Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Anul I Master
Semestrul I, an universitar 2017-2018
Analiza indicatorilor statistici oferă o serie de informații utile privind particularitățile
fenomenului observat. Compararea valorilor obținute după anumite criterii oferă posibilitatea
orientării etapelor următoare de prelucrare matematică în vederea determinării legii de variație
a observării și caracterizării ( în acest caz : tendința de distribuție a vitezei pe artera de drum
monitorizată ) tendințelor specifice șirului de valori.
Sunt însă situații în care pentru o evaluare corectă și în scopul obținerii unor date
primare cât mai credibile, necesare modelărilor de trafic, acest gen de evaluare statistică nu
este cel mai potrivit și dă naștere la erori de proiect care au repercursiuni asupra acțiunilor de
normalizare a traficului.
Îndeosebi când eșantioanele de date provin din observații discrete, ce au fost efectuate
în perioade de timp dispersate de-a lungul unui an calendaristic, sau în cazul necesității
identificării tendințelor de macrofluctuație a traficului, gruparea în clase de distribuție a
șirurilor de valori, constitue o etapă obligatorie în evaluarea eșantioanelor de date.
Aceste tendințe constitue și un bun indicator privind legea de distribuție probabilă, care
modelează cât mai fidel evoluția parametrilor măsurați.
Ordonarea și gruparea datelor, se face prin distribuirea acestora în clase de valori, care
cuprind toate rezultatele observației sau măsurătorilor efectuate, ce se încadrează într-un
interval de mărime impus și corelat cu volumul de date disponibil.
Numărul k de clase în care se grupează valorile supuse unei prelucrări statistice se
determină funcție de mărimea n a eșantionului. Relația recomandată pentru determinarea
numărului de clase este:
Din valoarea calculată cu relația (21), se extrage partea întreagă, fără a se efectua
rotunjiri inferior sau superior, indiferent de tendința părții zecimale.
Pentru un număr redus de date (sub 25 de valori), gruparea în clase este puțin
semnificativă, suplimentul de informație obținut fiind neconcludent.
În cazul în care setul de valori este relativ ridicat (>100), este recomandată pentru
determinarea numărului de clase relația:
.
1
k1 4 0,75 n 1
2 5
(22)
n
k2 . (23)
5
xmax xmin
a , (24)
k
unde : x max - este valoarea cea mai mare din șirul ordonat de date;
Intervalul unei clase va fi deci mărginit de două valori: limita inferioară și superioară,
care se determină cu relații de forma:
j 1
l infj l sup ;
(25)
j
l sul l infj a j ,
unde j 1,..., k reprezintă ordinul clasei.
j 1 a .
a
l cj linfj (26)
2
Modul de variație a unui fenomen analizat prin evaluări statistice este dat de indicatorul
fecvență de repartiție. Sunt două tipuri de frecvențe care oferă informații distincte privind
comportarea șirului de date :
f j nj . (27)
Raportul dintre numărul de date conținut în clasă și numărul total al datelor din eșantion
reprezintă frecvența relativă. Se determină cu relația:
fj
f rj . (28)
n
f
j 1
j n;
f
j 1
rj 1; (30)
f
j 1
pr j 100%
r
fcq f q ; r 1,..., k ; (31)
q 1
1 r
fcq f q ; r 1,..., k ; (32)
N q 1
-frecvența cumulată procentuală, exprimare mai aproape de domeniu statistic decât cel
al probabilităților, este dată de relația:
1 r
fcq f q 100%; r 1,..., k . (33)
n q 1
După cum se poate observa indiferent de modalitatea de exprimare cantitativă (numeric
în valori absolute, procentual sau în valori relative), repartițiile sunt identice ca evoluție
pentru fiecare frecvență caracteristică (absolută și cumulată).
n
h n
Media armonică(h) 56.082 1
x
h/km
i 1 i
1
Mediana de sondaj(Me) km/h 55 Me xn xn
2 2 1
2
i1
Mr
Mr =57,194 n