24 TEOLO GI A DO G M A'TrcA ORTOD OXA
acest contact, primitorul Tainei intrtr in legtrturtr directa, initiall sau sporittr, cu
l{rlstos 6i cu comunitatea Bisericii, ca trup al Lui. De aceea primitorul Tainei igi
mlrturisepte credinla direct in Hristos, pi preotul, strvdrEitor al Tainei, il prezinte pe
I-lrlstos ca fiind cel ce-gi imptrrtlqegte harul Stru. Hristos insugi S-a folosit de tintr la
vindecarea orbului, dar uneori a vindecat gi prin atingerea directi a celor bolnavi
de mAna Sa, Legtrtura directi in care e pus primitorul Tainei cu Hristos o arata cu
deosehita claritate mtrrhrrisirea credinciosului la primirea Euharistiei. in aceastd
merurlsire credinciosul se adreseazd direct lui Hristos, artrtdnd convingerea ci El
lnsugi il imparttrqepte cu trupul Sdu. Prin cuvintele preotului:
r'impirttrgeqte-se robul
[rl Dumnezeu (N)" preoful constate numai acest fapt. Preotul nu se interpune intre
I'lrlstos 6i credincios, ci prileiuiepte intilnirea lor. Aceasttr constatare despre lucrarea
cllrectd a lui Hristos prin acordarea harului Stru o face gi episcopul la strv2rqirea hiro-
tonlel $i preotul in Taina Pociinlei, de$i aci iqi adaugl 9i el iertarea din partea sa.
Deci se poate admite cd qi la Botez, prin cuv2ntul: rrBoteaztr-se robul lui Dumnezeu
(N)il, sau la Cununie, prin cuvdntul: "Cununtr-se robul lui Dumnezeu (N)", preotul
cc)nstata nu infdptuirea unui fenomen impersonal, ci lucrarea directtr a lui Hristos
asupra primitorului Tainei, sau int2lnirea personald a primitorului Tainei cu Hristos.
Din toate rezulta cd strvirgitorul propriu-zis al Tainei este Hristos insugi in mod
nevauLlt.
tn ce priveqte numtrrul Tainelor, trei dintre ele sunt Taine ale unirii depline cu
fir.lstos ni ale intrdrii depline in Biserictr (Botezul, Ungerea cu Sfdntul Mir,
tluharistia), floui, ale reinttrririi in Hristos a celor imbolnivitri sufletegte sau trLlpeste
(lrocainta, Maslul) 9i doutr, milloace prin care se acordi primitorului puterea de a
tmplini fie misiunea speciali a sivArEirii Tainelor, a propovtrduirii cuv2ntului gi a
ptrstoririi unei comunitltri biserice$ti (Hirotonia), fie indatoririle speciale legate de
viata de ctrsltorie (Cununia). Despre raporturile dintre aceste Taine se va vorbi la
alt loc.
il
Sfintele Taine in special
A
TainaSf2ntului Botez
Prin Taina Botezului, instiruite de M2nruitorul, omul care crede in Hristos se
renaSte din apd Oi din Duh la viala cea adevdratd in Hristos qi devine membru al
Risericii. Taina se sdv1rqe;te prin intreita scufundare a celui ce se boteazd,, in apd,,
in numele Sfintei Treimi. Sivdrpitorul este preotul sau episcopul; numai in caz de
urgenp, din temerea de moarte apropiatd a celui ce are str primeascA Botezul,
dceastd Taintr" poate fi sdvdrqitd de orice membru al Bisericii. Aceste componente se
cer ldmurite pe rind.
r"
j(*lJ Unirea intre aptr qi Duhul Sfint ca sin al omului nou
Din lucrarea Duhului Sfint asupra apelor au luat fiintr4 in Fiul (Col, 1, 16) toate
fbrmele definite de existentrtr creatd., la incepurul lumii (Fac. 1, 2). in mocl special a
fost creat la ?nceput omul cu vtetea Tattrlui, dupd chipul Fiului pi in Fiul ilt pdn
suflarea Sf2ntului Duh (Fac. 7,2;2, 6).
Apa originarl, din Biblie, nu este identictr cu apa definitd de duptr aceea. Dar
ea nu e nici o materie care sttr de sine in fala Duhului creator, putandu-se face din
ea orice. CIci qi ea este creatd" de Dumnezeu qi are in ea in mod virtual ra[iunile gi
poten[ele existenielor definite - chipuri ale ratiunilor Logosului - ce vor aptrrea prln
suflarea Duhului. Apa aceea nu era cu totul pasivtr. Era o energie indefinittr, nelu-
minattr de nici o determinare, clar intr-o miqcare universald, nesolidificatd in nici un
fel, av2nd in ea, prin crea(ie, raliunile tuturor' lormelor de existenltr, create gi
sustinute dupl chipul raliunilor Logosului creator qi conselator. Duhul dumneze-.
iesc, reprezentincl aceeapi fluiditate pe planul spiritual, face ca "apa" originar{ str
actualizeze formele inscrise in ea virtual prin actul creator al Logosului, in fr:rme
carc aratl, in ele in mod definit chipurile ra[iunilor Logosului..Duhul desdvArgegte
astlel, iradiind din Logos - pe de o parte transcendent, pe de alta prezent in ea *
c:r'ca(ia intiintrata de Logos. Duhul Sfdnt cu f'luiditatea Lui, unit cu f'luiditatea acelel
rupe originare, e fb4a de formare continua a efisten[elor definite de toate gradele,
 26 TEOLOG I A D O G MATI C A ORTOD OXA
Intr'un mod asemdntrtor, Duhul destrvArpegte creatia omului, fiind suflat 9i deci
crEtt fntr'o fnrudlre speclaltr cu el, in trupul lui ce se alcdtuia dinldrdntrprin voin{a
Tatllul, lrr prln lucrarea Logosului, sufletul. Forma de existenld ce apdrea acum era
eee mfll lnalta fapture $eate vizibil, avdnd in ea chipul Logosului ca iposras, dar
prgtrencl ln ea starea de migcare prin care ayea sa creascd in asemtrnarea cu El.
Dar lnca inainte de aceea, energia universaltr total indefin itd, de la inceput luase
forme deflnite, mai mult sau mai pulin solidificate, prin lucrarea Duhului. o parte
dln ea a luat formtr de apd,, care, fiind inruditd cu ,apa, originard, reprezintd. rezer-
va moblla din care se nasc gi se alimenteazd. sau se 1in in migcare toate corpurile.
Nlmic nu se naste pi nimic nu rtrmdne acum in via{d, sau intr-o anumite mobilitate,
fhrd apa miQcate de Duhul Sfdnt. Toate organismele care nu mai pot folosi apa devin
tcrtal rigide gi se sftrr2md" ca moarte.
Plin desp{4irea omului de Dumnezeu, Duhul n-a incetat de a susfine pe
<lanreni pi de a conlucra cu ei la naSterea oamenilor urmdtori. Cdci fdrd Duhul nu
se poate na$te nimic. Dar ei se nasc acum in mod principal din ,,trup', gi poarttr in
el amprenta ,trupuluirr, adicd, a fiintrei antecesorilor, cdzutd. din mobilitatea inter-
minabil4 pi in continutr ascensiune a vietrii in Duh.
Flra Duhul nu se poate nagte mai ales minunea trtotdeauna originald. a unui
alt om; natura nu na$te decdt forme monotone. Numai in spirit e noutatea niciodattr
t'cPetatA, Iar spiritul uman nu se poate nagte ftrrd contributia Duhului dumnezeiesc
gi nici nu poate remane in noutatea lui continud firtr Duhul. ,rOrice na$tere umana
(fste o noutate absolutd: dintr-un proces banal al materiei iese o fald pentru
tot-
dcauna unlctr, ca o inflorire a eternitegi"2o.
I)ar oamenii ndscufi dupx picat, degi nisculi intr-un anumit grad gi din Duhul,
sunt in cea mai mare parte despr(i{i de Duhul. Duhul ajutd, la na$terea lor pi la
menllnerea lor intr-o anumitd noutate, dar intr-o noutate destul de limitattr, pentru
ci nu Se afle intr-o comunicare deplintr cu ei. Din acest motiv ei se solidificd cu
u,1urin1i pi prin aceasta mor trupe$te qi spiritual. Duhul nu e prezent in ei in mod
lntens ca principiu interminabil mobil, ca sd. tind, spirirul lor in mod interminabil
pAItaE la mobilitatea Lui pi trupul capabil si-qi alimenteze interminabil miqcarea din
apa cosmici pi din Duh. Duhul nu mai sufld liber ?n ei, clci ei ingipi s-au inltrnEuit
prln paslunile inferioare ale repetiliei naturale, fiind numai "trupurir', nu gi viatrd.
Cr'rvdntul dumnezeiesc prin intruparea Sa a adus Duhul Sfdnt din nou gi intr-un
gracl deplin in comunicare cu creatia. Logosul incadrlndu-Se ipostatic in crea(ie prin
lntrupare, sau fecdndu-se El insugi ipostasul ei, aduce pi pe Duhul ca ipostas in
ttmanltatea sa gi, prin ea, in crealie. De acum, omul care se deschide prin credinltr
lul IIIlstOs se poate nagte din nou prin lucrarea precumpdnitoare a Duhului. plntru
aceasta a trehuit ca Duhul str participe din nou gi tntr-un mod culminant la nasterea
lflttlui h'rl Dumnezeu ca om, a omului lnnoit, cum nu a participat nici la crearea lui Adam.
20, Oltvier Cl€ment, Nlcoclame, in ilContactsr, nr.97,1974, p,202.
.sFIN?EIE TA,NE IN SPECIAI,
27
Natura umand a fost eliberate asfel de lantr.rrile rigiditltit legilor nanrrale de
$l
lnexorabilitatea mortii vepnice, ca pi de robia puterilor demonice care contribule la
aceaste inldnguire a liberteHi spiritului uman gi care sfArqegte in moaftea lul pi ln
moartea trupului. Restabilirea chipului Iiber al Logosului divin in om s-a flcut di
mod deplin prin asumarea, de cdtre Logosul insupi ca ipostas, a acestui chip al sru
cu impreuntr-lucrarea Duhului Sf2nt. Duhul Se extinde pi in oamenii care cred in
I'lristos, prin Botez, refic2nd chipul Logosului pi in ei.
Deoarece oamenii nu puteau trece la aceasta via1tr noutr, incetdnd si mai existe,
ei nu puteau reveni laaceastd.viald,decdtprintr-o alta naqtere, in care Duhul Sfflnt,
tlevenind factorul principal al ei, str pnevmatizeze in mod intens pi rezerya lichtdl
rr rrniversului, adicz. prin Botez. Fiul lui Dumnezeu intrupat, depi n-avea nevole
de
il('easte renastere prin Botez, ctrci era nascut de la inceput din Duh, accepte Botezul
Pcrntru noi oamenii, pentru a fi 9i in aceasta privinltr primul om care se boteaze dh
al)A $i diri Duh. Prin aceasta a unit Duhul din El in mod actual cu apa, ca san gl
nr,rstinetor al vielii, de astd datd. al vielii nesupuse morfii, intruc2t e deplin unit
I)uhul' Aga a implinit Hristos toate dreptatea cu care ayea str imbrace din nou pe
cu
rramenii cate vor crede. El a acceptat aceste dour acte in mod succesiv, pentru
ce
ncli trebuie sa trecem prin amdndoud. De aceea Ptrrin[ii bisericegti vtrd Botezul inte-
meiat at^t in Naqterea cnt qi in Botezul Domnului. Cristelnila este la ei atdt chlpul
s0nului Maicii Domnului, cdt gi al Iordanului.
Duhul sfant Se uneste pentru Hristos din nou, Ia Botezul Lui, cu apa cu toate
$i
urealia, legatd intim de EI21.
omul se rena$te astfel atet din Duh cat pi din materia cosmici, intrucat apa
teprezintd aceastd. materie in starea lichidtr, ca rezewd., ca sdn al orictrrei forme de
existenta organizatd.. Botezul are o insemndtate cosmictr. El inseamntr ce materia
Ittsa,si, readusr la mobilitatea ei duhovniceascd, devine mediu al Duhulul creatorr
lllrcr, mereu nou in actele Sale. Apa Botezului e in chip ascuns materia veaculul
vlltor, care va purta in ea pe Fiul ca ipostas strtrveziu gi pe Duhul cu enefgiile Lul
tle viafa fd,ctrtoare gi mereu noi. Dar ea e pndvmatizata acum pentru rena$terea omu-
Ittl sirr'r pentru restabilirea relaliei lui cu Dumnezeu. Pnevmatizarca ei deplind se va
21. olivier cl6ment, op cit p 204: "pacatul, ca separatie gi ca epec, a ftrcut opac
Duhulul
ttltivt'rsul pi inima omului. Apa devine ambivalenttr, simbol al unei vielt amestecate
cu
llroirrtca.,, Capacitatea acestei lumi e subliata de noutatea de sus: Cuvinrul Se face trup, ln
r, nuhul se unesc din nou: El se scufundtr in Iordan si porumbelui pogoare peste ape.
lll :1,r,
frrvlcrca Lui va transforma in aptr vie apa mo4ii. Trupul Lui este rrn t*[,tiauatut de puh,
tt(ttttit pneumatikon, o stare noue a materiei care se manifesti astfel in fapnrl sflnleniei,
prln
lulrte cle luminozitate, de transfigurare, de invingerc gravitdlii ei, La Cincizecime, Iiuhul
lri)l{oirrll ca Putere in interiorul acestui trup pneumatizit,^ carc devine trupul blsericesc, $l
(llttt'lzccimea n'a lncetat: l)uhul nu inceteaze
ln Biserice str Se pogoare pesti apa lumlt, pen-
tl'll_il o tl'ansforma in- aptr a botezulul, de a cobori peste moartialtrmli pentru a manifesta
ln
eH hvlerea.,. Acum focul Dtrhulul ne vine prin toate maternltatea pamnnrulut,
ca prln tnrpul
Irtl ltsrrsr',
JH
,
I'I X )LOO I A I )O(i MA' II CA OI{ I'A DO XA
lirt,t, vatlita insa cle-abia in veacul viitor, pentru destrvdrgirea relatriei oamenilor cu
l)rrrrrrlcrzcrt, cAncl va ardta Starea finald la cate at fi aiuns apa qeatd la inceput pen-
Ilrr ck:zvclltarea rela{iei oamenilor cu Dumnezeu.
Scrrfirn<lindu-se omul la Botez in aceastd apd, se int2lneqte in ea cu Hristos,
siu.l sc cnil)ostaziaza in El, sau se p-ersonalizeaz.a deplin incadrAndu-se in Persoana
1,,i, ;ilE*um-F1E-dE"'eiiergiile Duhului siani .. iradiaza din Hristos. A trebuit sa Se
scr,rfLncle Fiul in natura omeneascl 9i prin ea in apd, pentru ca noi, scufundin-
clu-nc in aptr, str ne scufunddm in viala Lui dumnezeiascl, sau in Duhul Lui cel
Sfhnt22,
2. Eficienla multipll a acnrlui Botezului qi a declaratriei rostite de preot
Actul,Bnje^z-Itlui consttr in p914fu11-d3r9-a.-illfe-iq, I pilr,nilorului in apd, insolitd de
tlct:lur.alia constatatoare--rostita de preot; 'rBoteaztr-se robul-,1.Ui-DUIrtrlezeu (N) in
nrrrrrc:lc: 'lhtilui, al Fiului 9i al Sf2ntului Duh". Caracterul de declaralie 9i de con-
stirtirf'c creclincioastr al cuvdntului ,Boteaztr-se", Sau al celui analog din celelalte
'l'rrirrc (lrCrrnund-Serr, rrimpirtigegte-Se"), afatl pe de o parte cd Taina se strvdrqeqte
vizilril lrrin actul gi cuvdntul preotului, dar invizibil prin lucrarea lui Hristos' inafard
rlc cazrrl llotezului de urgenqtr, apa primeqte o sfinflre prin Duhul Sfint incd inainte
rlt, sr'rrlirnclarea in ea a celui Ce Se boteaZd. Dar Tarna ca un tot, in care intrd 6i
lrrr,ly'r,l.r cleplind a Duhtrlui, se sdvXrqeqte prin intreita scufundare a celui ce se
lxrlg;rzil in numele Sfintei'Ireimi. in rugicir.rnea de sfintire prealabtld a ape\ se cere
vt,rrit.qu l)u[rrlui pentru curtrfirea apei de lucrarea puterilor demonice, cu scopul ca
(,it sA ljc pfegatiB pentru pogorirea Lr.ri deplintr cXnd cel ce se boteazi va fi scu-
lirntllrt in ea.
l)r.irr l)<.ltez, adici prin scufundarea omului in apd in numele Sfintei Treimi, se
adevdratd' a lui Hristos.
lrrrrrluc,cl..lAoartea omului vechi $i rena$terea lui la viala
()rlalit crr aceasta eIILUI-SS--.$p-"a14^dS*-4e^a-tuLsIrAJno,$esc Si de toate ptrcatele sdvArqite
rrriri inairrtc ;i se irnpriml chipul lui Hristos in el. Prin aceasta omul, unindu-se cu
llrist6s, cstc intfodus in Biserici. Dar toate aceste efecte se cuprind unele in altele,
,s:ilt silttl lrspccte ale unuia qi aceluia$i efect cuprinztrtoq incAt nu se poate vorbi de
rrrrrrl litr.ll si1 se vorbeascd Ei de celelalte. Mai trebuie mentionat ctr ele au 9i un carac-
lr'r' tlittitntit'.
ir, IloteZul ca moarte a omului vechi gi ca rena$tere . Dacd totu$i vrem se vor-
lrirl tlt,sllrc ,,r('cste aspecte intr-o anumitl ordine, cel mai mult iese in relief cel de
t'(.nit,fl(,r(.. l)it1 lJ()tez, omul iese ca o existente cu totul noud' Nu se ?nnoieqte numai
illlt o l)t'ivinttt, cl irtstrgi existenta lr,ri e alt-a. El este ca un nou-ndscut, dar in al't plan:
12, l), Nt:lllrs, o1t.<:it.,, 1>. 118: ,,intruparea a fost'rBotezul" lui Dumnezeu in firea ome-
lt,irst'il qri prin cir in crca[ic gi in istorie, prenrisa tainei Botezului omului in viata lui
I)trilurr'zcttr',
,st'/N'/?rLIf ?h/Nil IN sPrctAt,
rrt planul vie[ii comune cu I-Iristos, plintr de virtualitetile pnevmatizArii, Existenfa lui
rlt(r acum o ald temelie gi o alttr mipcare; ea e intr-un fel enipostaziate in I"Iristos,
rL,$i nu pierde libertatea de a se despdrli de El. Dar paradoxul este ca cel botezat
t'nnriine totodati acelagi subiect. Botezul nu produce naSterea unui om care n-a mai
lirst, ciqlaotere#i"li_.m,i-?t€lqd$lTit 3, 5), adica a unui om care a existat q;i
frrrrlrrtc. Dar pentru'ca omul nascut a doua oartr sd nu se adauge celui dinainte, tre-
Irrrir,c:a omul cel vechi str moari. Napterea lui din nou urmeazi mo4ii omului ntrscut
rttirintc din trup. .
Niqol,+,g*94b"slla a remarcal cd. aceastd succesiune este inverstr nu numai celei
Ir trrrrului natural, ci gi celei a lui Hristos, Care intAi Se nagte gi apoi moarez3. Hrist<ts
insfl nu trebuia sd. moard intdi la Botez, ca sa renasca, pentru ci chiar prima Lui
nlftere este fdrd de pdcat si de Ia Duhul Sf2nt. El Se boteazl pentru noi ca str inte-
rlt.icrze Botezul sfiniind apele universale. El boteazd in Sine umanitatea, precum o
Fl rlriite in Sine ca umanitate noud24.
I)ar B__o-tezul nostru are o legdturtr Oi .y.-ggg!ga-+ qq infts.g e
e rrrr lel de lena$lerg a _Lui ca o* lg_yigB**j3!4*gg*fg^a-r!_e:,Pril a99?Pl3.._sltcce-
Elur)g_il_llyglga*aloil:lite.75_e^-lo*9-.intr-un fel gi in Hristos 6i de aceea se produce gi in
irrri irrtai moaftea 6i apoi na$terea la o via\d. noutr prin pafticiparea la moartea gl
lnvl('r'ca lui Hristos. Sfdntul Apostol Pavel spune: "$i dactr am murit impreuntr cu
Srrccesiunea moafte-renaptere, care se petrece cu omul la Botez, e inverstr fatrA
rle srrcc:esiunea na$tere-moarte a lui flristos, numai cdnd inlelegem moafiea noasffA
rg rlr():rrte fa1l de peca\ ca moartea omului vechi. $i moartea noastre in Botez are
Fl ir('('st inleles. Dar moartea noastra in Botez are qi alt inleles: eg_9*ptqdgfe**pp-lllZ
,1 nt)it:5'!J3l:!yl2wnezeu, ca*-sA...tu qr,ai..tr4im- "no"ua,_-si".*e_{p-[E,1y_]-u.1.*P9-r-n_n-e.aeu..-E
rr,nllllilrea totali la noi ingine, e-. u-it4p9-3- totale lui
-g1e--.ffi ingine ?ntr-o predare
ltrrrrrrrczeu. in aceasta "ne-am ftrcut cu Hristos o singurtr tulpind intru asemdnarea
rrrrrr'1ii'l (Rom. 6, 5). Dar prin aceastd moarte noi ne scufunddm in Dumnezeu, adictr
tir ir(l('vxrata via1d. Cdct in Dumnezeu e viala nesf2rgitd. Murind lui Dumnezeu,
Irrlr';trrr propriu-zis in via1tr. Succesiunea nu se mai observtr decdt in faptul ctr prin
.a), viata ?n Hristos, trad, rom., p.27: "Dar oare, de ce sd schimbtrm ordinea lucrurilor,
Irr r,1r;11111noi r.rnde a terminat El Si termindnd noi unde El a inceput? Sigur, de aceea, fiindctr
5 rr r ol xril. pc Sine ca str ne inllttrm noi... Cu alte cuvinte, ca pe o scartr, ultima treaptl a Lui
r, pr'lrrr:r llcrntnr noi". I')g. 18: "Nu putem incepe o viati in Dumnezeu, pAntr nu am murit peca-
Irrlrrl, lirr l)acatul nu-l poate omori decit singur Dumnezeu".
J'i, slantLll Grigorie de Nazianz, In Sanct.gapt.,29,P.G.,36,400: "El era ins{$i curdtilea
gl rr irvt::r ncv<>ie de curAtire, ci te curete$te pe tine, precum poaru $i trup pentru tine, fiincl
Fl irnrr,ti netrupescrr. Idem, In Sanct. Lumen P.G., cit., 352,353:ttloanboteazl, iar Iisus Se
dlJt(,1 ,l(., sl'intind poate pe Roteztrtorul insu$i. Iar ceea ce e vAdit, ca str ingroape pe vechiul
Arlnrrr irr :r1lil, iar inainte cle aceptia 9i pentru acegtia (sfin1ind) Iordanul... Se lidicd Iisus din
alra rl(ll(n r:u lil unlvelsrrl gi vede cleschise cerurile pe care'Adam le-a inchis sie$i $i celor cle
!tulril elrr.
 Jo '
I li( )t,( )< ) tA I )( )G M A'.t',tct olfl,oDOXA st{N'rltil, trtDvli Lv sPticr{r.
3l
intentie acceptam moartea unei vieti care nu e propriu-zis via@, sau e viate arlrvrtrltl ;i nici n-am fbst rdstignili cu adevdrat. Imitarea este inchipuire,
spre
r)r()arte. Dar in realizarea acestei intenlii apare in noi viata lui Dumnezeu, clar mdn-
viala cea Iulr'il s realita-te: Ilristos a fost rtrstignit cu adevtrrat, a fbst ingropat cu
il(lcvaratr. Moartea omului vechi gi naQterea omului nou din Dumnezeu sunt aclevlrat Ei
astfel d tllvlrt cu adevtrrat. pe toate acestea ni le-a dtrruit, cu toate
al)roape simultane. De aceea nu e nici o distante intre moarte pi ?nceputul viefii
ctr n_am participat la
noi ;lHllrllilc Lui decnt prin imitare. CAt este de covdrgitoare iubirea Sa de oameni!
irr llotez. Intr2nd la Dumnezeu ca jertftr impreuntr cu Hristos, omul se sfinte$te, llrl,*iros a primit in preacuratele sale miini pi picioare piroane gi
rrtli<:e se umple de via{a lui Dumnezeu, cum a dezvoltat sfdntul a suferit, iar mie
chiril din fml rlilnriepte, fdrd sd sufdr, fzrd sd md doard. mintuirea p rin
pafiiciparea la durerea
Alexandria, urmdnd Epistolei ctrtre Evrei. Prin aceasttr moarte ne scufundtrm $e'r, l)ar:rt m-as mintui prin moartea mea, nu m-ar mAntui
dincolo Hristos, dar eu pafticip la
clc orice voin!5 de a fi noi inEine ilrtr-o viatrI care se sleiegte; ne
scufunddm dincolo rltrft'r'r'rr Lui; ea se prelungepte in mine in mod spiritual,
deschizdndu-ma ei prin voinqtr,
cle creaturalul nostru, care se epuizeazd, ffeptat, in adincimea mo4ii apofatice A.sa sc explictr 6i faptul ca, pe de o parte, Botezul
(nt:gliite), sau a vielii in Dumnezeu mai presus de orice viala nostru este socotit drept chip
definittr gi limitati, ca rtl N;r$tfrii $i Botezului lui Hristos, pe de alta, ca un chip al mo4ii al invierii Lui25,
tk' acolo str primim puterea vie(ii firtr de moarte, a vielii in Dumnezeu pentru si
si Nrrl lt'iiirn din baia Botezului la o
l)trtnnezeu. in felul acesta, se petrece cu noi ceea ce s-apetrecut cu Hristos
viatrd. de curdfie asemenea lui llristos clupd
ca om. Na6lt'rt'a $i Botezul Lui, dar iegim la o astfel de viatrd. datoritd
in rezumat succesiunea aceasta inverstr se petrece cu noi pentru un motiv care faprului ctr am murit
;ta|irlulrri ;;i ne-am predat total lui Dumnezeu, intru asemtrnarea morfii lui l{ristos.
rrt' rlcosebegte de Hristos, adictr din cauza ptrcatului, dar qi pentru un motiv lilrrtrrl princr_p4,I al Botezului este na$terea ra o viaF noua pe ptrmant.
identic
ctt cel al succesiunii inverse a lui Hristos, adictr pentru scufundarea noastre ca De
Hr'era, in Botez Hristos lucreazd in mod principal asupra
.):rrneni in viala nesfargittr a lui Dumnezeu, prin ceea ce ne unim noastre ca cel ce s_a
cu Hristos ca om ll€lh|lll li
$i-a inchinat viata total lui Dumnezeu printr-o moarte in sens de ddruire,
in |n()artea Lui Ei in predarea Lui lui Dumnezeu, pentru a invia la o viatrd. eternd in r dlt' I' vrt cluce la moarte in sensul incettrrii
vielii prmAntesti. in Hristos e unita
I)rrrrrnezeu. La moartea omului vechi din noi, se adaugd, pentru unirea noastre
cu lrcEl('r'ir (:, moaftea sa, pentru cr in El e implicattr jertfa de la
nagtere, cum aratd
llristos prin credinltr,moartea noastre cu El ca predare lui Dumnezeu ca primire tlllell lt'orttle vechi ale Naqterii Domnului. De aceea pi in Botez Hristos
5i iqi trdieote
:t viefii eterne din El. Astfel moartea noastre tn Botez nu e o moarte identictr cri a ril lui it)tr-un mod unit na$terea gi rdstignirea.
lrri llristos, ci numai "intru asemtrnarea mo4ii Lui, pentru faptul ctr noi nu murim Astlt'l noi nu murim laBotez aga cum a murit Hristos la sfdrgitul
activitatii sale,
nunrai pentru a ne preda lui Dumnezeu, ci pi pentru ctr murim ca om vechi, prcrtos, rl rrr rltlicrrm la o via1d. de curdfie gi de fapte bune, inchinate lui Dumnezeu.
gter;r rrit'i nu inviem, cum a inviat El I)e
tttt t'a ldristos, omul fd'rd. de pdcat. De aceea, moartea noastre nici nu trebuie sd fie duptr acea moarte. yialala care ne ridicrm
tr ittt't:tare de a exista in continuare, caci pe clnd Hristos aveala moartea rlltr ltrrtt'z cste numai un drum spre invieie. ,,Napterea noastre
Lui viala cea din Botez ?nchi-
(l('snver$ittr intru curtr1ie, prin steruin{a Lui in ea inainte Irulrn 111,',',r,",,u1 vielii ce va str fie. Dobdndirea de noi mddulare pi cle simliri noi
de moarte, noi trebuie si
rtt'irsimiltrm aceastd. via1tr intru curtr[ie i;i prin eforturile noastre dupi Botez. pe c2nd hfirrreirzil ,
pregitire pentru viala ce ne a$teapte. Dar pentru viaTa viitoarc.
nll ne
lllistos a a\,'rrt viala cea curati in El de la naqtere gi a intdrit-o pdnd, la moarte, noi litllrrlll l)rtfllilti decnt cAptigdnd de aici, de jos, viala lui Hristos, Care S-a fhcut'rpdrinte
Irtlrrricr sA primim viaTa aceasta de-abia la Botez 9i deci trebuie s-o intrrim dupd clf t,r,,rr rrlrri ce va str vieir (Is.9, 61rze .

lrlr'r'lr. Acesta este al doilea motiv, strdns legat de primul, pentru care noi murim in lirr rx'lrtl'u ctr noi trebuie se cre$tem spre inviere prin viaEa de curdfie
i;i prin
llolc'z numai intru ,rasemtrnarea mor{ii lui Hristos,'. rlrliltr, rirrll'il cle moarte a omului vechi in care intrdm prin Botez gi
viala cea n.ui
slrintul chir:il. din Ierusalim vorbegte de o ,rimitare', a mo{ii Domnului gi a lrF rrrr., tkrbAndim al'e un fel de permanente $i de cregtere. Dar castr fie posibila
irtvitrt'ii I"rri, in Botez; dar vede putinta imiterii in participarea la starea Domnului.
lrrtitrtttra cste efort, ea poate merge pdntrla identificarea cu actele celui ce le face '!1 'li'rrf';rn al Niceii spune: rrAfl2nd chipul siu zdrobit de picate gi asemdnarea cleiformtr
lc;r4,1,11,1, ir ('il,roscLrt cd acista trebuie intai iopit
fi rezidit gi a9a sa.erdr.a-frrmuselea vechc,
Ptirrttrl ;;i cu sttrrile produse de ele. in actul de imitare initiale e concentrat tot efor- Itq rrr,rr r';lrr,rs una ;;i mai mare. o face deci u&rrt, prin
dumnezeiescul Botez. cici introduce
trrl tlt'imitare ulterioartr a lui Hristos, 5i imitarea aceasta incepe din momentul prll1111,,, lltl ( rf itl.():lrc, prin care
rc, prrn care. a zidit i
Zt4.Jtt pe om la inceput dupl chipul gi asemtrnarea
ifr"t l,t,,r,t, dum-
lkrlt'zLrlui, ca str continue intreaga via(tr, inscriind o cregtere pe linia asemintrr,ii cu r.,l ittllli lnsu.si si
nsugi;;i horcaza
Se boteazi i^
in aa \nai intdi ca..)-."
ea. Mai str se r".r. ?n an4
ageze in h.r*rt cel
apd harul
IElllr trl'l{';rz;1, (l?tt:i nu avea nevoie de curtrtrire insugi ^^r ce
^,,
llrislrs pina la ad1.ncirea intr-o stare de jertfd asemenetoare cu cea pe care a supor_ cel ce ridictr pi.^*ii"-ii. Al doilea, ca
rlj I ts'l
r.rr'15r'rr[i Prin I]otez str-i atraga la frage,.facindu-se
f
primul ntrscut intre multri fra;i,
lltt-o l lrist<ls Pe crtlce. Paracloxul suprem e cd nu suferim in realitate ceea ce a sufe- rl.rt',r tr,r .r, cl.irr$i .r'rj ar na$terii ,.,p-rrnrrurri"'<Iupe
trup. c;;i;g;;;;;;e cristernila 4tun_
t'it l)omnul, dar tottt6i participlm la ceea ce a suferit 6i a strvdrpit El: il;-+iltinr ttltti ll,lrrz (:il pc trn chip al
"Ce lucru minu-. fantecelui feciorelnii si in'care s-a forrnat <.ra
__.
Itrrl :rt illr)t S.il nils('Ulil ui1t. III,llC,, 150, col.32g). "ep,.ir,fnii
rvrt 5i strltin! Arn invi;rt, cu toate cI n-am murit cu ad,evdrat, n-am fost ingropafi cu l(i Nit, r jirlr:rsilir, Vlulu itt l'Irlslos, oartca a clorra, tra<1, rom., p.44.
12
,
ITJOLOGIA DAG MA'|'ICA ORTODOXA
aceastA cre$tere, insupi Hristos continua str fie cu noi in starea de jertfn gi de inviere
ne comunicd starea Sa de jertftr pi de inviere printr-o eficienltr tot mai mare, pe
q;i
mesura crepterii noastre duhovnicegti. Sf2ntul Chiril din Alexandria zice: "Iar adu-
cerea darurilor in fiecare zi inchipuie sdv2rqirea neincetate 6i fIrI sfdrgit a jertfei lui
Hristos in toat[ ziua qi aducerea de daruri de citre cei indreptali in credinld. Cdci
nu vor lipsi inchinltorii gi nu va inceta aducerea de daruri. Ci Hristos se va aduce
cle noi pi pentru noi, fiind jertfit tainic in. corturile sfinte, $i El este darul nostru prim
;l mai presus de toate... Iar dupd asemenarea cu El qi noi suntem jertfe sfinqite, ca
unii ce am murit pdcatului, intrucdt a fost omorat pecatul din noi pi trtrim lui
l)umnezeu viala cea intru sfin1enie"27.
Deci dupi ce in Botez am acceptat moartea fatl de pdcat, odatd cu moartea ca
oflancla a fiintei noastre adusl lui Dumnezeu, trebuie str murim in continuare, dar
nu moartea omului vechi, ctrci acela a murit definirv, ci moartea ca predare continud
Ittl l)umnezeu impreund cu Hristos. Dar atunci nici Hristos nu mai moare in mod
principal pentru ptrcatele noastre, ale celor botezati, insi rtrm2ne in starea de jertfa,
cra predare lui Dumnezeu, pentru ca sa fim pi noi in starea aceasta de jertftr. in starea
aceasta de fertfl a Lui e inclustr insZ, desigur, qi moartea pe care a acceptat-o adate
pentrLl pdcatele noastre dinainte de Botez $i pentru cele ce eventual le mai sivdrgim
clup{ aceea.
in acest sens trebuie str infelegem cuv2nrul Sf2ntului Apostol Pavel: "Dindu-ne
lline seama cd omul nostm cel vechi a fost impreune restignit cu EI, ca si se nimi-
ceasca trupul pacatului, apa incdt se nu mai fim robi ptrcatului... Si daca am murit
impreuna cu Hristos, credem cd vom gi invia impreund cu El, gtiind cd Hristos, dupi
ce a inviat din mor[i, nu mai moare. Moartea nu mai are stapanire asupra Lui. Cdci
ce a murit p{catului, a murit, iar ceviazd,viazdlui Hristos" (Rom.6, 6,8, 10).
Dar, degi pentru cel ce a murit picatului in Botez este normal sd nu mai moartr,
pentru cI omul cel vechi a murit pentru totdeauna, totu$i $i cel ce ar rdm2ne in
ac:easta stare de moarte definitivtr fat| de pecat, trebuie str continue str aductr jertfi
curatd lui Dumnezeu in Hristos, in sensul unei dtrruiri neincetate de sine: "Deci vZ
indemrr pe voi, fratrilor, pentru indurtrrile lui Dumnezeu, sd infitriqatri trupurile voas-
tre ca pe o jertfa vie, sfdntd, Domnului bineplicutd" (Rom. 12, 1,). in sensul acesta
spune Sfhntul Chiril din Alexandria ci noi nu avem intrare la Tatdl declt in starea
cle jertfa curate, dar noi nu putem fi in aceasttr stare decat in Hristos.
b, Botezul, ca putere de cregtere spiritualtr continul. Nerepetarea Botezului. in
aceasta iqi manifesttr continuu puterea moartea trditd de noi ?n Botez. Continuarea
$l adlncirea starii de jertfl de laBotez se arate ir virtutile noastre. Dar puterfa pen-
tru virtuli ca iertfb, continue, ca renuntare neincetattr la egoism gi ca trtrire a unei _
vietrl pentru Dumnezeu gi pentru semeni, ne vine din puterea sttrrii de jertfi a lui
27, lnchinare in Duh Ol Adevdr, cartea X, P.G., 68, 708 D.
SFIT{TME TA'NB,N SP8r,I/.L ,, t,
Hristos, Prin virnrH ne oferim astfel contlnuu iertfr lui Dumnezeu imprcunr cu
Hristos. Tot sfintul chll!_dlgA!-exap{F ?tcettHrtstoa este tnsugt lertfa cea smnu,
care flspandegte buna mireasml prin virtulir'28, Dar virtuflle reprezlntl ln accla6,
ttmp dezvoltarea viellii celei noi ftr Hristos Si desdvilrgtren nsastrl dupl asenrllnarea l,uh
fn moamea lr,ditd de noi prin ele se rnanifesrtr si existenla mo4ti fatl de pdrrlt,
pe cand h Hristos moartea ln continuare cu noi nu e o rezlltenll a Lul fatl dc
p|,catvlpe care eventual l-ar putea s9l"lrgl, ci o predare lui Durnnezzu pentru veloi.
rea pe care o afe acea$ta tn ea insrgi, cum nici moartea lui de pe Golgora n-a fott
o moarte a omului veehi din El. Pe llngi ar;easta, poate nu existtr nicl un om care ,
sA nu mai ptcdtuia$cd dupl Botez. De aceea moartea eelorbotezali, ln cnntinuerc,
depi se poate intampla sr fie la unii numai o moarte ea predare lui Dumnezeu sl ca
rezistentrL fa$ de pxeat, e amestecati gi cu o moarte fafi de ptrcatul slvitrgit, Apol
chiar moartealn care se manifesttr 6L o rezistenld, corr,rlaplcatului e pi o moarte iall
de plcat, nu numai o moarte ca predarc pur 6i eimplu lui Dumnezeu.
Desigur, penfru aeeast} viatx de lertfx arxtatd tn virhrfi, luem puterea tt dln
sfAnta imptrtiganie, Dar virnrtrile cresc pi din Botaz, Hrisros adavgfr prtn sfilnta
Euharistie la puterea pe care ne-a diruit-o prin Botez,
Despre €gntlllalg_t iertfrilqqglggdin puterea de iertfire ce nt g-a dArutt tn
Botez gi ds.qple ideoJitare3 acestet iefirt'J cu vlatg nori- pe care o ducem dln putc-
rea lui Hristos, vorbeste gi SfAnrul Gq!go$"g""$e l{?::i?g?.r_drpl ee a arfitat cL trebule
s6 activim prin toate simturile nsastre r]uddti? pi pornirea spre fapte bune, ce nl
s-au dat prin Bot*zt xSX dim deci toate mtrdularele noastre cele de pe plmllnt lut
Dumnezeu, si I le eonsacrtrm pe toate.,, sr ne aducem intregi lui Dumnezeui 8,1ne
facem arderi de t t intelegiltoare, iertfe deslvirghen nu nurnai bragul, nu numai plep.
tul,.., ei s[ ne dim intregi, ca sd ne primim fnregi (sfintiti, umpluli de viala dum.
nezelased, n.n.). CAci ae,eas:a e$te a fe primi fn rnod euraL a te dIrui lui Dumnezcu
qL a dohenfu mf,ntuirea noastrf, prin d*ruirea rmastrf c*
lerffi (tepoopyfuct lrlv
rlpdv atrdv ocwrpluv)uz9,
via14. ggl qrcul yg_{3lde q1g"se ne yine prin Botez, tnsi e dar care ffe.
_g.*qg_
huie paffrat gl <iezvaitat prin sirguinta noastrx, ,euliive''?u "ostenealil anrdfhea,
punAnd in inimi treptele urcugulul; gL lefiarea pe care ai prirnit-o ln Mt, pr.stre z,o
cu straduinga ta, ca lertarea s,,-ti fle de la Dumnezeu, iar ptrzlrea ei sil fte de la
11ns"30, Dar-ul e si o daiorie, ehe nu.pl4e,o1g p_!-p.9 deTvoltl gylfilta prtmltl.prtn
Ilotez se face strlag al rnai multor dernoni dqgfu_inalnlq dg _Egqeajjl gfeu se va nral
mAntr.ri. Qlne n*a folosit puterile primite la Botez puMnd la contrlbufle pi puterllc
sale tntr-un mod fnlesnit, datorltf, puterilor primite pdn Botez, dovedApte cit dlntr-un
fel de clnism sau rocire nu mai e displls sd tacb nicl un uz de puterile aale, gi ele
28,ldem, lbidem.
29, In Sanct, Bapt", P,0, clt,, cal, 417,
30, Idem, lbldem, col..408,
I -Tmlqlr Do3nilhr - vol, Itr
 ,TNOLOGIA
34 DOOMANCA ORTODo.,('I.
SFIMfEIS IAINE IN SPECIi.I
35

se paralizeaztr cu totul, 'rTe-al atlns de ciucurii hainei lui Hristos gi ai oprit curge-
t&.TeiDe, acgslqa,incgp_.$i-fi-e_..Lq-c,pjits_Sa-gn_&-l de.miiloacn*maglgg, care dau ornp.
rea, Ptrzegte curtrfla, sr nu-1i vintr lartrgi curgerea. ctrci nu vei mai putea si te atingi
lui dreptul sa intre in imperatia cerurilor prin simplul fapt
de Hristos, ca str furi mdntulrea, Ctrci Hristos nu Se lastr de multe ori fi.rrat, oricdt de ct s-au sav?rgit asupra,l,ll
ca asupra unui obiect, fdrd ca el str fi folosit puterea
iubitor de oameni este... Ai fost ridicat de pe pat, mai bine zis 1i-ai luat patul, lor prin efortul stru de trang.
formare pi de desrvdrgire. Ele sunt socotite ca mnntuitoa
crezAnd ln binefacere; sd nu te arunci iarigi pe pat pacetuind, paralizdndu-fl trupul re fdrd ca omul se se trang"
forme real, cu ajutorul loq dupd chipul lui Hristos.
prin molepeal4 6i pltrceri, Ci umblS cum e$ti, amintindu-fi de porunca: "ratd., te-ai
Lucrarea omului de duptr Botez consttr deci gi intr-un
facut senetos, de acum si nu mai ptrctrtuiegti, ca si nu ti se intample ceva gi mai fel de asimilare, rntr-o
imprimare a curtrfirii lui Hristos ir fiinla proprie, in
rtrutt, Lazdre, duptr ce ai fost inviat a treia zi gi te-ai eliberat de leglturile mormdn- aga fel ca ea sdnu mai poatr fl
depdtatd, din fiinta lui, De aceea exisrd gi nipte grade
tului, nu te face iartr$i mort (prin plcate) $i nu fi iartrgi cu cei ce locuiesc ir ale inzugirii puterilor gi.
buntrttr[ilor dumnezeiegti ale lui Hristos.
morminte... ctrci nu esti sigur dactr vei invia din nou din morminte, inainte de
invierea obgteasctr, cdnd toat{ fdptun va merge la judecatd, nu pentru ca str fie c. Botezul ca refacere a chip,lui lui thistos in om. Duhul
se unegte cu omur ?n
tamaduite, ci ca s4 fie judecattr 9i sd dea socoteale de depozitul ce gi l-a adunat, apa Botezului nu numai pentru ca apa e principiur
fundamentat at vletti rn pranur
bun sau reuu31. *eagiei, ci si pentru ce qa.*este mijr-ocul_-r11l11gpal
{g-,1narare, adictr de scoatere la
in aceste cuvinte Sfdntul C,{rgpl1"e-dgjkrujgtp_ngia_Z4,nffEgeIa{e.g$ersaulur ivealtr a chipqhli edsv-{1a1,i1,-.xistsn[etsr-ab.d"iii, ai,
sa proprie.
caie"delare ipi are f-*r*-;;
prin obligalia de,a,nu mai pictrtui, odati ce am primit putergS {e 7 qvita-gr}satul..
Desigur, nu-i afirmattr aci pierderea definitivd a celor pe care ptrcatele ulterioare Ptrcarul sltrbegte caracterul nostru de persoand, in
ceea ce ea are distinct,
nu-i scot din trupul tainic al Domnului, adictr din Biserictr, sau din legitura cu apropiindu-ne de animalitatea inexpresivtr. inumand gi impersonaltr,
sau nelibera,
Ilristos. Cei ce pictrtuiesc rdmdn inctr intr-o anumitd legtrrurtr cu Hristos, fdrd sd mai supusa miScdrilor automate ale aceloragi pasiuni.
Ptrcatul slrbegte unitatea dintre
trebuiasctr sd se boteze. Slibirea leglturii lor cu Hristos se vindeci prin Taina puterile constitutive ale omului gi chiar puterea fiintrei
lui. Fiinla Iui devine neuni-
Poctrinlei, Altceva este insl cu picatul renegdrii lui Hristos 9i al ieqirii din trupul Lui ara $i neputincioastr pentru efoturile ,pi...", ce e bun.
Ea e mai mult tAratil sore
tainic. Acegtia sunt pierduli dactr nu revin iartrgi in Biserictr, folosind puterea cele rele, cdnd de o pasiune, c6nd de aka, aproplindu_l
de nimic3a- Tru;;ili
primiti in Botez. Dar nici in acest caz n! sunt botezati din nou, pentru ctr harul om implinegte toate funcflile bi,ologice, dar omul insugi
este aproape absent dln
Ilotezului nu se dtr de doutr ori. Ei nu se,renasc de doutr ori, pentru ci nici din "trup', sine, "treie$te fdra recunoagterea sa gi ftrrtr con$tiinte,,35.
or4ul-decade intr_un ,rindi.
nu se nasc de doutr ori gi nu vin pe lume de doui ori cu pdcatul stremosesc. Y.r.4-b!"Jwr.'36.Ne-1y2-pd.ez4-dp)aou-rmezeu,rr;r"pr;--ilffi
,intuneligfr" ca unul ;Xi;;ilSffi
ce 'nu e nimic'67. Er trtrie$te o existengtr nesubstan[ialtr,
virtulile sunt nu numai ddruirea totaltr lui Dumnezeu, ci gi o daruire a celor incon-
botezatri celor ce au lipstr de ajutorul lor: ,De vezi un om gol, imbraci-I, cinstind sistenti, aproape ca o ptrrere de existenli., o
I'mo{i ftrrtr moarte"39. ly:et4- aggasil?8. cabasila vorbegte de
vegmAntul nestrictrciunii tale (al Botezului, n.n.). Ctrci acesta este Hristos... DacI ili intrucat slibirea chipului-dumnezeiesc in om sau a
relallei
cade la picioare un datornic, rupe tot zapisul drept pi nedrept. AminteEte-1i de miile omului cu Dumnezeu coincide cu slebirea fiinlei lui, nu
e o deosebire intre efectul
de talanli ce [i i-a daruir Hristosr'32. vlav detetor al apei Botezului pi func1ia ei de sptrlare sau de restituire
le
lui. Prin instrqi restabilirea chipului dumnezeiesc in om,
a chipu-
..!"ia[a cea noud
\
in Hristos, primitd la Botez, e deci e]iberarea de lan;urile pdca- acesta recapdtd.rirp Jri*,
tLtlLti strdmo€e,r:q. Iar libertatea aceasta dtr celui. botezat puterea s4 nu mai nezeiascd, cea fd,rd de moarte.
pacatuiasce 9i s-o puni ugor in practictr. Dar punerea ei in practictr este o datorie a -994*s:e*!4*"*T:lyi ste in -c[ipy-!,-fug14g-ze-ies-c.ee. se,mentine. in..--.]-pfil.-
celui botezat. in sensul acesta baia Botezului ne-a curtrfit de ptrcatele dinainte, dar rradierea modelului divin qi prin efortut de a se mentine in comuniune cu
Dumnezeu. pierzdnd p_rlq" p-Agai chip*ul ""-t"i
nu gi de cele pe care le vom strvarEi duptr aceea, deqi ne-a dat puterea si ne curdfim dumngperesc, sau' ;UUiril_i,-ffii ;;
tr$or 9i de ele. rrNu trebuie si speculezi cu curtr1ia, ci s-o intiptrre$ti in tine; sd te faci
clestrvArgit, strtrlucitor, nu str te mulfumegti cu vopseaua de suprafaltr; se nu ai harul 34' sfdntul Maxim Mart., scorii ra 'tDespre numirire^dumnezeieotiil,
B: "Abtrtindu-ne de ra bine gi de ra mipcarea cea dupi T, rv, 32, p.G,, 4, 305
ca acoperire , ci ca izbdvire de pdcarcu33. FZrtr lucrarea omului din puterea primit{., (avurap(icrv) neraqionali, contrare fiiii,,. --'' --r- nr", ,""tu- vsrE*r
"-'' verrlv.r [.r*rii ,pr. inconsisten{a
35. 11 Nellas, op.cit., p.76.
31. Idem, ibid., col, 405,408. 36. Ibid., Viaga in Hrrsros, p.G., 150,532 A.
37. Nic. Cabasila, la p. Nellas, op.cit, p.77.
J2. ldem, ibid., col. 404.
38. ta P. Nellas, op.cir., pJ7.
33, Idem, ibid., co|.405.
39. La P, Nellas, op.clr,, p. 239, not^ 369.
 ,IIOLOGIA DOGMANCA ORTODOXA
36
coboare spre inconsistente $i Spre o state fdrd chip. Devenind un haos neunitar 9i
impersonal, nu mai rtrspunde cu toate seiozitatea qi fiinta sa la chemarea prin care
e agrelt pe nume. Pentru el numele nu mai are un sens de adincime, nu tnseamntr
obligalia de a rlspunde, obligalia rtrspunderii in fala supremului for al lui Dum-
nezeu, il disUnge numai la suprafap. Numele nu mai e pentru el conptiinttr distinctl
dc slne gl de rlspunderea proprie ce-i incumbd ca alare. Numai cind aude prin
Chemarea lui pe nume glasul lui Dumnezeu, omul rispunde cu adevdrat, numai
ahrnci ipi ia numele in serios, Numai atunci numele ii este un principiu distinctiv
formator, numai atunci el este in adincime o fo44 de personalizare.
in aceaste relalie cu Dumnezeu, de chemare 9i rtrspuns, intrtr omul deplin prin
BOteZ. De aceea prin Botez i se di omului Si numele, care exprimd relalia in care
el e pus cu Dumnezeu gi pe care trebuie str Ei-o cinsteasctr pi str Si-o implineasc[, El
e botezat pe nume, nu ca o fiin1i generaldt "Boteazd-se robul lui DumneZeu (N)".
Propriu-zis, ?ntrucdt Hristos il ridictr pe om prin Botez la o viall nou}, El insupi il
aduce Ia aceasld viatrd superioari, responsabiltr, chemindu-l pe nume cu puterea Lui
absolut obligatorie, intemeind cu cel botezat o relatie personale, o vialil de rtrspun-
clere eternl la chemarea Sa. Prin aceasta omul e scos din masa indistincte uman[,
din anonimatul general, ca o persoantr cu rlspunderi proprii, intemeiate pe rlspun-
clerea eterntr in fa\a lui Dumnezeu. Bl e nescut la aceastl viale nou[ cu voia lui
I{ristos, dar gi cu voia Iui propfie, prin rtrspunsul stru la chemarea pe nume' cum
nu se intAmpltr la napterea lui duptr trup, Omul igi primepte la Botez numele s[u,
cale il face constient de responsabilitatea sa personaltr, Acest nume ii dtr forma lui
personale addncd, care e chipul lui Hristos in el, Animalul nu e persoantr, Pentru cA
nu e chipul lui Dumnezeu. Prin calltatea aceasta de persoand sau de chip al lui
Dumnezeu rispunde el lui Dumnezeu 9i se dezvolttr Ei se menfine in rela$a respon-
sabild cu Dumnezeu. De aceea forma aceasta personale unice a fiectrrui om Se
imprima tot mai mult in el, pi in ea se imprimi instrpi forma lui Hristos. Iar aceasta
se face prin exercifiul responsabilit[1ii lui Ia chemarea lui Hristos, r6spunzdnd tot
mal mult in mod afirmativ la ceea ce ii cere Hristos'
Dar inctr la Botez omul a primit, in forma lui de persoarrd, farma lui Hristos,
pentru cd a intrat in relatrie cu El. Cel botezat i$i va aduce mereu aminte de aceastd
legatura intre sine gi Hristos, intre chipul lui personal pi chipul lui Hristos imprimat
ln el, tn sensul acesta el s-a si imbrtrcat in Hristos tnctr de laBotez. Hrlstos i'a dat
lntlti$area Sa pi omul trebuie s-o fac[ pe acea$ta tot mai clartr, silindu-se sil
vleplasctr tot mai mult duptr modelul lui Hristos'
Nicolae cabasila spune: ,,cflt despre cuvintele "nagtere din nou" pi "crearo"din
norr,,, ele arata cA cei care prin mijlocirea Botezului au fost nescuti pi adu$l la o vLald
noua, au avut aceasttr viaftr noutr inainte, intocmai ca 9i marmura unei statui stricate
pe care megterul o cloplegte din nou, ca sa-i dea frumuselea de la inceput, Dar pi
in ce privegte roada sptrhril prln Botez, ea dtr omulul o formtr gi o lnftrtipare noue,
SFIMEI,E TAINE fN SPECI1.I
37
gi anume pune pe sufletul acestuia o pecete, un chip in care e sffevezie moartea gi
invierea lui Hristos... Aurul, argintul gi arama, cnttr vreme se inmoaie sub puterea
focului, ne lasl. str vedem materia simpltr. De.aceea i se pi dtr fieclreia ln general
numele de aur, de argint sau de aramd. Dar de indatd" ce aceste rnaterii lgi prlmeuc
o formi sub battrile ciocanului, nu mai sunt o materie simpltr, ci au luat o formtr -
a$a cum se aQazd. haina pe trup - din clipa aceea se ivegte un nume nou, speciall
acum avem o statuie sau un inel, iar aceste nume nu mai arutd. $i materia, ci nurnai
chipul sau forma. Poate chiar din aceasti cauzd, fer.icita zi a Botezului este socotlte
de creptini cattzia numeluir', deoarece tocmai in aceasttr zi suntern ntrsculi din nou
qi pecetlui[i pentru o vieEuire noui, iar sufletul nostru, care pdnd atunci n-avea nlcl
o formi gi nici o rdnduiald., igi ia forma gi con[inutul sdu, in ziua aceea noi suntem
cunosQuti ai Lui... Ctrci in ziua aceea auzim pentru prima oard ctr ni se spune pe
nume, ca gi cdnd in ztua aceeaintr-adevtrr am fi fost cunosculi pentru prima oaril,,4O,
qUtpy]-lyljltrglegs*e*adgyflr-g.rg"-lr3lp$,..lummoap4,.gste insuEi*lfiflJllp
H_riq!o"_s_
,.l{Itl"qi-"y;"+ti-.bp.rcaat, .in,.Ijristos v-ati $i irnbrdcar" (Gal.
3, i6). ttaina aceasta nu
rdmdne numai la suprafald ca hainele obi$nuiqe, ci se imprima in fiinli noastre
intreag2. Ea e Hristos insuEi, dar in acelaqi timp e o relalie speciali, personaltr,
unic6, a figctrruia, cu Hristos. De aceea omul primegte un nume propriu gi gtie ctr
arunci cind e chemat pe acest nume, e vizat el insugi in intregims gi trebuie str
rtrspundtr cu toattr fiinla lui. Haina aceasta nu trebuie intinatd. Cici prin aciista
intinam chipul lui Hristos gi chipul nostru personal, care se acopera prin aceasta dln
nou. Haina Botezului il reprezinti pe Hristos, dar gi pe noi ingine deveni[i dupi
chipul lui Hristos intr-un mod personal, pentru ctr in toate manifesttrrile noastre Se
arata.nu numai Hrisros cel imprimat in noi, ci gi noi ingine deveniti dupr chipul Lui
intr-un mod personal.
Am menlionat cd chipul lui Hristos gi chipul nostru imprimat de chipul lui
Hristos devine tot mai clar prin rdspunsul nostru la apelul lui Hristos de a-L imlta
in faptele Lui. Dar apelul acesta il face Hristos prin propovtrduirea apostolilor gt a
slujitorilor Bisericii, care inftrtriqeaztr modelul lui Hristos in fatra noasre (Gal. 3, l).
De aceea spune Sfdntul Apostol Pavel: "Fiii mei, pentru care din nou incerc durerile
facerii, pdnd. cdnd Hristos va prinde chip in sufletele voastre!, (Gal., 4, l9). lat
Hristos va prinde chip in ei, dindu-le in acelaqi timp $i chipul personal al vielii lor
de rtrspr.rndere proprie, intrucat "nu mai slujesc firiil' ca unii ,ce nu cunosc pe
Dumnezeutr, caci il cunosc pe Dumnezeu, 'mai bine pis sunt cunosculi de Dum-
nezeulr (Gal. 4, 8-9), adicd, sunt chema(i de El pe nume, incepdnd de la Botez, in
tot cursul vie;ii lor.
Desigur, apelul lui Hristos adresat cregtinului incepind de la Botez ajunge prln
propovdduirea apostolilor gi a slujitorilor Bisericii pdnl in con$tiinta lui, indemnin-
clu-l str rtrspunde in fiecare imprejurare celerii lui Hristos, .{cest apel i se adreseaztr
40, Nlc, Cabaslla, Ibid,; Cartea,a doua, trad, rom,, p, 29,
)t) TEALAG A D O G MATICA ORTO D OXA 5FIJVIE[8 TAINE fN SPECIAL
39

$i prin $emenii sei care au nevoie de ajutorul Lui spiritual gi material in fiecare cliptr. Dumnezeu, carerfiind etern, a dat, prin intrupare, eternitate naturii umane
asumate
Prin toate imprejurtrrile ni Se adreseazl Hristos pi prin toate aceste adreslri pi gi inviate de El 9i tuturor celor ce-L primesc pe El prin
Botez,
rtrepunsuri pozitive chipul lui Hristos, 9i chipul nostru personal imprimat de chipul Cei ce se nasc din Botez primesc chipul lui Hristos, putand denrolta caracterul
lui Hristos, devine tot mai clar. personal al vietrii lor prin rtrspundere, prin privirea la Hristos pi prin imitarea
Lui,
Chipul personal al ornului e atar de depeodent qi de imprimat de chipul lui Dar omul nu este primit de Hristos la Botez in aceastd relatrie personaltr, flrtr
Hrietosi sdu respunsul la apelul lui Hristos creEte atdt de mult din puterea apelului ca se-$i arare gi el, dupd o anumittr pregtrtire, dorin[a de ea, frrtr si-pi
ia prin aceasta
lut Flrilgt'd9,,?ncdt cel botezst, dacA remdne in aceastl stare $i o dezvolti, poar€ spune obligatria cuptinzdtoare de rtrspunderi in toate viata fatd. de apelul lui Hristos,
de a
cu Sf4ntul Pavel: *M-am restignit impreuntr cu Hristos Ei acum nu mai tr{ilesc eu, ci folosi puterea ce i
se dtr prin Botez, sau unirea cu El, pentru a viegui conform cu
Hristos ti"aie$te in mine" (Gal. 3,20), Omul a renuntar de a mai ffai pentru sine, cum voia pi cu pilda Lui. Viaga Ia nivelul de rlspundere personald incepe chtar
dln
gl l"Iristos a renuntat de a mai trii o viatrd care se nu fie inchinattr lui Dunmezeu qi momentul Botezului. Dumnezeu il ia pe om de Ia inceput in serios. il vrea per-
flecarui om care crede in El. soane responsabili. Omul trebuie sd. arate cd. vrea str ductr o asemenea vial{,
lnainte
Despre tnpfimarca tot mai clard a chipului lui Hristos in cei botezatrii tdespre de a primi puterea pentru ea prin Botez. Astfel se ?ncheie o ilinvoiren Inffe
le$irea la iveall. prin aceasta a fetei lor personale adevarate din generalitatea Dumnezeu pi om, spune sfdntul Grigorie de Nazianz. r'Dactr trebuie str spunem pe
nedeplin definita, sau din dezordinea pornirilor inferioare ale ei, tot Sf2ntul Apostol scurt, puter€a 9'"fg,.r_U"lyl gebuie i1tefga,ga.9a.g
Pavel spune: "Iar noi toli cu fala descoperittr, oglindind acelagi chip; ne pre- llvoire (ouv04rcro) cu Dumnezeu
pentru o a deua viali 9i pentru o viefuire mai Curatd,,. E o obligalie care
nu trebule
schimbam forma din slavtr in slavd, ca de la Duhul Domnului', (2 Cor. 3, 18). cdlcatd.. "sI nu ne dovedim cd am mintit, lunnjdu-ne
'obligalia
aceasta. ctrcl daci
Oglindind tot mai mult chipul lui Hristos 9i prin aceasta facdnd tot mai distinct ch! invoielile intre oameni sunt inttrrite de Dumnezeu, care e luat ca gatant, cit de
mare
pul nostru personal, devenim tot mai luminoqi, pentru ctr chipul personal este chi- nu va fi pericolul de vom ctrlca obligafiile pe care le-am luat fa1tr de Dumnezeu
pul libertagti, al congtiinfei pi al r]spunderii gi in acestea se risfrdnge slava chipului insugil"41. "Daci duptr Botez te va ispiti du$manul luminii pi ispititorul (crcl te
personal al lui Hristos, sau in acestea se vtrd trtrstrturile accentuate ale trtririi pen: ispitegte; chiar gi pe Cuvdntul gi pe Dumnezeu L-a ispitit pentru acopertrmantul
tru Dumnezeu pi pentru tot binele voit de Dumnezeu, ca si fie rcalizat de noi pe a$ezat la ardtarc ca umanitate pe lumina ascunstr), ai prin ce si.J invingi:
nu te terne
seama altora. cle luptd! opune-i apa, opune-i Duhul, in care se vor stinge toate srgelile
aprinse
Botezul a insemnat astfel I'innoirea" noastrd, iegirea din repetitia monotontr. Dar ale celui y.1ut42.
aceaste innoire nu este numai un dat fix, ci e viate ?ntr-o noutate continue Oi intr-o obligalia aceasta cuprinzdtoare asumattr de om la Botez este exprimattr prin
hucurie neincetattr de noutatea ei intr-o $i al:g formtr de manifestare a buntrti{ii cleclaralialepiddrii de satzna gi de toate lucrurile lui, ca qi prin declaratia de
^ld imnrp--
pl a iubirii noastre. Ctrci persoana e mereu noutr prin libertatea ei responsabili., prin unare cu Hristos, apoi prin mirturisirea mai specificatd a credlnlei in. Hrishs, prin
lublrea interminabilb a ei, mereu inventivtr in a face ceva nou pentru Dumnezeu gi rostirea Crezului. Prin aceasta, cel ce se boteaztr igi ia obligatria si nu mai
slujeasctr
pentfu semeni, spre deosebire de omul vechi care rimine mereu in aceastl stare scopurile satanei in lume, prin strvarpirea faptelor rele, ci se sugine credlnla
ln
de vechime, aservit monotoniei aceloragi pasiuni, aceluiaEi egoism, care nu are de Ilristos pi si. trdiasctr conform ei, duptr pilda Lui.
spug $i aratat nimic nou celorlalli. I'V-a1i dezbrdcat de omul cel vechi, dimpreuntr cu EI acceptr prin aceasta str nu mai fie "robul, satanei gi al nici unei puteri a
faptele lui, gi v-a[i imbrtrcat in cel nou, care se innoiegte spre deplina cunogtinld, Iaului, ci "1gby!l'.to14l deruit lui Hristos cel iubitor; prin aceasta, libertatea lui nu
mai
clupd chipul Celui ce l-a ziditr' (Col. 3, 9-10). Omul nou inainteazl spre plenitudinea e inldnguit{ dg pa-siuni,.,ci
liberr spre o adevdrata,cre|tere $i continue noutate a omu-
cunogtintei lui Dumnezeu, a semenilor stri qi a sa proprie, prin iubirea fa1d, de Itrl43.De aceea, in declaratria rortita de preot la Botez, acesta spune:
"Boteaze-se
l)umnezeu gi falI de semeni, spre plenitudinea la care Se afli Hristos. t'obul lui Dumnezeu (N)r' etc. At2t caritatea de ,robil al lui Dumnez-e-u, cat gi
numele
DXnd felei umane un caracter accentuat personal gi responsabil 9i congtiintra din 1:rrpriu sunt mentionate in toate Tainele
ce in ce mai addncd a sensului etern al vietrii personale gi al persistenfei ei, ca-gi al
sensului etern al intregii realite$ in Dumnezeu, care lipsepte celui ce socote$te ce 41,, In Sanct, Bapt., p,G., cit., col. 36g,
totul se incheie prin moarte, cl toatd semnifica{ia vielii umane se reduce la satis- 42, Ibid,, co1,369,
43, Sff,ntul Ioan Guri de Aur declari cd rohia cea mai grea este cea a prcatului,
facerea unor trebuinte trupegti, in fond mereu aceleagi, -Botezul e numit de PdrinSi De robla
t(reesta poate suferl gi cel llber ln ce priveste sltuafla extei:tr1 ,Ce este
t'lLtnllnaret'. Omul se lumineaztr prin Botez, ptrtrunz0nd
tn el lumina Cuvdntului lui roi:ul daca nu cel ce
l'uce picatul? Pentru mine sl demnltarul este llpsit dc noblcte dacr il sufletul rob,,,

40 TEOLOGIA DAGMATTCA ARTaDOXA
ln fala lui Dumnezeu, omul e persoane gi ca atare e liber. Dumnezeu il
cunoagte cA persoafldi dar il ornoaSte pentru ce a devenLt paftefler al Lui intr-o
rela(le de neclintitI fidelitate in iubire, pefltru cd" s-a angaiat se ffeiascd o viald de
respundere iubitoare in fata Lui. "Rtrm2neli neclintiti in libertate't (Gal. 5,1). "Voi atri
r'Iisus Hristos m-a eliberat de legea pdca'
fost chema(i la libertate,' (Cra|. 5, 73). lau:
tulul gl a morfii" (Rom. 8, 2), spune Sfdntul Apostol Pavel, cate se nume$te in acelaqi
tlmp pe sine totdeauna lrob" al lui Hristos, Ei pe crestini *rrai lui Hfistos" (Rom. 8,
1), Cei boteza\i sunt "robi viegii intru dreptate" (Rom.6, L8-19), care e buntrtate, e
lubtre gi care nu se poate exercita fertr un mare efort spre libertatea de pasiuni,
adevaratele lanpri ale omului. Robia aceasta e rabia liberd, robia unei voinle
lntense de a rdmilne liber, de a lucra dupl legea libertltii 9i a iubirii netr}date
(lac, 1,25).
d, Botezul, uEtr de intrare in Bisericl. Dar dacil omul este chemat la o via\d de
luptA personaltr pentru men(inerea gi creEterea relaliei cu Hristos, pentru inttrrirea sa
ca peisoana liberl de pasiunile comune ale unei naturi cizute, invdrto$ate, aceasta
nu inseamne ctr e chemat la o existenF individualisttr, care qi ea este o robie a
lrunului plac, a orgoliului. Un alt patadox este ce tocmai in forma de existenll
comuna in pasiunile naturii ingroqate, apat divergen;ele care sf2gie narura umanI;
o sfiEie in buclti identice, lipsite de adevdratele caractere personale. Dimpotrivd,
forma de existenti personaltr este o formA de existen[X in comuniune, in care fiecare
cregte in originalitatea ddruirii sale, pe mtrsurtr ce se dAruiepte qi potrivit darului
cleosehit primit, sau se pune pe sine cu totul in slujba celorlaltri,
Caci ridicarea din moarte a omului vechi, a celui ce se boteazd, la starea de
viag{ aclevtrrat4 a omului nou, ?n relatrie personale de rtrspundere cu Hristos, e o ridi-
la activarea concrete a acestei rdspunderi in raporturile cu ceilalli oarireni 9i in
care
mod cleoseblt fale de comunitatea celor ce constituie Biserica, trupul comunitar al
Domnului. A se alipi de Hristos inseamntr a deveni mtrdular al Lui in corpul Bisericii,
a se zidi ca o pialrtrvie ?n loca;ul Domnului, pe temelia apostolilor, avdnd aceea$i
credintr4, aceeagi vieEuire, strtrbetuCi de acelagi Hristos, in aEa fel ca in toti se
locuiasctr 9i str se vadd acelaEi chip al lui Hristos, deEi, prin frecate, Hristos Se aratd
in implinirea unei slujiri conforme darului stru. lntr-o ruglciune delaBotez preotul
se adteseazd.lui Dumnezeu zicdnd intre altele: "inchipuieqte pe Hristosul Tiu intru
acesta, careva se Se nasce din nou prin a mea ticAlosie, Ei-l zideqte pe dflnsul pe
temelia apostolilor pi a proorocilor Ttri (Ef. 2,20) pi sa nuJ surpi, ci-l sadeqte pe
clflnsul ca mltrditl a adev4rului celui atfltat, in sfdnta Ta soborniceascd qi apo-
$toleasca Biserici 9i str nuJ smulgi". Numai rdmdndnd in Bisericd, cel nou'botezat
ramane in Hristos.
De aceea, duptr Botez, care se strvdr$egte in tinda bisericii, cel nou botezat este
clus in fata sfintelor uSl impereteqti, unde e impeftesit cu Trupul 9i Sdngele Dom-
nului ca semn at lncorporlrii depline in Blserlci, iar cel de parte btrrbtrteasctr este
SFINTETE TAINE fN SPECI/.J, 4r
dus in altar, unde preotul inconioard cu el sfdnta mastr, ceea ce inseamntr introdu'
cerea lui in cele mai inalte talne ale cunoaqterii lui Hristos, pentru ca 8e fle
propovtrduitorul credintrei in Hristos gi preotul familiei lui, sau primul rtrspundtof
peflrru credinp, qi vietruirea bisericii din casa lui, primul care aduce iertf[ Ol ge
jertfegte pefltru ea,a1a cum este Hristos, pentru Biserictr, in general (Ef.5, 25), sau
cum sunt episcopii 9i preolii ca otgane v},zr)te ale Lui. '
Introducerea celui ce primeite Botezul in Biserice e semnificattr ln special prln
slv2rpirea Botezului de cdtre preotul sau episcopul care reprezinte prin hirotonla lui
nu numai pe Hristos, ci pi Biserica, sau nu pe un Hristos deta$at de Biserictr, Ci pe
Hristos lucrXnd din Bisericd Si in Biserice, pentru a introduce pe cei ce se boteaztr
in Biserictr. De aceea sdvdrpirea validd a Botezului nu depinde de wednlcla per'
sonal*-a preotului, dactr Biserica il menline ca slujitor al ei. Pentru ci el strvArgeflte
Taine in numele Bisericii.
Desigur, aceasta nu trebuie sd f.acd nepasetor pe preot sau pe episcop ln
implinirea slujbei lui..El nu va rdmdne neosindit pentru nevrednicia sa, Dumnezeu
are gi EI gnid se ilna in anumite margini, prin vorbirea Lui in conptiinla preotului 9l
a episcopului, nevrednicia lor. El tine prin aceasta Biserica in intregime legattr de Sine,
Sf2ntul Grigorie de Nazianz rtrspunde celor ce eviu se se boteze la anumlti
preoti din cauza opiniei lor ctr aceFti preoti sunt nevrednici: "Nu ceuta vrednicla
propovtrduitorului, nici a boteztrtorului. Altcineva este iudectrtorul acestOra $i
ardtfltoflil celor nearitate. Pentru cd omul catrtllafalb,,iar Dumnezeu la inimtr, fle
si-ti fie oricine vrednic, pentru curifie. Str fie numai dintre cei acceptali, 9i nu dln-
tre cei condamnatri pe fa1d, nici strtrini de Biserictr. Nu iudeca pe iudectrtor, tu, cel
ce ai nevoie de vindecare; nu ,udeca vrednicia celor ce te curetesc, nu deosebi lntre
plringi. Unul e mai sus, altul mai ios, Dar fiecare e mai mult decXt tine.,, Puterea
Botezului este egale qi fiecare este la fel de destrvirqitor, dactr e modelat de aceeagi
credintra"44.
Faptul ctr preotul strvdrge$te Botezul ca reprezentant calificat al Bisericii face
posibil cain caz de urgen@, dattr fiind necesitatea absoluttr a Botezului Pentru man'
tuire, in lipsa preotului strvir$irea lui str se implineascl 9i de orice alt laic, membru
al Bisericii, ca reprezenlant general al ei, sau ca membru al preoliei generale. CeCl
Borezul inseamnd brlq!q_i1tin99'41_e Bpelgii care prime$te pe cei ce voiesc str vina
ta sanut"eliJiijila"ai; veOnicei pierzanii, $i aceste brale pot lua formtr con'
";iurile
creu prin orice midulat al ei.
in ce privegte -recunoa$terea Botezului strvarqit in afara Bisericii, libertatea cu
care s-a comporrat eGiica f# de rn ilitdideHofii'ievdrbit prin'iirtriiia scrfun-
.irr" ,r, uariaie, sau stropire cu aptr in numele Sfiniei tLeimi, araie.,91. Pit:{19* fl
qgate yafida, ,plil.icong*ie, la primirea in Biserictr a celui botezat astfel in afara el,
44, Ibtd, col, 396,
 42 TEOLOG I A D OG MANC A ORTOD OXA
extinzand peste partea externtr sevarsita affnosfera deplini de har a Bisericii, care a
existat intr-un mod mai mult sau mai pulin accentuat qi in unitatea cregtintr de unde
vine cel astfel botezat. Recunoa$terea acestui Botez din pafiea Bisericii e ca un fel
de completare tardivtr a petii externe a lui cu puterea dumnezeiasctr primiti acum
deplin de cdtre cel botezat inafara ei, prin punerea lui in acord deplin cu credinla
Bisericii, Dar Biserica poate sa 9i boteze pe cei ce vin laeabotezaliinafaraei, din
pricina nedeplin{txlii harului sau lucrtrrii lui Hristos in unitatea creqtintr de unde el
vine, prin faptul cr in acea unitate nu existtr nici deplintrtatea credintei.
Botezul pune pe primitorul lui in relalie intimi nu numai cu Hristos, ci cu
intreaga sfanti rreime, cici Hristos este Fiul Tattrlui gi ne face gi pe noi, in Sine, fii
ai Tatilui, elibernndu-ne de robia stihiilor impersonale 9i a patiririlo4 care cauttr
satisfacere nu in comuniunea supremi a Treimii, ci ir senzualitatea individualistd
9i
clarbd, excitattr de aceste stihii, care ne duce Ia moarte. Iar dragoste a noastre. fa1d,
de
'lhttrl, Cel care ne intrregte cu puterea gi cu iubirea nesfirgiti
a Lui, o incrlzegte
Duhul, Care aduce dragostea Tattrlui fatrd. de Fiul 9i a Fiului fa1d, de Tattrl in inimile
noastre unite cu Fiul. De aceea ne botezlm in numele Tat{lui qi al Fiului
si al
sfantului Duh, adicd ne scufundtrm in iubirea reciproctr qi in puterea comuntr. a
Celor trei persoane supreme.
3. Necesiatea dbsolut2t a Botezului pentru mantuire gi Botezul copiilor
Dactr potezul prqduce,.-prin unirea c!.
]If_istos, desfiinlare4 ptrcatului orig.inar al
despa4irii de pqmne4eu, imprim4te !n !1e4 qqislre, qi dactr fdrd, aceastd. unire cu
I-Iristos nu se poate intra in inipaielia lui Dumnezeu, evident ctr Botezul ne este
absolu1 n9-9gi3l pentru manruq-e (In. 3, 3), El este absorut hecesar gi pentru copii,
cdci gi ei au aceastd itare de deipa4ire de Dumnezeu, prin'iagterea lor din trup, gi
cleci pi ei trebuie str treactr de la starea de niscutri din trup pi destinafi pierzaniei la
starea de nlscu[i din apl gi din Duh qi, prin aceasta, de mdntuili (ln.
3, i.-G). fntrucAt
nimeni nu e curat de intinrciune chiar dacd viala lui de pe ptrmdnt ar fi de o sin-
gure zi (lov L4, 4), evident cd. aceastd. intintrciune o au qi copiii, nu prin pdcdtuire
personaltr, ci prin na$terei'Numai Hristos.se deosebegte de noi ca om in privinla
aceasta, ctrci s-a fecut intru toate asemenea noua, afartr. numai de ptrcat (Evr.
4, l5).
sfanrul Apostol Pavel socoteste pe toli oamenii, fxrr exceptie, supu$i ptrcatului din
pricina lui Adam 9i toli trebuie sI ingroape in Botez pe omul cel vechi al ptrcatului,
pentru a se na$te ca oameni noi in Hristos. Faptul cd moartea domnepte peste
tou
este pentru el un semn ca peste totri domnegte ptrcatul gi osdnda lui, cici moarted
e plata ptrcatului: 'Precum printr-un om a intrat picatul in lume 9i prin prcat
moartea, aga la toli oamenii moartea a trecut, intrucat in acela toti au ptrctrtuit, (Rom.
5, t2, L5), El le spune cregtlnilor: "Aga gi voi socoti[i-vtr pe voi morti pecatului
9i vii
sFrNrEtE rarur lw sPEctAL 43
rrs-a Stri'
lui Dumnezeu intru Hristos lisus, Domnul nostrur' (Rom. 6, 11). Prin Botez
cat trupul plcatului" (Rom. 6,6). Acum, cliar dacd murim fizic, nu mai suntem
supugi mortii eterne. "Ctr de am murit impreunX cu Hristos, credem ctr vom 9i vletul'
impreuni cu El" (Rom. 5, 8). Vom vietrui impreund cu Hristos, pe Care moartea
"'#fi'::1TIil,1llili',?]i,., nu o putem primi rtrr, Botez, ie,e si
"^murim
noi in Botez, "intru asemtrnarea'qro4ii Lui". Numai "dacd ne-am ftrcut cu El o sin-
gura tulpina intru asemtrnarea modii Lui, vom fi pnrtaqi pi invierii Lui" (Rom. 6, 5).
Copiii nu pot fi privafi de aceastd moarte cu Hristos a omului vechi din ei 9i de
temelia vietrii eterne pusi in oiice om de Hristos.
E drept cd ei nu pot oferi lui Hristos mdrturisirea credinlei lor ca deschidere a
fiinlei lor pentru s{l4qluirea lui Hristi5s in ea. Dat ei fac parte dintr-o familie cre$tine
trditoare in Biserica. intre viala lor sufleteasctr 9i cea a familiei qi a Bisericii lncl nu
s-a ridicat bariera unei .conptiinte individualiste. Viata aceasta spiritualtr pdtrunde
neimpiedicara tot mai mult in fiin1a lor. Intrtr de altfel 9i in copiii din denomina-
triunile neoprotestante care nu prirnesc Botezul copiilor, prin preocuparea deSpre
Hristos existent in ele. Daci copiii acelor denominafiuni se vor decide pentru
credinla proprie acelora, o vor face tot pe baza credinTei ptrtrunse in ei inceplnd
din vdrsta cea mai fragedd.
Botezul este gi el un act prin care via[a spiritualtr a familiei ptrtrunde in et, C0nd
mtrrturisesc cei din familie o anumitX credintrI, e sigur cd o vor mdrlurisi pi copilt. E
o chestiune de timp, ca ceea ce e strdit in ei gi se afle virtual in ei str se manifeste
mai tdrziu gi in mod actual.
Nu se gtie punctul exact de c2nd copilul igi insugegte constient specificul con'
qinutului spiritual al familiei. El incepe strJ exprime de la un timp determinabil. Dar
inainte de a-l exprima $i l-a insuqit in esenta lui specifici. Cdnd copilul incepe sI
vorbeasci, el articuleazd ceea ce gi-a lnsu$it cu mult inainte, in mod trePtat, inCe'
p2nd chiar din primele zile. lar cuvintele gi frazele ce i se sidesc Ai pe care le
exprimi la rdndul lui de la o vreme, nu sunt neutre, nu sunt goale de orice conlinut,
ci poaftL pecetea unui conflnut cu un anumit specific. E un conlinut care s'a sddit
in el nu numai prin cuvinte, ci pi prin acte Ei atitudini. Actul Botezului poate fl
socotit 9i el unul din acestea. ln orice caz el e determinant pentru viala spiritualtr
pe care o treie;te familia pi care i se sedette copilului.
Asrfel copilul insugindu-gi conlinutul spiritual al familiei, i9i insupeqte Si credinta
ei imprimatd in el, sau determinanttr pentru el. O primegte cu sete 9i o manifesttr
voluntar gi cu bucurie. E bucuros sd arate ce este gi el ca cei mari din familie $l se
poate manifesta cu ei. E[ poate fi botezat astfel pentru credinla familiei, pe care
i;i-o va insugi in mod neindoielnic,
Copiii se deschid mai ugor credinlei mtrrturisite de cei din familia lor, decnt
adultii, sau chiar decAt tinerii, atdt pentru ctr in ei nu s-a dezvoltat orgoliul indivi'
 44 TEOLOGIA DOGMANCA ORTODOXA
dualist, cat $i Pentru cd ei nu se simt inctr strAmtorati de legalitatea naturii 9i impie-
dlcagi de pornirile inferioare, Ei cred ctr totul e posibil pi au o bucurie pentru ceea
ce e frumos qi bun, Granila intre natural gi ceea ce deptrpeqte naturalul, intre ceea
ce e dat ca o strdmtorare a omului, qi putintra omului de a crea sau deschide prin
libertate orizonturi gi drumuri noi, nu e ir:rctr frxatd,. Ba au chiar o bucurie pentru
acele orizonturi. Pe de alte parte, trebuie str li se spuntr despre ele. Mdntuitorul,
ilnnnd seama de aceastl pornire a copiilor spre ceea ce e bun, spre domeniul
credinlei, cere adultrilor sd-i lase numai str vintr la El, str nu-i opreasctr. Dar aceasta
impltcl 9i o informare a lor despre Hristos, de cdtre cei adultri. Astfel, cuvdntul Lui:
rrl.asati copiii str vind, la Mine, pi nu-i
opritrir' (Mt. 19, 14), inseamntr gi: Face[i-MI
cllnoscut copiilor!
Putinla copiilor de a se impnrtngi de Hristos, pe baza credin{ei celor apropiali
lctt, o aratl 9i faptul imptrrttrqirii unor adulqi de darurile lui Hristos prin credintra
acelora (invierea fiicei lui Iair, vindecarea sltrbrnogului din capernaum etc.).
Contribulia celor apropiali la mintuirea semenilor e a$a de necesartr, ce sltrbtr"nogul
de la lacul Yitezda nu s-a putut bucura de puterea mnnilitoare aapei numai prin
Iisus Hrlstos, ftrrtr mijlocirea vreunui om, decdt in mod exceplional.
Desigur, cind Evanghelia a ptrtruns in lume pentru prima datd, ea a trebuit str
cnqtige pe adulli qi sI fie indemnatri ei str se boteze. De aceea, in Noul Testament
se vorbegte direct de botezul adullilor. Dar odatd. cu ei se botezau qi copiii lor.
Expresia largd r'$i s-a botezat el (temnicerul din Filipi) Oi togi ai lui'r (Fapte L5, 36)
cu slgr,rranlI cuprinde 6i copii. La'fel: ,,ambotezat casa lui $tefanail (1 Cor. 1,76).
SfAntul Irineu declard., pebaza tradigei apostolice apropiate lui (era nepot spirirual
al Apostolului Ioan), cd qi pruncii se botezau (parvtli, infantes)45.
Pe lAngI cele spuse mai e de mentionat cl, prin toate cele ce i se comunictr
copilului, familia crestina urmare$te sdJ apere de tot felul de pericole, de ispite spre
rele, s4-i dea puterea str lupte impotriva lor, Botezul este puterea hottrrAtoare care i
se di copilului pentru b-lface sd se deprinde de a se socoti cregtin Ei dator sd se
comporte ca atare,luptdnd cu ispitele, inainte de a se robi unor deprinderi rele. Aqa
argumenteaza SfAntul Grigorie de Nazianz Botezul copiilor: "Ai copil? SI nu-gi ia
fimp reutatea. Sd fie sfinfit din pruncie, str fie consacrat Duhului de la inceput. Te
temi de pecete din cauza sltrbiciunii firii? Ce suflet mic Ei putin credincios are mama
aceasta! Ana a ftgtdurt pe Sarnuil inci inainte de a se nafte $i duptr ce s-a nescut
?ndata l-a inchinat Ei l-a crescut in haina preogeascl (1 Regi, l, 1,L; 2, 19), nete-
mAndu-se de om, ci increz2ndu-se in Dumnezeurr.
45. SfAntul llineu, Adv. Haereses, tibr. II, P.G., 7,784 A; Iltst, qlt. et. resp, 56, p.G,,6,
1297 C; Orig., Hom, 8,3lnLev., P.G,, 12,496 Il:,'Ecclesia ab apostolis traditionem suscepit
etlanr patvulis baptismum dari',. Comm. ln Rom., P,G., 14, 1047 B.
SFIA/TEI,E TETVS [V SPECIAL 45
Ttrierea-imprejur, care a fost chipul Botezului, se ftrcea la opt zile pentru toti
coplii in timpul Vechiului Testament, pe baza revelagei aceluiagi Dumnezeu caro
inftrptuia ln trepte planul mAnnrirli. tnsupi Domnul a fost ttriat imprejur la opt zlle,
lar la 40 de zile a fost adus la templu gi rrpus lnaintea Domnuluiil (Lc, 2, 2l-ZZ); ca
model pentru toti pruncii, Cu aceasttr ocazie, este binecuvdntat de dreptul Elmeon,
care lfavea pe Duhul sfdnt asupra luirr (Lc. z, z5). Binecuv2ntarea este gl ea o
tmperte$ire a puterii Duhului, celui binecuv2ntat, Argumentul pentru nebotezarea
coplilor ar trebui str ne opreascl ;i de la binecuvintarea lor, ceea ce ar fl absurd,
Despre loan Botezdtorul, sfanta Evanghelie spune; r'Iar copilul cregtea 9l se
inttrrea cu Duhul,, (Lc. 1, g0), desigur pentru cd creqtea intr-o castr a rugdciunii gi a
lul Dumnezeu si pentru ctr a fost ttriat imprejur gi lnchinat lui Dumnezeu, La fcl
pruncul Iisus rrsporea in inlelepciune, cregtea cu trupul gi avea har la Dumnezeu gl
la oamenir' (Lc. 2, 52); sporea $i 4vea har din pruncia Sa omeneascd, pentru cI
numai ca om avea pruncie.
B
Taina Mirungerii
1. Ieg[tura ftrtre Talna Botearlut gt a Mlrungerll
, Aceasti Tain} este atet de strAns legatl de TainaBotezului, incAt s-ar putca
tPune c:a formeazd impreuni cu aceea un singur tot cu doue ptr4i distincte, Ba a ca
un f'el de continuare a Botezului. De aceea nu incepe in slujba Bisericli cu o lntro-
dueere cleosebiti, ca lei"dlalte.Taine46, ci dupi botszarea pi tmbrtrcarea celul ce a
prtmit Botezul, preotul c!!e,q1e.ft go[[Fu"?tg. g. ruqqc$lt prin.gge cere lut Dum.
furcu $a i se daruiasia. ielui "ngu lumha; djin apa-jt piin puil,;,ii pCiiteii diru;
lul sf{tntului pi intru tot puterniCutui putr,, ,rpoi n unge cu sfantul Mir pd4tle prln.
trlpcle ale trupului, Vlcind:,,Iggqlga-&{ilut-Efamfiii"Drlfi[ T6$fr6a srAnstr a aces-
t€l 'lhlne de Botez se arate pi ln faptul ctr, duptr ungerea cu $fantul Mir, preon"rl
tneonfcrara de trei ori analogul, cu cel botezat gi miruit, cilntdndt ,clti in Hristoe
v=Btl botezat, in Hrisros v-ati pi lmbrtrcat, Aliluia'r. Acelagi lucru il aratt fapni cl
Pfeotul ungAndu-l pe cel botezat cu SfAntul Mir gi spunAnd cuvinteler rrPecetea daru-
46, l'Blnecuvnnhttr este , per$^Tatelut Ol a Fiulul pl a $fflntulul Duhil 0l o ectcnlc,
Atrenrte 6.ar putea explica pi din faptut ci inceputul el se face prln oflnglrea Mtrulul dc cltre
?;llrelopl, Der in orlce caz, cu oeazl^ apllcilrll el celui botezat, ae artlctleazA ln otulbe
Eotezulul ftra un lnceput propriu.