cehoslovacia, Romdnia,Iugoslaviaqi Grecia),,,bloc"intre Germaniagi U, Sovietic6.
(i intdlnirecu EdvardBenes
{ - cdl[toriein capitalelemarilor Puteri prezintdproiectul(reacliipozitive)
(_-cdlatoriein Polonia- medierearelalieitensionatepolono-cehe gi apropiereacelordoudldri.

Tr atati veIonA ntonescude1egatulM S Mro md n -M, 9 e f u lMS M. p o lo n e z

(: problemeleunei colabordrirnilitare
{ - situaliade la granilacelor doudstate
[--m6suripentruimpiedicarearevizuirilorteritoriale.

@ Conventia militard intre Rontftniasi Polonia.

din est.
l"ttpg{?uagre-siuni
[: mdsurice.urnau.afi-iniliatein-"c-a"zu-lin,ge;e^c-e!-e--do,-114-q!A!p,
l- estestabilitcuantumul truDeloroperative
/- este un
stabilit comandament Eopriu
l- realiyat
un acord pentru de t4zbqiintreceletrei!6ri.
rniiloacelor
tranzitul
[- lerglreaergq.W @uexcepliaU. Sovietice)
't

martie1926
op Tratatulcu Roloniaa fostsemnatla26

I I. Constituir ecak{icii i nt elegeri ;

IM" Tr$t&twlcatFrsnt$:

dup[ 1920,factorii de deciziede la Bucureqtiau urmdritsh oblind din parlea Franlei un

-forual - plinlt:unlLratal- vizdndgren
angaiame4! ui de
teritorialea RomAniei.
si iJrteeritatii
guvemanliide la Paris nu s-au ardtat foarte interesalide aceastdsolicitare,caUlalt g-e!qA!9-94
mai mult disculiileteferitoarela incheiereatrnu .
martie 1926,la Pragas-audesfEgurat Sglin!g-sgcreteintre reprezentanti i
inteleseriqi p3rtg.g_fB!9gzgfapt a iegit in eviden!6 cu prilejui intiinirii dintre I.G. Duca,
 - 3-

f- incheiatPezeceani
l- angaiamlntul Pdrlilordea nucomitenicio agresiune
externda Franlei9i Romdniei
careriscaus6pun6in pericolsecuritatea
{I - ffiffi;i" ctr"stiunile
de modificarea statutulut
unor tentative
pdrlilor de a se consuliain eventualitatea
| - angajamentul
\
politic al ldrilor europene ,
Interpretare diferitd
incheiatecu !6rile din regiuneacentrala9i de
ofEranla,tratatulfinscria in ansamblulacordurilor
mora]d'
european(Polonia,cehoslovacia,Iugoslavia)qi avea o valoare
lsud-esta contine.ntului
care s[ dea'
{ii. ....t, g""".tt,"rn'"".. '
d.gtacest eradejaelaborat.
document
[.onrirten!i;.t.t"1"t, diplomatic6"'
olg*anb, ,,caracterul unuipactdeasisten!6
diplomatic
nici un instrument franco-
mailipsitde conlinutca Tratatul
Titulescu: ,Nu cunosc

IV. Tratatul cu ltalit

nntivatii:
prin care era recunosctttd
seriijquiqi
@ outinere* EeJisi^l$
cu Rom6nia.
unireaBasarabiei
1926
i colahorarecorcliali ilrtre Romdnia sillgliA l6 septembrie
micilie9i nu dealian{['
in cazuluneiagresiuni externe
l- spriiinul boliticai diplomatic lui
put.. fi denun}at ieinnoit
sau cu un aninaintedeexpirarea
{- il;iffi;;.";i;;i;i!i unirea cu
Basarabiei Romdnia'
iin p,*ide vedere juridicpeplanintemalional
[;;;;;.;*

europene9l nlondiale
ts"FarticipareaRornanieila activitateadiptroma{iel

L. Rontfrnissi SocietatesNatiwtinon
 A
-+ -

Romflniaf-prinsemnarea depace- a devenit

tratatelor membrufondatoral SocietdiiiNafiunilor.
t interesatd
de problemagarantdrii
hotarelor printratatele
stabilite depace.

2. Conferiilta de le Genova (10aprilie-79 mai1922)

f- cu scouuldiscutdrii
convocatd modalit6tilor economicd
derefacere a stateloreuropene.
I
| - au participat30 de fdri,printreele Germaniagi RusiaSovieticd,
l- evidenliate contradicliilede intereseintre Anglia gi Franla
I presiunileindirectegermaneGustavStresemann (folosireaRusiei,SUA ca mijloc de presiune)
- RaPglls
- in timpuldesfEgurdrii conferin[ei, WaltherRathenau gi Gheorghi Cicerin,qefiidiplomaliilor
din cele
doud1dri,ausemnatun document careaveamaimulteanexesecrete.
relafiilordiplomatice r
('- restabilirea
) - renunlareareciprocd la oricepretenliidedespdgubiriqi repara!ii
I - acordareaclauzei nafiunii celei
mai favorizate
(--dezvoltarea schimburilor economice intreceledouafdri
C reprezentantii a noudtdri"intrecaresi Romdnia. au protestatimpotrivaunuiasernenea act.ar6tAnd cd
I Germania a incElcatmai multe articolealeTratatuluide la gi
Versailles ale Pactului
Societdfii
Naliunilor,
J din careeanu fEceaincd parte.
{-
t'
RomAniaa fost reprezentatd de primul-ministrulpf[e-Blaljanu qi a aclionatpentrua nu se
I aducenici o modificaretratatelorde paceabiasemnate.
\ --deleeatia
[- - sovieticdrefuzdrecunoasterea uniriiBasarabiei cu Romdnia .,*ii
enovas-aincheiatcu un esec.

3. Pctctulde Ia f-ocarno

RomAniaqi celelaltefdri din Europacentraldgi sud-esticd, care-qivedeaupericlitateindependenla

gi integritatea
teritorialdde pe urmareinvieriirnilitarismuluigerman

' ' @' ' - C o n f e ri n fa d e l a L o ca rn o (3- 16octor nbr ie1925)

@, Belgia,Franla, MareaBritanicai italia
i- garanta mentinerea frontiereidintreGermania qi Bglgla,dintreerman!3 gi Franla,precumqi
um
,***,'ffirornu,r.n,n,
in Pactulclela Locamoun miilocdea conserva
(-Aliglll-o.Oeau si mentineTratatr-rl
de la Versailles.
trGgr**j" pe
vedeatratatulca r.rnmijloc plin careputeaelLld prin existenla
\ uneidiscrimindriintrefrontierele si celeorientale.
occidentale

f'Lo.utnoa marcatsfdrqitulizoldriimoralea Germaniei, el fiind o mdrtr-rrie

a dispariliei
spirituluide
\1a Versailles;i a constituitinceputul politicii conciliatoriste a pnterilor occidentale fald de
{Gennania, Ele au oferit guvernuluide la Berlin posibilitatea de a trecela revizuirea, pe caie
{pagnicd,a frontierelor
statelor la
situate estdeRin, cu siguranla neinterven{ieiMarii Britanii.
 5-

4. Ststutul definitival Dundrii

pentru
Romdnia- existaun interesal acesteia
a Dun[riistribdtea
- peste1000km din por{iunea
pe
navigabila
reglementareanavlgaliel ltuvlu'. .,
- in tratatele nayigqli;pefluviiledeclarate
iriiriipiullibertdlii.de
or puiEl"titrSrid intemalionale
unui
- ;';;\1;i; r;*i^Ii f"iiut p.tit.uel'aborarea ,,statuidefinitiv" al Dun5rii'
"
eoru-entla Wern+ioIale- :::9:"'
.+ na Vl ga ItapeTi[viueraItberd$linc o n d iiiid e e g a lit a t e c o t t t p le t 6

@ ten !ese in ti ndeapeparteadefluviuDu n d re a ma rit imd .

L-sediu- Galafi.
I nternattqnel4-a-D undr!! competen!dasupraO,rylli ulu,lltglt ?Ilg:!il::eriveran
eeilun
:e ool reprezenLalrlr st;an ;,"i
ar rtdltrrurEvrrrr4rrv
oi reprezentan!t ";iin
q,.! lylal _!,1:i'* j.lI
l-:?l:1
"'"'Lliit.T;'c;*i;i;Euiop.ana
repre:
riverane a *l:- :t?t
bundrii.
delegatdl fiecaruiadin statele
- sediuBratislava

5, ProblernaStrfrndorilor.Confe$ntade la Lausnrtne

laS 10august1920
i@rci: pierderiteritoriale ll

gi deschise gi de rdzboialetuturorstatelor
navelorcomerciale il

- strffmtorileerauclelimitarizate
dublu,iar statelemai mici vot simpltr.
- ComisiaStrfimtorilor - marileputeriaveauvot

- Rezistenlalui MustafaKemalimpotrivaGreciei
- - sept.6zz s-aincheiat
armistiliuide victoriaTurcieiin rdzboi.
la Mudanyacareconsacra

A. U l"l'* (22noiembrierg22 si 24iulie1923)

@C"rf.rmt" Rorninia'
-- i Printrecare9i
[M"ou" Britanie - maredeschisd pentrutoatenaveiede comer!9i de rdzboi
navelorde rdzboialeneriveranelor.
lU. Sovieticd- mareinchis6 MariiNegre spreMediterand'
\R;;a"i;- susfinelibertateastramtorilor- singuradescliiderea

Tratatul de la Lausanne
G recunostea Lndependenta statulut naltonat turc
adgeraustabilite cu situatia
in conformitate din 1913
I -
J- apartenenta Cipruluila trrnpqriul Fritanic
{t- 9 i c o n t r o 1 u l fi n a n e i a re X te rn a Supr aTur ciei.
^
intre ^ ' 'm
@la$l I ut.iu ut*t si aibi locun :chimbdepopulatie
l- civilegi militare.
{- leeimulStrAmtorilor - liberatrecere a tuturornavelor;i aeronavelor

@, a v e a - ca p re 9 .e d i n te p e d e l egatulTr r r ciei;icamenr br ic6teunde1egataI

lr,rarffiegreiRomania, UniuneaSovietici),prectrm;i al MariiBritanii'
Brilgaria,
idrilorriverane
Franlei, Italiei,Japoniei 9iIugoslaviei'
in a n iii9 1 9 - 1 9 2 0 .
 -6-

6. Repsrstiilede rdzboi

W. \Yilson,{'apromisinvingilorc[ nu vor aveade pldtitdespdgubiri,,avAndcaractejde pe ",

)dar, apoi, el a admis cd Germania qi alialii ei vor suportareparaliilepentru daunele
] pricinuitepopulaiieicivileapar!indnd proprietdlilorgi stateloraliate.
I inclusdin textul definitival Tratatuluide pacede la Versaillescu Germania
RomAnia:
f- obligatdsdachitecotade eliberaregi vrloareabunurilorcedatQ din fostul ImperiuAustro-Ungar
valoarea distrugglilor provocate de Aliati in industriapetrolierS,
l- sArestituie
f- sEdespdeubeascd pe ceiinvinsi
l-
permanent
l- nuaveadreptulla undelegat reparatiilor.
in Comisia
de72643191,07lei
pagube
l--suferise aur.
Comisia repara{iilor dedreptnumaisumade31 099833161lei aur.
a recunoscut

@ Conferinfa dela Spa(iulie1920), doar

i s-aatribuit ,
f- l % d i nr e p a ra l i g
i l e rma n e .
L-i0,55%dinceleorientale.
problemeireparaliilor
@ ntanutDalvesConferin{acleIa Londra 1924- a determinat transferarea
din domeniul politicin celeconomic prevederile
modificdndu-se dela Spa.
RomAnia:(- Austriei,Ungarieigi Bulgariei pe20 deani
- moratoriu
[- repara{iile au
turcegti fostanulate

t u n g1 9 2 9
@ f t a n u Yo
fi determinatde crizaeconomicd
l- reducea datoriagermandde reparafii(dela 132niiliardemdrciaur la 38 de miliarde)egalonAnd-o
iIr ndndin anul1966.
\- R o m 6 n i a ma i p ri m.e a d re p tu l |a 2,2mi!iqanemEr ci,pest
I sunrelor efectuate pAnala 3 I augustl9?9,in bazaplanuluiDalves.
[- RomAnia a primit foartepulindinceeaceauhotardt giYoung.
Darves
experliiprinplanurilor

(0 Conferinfa
de la Lausanne de platda Germaniei
a stabilitdreptdatorie doartrei miliardede
-mdrci,datorie prehiAnd
pecareAdolfFlitler, conducereastatului, cudela sineputere.
a anuiat-o

Briand-Kellogg - Trafatulde renun{arela rdzboi,Faris (27august1928)

7"FcrctuX

fi semnat deSUA,Franla" Germania, Marea Britanie, Japonia,

Italia, Polonia
Belgia, 9iCehoslovacia
| - statele
semnatareseangajau in modsolemn oriceconflict,
sdrezolve pagnice.
prinmijloace
{ - condamnaurecurgerealardzboipentrureglementarea internalionale
diferendelor 9i
i- la
renunfalarea acest
rdzboi in raporlurile
muiuale.
[- RomAniaa datun rdspunsafirmativinvitaiielde aderare

Factul Briand-Kelloggnu prevedeanici o sancliunein cazul in care una dintre p6r{i s-ar fi fEcut
vinovatdde un act de ostilifatefald de cealaltd,el avdndmai degrabdun caracteisimbolic ai o valoare
morald,in cursulanului1929,pestegaizecide stateau aderat[a acestpact.

-ii
 -7

8. Protocoltil de la Moscova (1929)

inilial, uniunea sovieticEa condamnatPactul Briand-Kellogg

independent,dar analog,
ulterior Maksim Litvinov a propus,guvemelor vecine un protocol
valabilpentruEuropaOriental6- la 29decembrie 1928
Protocolului de sa
la Moscova ca un act util pentruseclrritatea
Romdniaa consideiat.semnarea
protocolulde la Moscovaca descl'tizitor al cdilorsprestabilireaclimatului
Guvernulromdna considerat
cu UniuneaSovietica,clinrat ce trebuiasi fie intirit printr-unpact de neagresiune
de bun[ vecinatate
securitdlii
ce fi dusla consolidarea
romano-sovietic ar Romdniei'

'il;
i

. . ,,.t1
Aliunlrtcu Polonict-

I. tncheiereaalian{ei
din Europacentraldgi de Sud-Est (Polonia,
(l Tnk. Ionur.u (M.A.s.)- alianlda statelorantirevizioniste
notaniu,Iugoslavia 9i Crecia),,,bloc"intreGermaniaU'gi Sovieticd'
I Cehoslovu.iu,
Puteri
ma'ritor prezintd proiectul(reacfiipozitiYe)
I f--.afX.ri-ein'capitalele
pJrr"ir - medierea tensionate
relaliei polono-cehe celordouhfdri.
gi apropierea
I I ffi;;;i, i" insd nu doregtesdintr-oalianlacu cehoslovacia
poro"iu - deschisduneialianfeclefensivecu Romania
I L-
I

| + T r atati veIon A ntonescudelegatulI\,1 S Mro n r6 n -@, 9 e f u lMS M' p o lo n e z

I f- problemele uneicolabordri militare
( doud
dela granilacelor
) - situatia state
teritoriale'
revizuirilor
\ l,
L mdsuripentruimpiedicarea
intreceledoudstatecao contrapondere
uneialianledefensive
incheierii
I o nrunluseardtadeschis[
I la axaBrlin'Moscova
I romflno-porone Gen.stanislavHaller
I o ianuarielgzLraBucuregti aulocnegocieri
de a
concentrare
militare-(planul
uneicolabor[ri trupelor, generald
direc[ia a opera!iilor)
| - #il;;;;;;
{ - a;;. DumitruStratilescu cuintocmirea
- insarcinat Conven(iei militare

clefensivdintre RepublicaPolonieisi ReeatulRomfrniei.

@Cortventiade aliatttd
- semnata 3 nlartie1921Bucureqti
,'polonia,ri Ront(iniase angajeaziisd se ajtfte recipt'ocin cazrtlin cate una clin ele cn'fi
Grt. 1:
actu(tle".
Lncatd,Jdrd provocat.edin partea sa,Iafrantierelesale orientale
rlta clin cele cloudPiu'li contractctntenu va putea incheiavreo
lp,rtn ntoll_'A" stipula
"a"rlri
atiZ4a crvre1u1adin PnterileCentralefdrdconsimldmdntul celeilatepdrli".
{:
'lprotocolul ,'Br'"u..urta
conven{ie"tn'ntecrzd sd fie linutd secrtitd atdta vrentecat tratatul cle
pctcepolono-sovietic tnt vafi senznat" - pentrua nu trezi strspiciuneaMoscovei
l: in
lFnotocolul
,,C,,necerirut.u studieriimijloaielorprin careseva puteaincheiaMica inlelegere
t: agresiurti .|i sd se
cinci "sd-pi dea garanlii reciproce contra oricdrei
irttrajttorezepenil.utnehfinereaacestorlratatesau Q Luloradintre ele"

intre Romdniasi poronia.(parte integrant6a conven{ieipolitice)

@corn,e,tia militarci Majore)
f- semnatd de Gen. C-tin Christescugi TadeuszRonvadorvski(gefiiStatelor
doudstate,suportauagl'esiutlidin est'
1- rnasurice urmaua fi iniliate?ncazulincarecele
l-;;;; il1ir'."""ru*ul trupetoroperative(14 diviziide infanterie; divizii de cavalerie)
2
l- concentr.are: mobilizdriigenerale
1 8-24z\Iede la decretarea
in careactionaLt
propniuiar in cazLrl in zona
{-il;;;;;n"oia u" ac{ionasubun cornandarnent
\ celuilatsdtreac[subcomanda acestuia
de r6zboiintreceletrei iari'
l- ;ii,.|--;,., uoorOpentru franzitul rnijloacelor
targirea ergaarttnes(euexceptiaU' Sovietice)
I
s Convenliaeviden!iazispiritulnonagresival alianlei
 4
-/ -

II. C oop sralg p 4!I!lgln ilita ri ro m f,no- pglqll4

{ convorbiri intre d elega{iilerorqflno-pelon_ejygtqovia

(septemb ri e lgzl)
- suntconcretizate in cdtevastudiisprivindsitualiageostrategicl
a celordou6state.
+ 1922-1923
suntprezentate
4 studiicevizauzoneledeconcentrare,
legdturileintrecomandamente.
+ t924 - Vargovia- conferin!6- franco:pt-lono=tqrnAa-L(romdniidoreaucointeresarea
Franleiin
zondpringarantarea
integritElii
teritoriale
a Romdniei
ins6Franfanu acorddRomdnieigarantiile
acordate
Polonieiconsiderdndu-se
uncazspeciale (vecindtatea
celor2 statecu Germania)

+ 1924-1925 - Gen.Lgpescu$i-galler,(SefiiMSiv| - elaboreaziun studiucu privire la colaborarea

forlelorin cazulunuiatacsovieticasup]g-Eglgugigi 5,'
,,studiul agresiune
impgg.il.alBg!qA!.8!

0 1925-
.glryt{privinct tranzitPlm - Romdniapuneala dispozifiei- 3 trasee
feroviareiar Polonia2. Sesemneaz[ un procesverbalprivind,oblinereaneutralitagii
bineyoitoare
din
partea
statuluiturccaresi permitd
tranzitul derdzboi'prinstrarntori.
cu materila

0 26 noiembrie1925esteincheiatla Bucure$tiacorclulpentrutranzitul nrijloacelorde rlzboi

irrtreRomffnia
Iugoslavia
$iPolonia

0 principaluldiferendromAno-polon era.legatde_- 4eqpigubireapgone4lgr._,e.xprop1ig{!

din
Basarabiaexecutdnd practic
un gantaj
politiclaadresa
Romdniei

m. @a fostsemnatla26
martie1926
: cele2 stateseangajausdse respecte reciproc
- si menlindintegritatea
teritorialigi independenfa
politicd
=> Tratatu-!--cl-q_Al!a_n.tX
esteinlocuit de unul cu garanfli genenale
f- estesemnatAranjamentultehnicintre cele2 Sfatel\{ajore
convenfiamilitari estelirgiti erga-omnes (menfionatiin articolul tr)
J-
)- tratatul din tr925
eraconsiderat parte integrant6a prezentuliri
tratat
I for{edezvoltate:l7 infanterie, 2 cavalerie,avialie- mobilizate
in 28-30de zile

in contextulinfernafional
creatprins6rnnarea
tratatuluicleneagresiune
sol.ieto-gernlan
+ tnt4lnire. a delggafiilor militare ale ltomdniei si Poloniei 30 iunie 1926laVarqovia
- discuiiiprivindun atacsimultanal URSSasupracelor2 state- elaboratun studiu
- comunicarea reciproc[a intenfiilorde cumpdrarea materilalelorcler[zboi

IV. Alleuta r0juA!9:ru&gejqgg 1929-1933

Contextinterna{ional :
f- intensi fi carearcyizionisnrului I i a pdi!rc.dqueys! gard e
i - necesitateaintensificdrii mdsurilor pentruapdrarea status-quo-u
lui
l- Dupa Briand-Kellog, UttSS propune Poloniei gi Lituanieiun tratat de renun{anela Rdzboi
(in RrirnafazdRom6nianue invitatd datoritd
faptuluicdintrecele2 starenuexistaurelatii rliplomatice
11
|
I existaten'rerea laBucuregtipentruspargerea Alian{eiromdno-polone). Poloniaaderala paciul $
fl,itvinov insd cLrrczerva
caracterului unilateral
al demersulLri,
suslinAndldrgirea
posibilitetiide aderare
_f,

.J
 aI
,il

i1
i
,l

- 3-

+ 1929- la lVloscovaestesemnattratatul multilateral de renuntare la rizboi

0Semnat unnouArnajarnenttehnicpedurataacordului ft garantie30 iunie1931laVargovia

- pulinedeosebiri falddeConvenlia din 1926
- au'locintAtniriintreofiteri gi polonezi- schimbdeinformatiitelinice
rorndni
0 clup[ aceast[perioacldAlian{aintr[ intr-un con de urnbrd

V. Atianta
: cu Polqnia
roman (2 ipoteze)
G clupX1935poloneziireiau discutiilebilateralecu statul
l i . i , a''taa d ;m no-rorndnepentruasigura re a u n e ip u n ! id e le g d t u rd c u U' S o v '
spredezghelarea
II i. p"f,jrezii au obsdrvatpoziliaiuplicitarda U. Sor,.gi Franfeiqi s-aureorientat
relaliilorcu Rorndnia in
destuldetensionate ntinisteriatullui
perioada lui Titulescu
1
gefiide statemajore,minigtriideexterne)L-A$g!-esctlgiJozef Beck
lo uu loc discugiiintre
polonia fenne
erlitainsdra-li iu angajamente rapidei
datoritd evoluf ii pe plan internalional
I C
| )- Participila dezmetltbrarea Cehoslovaciei
I l- sus!irtecauza Ungariei
t\
[3 colapsulalian{ei

Alianla cu polonia - apareca unrare a obiectivelor pe carecele2 statele aveaufald de Uniunea

f f i ffi i na r n iccol1lunceleincadrulaces t e ia lia n ! e n u s e ma n if e s t d s la b ic iu n i[ e . Mic ii
i"l"i;ili fr.frut relaliade colaborare bilateraldintrecele2 stateincepesdscadd in internsitate 9i chiar
poloneze spre Uniunea Sovietic
sd intre intr-o starede inghe!ca urrlrarea orientdriipoliticiiexterne
(tratatul deneagresiun. creditului
poi-ono-rovietic; acordat dediploma[ia polondlui MaximLitvinoi').
Mica in{elegere
I. Context:
sdsealieze
cdroraauincerbat
Micii tn{elegeripdninterrnediul
in constituirea
Romnnia- a avutun rol important
amb'itiile
pentrua co.ntracafa ale
revizioniste Germaniei'ungariei5iBul-
Iugoslavia,
cu Polonia,cehoslo.r,acia, regiunea
pentru
decinciinsdo disputa cu
teritodala cehoslovacia
gariei.Sedoreain"iuo.r.upolonieiintrioatianta
aderareapoloniei de
la sistemul alianleest-europene'
Teschen,a impiedicat
dinEuropa
=) are loc o apropiere a celor trei {[ri ce vor constituiPrima alianf[ regionalr

trI.Costituire:.rezultatulatreiin{elegeribilaterale
1920)
(14august
d" uti"nginltu gul*to*.iu ti I,rFostaviu
i. g*r*tio
reciproc[in cazulunuiTll *ptouocatdinputi.uUngariei
- andrarea

2.CgnventiaoejtiantddefensivnintfeRonraniasGhqglq4qia(22aprilie1921-)
petronulUngariei
a lui caroldeHabsburg
f- erdbitadetentativade instaurate
l- I.mnatagi o conven{ie militard9 articole
a Ungariei
cazuluneiagresir'rni
l- tiuUif.g,eaciiunileitr
a) atacareaRomf,niei cuUngaria
la frontiera
/: cehoslovacia decretala cererea guvrom.nlobilizarea 9iconcentrarea
generald
)- ;;t;a;it deinfanterie,2brigdzi decavalerie'6 escadrile
pussubcomanda unuiofi1erromdn
[- i.;;;;." 1-r""t'a.irs"t*" tii*t o. leg6turd
b) atacareaCehoslovaciei
/: Romdnia decretala cererea guvceh'mobilizareaannatei
\- iai"itiio" infanterie, 2br\gazide 3
cavalelie' escadrile
pussubcomanda
detegdtura un'i ofi1ercehoslovac
i-;.;;;;;.*il;;;i;;.,;;nin;i*t
-- derizboi
mijloacelor
angajament privindtranzitr'rl

iIu lavia (7 iunie1921)

3. ConYgn{iade alian 5 defensiviiqqqBqlq4nle
parliincazulunuiatacneprovocat Ungariei
dinpartea qiBLrlgariei'
G prevedea apdrarea celeilalte
extinderea ergaon,nes
tratatului
l- iri,r protocoluiB - seintenliona
i "-:;; nlilitar[ 23 ian*arie.
.,1*o,l*1ie - NikoiaFesid)
1922(c. christescu
L*
".*,,"*
est\' S C l l t t l 4 l4 \r
^ rt

l1

.
i: :

-,-.--..-:-"-;.^;!:--i;-;:;J-;.-
;i;-::;!-5 j:Li:l1t/:t:'"i!?.,i -.n
 -z-
III. Mica intelesere: t921.-L929
e t923J
p. Conn.n{ieintre cele3 state(14septembri
I f- ,unt stabiliteobligaliilemilitarealecelor3 statein cazulunuiatacdin parteaUngariei
I l- fortetemobilizabile trebuiau sdfie netsuperioare ceioraleinamicului
I {- anexl - mdsurile luatedeRomAnia gilugoslavia in cazulunuiatacdinparteaBulgariei
cd aceastd conven{ie fusesereinnoitd in aga tirnp
scutt datoritd rela[iisovieto-ungare
strdnsei
1 L-r. aprecia
I
in plandiplomaticin
I r r! t,
Antanti gi-aconcentrat
activitatea - - a :- ^

lZ. Catevremenu s-atrecutla acliunimilitareMica

I cadrulLigii Nafiunilor.
I
t_
I\-S.$"ainte secreteintre reprezentanfiiarrnatelorMicii Inlelegeri (martie 1926Praga)

IV. Evolutia Micii inteleeeri2 L929-1936

cuunproces
seconfrunta
e Romania internafionhl[.
deizolare
- incearcdelaborarea unorplanuride ap[rarein conformitate cu tendinleleeuropene
principiile de func{ionare ale noii alian{e
- au loc o seriede intAlniriin caresestabilesc

Coa!.Flqtg a repJezentantilor
a) BucureS$ - (nrai1929) Bominiei, Cehoslovaciei$i Iugoslaviei
- estestabilit"Planul de opera{iunial armatelor Micii in{elegeri"-doudvariatrte
r
Urya&4u!9tf v,a.99h
{ t. eercsulea ciei
gsLlva
l @l 5 d i vi zi i d e i n fa n ter iegi2diviziidecar ,aler ie.
1I - scopul forfeloraliate- ofensivd in direcliaBudapesta
concentricd
Unqarieialiat[ cu Gen
(2. agresiunea
\
-
ungariei^ t t- -

5rm I;lHi;iillil',iHn';a
b) &dglad - (septembrie
1e3o)
de cdtreUngaria gi Bulgaria, singuresau in
- ip cazulin carelugosEviteraatacatd
cooperare,RomAniagi Cehoslovacia de urgen!6in ajutorulacesteia.
interveneau

c) Erfegre$g-(mai1e31) sg[!g'M?rilorS,t+'!e
intAlnirea e'
N$?is]
- discufiiprivindincheier&unii convenliimilitare unice caresd reutteasciconven.tia
dintr9299i1930
din 1923girnodificSrile

unic aI Micii intelegeri:

Froblemaeomandamentului

reprezentanlilor
intAlnirea 3 problerne:
StatelorMaiore aliate - discutate
a coinandamentuluiunic insircinatsd conducd la
activitatea nivel strategic
lor
mixte ;i a cotrdr"rcerii
a detagarnentelor

S diseutatfipe parcursu!a mai rnulteintAXniri.a (1934-1937)

qefilor.VlarilorState1V{ajone
- sunt stabilitedrept bet[i
cos.srrs pentrv activareaa!ian{ei:
- reinstaurareaHabsburgilor in Austria
- denun!area de
Tratatultri Ia Trianon
2. $rl4IL - 21 septembrie1932estesemnatd o Conventiemilitar6 ce fixa:
- suntstabilite:- cuantumulforfelor angajatede fiecare!ar6
- zonelede concentt'arein una din urm[toarele situalii:
l--alialii ar fi ameninlaiidoarde Ungaria
/- unui sau doudstatealiate,angajatein luptdcontraunei puteriar fi atacatede Ungaria
puteriar fi atacatede Ungaria
L tout" trei ldrile, angajatein luptdcontraunei
militardin cazuiunui atacdin parteaBulgariei
un acordprivindcolaborarea
- Romdniaqi Iugoslaviasemneazd
- i;;;o;;h"-fi"noi"t. pioiectecIeopeiafiiindiferitevariantede conflict
a avut trei componente:
Concefrtia politieo-4q!l!!4r[, carea statla bazarealizltriipactului
- esteun tratat
irr cazulunuirdzboigeneralizat.
de intervenlie
ei,uluar"aposibilit6lilor
din timp,pentrua mobilizaresursele inainteaproduceriiatacului'
- luareacontram6surilor
ungaro-bulgarcontra statelor l\Iicii
Statulromin Prezintdun proiect de opera{ii - in cazul unui atac
simultanda celor 3 statecontra
in cadrulunui .arUoi generalizat- prevedeao contraofensiv5
in{elegeri,
cu maximumde potenlialpentru a-i scoatedin lupti Ungariaapoi Bulgaria'
agresorilor

V. ReorganizareaMicii intelegeri:
cu nouasitualieinterna{ionalS
- prioritalile Micii inlelegeri se reorienteaz6,inconfornritate
(15februarje intdlnireintreminigtrii deaExterne cehoslovac, iugoslav9i rom6n
0. >-
Geneva
- ,{- estee 1aboraratP
!!3J;(-aciuldereorg a n iz a re N{ ic iiin { e I e g e ri'
unorinstitu{iipermanente
crearea
(- Prevedea

G ConsiliulPernranentcaorgandirectoral politiciicomune'
alealia!ilor
economice
intereselor
lo ionririul Economicpentrucoordonarea
ConsiliuluiPernranent'
lo Secretariatu!
unei instan{esuperioareconrune,fals
- in plan militar, pactull6sa posibilitatea.alcatuirii
uneoricu tln comandament
iclentificatfi unic'

- estesemnat:

tocoXulnrivind Dunerea
tt estt
nariilecePuteau
cu rolul unui Major
Stat
- sedoreacreareauneiComisiirnilitarepermanente
a M.S.M'
periodicd $efilor
- reunirea

VT.EvolutinMicii tmteteeeri:
1. Conf'erin{aqefilorMarilor stateMajore Bucuregti(25 rnartietr934)
depa;irii
necesitdlii
privindmotivaliile de alian![-ripostd9i trecerii Ia
stadiului
- tronAnto*escuf expunere
de alian!6-ofensiv6'
! acela
unuiacorclpoliticatagatcelorexistente, caresd poatapermitein
l- suslinerealizarea
unui conflictgeneralie a declanga ofensiva imediatX a armltelor aiiate
{
"urut agadar, impunerea propriei dorin{ein fa(a
I impotriva Ungariei- se urmdrea,
I inamicului,principiufundamental' in artamllitard
I\ - ert. semnat,,Acordulcletranzitpentrutoatemijloacele de rdzboi"
 -4-

=> Alianta se transforml intr-un organismce aveasI reac{ionezein func{ie de situa{iaexistent[iar

cei rloi alia{i sprijini Rominia in cazul unei agresiuni din Est prin atacarea preventiv[ a
Ungariei

Z. (Bucuregti 1936) - dupl ocuparea

Rhenaniei
(: semnat un protocol
special unic gi pregltireamateriall a rizboiuluide
privitorla "Comandamentul
I
rO
cltre Mica In{elegere".
f - in cazulunui atacal Ungariei,Rom6niaintervenea cu celemai multe fo4e gi, in consecinfd,se aprecianormald
I asigurareacontenzii supreme unice de citre statul romAn.
l- creareacomandamentului unic a fost suslinut6de Fran{a caredoreasd limitezepericolulgennandar care
\* eramai interesatd de flanculstdng al Micii Infelegeri

3. Evolutis-slleliQat4:
in cursulconferinlelorurmdtoare s-a pirisit variantaU.R.S.S.- inamiculcel ntai periculos,
aceasta
sau
trecutdin tabdra,,neutrilor"
fiind cel mai adesea chiara statelor
favorabile
menlineriifrontierelor
'
pozifieneconcordantAcu strategia
desecuritatea Rorndniei
Cehoslovacia interes
manifestd spreo colaborare cu UniuneaSovieticE

- cddeau privindtranzitulmijloacelorde r[zboi

inlelegerile

+, a_Xg_qgl&I!gtgA$9fl9_{NISM- Fraga (decentbrie1937)

- apar divergen{ede opinii privind atitudineastatelorin cadrul unui rdzboi generalizat

f- Acordul de la Nliinchen(Anschluss) - marcasfdrgitul cehoslovac

statr,rlui tr938
sentenrbrie
\ f- Germanin - regiuneasudetd
i i- Folonia- zonaTeschen
( (- Ungaria- parledin UcrainaSubcarpaticd
P
\AnalizI a MSI\{R
| - Romdiriar[m6nedescoperitd pe flancuivestic
| - Cehoslovacia nu va mai puteaacordasprijinRomdniei
f Gerrnania - atrasdde grdnelegi petrolulromAnesc

I\{icanm.felegere- aparela inceputul anilor'20 ca o reaclieofensivdia ientativade restaurare

a habsburgilor
gi existaca o reacfieneagresiv[ fa![ deUngaria. in RornAnia - persistateamade a se aflasingurdimpotriva
UniuniiSovietice (lucrune?nielesdestatele dinMicaAntantd, stateslavecareauoferitRomdniei un maximde
sprijinatacarea preventivd a Ungariei in cazuIunui rizboi cu sovieticii).
N{ica Antantd asigurasecuritatea
statelormembre numaiprinraportare la inanriculdin Europa Centraid lugoslavia qi evitAnd
Cehoslo.,'acia sa-;i
asume unamgajament impotriva intereseior URSS.
N{icain{elegerenu s-a destrdmat datorit[neadaptdrii ia realitdiileeuropeneea corespunzdnd peiitruo
perioadd scopuluipt, carea fost creatd. insd nouasitualiepe plan eliropeannu mai puieafi tratatdcu
nrijloacele deceniului Are loc totodatd
anterior, o reorganizare a centrelorde puterece submineazi Vlica
in{elegere prinatitudinearevizioniste, statelordin Mica Inlelegere
Ezitdrile au apdruttocmaidin necesiratea
adaptarii Ia noilerealitdli.Cu excep!ia rnomentului 1934iugoslavia nr-is-auldsatconvingide a sprijini
Romdnia in cazulunuiatatcdinest.
 I

fi1eleserenBfilcrnicd:
I. Context:
G er m a n ia - ia deciziadeanumaipldtirep a ra liile d -e rd z b o i
de cdtreNSDAP
- alegerilesuntcAqtigate
:> de o colaborareintre tgltleigkgJkgavdnd drept
iuteresatd
romf,ne4sc6.devine
d_ip_lg.rngtia ?ndceasta' regiune
obiectivcreareaunel nol organizaliide securitate
rom6ne$li gra acel? al iegirii din i-zolareapg-plan
G obiectivul pltgglggl-al-giplomatiei. nu mai era
.!a romdno-polond
\irre; european, U" Sovmanifestatendinlerevizioniste)
i viabild,Mica Antantdaveaun caractJrcentral
multe acorduribilateralece creezdprerniseleunei alianle
)- tnrt-tn29 - sunt incheiaternai
(.balcanice
a trei intilniri succesiYe:
0 proiectulestediscutatpe parcursul
1
1e30)
(5'12octombrie [
[ (il at.no - trrtilnireargprezentaptllgljglglqlt4dq$
\-'ffiur..*osi'
-Gfi;ffit.. suveranitatii
o atingere participante
statelor
\ \
"ici
spr.e et*ice
entitelilor
indbugirea
\ i I ui ,.,useva tinde
egale
II I lcj toii membriaudrepturi
(.-e$qsdc'plsgi_eJe4lslr=e-p@ - -!r ^^- - ^t^- ^- ' piilgp]i:
I r
I
I - @l e g i i araz bo iu lu i
aoricdrui
pagnice
prinmijlo-ace balcarrice
intre naliunile
diferend,
I lUl ,..rotuuila de a ntt la rdzboi
recurse
I l;iffi,;-d;'"1u;i;i"
\'
incilcdriiangajamentelor
cazui
/ intre
:) oferigaranlii
balcaniciputea unuiconflict
nu numaiin cazulizbucnirii
\ in acestfel,comunitatea
:statete
uneiagresiuni
ci 9i?nvariania
participante, impotrivavrettneip6rficontractante'
indreptate
I
I
octombrie1e31)
\ O- ggrtf.ulta-0e13-Is!a+bg (20'26
i unuipactbalcanic'
-at*ttt f*.t.Utt. incheierii
t
ll
(22-29octonrbrie1932)
t O A treia i unui pactbalcanic' i
\ - esteintdrit i
"u Serecuno$tea:
. in viitorrrlpact dreptullegitimla autoapdrare,caracterltlpagttic,antireviziorrist.
i
yX.int.lrn*r.u Eulruni.eint.. obi..tin. ti dirnonibilitati'
estesemnatla Atena (g rtntuoti'
Pactui intelegglli-B4lggn!ggt-
RomflnieigiTurciei
Greciei,trugoslaviei,
[- minigtriide Externeai
r SIL i- stateleigigaranteaz5mutuals e c u rit a t e a t u t u ro rf ro n t ie re lo rlo n b a lc a h ic e
- ,. ungu;I.+"-l-1^'::i:f,"::t:.^t':"," fald de oricealrdlarabalcanici
l-* ner.*nuiuraa prezentului avizmutualprealabil9i a nu lr"ranici o obligaliune
acord,f|trdt,Tlt::,,,Politica
i celorlaliePdrlicontractante'
fird consimldrndntul
I politicaf4a deoricealt[ tatdbalcanicd,
I

I alteart.-caracterulneagresival alianfei . .
€*- a pactrilui
activdrii eradin zoneextrabalcanice
chiardacdagresorul
ooultiri,ut.a

.&
*; Jji:e:r!r:i:t!ilia:ii::Ja i a :, : :::?*4
 - 2-

intelegerea Balcanicd a cunoscut douI perioade in dezvoltareaei:

$- panala mijloculanului 1936,caracterizatl de definireapozifiilorfiec[rui membru

- dificile
negocieri geopolitice
situaliei
datoritd diferite semnatare
a statelor
1938,a colabordriimilitareefective.
@ panala sfdr$itulanului

A. Prima perioad[:
- definireapozifiilorfiec[rui membrus-afdcutpeparcursulmai multorconferinte
- auexistat2 convenliisecrete 9i turco-iugoslavd
romdno-turcd
- Conven{ia romino-turcd - celedoudstateigi acordau militarddacdunuldintreeledevenea
asistenld
obiectulagresiuniiunui stat balcanicsingursauimpreunacu un alt stat (ne)balcanic
celdlaltstatse va
considera qi
el insugiatacat va rnilitar
acliona agesorului
contra
ln
|l\ -/(lJConferintq-{9}-E!Uq$!l(10 mai1e35) J
+

| " minigtriideExterneai RominieigiTurcieiauconvenit caMarile Statei\'Iajorq:

t f- sastabileasc[ o convenle celordouaarmate
colabordrii
militardpentruasigurarea
t l- sdtrirnitdla Ankaraa uneidelega!ie romAneasc6.
militar6
t\

(4-eiunie1e35)
| @ e onsfdtuirea de la Ankara
I o punctecliscutate:
) (- schimbulde informatii asuglaBglgarigl
\ l- se aprecia inamicului
ci eliminarea bulgarar fi permis:degajarea asigurarea
Str6mtorilor; spatelui
I I forlelorromAno-iugoslave carear fi fost angajatespreEuropaCentrald; proteciia
zoneisensibile
| ) crearea
Bucuregti-Cdrnpina; unei rezbn'e comune pelttru
pdstrati altecazuri
t\
Itl l- anardiferente deopiniiprivind:
I I - cantitntea deforfealocate
I | - zona cteconcentrnrea ntuiitoruniteliibmAnedesiinate acfiuniiimpbtiivaBulgariei
I I (- pentnr Iugoslaviagi Ronrdnia - Ungaria era esenlial
obiectivttl
se
ei dispozitirrul putea spre
reorienta Bulgaria
I I {- dupdinfrAngerea
I \ [- esenlial caTurciasdatace Bulgaria
l \-.
I

{ @esd.dptu dqlq-ts*rersg
L inlelegeriin condiliilein carepunctelede vedereeraudiferite
t realizareaunei
- s-aincerca
Conve4tlgje la Bdgfgg pJgyg.dgg:
f6J conditiilede interven{iecontraBulgariei,in cazuluneiameninldri de rdzboisaua unuiatacdin partea
- acesteia,vizAndo acfiune pentrua o scoate
a aliafilor
imediatd, din luptdin celmaiscurltimp
I
I

intervenfiei- dacdannataunuistataliateraangajatd
I CI fortele clestinate pe altefronturila dataacfiunii
" bulgare,eaaveaobligalia cu maxitnum
sdintervind de forfedisponibiie in Balcani
I
I
I [e zonelecleconcentrare in timpdepacealeN4arilcr
decolaborare
aiearmatelorrliate,nrodalitaiile State
L- materialS,
Majorealiate,cooperare gitransmisiuni
legdtr-rri etc.
la un numitorcomundatoritddiferen{elorpolitice
itu s-areugitajungerea
Cu toateacestea

_ '-_ .-- "..

-:- 1ri_ l::
 - 3-

gelgrad a ConsiliuluiP f4-6mai1e36)

@ neuniuneaae fa
{ punctecentralede discu{ie:
in cazuldenunl[rii
- poziliaAlianleifaladeBulgaria militarealeTratatuluidela Neuilly
clauzelor
- poriiiu Grecieifala de Convenliamilitard- carerdmdneneschimbatd
interna{ionale,infelegerea
Astfelin prirnlvara anului 1g36,in condi{iiledeteriorlrii situa{iei
Balcanic6, ta *ai nine de doi ani de la apari{iaei, nu reprezentadecdto ,,elastic["a
asigurare
statu-quo-llriin regiune.
+ motivalii:- tensiuniledintreGrecia9iTurcia
peplanextern
- poziliadiferitda Iugoslaviei

B. A douaPerioadf,:

$ intelegerea Balcanic[- ajungela un punctcomunprivind colaborareamilitarl

6 Romdnia- dorepte prin aceastdalian!6o prelungire a Micii inlelegericarei-arfi asigura
\ spateleintr-o luptdspreEuropaCentrald.
politicaspreItalia- desprinderea de ambelealianle
/ + Iugoslavia- \i reorienteazd
I o Tu-rcia_ manifestdrezervedatorit[relaliilorcu URSS
_ faladeo tendin!6 anritalianaa alianlei
I crecia rezerve

tripartiti: Romffnia,Iugoslaviao Turciil (10nov.1936)estesemnatd

@ Conu.nfia
'rilitar.i
"f- sustineintervenlia impotrivaunttistatagresor din Balcani
de
zonelor concentrare,tranzituluiprin StrArltori
l- air.rlii .rupra forlelor.mobilizabile,
comandanrent
insrituiriiun Superioral For{elorde interven{ie
{-;.r.d;riuind necesitatea
[- este!inutdsecretifaldde Grecia
Grecia
d Conu.ntia militari cvaclripartit[: RomAnia,lugoslavia,Turcia,
v

Atntrunirea a Consiliu
clela,A.nkara
: Naliunilor
Societdiii
fa[adeprincipiile
loialitatea
- estereafirmatd
arelocacomodare Balcanice
a in(elegerii -
la noilerealitdli
o in condiliile evolgfiilordepeplaninteniagional
prin incercarea.de^atragere a acesteiaintr-o aliani6balcanicd qi
normalizarea J^iiiior cu'Bulgaria
irr ac€astaperioadd in{elegerea Balcanic6semneazd acorduride
renunlarea ta poliiicarevizionisie.
colaborare cLiBulgaria9i Ungaria
1)' intelegereaBalcanicl - acordc]rBulg?'rta!iut1.e. 193.8)- Salonic
la forldin relaliiledintreele
-r-g;@rrge 1938)- Bled
2) igqelegerea Halcanic6- acordcu Ung?-Il3P3 august
a clutatsdoblindunangajament cdnu vorfolosiforta
al celor2 staterevizioniste
(t) (Z) - f{.omffnia

aF in condiiiiledisparilieitrilareralei
nov1g3gA douaconfertntx
tendinla a statelor
individualistd in condiiiileimposibilit6iii
la noilereaiitali
deacomodare
- seobservd
evenimentelor'
rnajorin desihgurarea
dea interverli

tsaicanicX
DLrpli938tnielegerea inexistenid
- devine
intreGennania-u.R.s's.
dinstateceurmaua fi divizate
- alcatuita

.t
 ,i

-4 -
j

in{elegereaBalcanicl - aparedatorit[necesitagii apdrdriiordiniipolitico+eritorialein Balcaniameninlate

in zonEcdtgi in afaraei. in c..u ce privegtereacfiafaladeo agresiune din interiorulBalcanilornuexistau
divergeglede opinii in,ceea ce privegte o agresiune exterioardapdreadisensiuni privindtranspunerea in ,
practi-c6
a acord'urilr
militare, Riorientarea politiciiexteme a unor stateprecum lugoslavia a sl6bit
9i mai
tnultalian!a.

!,i
*
"q9
 ir![ , l
,l
trlit
i

il,i
1
i,
ii

DIPLOMATIA ROMAI\EAS CA iX .q.Xff L929-L936.

trei gi patru
A. Potiticigi strategiela cumpinadeceniilor
Context:
G crizaeconomicd |g2g-lg33accentueazd rivalitaiiledintremarileputeri
profitddedisensiunile dintredemocraliile occidentale
l- il;;1" ,"uirionirt.qirevangarde
tratatuluidepacemai alescele la
privitoare dezarmare
|t -- ti"r,n"rb incdlcalcdfblig clauzeie
gulluti" , auirecutla mdsuridereorganizare in pofidainterdicliilor
a armatei,
{ - U"g"rt" $t
' -o-
|I
-- - guvernele igi sprijinapoliticalor externipe Germania 9i Italia
inarmare
- e6rturipentru
(_-UniuneaSovietica 1929' 650000desoldafi)
(estimari

I. Evolutia alisntelor politico-nilitare ale Roftxafliei'

- veziMica in(elegere9i in{elegereaBalcanici

II. Rom1niasi Conferintadezsrmdr:ii:

- penrruguvernulroman interdepe.ndenfa dintre doi factori - s9cudlateqi dgamare--
constituiebazapoliticiisaleinternalionale-
0 Geneva- bonferinta2 februarie 1932subegidaSociet[{iiNa{iunilor
discutiilors-audesprins
.?n c,ursul treitendinle:
G dezarmareasubordonatd securitetii (Fran!a)
colective
totaldqigenerald (U'R'S'S')
f o dezarmarea in PfuM(Germania).
invinse
statelor
lo tuturoi
dezarmarea la
siatelor nivelulimpus
\t

pe etape'a armamentelor,
progresivd,
qi o rezolulie,careprevedeareducerea
o esteelaborat6
gi primei
realizarea la
etapea dezarmdrii
coniroluluila intewaleconvenabile
efectuarea
nivelulcelmaidejos Posibil'

{Ltr,Conventiilepentril definite&seresiunii:
un proiectdedeflnirea agresiunii
a supusatenfiei 1933'
6 februarie
$ delegalia U.R.S.S.dela Geneva
in cadrulunuisistemgeneral desecuritate
pe o poziliefavorabillfaiade proiecf"tl
d unelestaremici qi mijlocii,printrecaregi Romaniqs-ausituat
cu atdt mai mult, cu c6tTnacestraportse
Litvinov,u,a cumfirseseel pieientatin raportulPolitis.Aceast4
c6 prin teritoriulunuistatse inlelege
formulasegi definiliateritoriului,sugeritede Romani4in sensul
aceluistat'
teritoriui*uptu cdruiaseexercitisuveranitatea
Romf,niaa semnatla:
limiirofeuniunii sovietice
ai6turidestatele
gi a teritoriului,
f+ 3 iuiie,conu.ntffidefinire a agresiunii
ea a semnatcealaltd
{n a OuU*,impreundcu aliateleei din Mica inleleg"l' $l cu Turcia,
O rLrlrv!
oricareait stat.
U dJnu.ntir, careaveaun caracteruniversal,fiind deschis[pentru
 l. l
ir

l{.
- L-

audevenitnormede conduitai
(: proclamaudreptulla autodeterminare,independenfdqi inviolabilitate
a statelorsemnatare
t_-proclamaulibera a
dezvoltare instituliilor,
indiferent
de regimullor politic Aisocial.

->Conveniiile de definirea agresiuniiau contribuitla imbundtdlirea rela{iilordintreRomdniagi

U.R.S.S.Acceptareade cdtreMoscovaa ,,defini1ieiPolitis" insemnareeunoa$terca de facto a
apartenenteiBasarabieila RomAnia.deoarecese defineadrept teritoriu al pdrlilor contractante
teritoriile aflateefectiv sub controlullor. Aceastanu insemnain nici un caz cd UniuneaSovieticd
recunogtea dejure apartenenfaBasarabiei la statulromdn.

-eDupd aprecierilelui Nicolae Titulescu,semnareaConventiilorde definire-a agresiuniia

contribuit la incheiereaintelegeriiBalcanice,deoarece Turcia a primit astfelacceptulUniunii
Sovietice,intre cele doud !6ri existaun tratatsemnatla l7 decembrie1925,prin careUniunea
Sovieticdgi Turcianu puteauincheiaun acordinternalional fEr6-
consimfdmAntul celeilaltepdr{i.
J

o l8 septembrie 193I Guvernul dela Tokioin urmaunorprobleme socialegieconomice generate

de crizaeconomicd mondial6, a inceputagresiunea armatdimpotrivaChineiprin invadarea
Manciuriei
o Japonia incdlcalcd prevederilePactului Societ6lii
Naliunilor gialealtortratatepecarele semnase.
oGuvemul chineza adresato plAngere la SocietateaNafiunilor(1931), care,larAndul
ei,prin doud
rezolu{iialeConsiliului, a cerutguvernului dela Tokios6-giretragd trupeledin Manciuria.
Ambelecererifiind respinse, ConsiliulSocietifiiNaliunilora hotdrdtsd numeascd o
comisiedeanchetd.
PozitiaRominiei
r porneade la principiulc[ paceagi securitatea erauindivizibile,iar rupereaechilibrului
internalional,in oricepartea lumiis-arfi produs, afectagiintereseleRonrdniei.
- guvernulromAns-apronunlat pentrusolulionarea conflictului.in conformitatecu prevederile
PactuluiSociet6!iiNaliunilor gi ale celorlaltetratatece garantaupaceagi securitatea
internalional6.
e fatddeJaponia .
- poziliedifici16datoritdraporturilor dintreJaponia gi U.R,S.S,(Romdnia cdutasdobiinddinparrea
Japoniei o recunoagterea uniriiBasarabiei. deia Parisdin28 octombrie
Tratatul 1920,Japoniail
semnase dar,din cauzaraporturilor
salecuU.R.S.S., ?ntirzia
sd-1ratifice.)
o fatd de China
- Romdnias-a abfinutde la recunoagterea guvernuluide la Nankinprezidatde CianKai-$i
datoritd raporturilorostiledintreacesta qi UniuneaSovieticd gi Japonia
- iniiiativaunui tratatputeafi interpretat[de guvernele de la Moscovagi Tokio ca un gest
neamical, dac[nu chiarprovocator.
$ fatfide conf'lict
--in viziuneaguvemuiui romdn,Adunareaextraordinard
erachematdsdia imediatmdsurilenesesare
iir
vederea pe calepagnicd
soluliondrii a conflictululin
cortfolmitate
cu principiile
PactuluiSociet5lii
Na!iunilor.
 iir
-i
rl
ir

a
-J-

s-a pronunlatpentruincheiereagrabnicd
G ca orirn pas in vedereaatingerii acestuiobiectiv,Romdnia
de permanenld al
\ ;;il;iili"i'".-irirar, fEr6 condilii politice,caresi poat[ asiguracaracterul
{ incet[riiostilitetilor.
din celedoudstate
l_ Rom6nia{:nu s_aplasatpe o pozilieostilafalddeniciuna
\ -l- s-aalaiuratrezoluiieiAdundriiGenerale d\n24 februarie 1933,princaresecereaJaponiei
in pofidaacesteirezolulii,Japoniaa continuat sd-$i
I ,;-;;raga u6utr din Manciuria, poati impotrivi
;g;;siuneain'rpotrivachinei, far6ca societatea Naliunilorsd i se
I ilil
de sanclionare'
L Ptinrndsuri

B. securitateacolectivi. Rolul lui NicolaeTitulescu

I. Cont e-xtr.tli n t ern sti on ttI :
qirevanqarde.
forlelorrevizioniste
b.r*""t" - venireareginruluinazistla putere- ascensiunea
Fran{a,f=
Britanie,
Marsa
tm:.^hH,:ffJl}:,;:","'.fffhl*"#i?,1-'l*::,,::niriatoristl
UniuneaSovieticdin aranjamenteledesecuritate
l- aucdutatsdatrag6
I alecontinentului.
l- pozitii divergente in ceeace privegteprioritdlile- reducerea
\ armamentelor
inarrn[riisaucontrolului
Germania$dgpmla p6rdsesc in octombrie 1933 9iSocietateaNaliunilor
dezarmdrii
Conferinla

politicade securitatecolectivd-fincheierea-ulo-r mutuald

pactedeasistenld intrecdtmaimr'rlte
{ state,astfelinbdtsd impiediceacliunile.vizAndrevizuirea
granilelor'
qiin primulrAndmodificarea
Itrataielor
i cooperarea cu democrafiileoccidentale versaillez
sistemrrlui
in apdrarea
aveao
urmdreadou[ obiective:- s6 aratelui Hitler cd UniuneaSovieticd
variantdde schimb
reluapolitica
s6-giasigureun sistemde alianlein-cazulin careGermaniava
i>irj,,"o"lt osren,;;;;ilte'de Hitlerin MeinKampf'
la tactica
s-adecistrecerea
Colgresul al VII-lea al Internalionalei.Comuniste
in fapt
partidelor,comttniste,
popular",ce presupunea.participarea
,,fron],,rfui
Sectiialecominternului, impotrlvalasclsmutul.
Ia aclrunite

- 2 mai 1935Paris
pd(ile semnatare eravictimauneiagresiunidin parteaunlu stateuropean'
f in cazulcdndunadintre cu art. 10 al Pactuluisociet6lii
?nconfonnitate
I cealaltd parrese sd treaciimediatla consultdri
I rr-.:..-:l ^ - ^";;j;
| 1 \d !l u l l l l u l .

conventiemiiitarS.faptcearatdca semnatariinu aveauinteniiadea-i

{ - Tratatulnu a fostinsotitsi de o
I ? n a n l i c:r e
ly * . ,^-r.r' ,. *" 1 . . . - * . - .
presiune
ast:pra
t, ilatag.ldintreele ca un mijloc de
l- oru, Franla,cdt gi UniuneaSovieticdapreciau
i \ Germaniei.
 -4 -

fc"horlorraciaincheiaun tratatsimilarcu UltiuneaSovieticd'

l-- Saar
getlqadafi a anexat,in urmaunuiplebiscit,regiunea
I -f
I a reinfiinlatavialiamiliiari
L- a constituitWehrmacht-ul
| 1- a introdusserviciulmilitarobligatoriu
de la Parisun Memorandum, in careaprecia
I t gur,.*ul germana trimisautoriiAlilor
{-
de la Locarno
J iecentul p"actsovieto-francezdrept
o inc6lcarea acordului
\
I Marea Britanie- acelagian, a semnatun acord naval cu Germania,prin care aceastaoblinea
-
| dreptulde a aveao flotd derdzboiegal6cu 35% din tonajulceleibritanice'
I
Abisinieitoamna1935- demersurile
asupra
I ttuti, - agresiune equeazd
SocietaliiNaliunilor
t-
I q.f rlAIIa- a denunfat auocupatzonademilitarizall,renand.
Tratatuldela Locarno- trupelegermane
\ l-!

IJ, EtttolutiaMicii tntelegeri si a Intelegerii Bslcanice,:

despre...
- r'ezicursurile
la +e;e(
cu UrtitmeaSovieticit:tgSz-fiqocieri AiSt
III. Stsbilirearelcrtiilorcliplonratice ftker;P.
au netezitllnvi2l::'^t:L
de definirea agresiuttii,
Evenimentele Conventiilor
din anul1933,intrecarese inscriesemnarea
c"r a
qiMoscova'
dintreBucuregti
uneledintreasperitalile llQvet
- la sesiuneaConsiliuluiPermanent la Zagrebhotdrdsc
desfdguratd
al Micii intelegeri cele
oportunitatea
treistatealel'{icii Antantesi reiarelatiilenormalecu U.R.S.S.
- in mai 1934,NicolaeTitulescu a purtatconvorbiri,peCoastade Azur,cu ministrulde Extemesovietic
MaksimLitvinov,in urmacdrora s-aajunsla un
- RegeleCarolal ll-lea gi guvemulcondusde Gheorghe Tdtirescu auaprobat ceieconvenite, astfelcd la 9
iuriie 1934,un schimbde scrisoriefectuatla Geneva, intre Tituletcu gi Litvinov, consacra reluarea
reluarea
raportunlor
-^^^*,,.i1^. ilor normale
norn')a ?nrrc nele dnni ctate
-^.-"olo intre cele doul state, intrerupte
tnirerrrnfe itr ianuarie
irr ianuarie 1918,
1918. printr-o
nrintr-o decizie
deCizie uni
Unilaterald a

regimului bolgevic.
(-in aceeasi zi cei doi rninigtriau fdcutun sChimb de notediplomatice, avAndun conlinutidentic,princare
l iarit. lor igi asigrauintiegulrespect al suveranitdliifiecdreia de la oricefel de imixtiunein
gi ablinerea
afacerilor interne,
{
I Restabilirea rela!iilor dintre cele doud doudstateera un act pozitiv, apreciatastfelde aproape
ll -t u^.: ,: r ^- :: -^ rt:iiCi
l l t l u s l . l l P\r din R.Omdnia.
I Il

[V" Actiuni vizftndre$lizarectunor pactede securitateco[ectivd

nrenlinerii
f- in vederea printratatele
picii stabilite diferite
s-aucdutat
dela Versailles, formule,
\ intp care.de o r.aie aderen!6, unorpactede securitate
s-abucuratceavizdndincheierea
colectivd. :
I
{
j - ProiectulPactuluiOrientala statpe agenda
diplomaliilor europene ?ntoatdvaraanului

rg:S s-auincheiatpactelede neagres intre Fran{a,Cehoslovacia gi UniuneaSovieticd,la

[-
Ln e g o cie r eacarora;@ldeE xterne ro m6 n , Nic o 1 a e T it r' rie s c u .
 -5-

Ethiopiei (1935-1936):
v. Romanitr$i asresilmenltulieiiftlpCItriv&
context:Acordurttefranco- din 7 ianuariei935
in Tunisia'
deacliune
l Franlaoblinelibertatea
+ Italia in Abisinia(Ethiopia)- frrd declaraliede rdzboiatacdEthiopia 3 octombrie1935
+Marea Britanie - atitudinede cornpromisfali de intenliileItaliei de a atacaEthiopia'
s SUA - nu seimplicddiplomaticimpotrivaItaliei
pdcii,a
pentru

NatiunilorF s-adoveditincapabild de a !preintampina izbucnirea in ciuda

rdzboiului
o.#Societatea
|r op tutuicdE tiopia'membrdaS oc ie t d 1 iiNa iu n ilo ra c e ru t a c e s t lu c ru

AdunareGeneralda votatItaliei:
l- dupaagresiune
asupracomerluluicu armedestinate Italiel
I f- emUargoul
I l- masurifinanciare,prohibireairnportuluide m[rfuri italiene
| { - emUargoulasupraexporturilorde m[rfuri catreItalia
ajutorului
organizarea mutualintre![rile careadoptau sancliunile
{ l.
nuaufostinsoiitedeernbargoul
sancliunile asupra petrolului.
f-
de produse in
petroliere
| - RomAniasenumdraprintreprincipaliiexportatori
intreguluiexportromdnesc in ltalia
f ttuti.- 70%din valoarea

a fostproclamatimplrat al Ethiopiei
f+ e mai1936,regeleItaliei
{ eqecul,a votat
IO + iuti. acelagian, SocietateaNaliunilor,recunoscAndu-9i
- ridicarea sancliunilor.
Naliunilor I iulie1936,NicolaeTirulescu a avuto atitudineintransigentd faldde
+la gedinla Societ[1ii
ostilimpotriva
.ui. ,. manifesraserd
ziarigtiiitalieniprezen!i, impdratuluiEthiopieiHaileSelassie'

romdn,carea cerutpe un ton categoric

.,rreacliadiplomatului evacuarealor din sal4 a creato situaiiede
criz6in raporturile pdndla declangarea
romAno-italiene celuide-aldoileardzboimondial'

Vn,Eseculpoliticii de securitstecolectivd:
nnn*owf,.
Yl4llss

- 7 martie1936,tl@_g@au ocupatzonademilitarizatia R.enaniei'

repudiaprevederile Tratatuluide Ia Locarnodin 1925,careprevedea in mod expres
[i Geomania
-t*t"l"btlitaiea granilelor
tr occideniale.
i
g*"L a ridicatun protestformal
it
Io MareaBritaniea acceptat faptulimplinit
comisde
energicactulde agresiune
i+ Statele$,{iciitntelegerisi tnteleeeriiBalcaniceau condamnat
\ G.*uni;, in qedinla Consiliului SocietiliiNaliunilor
 - o-

WJ. Diplonnatia romAnesscd $i rdzboittl civil ditx Spenia:

-Spania:iulie intr-unrdzboicivil.
1936confruntdrilepoliticedegenereazd
au sprijinit grupareacondusdde generalulFranco
Democratiileoccidentale- au adoptatpoliticade neintervenlie.
ia a aderatla

R[zboiul civil din Spanias-a internafionalizat

Germaniei, Italieigi a unorvoluntari in sprijinulgeneralului
Franco
@implicarea
Briglzilor Rogiiinfiinlatedin iniliativaIntemalionalei
6) constituirea aflathin subordinea
Cornuniste
- Kremlinului,carea suslinutguvemulFrontuluiPopular'

VIII. Romdnia si Conferinta de Ia Montreux (1936):

/-- contextul international - egeculSocietE{iiNa{unilordetermintd in
gi altestatesd ceardmodificdri
- gi incheiate'
convenfiile
I tiatatele
I
de la Lausanne,
definitde Conferinla nu mai
| - regimul StrAmtorilor X{6rii NeeI9, a$acumfusese
corespunde nici gi
Turciei
intereselor nici celorlalte
intereselor
I tdri semnatare'
I
turc din,trirnisdsemnatarilorConventiei princareii
de la Lausanne,
\ - l1 apritie1936- notf,suver.nuiui
unui nou statutal StrAmtotilot,care si garantezeinviolabilitatea
I invita'sd participela nesocierea
turc
I teritoriului
oficialal guvemului
al demersului
ui-cggc-te-gul"t_g_gi1lm sdparticipe
turcai a acceptat la
| - nomaniaa.rgQllng$
ln.go|i.,ir.p'op*.,tindnd];am;d;]nia;e;u|Roin
I si Oerelatiiiedeprietenie ce legauceledoudstatein cadrulinlelegeriiBalcanice.
efectivd
\,

Conferintade !a Montreux 20 iunie"-20 iulie

controluluisdu asupraStrdmtorilor,ceea ce venea foarte mult in

l + Turgla doreareinstituirea
I
I intdmpinarea or
interesel
I
sauchiar
{* ijgtgggt Swtggge, unnEreas[ facd din l,{areaNeagr5r.inlao rusesc,prin restrAngerea
! anularea derdzboialeneriveranilor'
intrdriivaselor
I
n o
maritimd,a dorits[ pdstreze
u S{areaBritanie- interesati
formdoarecare
liniilorsalede comunicalie
de protejarea
decontroiinternaiional, Comisiei
prinmenlinerea Strdmtorilor.

la Lausanne'
demilitariza'ie
l{--T'ut.ciadreptulde a reinarmazonelece fuseserE
t.-
9idenaviga{ie
{- principiullibert6{iidetnecere
l
I.
de comen{n{e reeriveranilorpr.lteautrece prin stnarntori
(; vasene
 -v-

- vaseleclerdzboierausupuseunor restriciii
ceputeau
al neriveranilor in MareaNeagrd
p6trunde erade l5 000tone.
@tonajulmarim
6) puteautrecein MareaMediterand cu un tonajde 30 000tone,cu condifiaca
\-/ riveranii decdtcdteunul'
vaselelor s[ nustrdbatdStrAmtorile
in lr{areaNeagrdera de maximum20 de
a flotei neriveranilor
@ duratade stafionare
zile.
deoptzile,cu posibilitatea
cdtreautorit[fileturcegti, dea fi ridicat
@ preavizuldetrecere,
la I 5 zilepentruneriverani.
la fel qi a submarinelor,
interzisE, cu
0trecerea
excepfia
avioanelor militareera cu desdvdrgire
carei;i aduceau
riveranilor vasenoi'
se aplicauin timp depace.in timpde.rdzboi,in eazulin careTurciardmAnea
- prevederile
intervenlau
neutr6, carepractic
restrictiimasivb, cu blocarea
echivalau StrAmtorilor.

insemnltate:
Turcielli aletJduni!-SovieticeavAndin vederepdstrarea uniteliide
1/l Romaniaa spr'rjinitplgzulgril,
I acliune Balcanice.
ainfelegerii
I
pe caleanegocierilor, reuniuniide la MontreuKau reprezentat
hotdrarile o
I o cniar dacdau fost adoptate
(cel
importante de
deoa.ce la integrat
Lausanne), versaillez.
sisternului
I ,"u-i,ui;;unuia din trataiele
pe termenlungaleRomAniei, caredoreaca'in
1 I notararitede la Montreuxputeauprimejduiinteresele
\ ;#';;;;ilr. sira*ioriresdrdmanldeschise pentrua putea primi sprijinde la alialii 9i a evita
occidentali
I situaliagravdcucares-aconfruntat in primulr[zboimondial'
I
| o Si ne u r u la La$ajob!inutdeRomA n ia la @a c o n s t a t in in t d rire a le g d t u riid e
in,eleeerii Balcanice.
i. i molicir.contolidarea
lrrlffii;,

IX, Pr oi ectul psctr'tlt'ti Tit ulesctt-Li tvi rtov:

6 NicolaeTitglescua negociat incheierea unui pactde asistentd mutual[cu u.R.Ll. ca o
a pactelor qic?hoslovaco-sovietic'
I continuare tanco-sovietic
I + Necesitatea pactului mutual6
de asistenld cu Uniunea Sovieticdderivagi din naturaraporturilor
cteunasemenea Pact,fie cd Gernmnia pornestetm rdzboi
I ;;;;;;;;'lii[iJ"l.ilRo,,uania ari nevoie
lZonn'aU.R.S.S.,'fie cdaiunseIa m acordil ea"'
ruso-germand prinurmare'
trebuie, sdnegdseascd dejaalialicu U'R'S'S'
I o Rpropierea
deNicolaeTitulescu claseipoliticedinRomania.
nua intrunitunanimitatea
t s Solutiaaleasa
\
@(.-considerac[RomAni4fE'u.1TTj:li11:'.:i:',:y1'u::::'::':l1*::i'''.
germandecel ungar.
revizionismul
pentrua separa
spreGennarua"
indrepte
- adreseaz|o interpelare lui ltlicolaeTitulescu,in careigi exprima
parlamentard
incheieriiunui acordcu Sovietele
fali de perspectiva
ingrijorarea 9i deschiderii
denord-est
gianiielor AnlateiRogii'
pentrutrecerea
socoteaUniuneaSovieticidreptcel mai marepericolpentruexistenfa unitAlii
Rominiei,ginuputeal5saaplrarea granilelorei ?nseama armatelorsovietice'
 -8 -

M. su sfi ne lin ia1uiTitulescu,acestapr imin d in iu lie 1 9 3 5 d e p lin e p u t e rip e n t ru

I unuitratatdeasisten{d
incheierea mutuali cu UniuneaSovieticd.
I
I
II
I t Negocierile tn primdvara
incepin i935 dar suntintrerupte anului 1936,la solicitarealui Litvinov,
/ motivulinvocatde demnitarul fiind
sovietic campaniileantisovietice
ale unororganiza{ii
deextrema din RomAnia
dreaptd
I
\
I
/ + NicolaeTitulescu- deranjat
deaceste giconvins
manifestdri denecesitatea
pactuluicu UniuneaSovieticd,
s-
L a intors
in fardla inceputul
luniiiuliei936,ameningAndcu demisiasa.

cR egeleCarolal Il-leagiprimulministruGheorghe
Tdt[rescurespingdemisiaredactezi
un document
alepoliticiiextemea Rom6niei.
suntfixateliniilegenerale

I
incheieriipactuluiintreFran{agiMicaingelJgere
necesitatea impotrivaoricdruiagresor.
incetareaatacurilorpreseiromdneimpotrivatuturor statelorstr6ine gi, in special,contra
lor inteme,indiferentdaci politicalor extemd
regimurilor
concordasaunucu politicaextemiromAneascd.
l incetarea de presicontraU.R.S.S.
atacurilor gi combaterea intern,publicarea
comunismului de
articole apronierii
favorabile deU.R.S.S.

+ 21 iulie 1936,la Montreux.NicolaeTitulescugiMaksinnLitvinov au convenitasupra

principiilor
de
bazAaletratatului
deasistenti
mutualdromdno-sovietic
- celedoulpd(i $i acordd mutualicontraoricdruiagresor
asistenld european.
- punerea
in aplicare atuncic6ndFranlaarfi intrat?nacliune.
sefEcea
- Articolul3 prevedea:,,Guvemul U.R,S.S.recunoagte c6, in virtuteadiferitelorsaleobligaliide
asistenfa"
trupelesovieticenu vor puteatrece Nistrul
niciodati frrd o cerereformaldin acestsensdin
palteaguvemului regalal Romdniei, la fel cum guvemlrl regalal RomAnieirecunoapte cd trupele
romdnenu vor puteatreceniciodatdNistrul ln U.R.S.S.fbri o cererefonnalEa guvernului
u.R.s.s.". F
- Articolul4 se menlionai,,Lacererea guvemului regalai RomAniei,
trupelesovieticetrebuiesd se
retragiimediatde pe teritoriulromAnla estde Nistru,dupdcum la cerereaguvernuluiU.R.S.S.,
trupele
romdne trebuiesdseretragd imediatdepeteritoriulU.R.S,S.
la vestde Nistru"'
ca.prin menfionarea
b considerat Nistruluica frontierdintre ceiedou[ [dri,RomAnia a
bfinutrecunoa;tereaapartenenlei teritoriuluidintrePrutgi Nlstru la Romdnia.El nu
a intuitnaturaduall a politiciisovietice,fiind convinscd Moscovaa devenit, dela
j

inceputuldeceniuluial patrule4 un partener credibil

in viala care
internafional5, ?gi
respecta pe
semndtura actele juridice.
1
: s De indatdcea aflatdespre
?nldturarealr-riTitulescudin fr,rnteaMinisteruluiAfacerilorStrdine,Litvinov
a declarat
c[ acestact,, ', astfelincdtpactulde
asislenldinteceledou6.state"nztmai estede actualitate" .
 t

-9-

X. inldttn'areolui Nicolse Titulescudin guvern:

deministrual AfacerilorStrdine'
+ La29augusti936 - NicolaeTitulescua fostinlocuitdin funclia
cauze:
1.d eor d ini ntern:
saleconducerea a Romaniei;
politiciiexterne
(i dorinlalui carolal Il-leadea preluain mdinile
carefusese
regale, desconsideratEdeTitulescu;
l_ *uneurel.carnarilei
I. Brdtianu,constantinArgetoianu, A'c' cuza' octavian
l- ostilitateaunorlideri potitici(Gheorghe
I Gog4Comeliu ZeleaCodreanu);
l- relatiilepersonale tot mai tensionate intre ministrulAfacerilorStrdine(Titulescu)9i pre;edintele
\ deMiniqtri(Gheorghe Tdtdrescu) etc'
Contitiutui
2. deordin extern:
intemalionale'
situaliei
evolutia t
[-
Naliunilor
Societdgii
\ - criza
{ - esecul securiteliicolective
sistemul
I
l- egeculplariurilorde dezarmare
Italiei9i Poloniei'
Germaniei,
peplanexterndinpartea
[- ri,u,.r.u - adversitdli

guvernuluirdtdrescu,ill vedereaconsoliddrii
o inl6turarealui s-a produssub pretextulremanierii
PartidulNafional-Liberal'
prin orlg:;rrr, (*inir,rul Afacerilorstrainenu fEceapartedin
cabinetului,
opiniapublicd,interndqi interna!ional6'
R fostioaro exilicaliepentru
unuit" putere;.
 PoLITICADE ACoMoDARELANOILE REALITATIINTERNATIONALE

1. Context:
lui Titulescuf-
- dup6schimbarea victor Antonescu - ministrudeexterne
neschimbatd
rdmAne
[- primelelunipoliticaextemda Romdniei
{ contextulinternational:
I initial secontape sprijinulFranleigi Marii Brita'ii
-. Guf-
ulteriorf- e uerrnanlel
presitiniel
le
preslLlnle P€trur' cereale
Germani ei : petrol,.
-l- maghiar,bulgar
ievizionismul:sovietic,
Micii inlelegeri
{ - disParitia
zond
9i MariiBritaniipentruaceastd
al'Franiei
l--int.r.rul scdzut
=> accentueazE izolareadiplomaticia RqmAnigi
de
raportului forle peplan.u,op*n obligdRomAnia la noilerealitiii
sdseadapteze
+ schimbarea

extremeidrept* pe fondulpoliticiiconciliatoriste occidentale

0 ascensiunea
l- victorialui Franco
(Pactulanticomintern)
l- A*t Berlin-Roma-Tokio
- incheietratatedJprietenie
0 Iugoslavia cu Italia9iBulgaria=> sfAr$itulMicii in{elegeri
- l2 rnartie1938
t Anscl{rss
+@ - Germania primeaRegiunea Sudetd

taPl€it?bri€ {938
1 irsitriiiiatutuiiehoiionac'
statului
Acordul de la Miinchen: - sfdrgitul
('Germania - regiuneasudetd
/ Folonia- zonaTeschen
l.Ungaria- partedinUcrainaSubcarpaticdo
=> frontieracu ungaria se prelungeqtecu 50 km'
semnificativicare cere
(po(iuneaanexatdincludeah.iuru*u[qul istoric cu o populalieromdneasci
refuz[. In paralelare loc o
ocuparea acestuit.ritoriu J" c6trerom6ni.GuvernulAimand cdlinescu de
de Mihail odoriciucce aveain vederedesprinderea Maramuregului
migcare secesionista
porliuni)"
acestei
Romdnia pialipirear""onJura cu apararea
u"r.i"..crupul Gen.Mota5- ins6rcinat

I
l,
in!ar[f-asasinarealuiCo
' rn e lia Z e |e a Co d re a n u g ia l3 le g io n a ri
ca
int.tpretat un gestostii Gemaniei
l-
 .t

I 938Ateaa - Conferlnta Statelo

la Atenasuntpur formale
semnate
- protocoalele
context:
dupi dezmembrarea
f - iVticaintelegere- inexistentd Cehoslovaciei
dinstateceulrnaua fi divizateintreGermania-U.R.S.S.
l- tnl.t.g.iea"Balcanicx-alcatuit[
0 Cehoslovaciadisparef-Cehia- protectorat
{- Slovacia- statindePendent
incorporatade Ungaria
L- putt.u de sud-

unuistataliat
f- disoaritia
l- pieiOeprincipala
sursideaprovizionare pentrunevoilemilitare
l- Ungutiumanifestl o tot mai politic6
pronunfatd revizionisti
=> frontiera cu Ungaria se prelungeqte cu 50 km.
Armand Cilinescu decidemobilizarea unorcontingente in regiuneade N-Vest.

Tratatul economicromfino-german:
l93g-1939- Gemania asupra
presiuni
- exercita Romfiniei derelafiieconomice
pentrustabilirea
dePetrol9icereale
- interesatE
pozifiaRomAniei- leg6turieconomice
CuGermania suveranitliigi independengei
pentrupdstrarea

0!
a Rom6niei
economicd
unplancevizasubordonarea
f@ Germaniaavanseazd
i"t"'*r.'Reich-uluif
:;,ix?:x'iilff ;n:#ii":ff:li:i'"'
il'#li;lJffi
{ (- exploatarea pddurilor
subioluluiromAnesc,
in comuna resurselor
I
p solicit6(:creareaunorinteprinderi
[- zoneliberein porturi F
germane
mixtesauunitd;ieconomice tn R.om6nia

g Fartearom6n6propune ce vizacaobiectivele
un contraproiect laturastrict
germanes6nu dep6|eascd
economic6

i I{.eicFi-ul

pdndin 31marie1944
f,-valabilitate
l- nuseprevedea a frontierelor
o garantare

-i. Cazul Tilea

Vireil Tilea-fmin.romAnla Londraafirmdcdlui ArmandCdlinescuii fuseseadresat un

Reichuiui
iultimatumdinpartea privind economice
relaliile ;i cEin cazde
va ioc
avea ocupareaRomdnieide cdtreReictr.
[,respingere
 - 3-

:) intruniredeurgen!6a ForeigulQlfice-ulg[britanicceincearcd unuifrontunit

constituirea
Romdniei
Gentrueliberarea
[;;;;i presa menlioneazd
internalionala gtireapeprimapagina
iarTileaestechemat la Bucureqri
l- a;;;;;"i romanddo dezminfire
tt****l,p
uUunaonarea a Fran{ei9iMarii Britanii
politiciiconciliatoriste
_H[.Fran1a,.u'ut6dispus6s6acordesprijinRomfiniei

GafencutrimiteotelegramiAmbasadeiromdnedinParis
1. Rom6nia 9i independenla
estegatas6-9iaperehotarele
unei
2. exist6pericolul germano-maghiare
agresiuni
3. Romdnia se fereqte Germania
sbprovoace
4. Inteprindereaunor pentru
acorduri inarmare

dinpartea
ameninldrii
cregterii
I vin pefondulocupdriiCehoslovaciei Reichului

franco-britariice
31martieBucureqti- propunerile
pentru
desecuritate t:tt:l: celemai
9iPolonia,
RomAnia expuse agresiuni.
uneipotenliale
- garanlii
romflno-polon

statuluiromAn..igi exprimdacordulde principiuinsdvalabilitatea

trapriliees[ trimis rdspunsul
actuluis6fie extinsagiin ceeace privegteo agresiunefin parteaungarieiqi Bulgariei.

$tuatia Rornfiniei

fi. tratatdealianldcu Polonia - statcedorea mentinerea unorbunerelaliicu Germania

degaranliifranco-britanice ftrd a trezi R.eichurlui
suspiciunea
)i. urrat*. obiinerea
{ i. la u..rtegarantiiputeauparticipa si altestateinclusiv Germania
ci sd
garanliile apari ca o inifiatvdexterioard Romdniei
[4. solicita
dispoziliaoficialda guvemului Romania:
MariiBritaniicareurmasdspr'.'jine
10apriiiecomunicat[
oriidreiagesiunisau ameninldri
oricirei de atAt
agresiune, impotriva
,,impotriva
c6t9iimpotrivaintegritelii
indipendenlei, teritoriale"

- i r :,, ,;, ,' ,*

1:.i l -.tr- ,,
,: :..'. '' - :,i " ''i
-' , " i rL i
 :t,.

-4 -

Garan{iilefranco-britanice
fi. caracterunilateral
12, nu angajaureciprocitate
{ 3, in
suport cazul unuiatacdin parteaUngariei(nugi a U. Sovietice)
| 4. garantatd
independenfa nu giintegritatea
teritoriald
(*5. suntacordatain funclie de
situalia la Mediterand(pozilialtaliei)
- aveaumaimult valoaremoralddecdtpracticd nefiindinsotitedeactiuniconcerete.
militare.

6. RomAniasi Pactul Ribbentrop-Molotov:

+ vara1939- negocierianglo-franco-sovi - realizarea unuipacttripartit

- intrdin impasin momentulin caresepuneproblema ca trupelesovietice
sd
tranzitezeRomAnia gi Polonia
in unei
cazul agresiuni germane
I U"rci* Lituinoususlindtor europene
al securitdlii esteinlocuitcu k-ceslav-ndglg&g
l-
peMolotovprin vonder Schulemburg,
| + ren BiUtenfigpp inforrneaz6. ambasadorulgermanIa
I Moscova cd,,intreGernania gi U.R.S.S.
nu existdconflictdeinterese"
,| - aveain vedereincheierea unuipact deneagresiunecu URSS
\ + 20 august personal
- Hitler seadreseaz6 lui Stalin- cerAnd
incheiereaimediatda unuipactde
I .neagreslune a
I r 22 august- negocierilesuntanglo-franco-sovieticesuntintrerupte
i + 23 aueust1939-.;g.$tesemnatPactul de neagresiune sovieto-german
v
I t. pa4iteseobligEsEseab[inddela oriceactdeviolenf6
l parteestesupusd
agresiuniiuneiterte - cealaltdpartenu intervine
lZ. dacao r'i'it!

Protocoluladitionalsecret:- delimitareasferelorde influentd

[. StateleBaltice:Finlanda,Estonia,Letonia,Lituania
{2. Polonia
13.Rom6nia[-parteasovieticd- interespentruBasarabia
[- parteagermanl - dezint6respoliticfa!6de acesteteritorii

25 augustllitler - transmitelui Mussolinicd in urmapactuluiposibilitateade intervenliea

Romdnieiincazulunuiconflictesteinexistentd
Protocoluladilional secret-imparlireasferelorde influen{d

- Art,3- referire
la RomAnia - "zonddeinteres"(2
infelesuri)
economice
influenfelor
exercitarea
{'1. (pt.
germani)
{-2.zonadeocupalie(pt.sovietici)
 - 5-

t teatrul Polonez:
G 1 septembrie 1939- atacarcaPoloniei - b6t11iafrontierelor(3 zile)
forlelorpolonezespreVargovia
)- retragerea
28 sePtembrie
1- capitularea 1939
L-;;il];il n.,tiun.pactulde asistenfdmutualdcu Polonia- Anglia, Franla, dominioanele
- declardrdzboi Gemaniei(Funnywar)'

n
o InnuenteasuPra
- ProclamI neutralitatea

U. Sov.ocupaparteaPolonieiprevdzr,rtd in Protocolul adifional secret

- 17-lg septernbrie
=) frontieraseprelungegte cu 150-200km oferindsovieticilor 2 posibilit6!ide a pdtrundein
d
lard - in lungul Pritr,,lut sauSirettiltti' pe linia Prutului
careesteconcentrat6
G guvernuldispunedizlocareauneiarmatedin vest
\- ut. loc o intdiirea dispozitivuluide la 'S'de Dtutdre
/ - 2l septembrie A. Cdlinescrzesteasasinat
Romfutiei:neutralitate
\ - in *rut ataculuigermanasupraPoloniei- pozilia
sefdceala
in planurilemilitarealecelordoudstateiar interven[ia
nu seregaseqte
l-';i;;;':;;;; onurcs,,
\ cererea statuluiatacat
Rominia[- nu int.ruineins6permitepolorrieitranzitulmaterialelorde rdzboi9i al tezaurului
-l- Gentaniei
deschidegranilapentrurefugiali- nemullumirea

8. Actiuni aleRomAnieiin perioadaneutralit[tii'

unuigloc-alN-euld-!-a'r
constituirea
incearcd
- sf, 1939Romdnia in Balcani
puteaconstituinucleulviitoruluiBloc
Balcanicd
- tnlelegerea
la

[ trugoslavia - favorabi16
{l Turcia- favorabild
- punecondifiacaTurcia's6 facdpaftedin Inlelegere
{_Grecia
2 3 o c t o m b ri e l g 3 g e ste e l a b o ra tpr oiectul- pr eveder i:
(i. neutraiitate
)2. asisteniE mutual6
13" mrdsurileconornice
t,
(-4.colabonarernilitar'6
- areun caracterdefensiv
- primeqte consim{SrnAnt din parteaalia{ilor
dintrestate
Ug:f- rivalitatea
{- politicarevizionistd
f, opoziiiaGermaniei,U.R.S.S'

:> egeculproiectului

. -1
 A INTEGRITAIiI TEzuTORIALEa notr4A511et
SFARAMARE

I. Context:
9i nrilitard
Romaniaf-situaiiede izolarepolitico-diplomaticE
liPsitade sPrijinextem
1-ftamantariqi tensiuniinterne
frontierelor
de aclionamilitarpentruapararea
L;;;;oribilitut.u

I singurXsolufie- apelulla Germania

anglo-franceze
GuverneleTeidrescugi Gigurtu(--renunldla garanliile
t retragRomAniadin SocietateaNaliunilor
(; eolaboreazdcu Reich-ul
rpella diplomatie
Germanieiin spaliurromdnesc - pc. strategic)
(Transilvania
searein vederecointeresarea ceRomania
dup6.
s6garanteze
lui A. Iritter - Germania-dispus6 rominesc
spaliul
caror _ trimitescrisoare
raspundefavorabilcererilorteritorialealeUngarieigiBulgariei
itorju-guvern.(semnal)
tisem it -s e mn a lc a Ro mA n ia s e in s c rie in t e rrd in ! a v re m l l
va stabiliirelaliicu Romdnia dupdceaceasta igi va restabilirelaliilecu vecinii
Hitlerdeclarlca Germania
gi uniuneasovieticiexistdnd chiaro competi{ie intreceledoua
vara1940- totulsedecideintreGermania

ItrCedareaBasarabiei:
la relaliilecuRominia
- vara1g3g- nrartie1g40nu existanici o referire
. @ g . u g 3 g r 9 si u n e so vi e to -g e rma n22august|g3g.sovieticiiob1inm An[liber 6 i npb.Bas ar ab

P*[ Molotovpunepb. Basarabiei in SovietulSuprem

Romaniaestesin$urulvecincu careareo pb. teritoriald
suntdislocate3 annatela granilacu RomAnia
german)pretenliileteritoriale:
(!l u'r'e:EqMo:lotov f- comunicdlui schulemburg(ambasadorul
Bucovina(germanii doarN' Bucovinei)
acceptd
t Basarabia despagibire
gi drep.t
(nu arepretenliiin Basarabia)
(SsUgl@@l.gfreafinndpoziliaReichuluidin 1939
i-*[-aten1ioneazdcdGermaniaareintereseeconomiceinzond
l*rororou-icererezorvarea problemeid6ndnoteurtimativeprinGtr. Davidescuprivindcedarea
bs gi NorduluiBucovinei- tn cazcontrar- intervenliaarmatd
{-g.rrr"Uiei
\

Basarabiei- condilii eliberarea

o anexarea in 4 zile cu ldsareaarhivelor
Gzu !]i su n tti l mi q i laPr utpentr uaseasigur acanusescotlucr uri
) - r,ogorg*anifestl pretenliiteritoriale
la sprijinulsovieticin cazulunui
1 Gi*"ii _regeleanunldcdva apela
refuzdin ParteaGermaniei

.' i
*t'
 -L-

III. CedareaCadrilaterului:
- transmite
la Bucuregti) a granileicu
decizialui Hitlerderestabilire
f- : t iulie 1940Fabricius(min.germ.
-
Bulgaria(terit.
din 1913) - judeiele
Durostor9i Caliacra
\
1- Convorbiri romAno-bulgare - Craiova
sprijiniiide gennani bulgariinu facconcesiinicimacarasupra unorzonedominate deromAni
\- qtiindu-se
I
{ - Tratatul de Ia Craiova7 septembrie 1940estecedalCadrilaterul(schimbde populafie)

IV. Cedarea N-V Transilvaniei:

- ianuarie tg40 - convorbiri la Roma intre delegafiileromdndqi maghiard(Raoul Bossy)

in careseafll Romdniapentrua cereteritoriidecAtdac6:
0 Ungarianu va profitade situaliadelicatd
teritoriifEr6lupt6
f- instrdineazd
{--minoritateamaghiar6ar fi ameninlatd
la TumuSeverin
+ Au loc negocieri - seblocheazl r
o Obersaliburg- -finteresulgerman estedisputaromAno-maghiard de pirlile implicate
sd fie rezolvatS.
ldirect, ngmai in cazcontratfiind nevoitasa trangeze problema impiedic6nd o
se qtieunde se va opri".
l.eventualdintervenliesovieticacare "nu

C gitler traseazd granilaastfelincdtsi menlindo tensiuneintreceledouastate

l- ,our. paftea Trinsilvanieigi Criganain totalitate(43.500km2;2,6 mil. locuitori)
de participareala rlzboi va contala rezolvarea
sfArgit pb.transilvdnene
l*-f"it.i suslinec6in funcfie

Diktatul - sovietici

+ teritorialsepierde34% dinsuprafala statului

+ plpulglig: f- 6.8 mil - intrd subautoritatea altor state
activd r
l- ZIW din poPulalia
L sutedemifde refugiali,deportdri,asasinate, sdrdcie.
confiscdri,deznalionalizdri,
l. . d p Xr a r e
(--sepierdecapacitatea de reacfiemilitard- tdiereapodiguluiTransilvaniei
)- graniieledevinextremde vutrnerabitre
'l- sepierdeun numdrimportantdepersoane mobilizabiie
i^AN..
k nouainrap;are geo-stritegica
- sepierde reduitul MasivulCornegti,Cadrilater
transilvenean,

2. Econornia
f- sepierdterenuriarabiele, pdduri,p65uni,bogeliimineraie
1-resurselede aur,argint, plumb,zinc
cupru,
{- estedereglata funclionareaanumitorintreprinderidatoritalipseide materiiprime
gi agricollscaCcu 25%
l- producliaindistriala
I suntrupteciile de comunicalie

3. invdtXrnAntsi cultur6
{'jijniversitelilede la Clui qi cern[u1isuntmutatela Sibiurespectiviaqi
(- teatre,filarmonic,muzee.

ii
 -J-

o;H.u-iscdri
de stradd,greveprin carese solicitdrezistenlaannatd
l- nuu.*ul bigurtusedovedeqte incapabils5le stdpdneasci
intemd
L- Lutol II nu mai poatecontrolasituafia

5. Politice
au Gspdnditun manifestprin caresecereaabdicarea RegeluicarolII
n,.pt.*brie 1940,legionarii I'c' 9iHoriasi'rain
Brdtianu
I 2-4 sentembrie lon Antonescu- intrevedericu Iuliu Maniu constantin
vedereaconstituirii unuicabinet de,,uniune nalionali"
cu formarea noului guvern
I 4 septembrie- Ion Antonescuesteinsdrcinat
- investitcu "depline puteripentru conducerea statului"
\; ;;;;iie
dizolvate Corpurile legiuitoare
- ;rp;;atd Constituiiasi aufost r r-,-^..1^ ll^Ll:^ll\
Abiicarea lui Carol II (nu folosegte.formula
^ ' "abdic")
[\ 6 septembrief- jurdmAntul in calitatedeRege
J-p,ilip;i. rnogtenitorlvlihai a depus
pe Iou Antonesctt cu puteri depline
l- il,flfr"ff reinveste;te