Management Ecologic RUSU TIBERIU

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI POSDRU 2007-2013 2007-2013 MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI
AMPOSDRU PROTECŢIEI SOCIALE
O.I.P.O.S.D.R.U. NORD-VEST

Investeşte în oameni !
Proiect cofinanţat din FONDUL SOCIAL EUROPEAN prin Programul Operaţional
Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
Axa prioritară 3 ,,Cresterea adaptabilitătii lucrătorilor si a întreprinderilor”
Domeniul major de intervenţie 3.2 „Formarea si sprijinirea pentru întreprinderi si
angajaţi pentru promovarea adaptabilităţii”
Numărul de identificare al contractului: POSDRU/81/3.2/S/55652
Titlul proiectului: „Pregătire, instruire, educare in vederea asimilării de procese
tehnologice inovative, îmbunătăţirea practicilor manageriale si a protecţiei mediului
in sectoarele calde”
Beneficiar: Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca

Managementul Ecologic

(Toate modulele)

Prof.univ.dr.ing. TIBERIU RUSU

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca

CUPRINS

-1-
Management Ecologic RUSU TIBERIU

1. SISTEME DE MANAGEMENT DE MEDIU

2. PREZENTAREA SISTEMULUI DE MANAGEMENT DE

MEDIU CONFORM SR ISO 14001

3. AUDITAREA SISTEMULUI DE MANAGEMENT DE MEDIU

4. IMPLEMENTAREA UNUI SISTEM DE MANAGEMENT DE
MEDIU

5. BIBLOGRAFIE

-2-
Management Ecologic RUSU TIBERIU

SISTEME DE MANAGEMENT DE MEDIU

Aspecte generale
Tot mai multe tipuri de organizaţii sunt preocupate din ce în ce mai mult să atingă şi
să demonstreze o performanţă de mediu evidentă, controlând impactul propriilor
activităţi, produse sau servicii asupra mediului şi luând în considerare politica şi
obiectivele lor de mediu. Aceste aspecte se înscriu în contextul legislaţiei din ce în ce mai
stricte, al dezvoltării politicilor economice şi a altor măsuri destinate să încurajeze
protecţia mediului, a creşterii preocupărilor părţilor interesate privind problemele legate
de mediu, inclusiv dezvoltarea durabilă.
Numeroase organizaţii întreprind audituri de mediu în scopul evaluării
performanţei lor de mediu. Totuşi, aceste audituri de mediu pot fi insuficiente pentru a
furniza unei organizaţii certitudinea că performanţa de mediu nu numai că satisface, dar
va continua să satisfacă atât prevederile legale cât şi cerinţele politicii sale în domeniul
mediului. Pentru a fi eficiente, aceste audituri de mediu trebuie realizate în cadrul unui
sistem structurat de management de mediu, integrat în ansamblul activităţilor de
management.
Standardele internaţionale referitoare la managementul de mediu sunt destinate să
furnizeze organizaţiilor interesate elementele unui sistem de management de mediu,
elemente care pot fi integrate şi altor cerinţe de management, pentru sprijinirea
organizaţiilor în atingerea obiectivelor referitoare la mediu şi a celor economice. Aceste
standarde, precum şi alte standarde internaţionale similare, nu sunt destinate creării unor
bariere comerciale netarifare, creşterii sau modificării obligaţiilor legale ale unei
organizaţii.
Există o deosebire importantă între specificaţiile care descriu cerinţele sistemului în
scopul certificării / înregistrării şi/sau autodeclarării unui sistem de management de
mediu al unei organizaţii şi ghidul care nu este destinat certificării, ci şi furnizării unui
sprijin organizaţiei în vederea implementării sau îmbunătăţirii unui sistem de
management de mediu. Managementul de mediu acoperă un ansamblu de probleme,
inclusiv pe cele cu implicaţii de ordin strategic şi concurenţial. Demonstrarea aplicării cu
succes a unui standard de mediu poate fi utilizată de o organizaţie pentru a asigura părţile

-3-
Management Ecologic RUSU TIBERIU

interesate că are implementat un sistem corespunzător de management de mediu.

Standardele de mediu nu stabilesc cerinţe absolute pentru performanţa de mediu, cu

excepţia angajamentului rezultat din politica de mediu de a se conforma legislaţiei şi
reglementărilor specifice, precum şi principiului îmbunătăţirii continue. Astfel, două
organizaţii care au activităţi similare, dar performanţe de mediu diferite, pot satisface
amândouă cerinţele standardelor de mediu.
Adoptarea şi implementarea într-un mod sistematic a unui ansamblu de tehnici
pentru managementul de mediu pot contribui la obţinerea unor rezultate optime, în
beneficiul tuturor părţilor interesate. Totuşi, adoptarea unui standard de mediu nu va
garanta ea singură rezultate de mediu optime. Pentru realizarea obiectivelor de mediu, se
recomandă ca sistemul de management de mediu să încurajeze organizaţiile să aplice cea
mai bună tehnologie disponibilă, dacă aceasta este adecvată şi viabilă din punct de vedere
economic. În plus, se recomandă să se ţină seama de totalitatea costurilor eficienţei unei
asemenea tehnologii.
Standardele de mediu nu sunt destinate şi nu includ cerinţe pentru managementul
sănătăţii şi securităţii în muncă. Cu toate acestea, standardul nu împiedică realizarea
integrării de către o organizaţie a acestor elemente ale sistemului de management. Totuşi,
procesul de certificare / înregistrare va fi aplicabil numai aspectelor legate de sistemul de
management de mediu.
Standardele de mediu au multe lucruri în comun cu anumite principii ale sistemului
de management al calităţii conform seriei ISO 9000. Organizaţiile pot alege utilizarea
unui sistem de management existent, care corespunde standardului ISO 9000, ca bază a
sistemului lor de management de mediu. Totuşi, ar trebui să înţeleagă că utilizarea
diferitelor elemente ale sistemului de management poate varia în funcţie de diversele
scopuri şi părţi interesate. În timp ce sistemul de management al calităţii abordează
necesităţile clienţilor, sistemele de management de mediu răspund cerinţelor unui mare
număr de părţi interesate şi solicitărilor crescânde ale societăţii în domeniul protecţiei
mediului.

Cerinţele standardelor de mediu nu trebuie să fie stabilite independent de

elementele sistemului de management ce există deja într-o organizaţie. În anumite cazuri,

-4-
Management Ecologic RUSU TIBERIU

este posibilă îndeplinirea acestor cerinţe prin adaptarea elementelor sistemului de

management existent.
O conducere orientată către mediu nu este importantă doar la organizaţiile mari ci şi
la cele mici pentru că nu se urmăreşte prin aceasta doar un câştig de imagine ci şi
reducerea costurilor. Aşadar implementarea unui sistem de management de mediu are
numeroase avantaje şi ea nu constă doar din respectarea unor cerinţe legale. Utilizarea
unui management de mediu modern constă din:
 îmbunătăţirea capacităţii concurenţiale prin imagine pozitivă;
 reducerea costurilor prin reducerea cantităţii de deşeuri şi a cantităţii de
materii prime;
 reducerea riscurilor de mediu;
 îmbunătăţirea per ansamblu în organizaţie;
 accesul către noi pieţe.
Să nu se înţeleagă, că o certificare de mediu aduce de la sine excluderea
responsabilităţii în cazul unor accidente ecologice, însă se va garanta faptul că
accidentele apărute sunt ţinute sub control pe baza unor planuri, iar urmările accidentelor
vor fi cât mai mici cu putinţă.
Pentru a avea o conducere de vârf orientată către mediu sunt necesari paşi mărunţi
dar continui. Aceştia vor ajuta ca pe viitor organizaţia să fie pregătită pentru cerinţele de
mediu ce stau să apară şi să reuşească o implementare eficientă şi economicã avantajoasă
a acestor cerinţe.

Iată de ce conducerea orientată către mediu este o îndatorire a fiecărui manager. Dar
investiţia numai în tehnologii de vârf nu este o soluţie. A investi în protecţia mediului
înseamnă să investeşti şi în angajaţi. Şi asta pentru că motivarea angajaţilor şi
specializarea lor sunt elemente esenţiale ale unei conduceri orientate către mediu, o
conducere ce este inovativă, ce gândeşte deja în viitor şi care pune sub semnul întrebării
soluţiile actuale de rezolvare a problemelor.
Sarcinile unei conduceri orientate către mediu este să identifice potenţialul de
poluare al activităţilor proprii, luarea măsurilor ce se impun şi posibilitatea de dezvoltare
a unui comportament proecologic. Aceste sarcini sunt universal valabile deoarece nu
există organizaţie care să nu desfăşoare activităţi ce influenţează mediul.

-5-
Management Ecologic RUSU TIBERIU

Alte avantaje ar mai putea fi:

 evitarea accidentelor ecologice;
 pregătirea unei baze de date ce poate fi folosită în cazul unui accident;
 numirea responsabilităţilor pe linie de mediu;
 reducerea costurilor;
 relaţii mai bune cu autorităţile.

Prezentarea sistemului de management de mediu conform SR

EN ISO 14001
Sistemul de management de mediu conform ISO 14001 este cel mai răspândit
sistem de management de mediu din lume. De aceea el va fi prezentat mai detaliat în
acest curs în comparaţie cu celelalte sisteme de management de mediu. Acest standard
internaţional stabileşte cerinţele pentru un sistem de management de mediu şi a fost
elaborat pentru a putea fi aplicat tuturor organizaţiilor, de orice tip şi mărime, şi de a fi
adaptat diverselor condiţii geografice, culturale şi sociale.
Bineînţeles că această reprezentare grafică poate îmbrăca forma unei spirale
ascendente care începe tot cu planificarea şi terminând cu îmbunătăţirea continuă. Acelaşi
concept al îmbunătăţirii continue stă la baza alegerii sensului ascendent al spiralei adică
al evoluţiei sistemului de management de mediu.
Succesul sistemului depinde de angajamentul asumat la toate nivelurile şi funcţiile
organizaţiei, în special la nivelul cel mai ridicat al conducerii organizaţiei. Un sistem de
acest tip permite unei organizaţii să stabilească şi să evalueze eficienţa procedurilor
pentru elaborarea politicii de mediu şi a obiectivelor sale de mediu (obiectiv de mediu =
ţel general de mediu, rezultat din politica de mediu, pe care o organizaţie îşi propune să-l
atingă şi care este cuantificat acolo unde acest lucru este posibil), să obţină conformitatea
cu acestea şi să demonstreze această conformitate altora. Scopul general al prezentului
standard internaţional este de a susţine protecţia mediului şi de a preveni poluarea, în
echilibru cu necesităţile socio-economice. Acest standard conţine doar acele cerinţe ce
pot fi auditate în mod obiectiv în scopul certificării / înregistrării şi/sau autodeclarării.
Pentru organizaţiile care au nevoie de mai multe îndrumări privind problematica

-6-
Management Ecologic RUSU TIBERIU

sistemului de management de mediu, se recomandă utilizarea standardului internaţional

ISO 14004 Sisteme de management de mediu. Ghid privind principiile, sistemele şi
tehnicile de aplicare.
Scopul
Prezentul standard internaţional stabileşte cerinţele referitoare la un sistem de
management de mediu care permite unei organizaţii să-şi formuleze politica şi obiectivele
de mediu ţinând cont de prevederile legale şi de informaţiile referitoare la impacturile
semnificative asupra mediului. Acest standard se aplică acelor aspecte de mediu (aspect
de mediu = element al activităţii, produselor sau serviciilor unei organizaţii care poate
interacţiona cu mediul) pe care organizaţia le poate controla şi asupra cărora se presupune
că are o influenţă. Standardul nu stabileşte criterii de performanţă în domeniul mediului.
Scopul acestui standard este următorul:
 să implementeze, să menţină şi să îmbunătăţească un sistem de
management de mediu;
 să se asigure de conformarea cu politica de mediu;
 să demonstreze şi altora această conformitate;
 să urmărească certificarea / înregistrarea sistemului său de management de
mediu de către un organism exterior organizaţiei;
 să facă o autodeterminare şi o autodeclaraţie de conformare cu standardul;
Cerinţe generale
Acest standard internaţional conţine cerinţe referitoare la sistemul de management
de mediu pe baza unui proces dinamic conform ciclului Planifică Derulează Controlează
Acţionează sau a roţii lui Deming .
Sistemul trebuie să permită unei organizaţii să:
 elaboreze o politică de mediu care să-i corespundă,
 identifice aspectele de mediu rezultate din trecutul organizaţiei, activităţile
existente sau planificate, produsele sau serviciile sale în vederea determinării impactelor
semnificative asupra mediului.
Sistemul trebuie să permită unei organizaţii să:
 elaboreze o politică de mediu care să-i corespundă,

-7-
Management Ecologic RUSU TIBERIU

 identifice aspectele de mediu rezultate din trecutul organizaţiei, activităţile

existente sau planificate, produsele sau serviciile sale în vederea determinării impactelor
semnificative asupra mediului,
 identifice cerinţele legislative şi de reglementare relevante,
 identifice priorităţile şi să fixeze obiective şi ţinte de mediu
corespunzătoare,
 stabilească o structură şi unul sau mai multe programe de management de
mediu pentru implementarea politicii şi realizarea obiectivelor şi ţintelor,
 faciliteze activităţile de planificare, conducere, monitorizare, acţiune
corectivă, auditare şi analiza pentru a asigura atât respectarea politicii cât şi menţinerea
corespunzătoare a sistemului de management de mediu,
 se poată adapta la condiţii în schimbare.

Politica de mediu
Politica de mediu stabileşte sensul general de orientare şi fixează principiile de
acţiune ale unei organizaţii. Ea defineşte scopul la nivelul responsabilităţii şi
performanţei cerute de la organizaţie, în raport cu care vor fi judecate toate acţiunile
ulterioare.
Politica de mediu este factorul de comandă / motorul implementării şi îmbunătăţirii
sistemului de management de mediu, astfel încât poate să menţină şi să îmbunătăţească
performanţele sale de mediu. De aceea, politica de mediu trebuie să reflecteze
determinarea conducerii de vârf de a se conforma legilor în vigoare şi de a realiza o
îmbunătăţire continuă. Politica constituie baza pe care organizaţia îşi stabileşte
obiectivele şi ţintele. Politica trebuie să fie suficient de clară pentru a putea fi înţeleasă de
părţile interesate interne şi externe şi trebuie revizuită periodic pentru a putea reflecta
condiţiile şi informaţiile în schimbare. Domeniul său de aplicare trebuie identificat în
mod clar.
Responsabilitatea pentru fixarea politicii revine, în mod normal, conducerii
organizaţiei. Conducerea organizaţiei este răspunzătoare de implementarea politicii şi de
asigurarea elementelor pentru formularea şi modificarea politicii.

-8-
Management Ecologic RUSU TIBERIU

Conducerea organizaţiei ar trebui să definească şi să documenteze politica de mediu

în contextul politicii de mediu a vreunui organ corporativ mai larg din care face parte, cu
aprobarea acestuia, în cazul în care acesta există.
Conducerea organizaţiei poate consta într-o persoană sau un grup de persoane cu
responsabilitate executivă pentru organizaţie.
Cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească politica de mediu conform ISO 14001
sunt următoarele:
 să corespundă naturii, volumului şi impactului activităţilor, produselor şi
serviciilor;
 să cuprindă un angajament pentru o îmbunătăţire continuă şi pentru
prevenirea poluării;
 să cuprindă angajamentul de conformare cu legislaţia şi reglementările de
mediu precum şi cu alte cerinţe la care subscrie organizaţia;
 să furnizeze un cadru de formulare şi analiza obiectivelor şi ţintelor de
mediu;
 să fie documentată, implementată şi menţinută şi să fie comunicată tuturor
angajaţilor;
 să fie accesibilă publicului.
Acestea sunt condiţiile minime pe care trebuie să le îndeplinească politica de mediu
a unei organizaţii. Multe organizaţii găsesc însă insuficiente pentru paleta lor largă de
activităţi pe care o desfăşoară prevederile standardului relativ la politica de mediu. În
funcţie de organizaţie, politica de mediu mai poate fi completată şi cu următoarele
aspecte:
 minimizarea oricăror impacturi negative de mediu semnificative ale
dezvoltărilor noi prin folosirea de proceduri de management integrat şi prin planificare;
 elaborarea de proceduri şi de indicatori de evaluare a performanţei de
mediu;
 conceperea produselor astfel încât să fie redus la minimum impactul lor
asupra mediului în cursul producţiei, folosirii şi îndepărtării lor;

-9-
Management Ecologic RUSU TIBERIU

 reducerea cantităţii deşeurilor şi a consumului de resurse (materiale,

combustibil, energie) şi angajarea în recuperare şi reciclare ca alternative ale depozitării,
atunci când sunt fezabile;
 educarea şi instruirea personalului;
 împărtăşirea experienţei de mediu;
 implicarea părţilor interesate şi comunicarea cu acestea;
 efortul spre o dezvoltare durabilă;
 stimularea folosirii sistemului de management de mediu de către furnizori
şi beneficiari;
 luarea în calcul a : misiunii, viziunii, valorilor fundamentale şi a
convingerilor organizaţiei; altor politici organizaţionale de calitate, igienă şi securitatea
muncii; condiţiilor locale şi regionale specifice.
Pentru a facilita eficienţa managementului de mediu, atribuţiile, responsabilităţile
şi autoritatea trebuie să fie definite, documentate şi comunicate.
Conducerea organizaţiei trebuie să furnizeze resursele necesare pentru
implementarea şi controlul sistemului de management de mediu. Aceste resurse cuprind
resurse umane şi calificări specializate, resurse tehnologice şi financiare.
Conducerea organizaţiei la cel mai înalt nivel trebuie să numească unul sau mai
mulţi reprezentanţi care, în afara altor responsabilităţi, trebuie să aibă definite atribuţiile,
responsabilităţile şi autoritatea pentru:
a) a asigura că cerinţele referitoare la sistemul de management de mediu sunt
stabilite, implementate şi menţinute;
b) a raporta conducerii organizaţiei la cel mai înalt nivel performanţa
sistemului de management de mediu pentru analizare şi ca bază pentru îmbunătăţirea
acestui sistem.
Implementarea cu succes a unui sistem de management de mediu necesită
angajamentul tuturor angajaţilor organizaţiei. De aceea, responsabilităţile privind
protecţia mediului nu trebuie văzute ca restrânse la departamentul de mediu, ci pot de
asemenea include alte compartimente din cadrul organizaţiei cum ar fi managementul
operaţional şi funcţiile personalului, altele decât cele de mediu.

- 10 -
Management Ecologic RUSU TIBERIU

Acest angajament trebuie să aibă loc începând cu cel mai înalt nivel al
managementului. În concordantă, managementul de vârf trebuie să stabilească politica de
mediu a organizaţiei şi să asigure implementarea sistemului de management de mediu. Ca
parte a acestui angajament, managementul de vârf trebuie să desemneze un anume
reprezentant al managementului care are responsabilitate şi autoritate clar definite în
implementarea sistemului de management de mediu. În cadrul organizaţiilor mari sau
complexe pot exista mai mulţi reprezentanţi. În întreprinderile mici sau mijlocii, aceste
responsabilităţi pot fi îndeplinite de către o singură persoană. Reprezentantul trebuie să
fie o persoană cu suficientă vechime în organizaţia respectivă adică o bună cunoscătoare
a proceselor ei şi să dispună de suficientă autoritate, competenţă, resurse şi independenţă.
Este de asemenea important ca responsabilităţile cheie ale sistemului de management de
mediu să fie bine definite şi comunicate personalului relevant. Directorii de uzine şi şefii
de secţie trebuie să definească responsabilităţile personalului din subordine iar angajaţii
de la toate nivelurile trebuie să răspundă în limitele atribuţiilor lor de performanţele
obţinute în implementarea sistemului de management de mediu.
În alocarea resurselor, organizaţiile pot să elaboreze proceduri de punere în
evidenţă a beneficiilor şi a costurilor activităţilor, produselor şi serviciilor, cum ar fi
costul combaterii poluării şi al eliminării deşeurilor. Baza de resurse şi structura de
organizare a sistemului de management de mediu pot impune unele limitări asupra
implementării.
Pentru asigurarea unei elaborări şi implementări eficiente a sistemului de
management de mediu, este necesar să fie încredinţate atribuţii şi împuterniciri
corespunzătoare adică să existe un echilibru între sarcinile de serviciu şi autoritate. Mai
jos este indicată o posibilă abordare în elaborarea atribuţiilor de mediu. Aceste atribuţii
diferă însă de la o organizaţie la alta.

Instruire, conştientizare şi competenţă

Organizaţia trebuie să identifice necesităţile de instruire. Întregul personal a cărui
muncă poate avea un impact semnificativ asupra mediului trebuie instruit în mod
corespunzător.

- 11 -
Management Ecologic RUSU TIBERIU

Trebuie să se stabilească şi să se menţină proceduri pentru ca personalul sau

membrii săi, de la toate nivelurile şi toate funcţiile relevante, să fie conştientizat de:
a) importanţa conformităţii cu politica de mediu, cu procedurile şi cerinţele
sistemului de management de mediu;
b) impacturile semnificative asupra mediului, reale sau posibile, ale
activităţilor lor şi de efectele benefice aduse mediului prin îmbunătăţirea performanţei
individuale;
c) atribuţiile şi responsabilităţile lor în realizarea conformităţii cu politica de
mediu, cu procedurile şi cerinţele sistemului de management de mediu, inclusiv cu
cerinţele referitoare la pregătirea situaţiilor de urgenţă şi a capacităţii de răspuns;
d) consecinţele posibile ale abaterilor de la procedurile operaţionale
specificate.
Personalul ce îndeplineşte sarcini care pot avea impacturi semnificative asupra
mediului trebuie să aibă competenţa necesară, fie prin educaţie, fie prin instruire
corespunzătoare şi /sau prin experienţă.
Conducerea de vârf are un rol cheie în conştientizarea şi motivarea angajaţilor
prin explicarea valorilor de mediu la care organizaţia subscrie şi prin comunicarea
angajamentului său pentru politica de mediu. Transformarea unui sistem de management
de mediu dintr-un document pe hârtie într-un proces efectiv, depinde de angajamentul
persoanelor individuale, în contextul valorilor comune de mediu.
Toţi membrii organizaţiei trebuie să înţeleagă şi să fie încurajaţi să accepte
importanţa atingerii obiectivelor şi ţintelor de mediu pentru care sunt responsabili. Ei, la
rândul lor, trebuie să încurajeze acolo unde este necesar, alţi membri ai organizaţiei, să
răspundă în aceeaşi manieră.
Motivarea îmbunătăţirii continue poate fi sporită atunci când angajaţii primesc
recunoaşterea atingerii obiectivelor şi ţintelor de mediu şi sunt încurajaţi să facă sugestii
care pot conduce la îmbunătăţirea performanţei de mediu.
Întregului personal din organizaţie trebuie să i se asigure o instruire
corespunzătoare şi relevantă pentru realizarea politicilor, obiectivelor şi ţintelor de mediu.
Angajaţii trebuie să aibă o bază de cunoştinţe corespunzătoare, care cuprinde instruirea
cu privire la metodele şi deprinderile necesare pentru îndeplinirea sarcinilor într-un mod

- 12 -
Management Ecologic RUSU TIBERIU

eficient şi competent şi la cunoaşterea impactului negativ asupra mediului pe care îl pot

avea activităţile lor dacă sunt realizate în mod incorect.
Întrucât nivelul şi detaliile pregătirii variază în funcţie de atribuţii, este nevoie de
o educare şi instruire care să asigure cunoaşterea la zi a cerinţelor impuse de
reglementări, a standardelor şi a politicilor organizaţiei.
Programele de instruire implică în mod obişnuit următoarele elemente:
 identificarea nevoilor de instruire a angajaţilor;
 elaborarea unui plan de instruire care să răspundă unor nevoi definite;
 verificarea şi armonizarea programului de instruire cu cerinţele
organizatorice sau ale reglementărilor;
 instruirea de angajaţi grupaţi pe sarcini;
 întocmirea de documente ce atestă desfăşurarea actului de instruire;
 evaluarea instruirii.

Pregătire pentru situaţii de urgenţă

Organizaţia trebuie să stabilească şi să menţină proceduri pentru a identifica

posibilele accidente şi situaţii de urgenţă şi a răspunde unor astfel de situaţii şi pentru a
preveni şi a reduce impactul asupra mediului care poate fi asociat acestora.
Organizaţia trebuie să analizeze şi să revizuiască, acolo unde este necesar,
procedurile de pregătire pentru situaţii de urgenţă şi capacitate de răspuns, în special după
producerea accidentelor sau apariţia unor situaţii de urgenţă. De asemenea, organizaţia
trebuie să testeze periodic astfel de proceduri, atunci când acest lucru este posibil.
Pentru a asigura un răspuns corespunzător la incidente neaşteptate sau
accidentale, trebuie elaborate planuri şi proceduri de urgenţă. Posibilele accidente
care pot apărea sunt:
 emisiile accidentale în atmosferă;
 evacuările accidentale în ape sau pe sol;
 efectele specifice asupra mediului şi ecosistemelor ca urmare a degajărilor
accidentale.

- 13 -
Management Ecologic RUSU TIBERIU

Procedurile trebuie să ţină seama de incidentele care au loc sau ar putea avea loc ca
urmare a:
 condiţiilor de funcţionare anormale;
 accidentelor şi posibilelor situaţii de urgenţă.
Planurile de urgenţă vor diferi de la o organizaţie la alta în funcţie de necesităţi şi
vor putea cuprinde:
 organizarea şi responsabilităţile pentru urgenţe;
 listă cu personalul cheie în caz de necesitate;
 detalii cu privire la serviciile de urgenţă (pompieri, decontaminări);
 comunicare internă şi externă;
 acţiuni întreprinse în cadrul diferitelor tipuri de urgenţe;
 informaţii referitoare la materialele periculoase, incluzând impactul
potenţial asupra mediului şi măsurile adoptate în caz de împrăştiere accidentală;
 planuri de instruire şi de evaluare a eficienţei lor.

Conducerea organizaţiei la cel mai înalt nivel trebuie să analizeze sistemul de

management de mediu la intervale prestabilite, pentru a asigura că acesta este în
permanenţă corespunzător, adecvat şi eficient. Procesul analizei efectuată de conducere
trebuie să asigure că informaţiile necesare sunt colectate astfel încât să permită conducerii
realizarea acestei evaluări. Această analiză trebuie să fie documentată.
Analiza efectuată de conducere trebuie să abordeze eventualele necesităţi de
schimbare a politicii de mediu, a obiectivelor şi a altor elemente ale sistemului de
management de mediu, ca urmare a rezultatelor auditurilor sistemului, modificărilor
circumstanţelor şi în cadrul angajamentului de îmbunătăţire continuă.
Pentru a avea o îmbunătăţire continuă, adecvare şi eficienţă a sistemului de
management de mediu, deci a performanţei acestuia, conducerea organizaţiei trebuie să
revadă şi evalueze sistemul la intervale definite. Scopul acestei revederi trebuie să fie
vast, cuprinzător, chiar dacă nu toate elementele unui sistem de management de mediu
vor fi revăzute odată iar procesul de revedere se face mai târziu.

- 14 -
Management Ecologic RUSU TIBERIU

Auditarea sistemului de management de mediu

Prin auditare ”se ia pulsul” unui sistem de management de mediu determinându-se
viabilitatea sistemului implementat şi se pot depista timpuriu eventualele neconcordanţe
ce se pot croniciza odată cu trecerea timpului. Se pot astfel economisi timp şi bani
preţioşi prin aceste depistări timpurii.
Rezultatele auditurilor sunt o urmare a comparării dintre situaţia existentă pe teren
şi cea teoretică prezentată de standard. Discutarea lor cu conducătorul locului de muncă
este necesară deoarece:
 auditorul intern sau consultantul extern nu cunosc toate particularităţile
locului de muncă, asta mai ales când se vor decide de comun acord măsurile ce se vor
implementa în urma auditului;
 discutare interactivă a acestor probleme conduce la rezolvarea lor mai
uşoară;
 discuţie într-un cerc restrâns este mai fructuoasă decât una într-un cerc mai
mare

.
Implementarea şi auditarea sistemelor de management de mediu

Pregătirea organizaţiei pentru implementarea SMM

Implementarea sistemului de management de mediu la nivel de organizaţie coincide

cu etapa de modificare a strategiei şi misiunii acesteia. Practic prin acest proces de creare
a unui nou sistem funcţional, pe sistemul de management general, se transpune în
practică noua strategie la nivel organizaţional. Strategia nouă trebuie să se bazeze pe
respectarea conceptului dezvoltării durabile, respectarea cerinţelor legale şi de altă natură
din domeniul protecţiei mediului şi nu numai.
Având în vedere că, pentru modificarea strategiei organizaţionale este nevoie
participarea şi susţinerea managementului de la cel mai înalt nivel, prima etapă în
implemetarea unui SMM este câştigarea angajametului acestuia.
Cheia unei bune reuşite în implementarea şi funcţionarea unui SMM în organizaţie
depinde în mare masură de conducerea acesteia. Pe lângă acestă suţinere este nevoie şi de

- 15 -
Management Ecologic RUSU TIBERIU

participarea activă a tuturor angajaţilor pentru luarea deciziilor şi pentru transpunerea în

practică a lor.
Activitatea de început a implementării unui SMM în organizaţie este importantă
pentru a se putea planifica în timp resursele şi desfăşurarea proiectului până la
certificarea sistemului, În figura 1. sunt prezentate schematic etape de început ale
implementării unui SMM.
1. Câştigarea angajamentului managementului de la vârf

Pregătirea unui buget şi

planificarea în timp a
proiectului

6.
Efectuarea unei
analize preliminare

5.
Constituirea unei
echipe

4.
Stabilirea sferei de
cuprindere a SMM.

3.
Alegerea unui
responsabil de SMM
Câştigarea
angajamentului 2.
managerului de
vârf

1.
Figura.1. Etapele de început a implementării unui SMM

Ca şi angajaţi, pentru a reuşi să câştigăm angajamentul managementului de la vârf

trebuie să arătăm atât costurile cât şi beneficiile implementării SMM pentru afacere. Ca şi
conducători de organizaţii, trebuie ca:
 Angajamentul managementului şi viziunea trebuie să fie clare şi comunicate în toată
organizaţia;
 Autoritatea şi responsabilitatea privind SMM trebuie să fie delegate;
 Echipa managerială trebuie să se implice şi să asigure conducerea;
 Resursele să fie asigurate;
 Să se realizeze frecvent analize de management;
 Rezultatele bune să fie popularizate şi recompensate.
Implicaţiile pe care le are un SMM pentru o organizaţie sunt numeroase, în cele ce

- 16 -
Management Ecologic RUSU TIBERIU

urmează sunt enumerate cele mai importante:

 Accentuarea responsabilităţii pentru toate activităţile desfăşurate;
 Actualizarea potenţialului pentru: eficienţă, economii, evitarea pedepselor legale şi a
situaţilor nedorite;
 Definirea termenilor succesului este mult mai clară şi mai cuprinzătoare;
 Dezvoltarea capacităţii de înţelegere, a spiritului ecologic şi al angajamentului pentru
protecţia mediului;
 Abordarea principiului „poluatorul plăteşte”;
Principiile unui SMM care sunt transpuse în politica fiecăriei organizaţii, se găsesc în:
 Accentul pus pe îmbunătăţirea continuă a tuturor proceselor;
 Conformarea cu cerinţele legale şi de altă natură;
 Îmbunătăţirea performanţelor şi îndeplinirea obiectivelor;
 Integrarea cu alte sisteme;
 Implicarea angajaţilor şi implicarea vizibilă a managementului;
 Preferinţă pentru prevenire;
 Complementaritatea cu legislaţia naţională.

2. Alegerea unui responsabil de SMM

Funcţia de Responsabil SMM implică o activitate susţinută timp indelulgat şi foarte
multe cunoştinţe tehnice în domenii diverse; practic activitatea lui va începe odată cu
pregătirea pentru implementare şi va continua şi după certificarea sistemului.
Pentru ca un angajat din organizaţie să poată ocupa funcţia de responsabil SMM,
trebuie să îndeplinească anumite condiţii şi anume:
 Să aibă autoritatea necesară – aceasta este dată şi de poziţia pe care funcţia o are în
structura organizatorică, ar trebui să fie pe nivelul 2 ierarhic;
 Să aibă suficiente cunoştinţe despre organizaţie;
 Să aibă abilităţi de management al proiectelor;
 Error! Not a valid link.gândire sistemică;
 Error! Not a valid link.suficient timp pentru a se dedica procesului de realizare a
unui SMM;

- 17 -
Management Ecologic RUSU TIBERIU

 Să aibă cunoştinţe de protecţia mediului şi despre procesele desfăşurate în organizaţie.

3. Stabilirea sferei de cuprindere a SMM

Dimensiunea sistemului de management de mediu din organizaţie se stabileşte
înaintea stabilirii echipei de implementare deoarece de mărimea acestuia depinde
numărul persoanelor alese să facă parte din echipa de implementare. Conform cerinţelor
ISO 14001:2004 un SMM se poate implementa pe anumite procese din organizaţie
(obligatoriu pe cele de bază) iar după un anumit interval de timp după ce angajaţii capătă
experienţă în rezolvarea cerinţelor de mediu şi a celor de standard se poate extinde în
întreaga organizaţie.
În acestă etapă se vor realiza următoarele activităţi:
 se stabilesc graniţe activităţilor la care se doreşte aplicarea unui SMM;
 se realizează scheme de flux, „hărţi” ale operaţiilor din fiecare compartiment şi secţie;
 se analizează structura organizaţională şi se modifică după cerinţele noii strategii din
organizaţionale;
 se face analiza comparativă a situaţiei reale din teren cu cea existentă în documentele
organizaţiei.

4. Constituirea unei echipe

Constituirea echipei care va coordona activitatea de implementare este deasemenea
importantă, pentru că aceasta va trebui să identifice şi să soluţioneze toate problemele
organizaţiei atât din punct de vedere al protecţiei mediului cât şi din domenii conexe.
Echipa trebuie să fie echilibrată numeric – să fie alcătuită dintr-un număr suficient
pentru a cuprinde toate activităţile care se supun implementării SMM. Pericolele care pot
să apară în acest caz sunt: un număr prea mic de membrii în echipă nu pot să gestioneze
toate activităţile specifice din organizaţie într-un timp scurt, dar şi un număr prea mare de
membrii în echipă poate genera pasarea problemelor de rezolvat de la unul la celălat
precum şi o diluare a implicării fiecăruia. Un alt aspect care trebuie soluţionat pe lângă
numărul membrilor echipei este şi pregătirea profesională şi modul în care sunt capabili
să lucreze în echipă. În concluzie pentru echipa de implementare trebuie să alegerem
reprezentanţi din funcţiunile cheie ale managementului şi:

- 18 -
Management Ecologic RUSU TIBERIU

 să fie buni cunoscători ai domeniului lor;

 să fie dispuşi să-şi îmbunătăţească abilităţile şi
competenţele în timp (Abilităţi SMM, abilităţi de lucru cu oamenii şi de comunicare,
etc.);
 Fiecare membru al echipei trebuie să-şi înţeleagă noul rol.
 Se pune accent pe: instruire coordonare, angajament
personal, cooperare, comunicare.
5. Efectuarea unei analize preliminare (analiza lipsurilor)
Practic după ce realizăm aceasta analiză preliminară, vom putea răspunde la următoarele
întrebări: Ce există? Ce trebuie îmbunătăţit? Ce trebuie adăugat? ca să respectăm
cerinţele impuse de standardul ISO 14001:2004 la nivel organizaţional.
6. Realizarea unui plan al proiectului; stabilirea de termene şi necesarul de resurse
Planul proiectului de implementare se va realiza după ce s-a identificat activităţile pe care
organizaţia trebuie să le realizeze astfel încât să îndeplinească cerinţele legale şi de altă
natură.
Realizarea acestui plan de implementare preliminar, are avantajul că:
 Se poate estima amploarea efortului;
 Se pot estima costurile (timp, bani);
 Se identifică funcţiunile în care se va implementa (ce domenii vor fi considerate);
 Se pot identifica posibilele beneficii;
 Se permite familiarizarea cu cerinţele de SMM a echipei de lucru;
 Asigurarea devotamentului şi abilităţii de implementare ale echipei.
Analiza preliminară pentru implementare

Fiecare etapă este importantă, pentru că de modul şi corectitudinea cu care se

realizează depinde pe viitor reuşita proiectului în organizaţie.

Prima activitate practică realizată este „Analiza preliminară” - care are scopul
principal de a furniza informaţii cu privire la starea societăţii la un moment dat. Aceasta
este folosită ca bază de referinţă la viitoare analize întreprinse în organizaţie.
În această etapă se determină:

- 19 -
Management Ecologic RUSU TIBERIU

 Dotările existente în societate,

 Cerinţe legale şi de altă natură, reglementări în vigoare,
 Identificarea aspectelor de mediu
Analiza preliminară, trebuie efectuată pentru:
 a afla unde ne situăm în prezent;
 a măsura eforturile şi resursele necesare implementării SMM;
 a îmbunătăţi competenţa echipei de implementare.
Realizarea analizei preliminare:
1. Se compară practicile şi procedurile existente, cu cerinţele ISO 14001:2004; în tabelul
3.1. este prezentat un exemplu de realizare a analizei, în prima coloană se vor trece
cerinţele urmărite iar în dreptul fiecăreia stadiul în care se află in organizaţie. Se vor
aduna dovezile pentru situaţiile în care s-a bifat Există/ Există Parţial pentru a uşura
modul de lucru pentru constrirea elementelor specifice SMM.
Tabelul 1. Mod de realizare a comparatiei între practicile şi procedurile
existente, cu cerinţele ISO 14001:2004
Exis
Nr. Există Nu
Cerinţele (SR EN ISO 14001) t
crt. Parţial există
ă
1. Politica de mediu x
2. Aspecte de mediu x
3. Cerinţe legale sau de altă natură x
4. Obiective şi ţinte x
Programul de management de
5.
mediu x
6. Structura şi responsabilitatea x
Instruire, conştientizare şi
7.
competenţe x
8. Comunicarea x
9. Documentaţia SMM x
10. Controlul documentelor x
11. Controlul operaţional x
Pregătirea şi acţiunea în situaţii de
12.
criză x
13. Monitorizare şi măsurare x
Neconformare şi acţiuni preventive
14.
şi corective x
15. Înregistrări x
16. Auditul SMM x

- 20 -
Management Ecologic RUSU TIBERIU

17. Analiza efectuată de management x

2. Se asigură o instruire de bază a echipei – sunt necesare cursuri pentru conoaşterea:

cerinţelor sistemelor de management de mediu ISO 14001:2004, cerinţelor ISO
19011:2003 pentru realizarea unui audit intern şi extern şi problemelor specifice de
protecţia mediului.
3. Se elaborează liste de verificare pentru zone diferite (cerinţe);
4. Se analizează rezultatele pentru a evidenţia lipsurile şi a scoate în evidenţă cerinţele;
5. Se redactează la final un raport al analizei în care să fie prezentate concluziile
evaluării;
Analiza preliminară pentru implementare (numită de unii specialişti şi audit iniţial)
poate fi realizată fie de către echipa de implementare din organizaţie sau de către echipa
de consultaţi externi.
Identificarea aspectelor de mediu
Este binecunoscut faptul că orice organizaţie, îşi desfăşoară activitatea într-o
permanenţă interacţiune cu mediul înconjurător, definit de aer, apă, sol, resursele
naturale, floră, faună, oamenii şi relaţiile dintre acestea. Această interacţiune poate depăşi
anumite limite de suportabilitate pentru mediu şi din acest motiv apar problemele legate
de poluare.
Prin aspect de mediu se înţelege un element al activităţilor, produselor sau serviciilor
unei organizaţii, care poate interacţiona cu mediul. Aceste interacţiuni (aspecte de mediu)
pot fi atât pozitive cât şi negative.
Din categoria aspectelor de mediu pozitive pot fi amintite: amenajarea de parcuri,
decontaminarea apelor, colectarea selectivă a deşeurilor, valorificarea unor materiale din
deşeuri, utilizarea eco-tehnologiilor etc. Exemple de aspecte negative: depozitare
necontrolată a deşeurilor pe sol, evacuarea în atmosferă a gazelor neepurate, poluarea
solului cu produse petroliere sau alte preduse chimice, poluarea apelor cu diverse
substanţe chimice sau produse toxice, defrişarea pădurilor etc.
Pentru a putea fi rezolvate aspectele de mediu negative trebuie să fie identificate,
evaluate şi soluţionate în ordinea gravităţii lor. Pe baza lor se va realiza programul de

- 21 -
Management Ecologic RUSU TIBERIU

management de mediu şi cel de monitorizare pe factori de mediu.

Aspectele de mediu sunt strict legate de procesele care se desfăşoară la nivel de
organizaţie şi sunt generate cu precădere de activitatea productivă. Aceste aspecte de
mediu, deteremină diverse impacturi asupara factorilor de mediu. In tabelul 3.2. sunt
prezentate câteva posibile aspecte de mediu şi impacturile generate de acestea.
Analiza preliminară pentru implementare se finalizează cu identificarea aspectelor de
mediu din organizaţie.
Tabelul 2. Exemple de activităţi, produse şi servicii, aspectele lor de mediu şi impacturile
de mediu asociate (pozitive şi negative)

Nr. Activitate Aspecte de

crt. (proces) medi Posibile impacturi
u
Din categoria “activităţi’
Depozitarea Potenţiale  Contaminarea solului
combustibilului scurgeri sau  Contaminarea apelor subterane
1. în rezervoare deversări pe sol  Riscul unor efecte nocive viitoare
terestre sau sau pânza freatică asupra sănătăţii persoanelor din
subterane zonă
 Contaminarea solului, apei sau a
aerului
 Afectarea acută a florei sau faunei (
Potenţiale scăpări,
ex. Omorârea peştilor)
explozii sau
combustii  Răniri ale angajaţilor sau deteriorări
accidentale ale proprietăţii
Manipularea
 Bioacumularea de substanţe toxice
2. materialelor
în faună sau în populaţie cu posibile
periculoase
efecte cronice adverse de sănătate
 Pericol pentru creşterea culturilor
Tratarea  Riscul contaminării solului, apei
reziduurilor sau aerului
periculoase  Riscul unor efecte viitoare adverse
asupra sănătăţii oamenilor
3. Managementul  Epuizarea resurselor naturale
documentelor Folosirea hârtiei (distrugerea pădurilor)
(ex. printarea,  Pierderea sau degradarea
fotocopierea, habitatului natural sau a
etc) biodiversităţii

- 22 -
Management Ecologic RUSU TIBERIU

 încărcarea excesivă a solului

Aruncarea hârtiei
fol
osi
te
 Epuizarea resurselor naturale
Consum de curent
(distrugerea rezervelor de
pentru fotocopiere
combustibili fosili)
Reciclarea hârtiei  Conservarea resurselor naturale
şi folosirea  Protejarea solului
mediilor de  Păstrarea biodiversităţii şi a
informare peisajului actual
electronice
Posibile deversări
Epurarea accidentale ale  Contaminarea apei
a apelor neepurate  Contaminarea solului
p Depozitare  Deteriorarea calităţii apei potabile
e necorespunzătoare locale
l a nămolului
o  Disconfortul şi neplăcerea
4. r angajaţilor şi a persoanelor din
zonele limitrofe
u Mirosuri
z neplăcute
a
t
e
Din categoria “servicii”
5. Consum de  Epuizarea resurselor naturale
combustibil (combustibili fosili)
 Poluarea aerului
 Agravarea bolilor respiratorii la
persoanele
Emisii de gaze de
Transport ardere şi COV  Mărirea concentraţiei atmosferice a
gazelor care generează efectul de
seră, cu posibile efecte asupra
climei
Disconfort şi neplăcere pentru
Generare de
angajaţilor şi a persoanelor din
zgomot
zonele limitrofe
Din categoria “produse”
6. Bateriile Depozitarea  Contaminarea solului
bateriilor pe sol

- 23 -
Management Ecologic RUSU TIBERIU

 Evacuarea în atmosferă a metalelor

grele
Posibilitatea
 Acumularea metalelor grele în
tratării bateriilor
flora şi faună
prin incinerare
 Efecte nocive asupra florei şi
sănătăţii oamenilor
Reducerea
Echipamente cantităţii de
 Reducerea încărcării solului
electronice şi deseuri
7. electrocasnice electronice
(DEEE) Folosirea
reciclate materialelor  Conservarea resurselor naturale
reciclate

Elemente necesare pentru identificarea aspectelor de mediu:

 Informaţii legate de cerinţele legislative şi de reglementare, rapoarte, etc.
 Informaţii referitoare la fluxurile tehnologice, bilanţuri de materiale, regulamente de
fabricaţie, regulamente de exploatare şi întreţinere, instrucţiuni de lucru, reţele de apă
canal, instalaţii electrice, alte utilităţi existente în funcţie de specificul tehnologic al
organizaţiei;
 Informaţii referitoare la intrările de materii prime şi materiale auxiliare şi ieşirile de
produse, subproduse sau deşeuri şi a compoziţiei chimice ale acestora;
 Informaţii referitoare la instalaţiile de reţinere şi evacuare a deşeurilor, emisiilor şi
apelor uzate;
Aceste informaţii sunt culese în urma vizitelor pe instalaţie, prin completarea unor
chestionare de către angajaţi şi prin consultarea personalului care deservesc instalaţiile.
Aspectele de mediu negative devin semnificative în situaţia în care se depăşeşte
limita maximă admisă pentru poluantul respectiv, sau generează disconfort pentru un
factor de mediu afectat, nu este respectată o anumită cerinţă legislativă etc.
În ISO 14001:2004 se cere explicit realizarea unei proceduri de sistem documentate
pentru identificarea aspectelor de mediu şi alegerea celor semnificative, motiv pentru care
ar fi utilă următoarea abordare:
 Împărţirea sistemică a organizaţiei pe procese de bază şi procese suport;
 Realizarea schemelor bloc pentru toate procesele;
 Analiza proceselor pe baza principiului: Intrări Proces Ieşiri, detaliat în fig. 4.2.;

- 24 -
Management Ecologic RUSU TIBERIU

 Identificarea aspectelor de mediu (negative şi pozitive) şi realizarea listelor separate cu

fiecare în parte;
 Proiectarea unei grile de evaluare a aspectelor de mediu, în funcţie de respectarea
cerinţelor legale, gravitatea impactului aspectului de mediu, mijloace de control a
impactului şi de frecvenţa de apariţie a impactului;
 Evaluarea impacturilor de mediu identintificate pe baza grilei de evaluare;
 Realizarea listei cu impacturi de mediu negative de mediu şi selectarea celor
semnificative;
 Ordonarea aspectelor negative semnificative în ordine descrescătoare, în funcţie de
punctajul rezultat dat în grilă;
 Centralizarea aspectelor negative semnificative la nivel de organizaţie.

INTRĂRI IEŞIRI

Materii prime,
materiale auxiliare Produse şi subproduse
Procese fizice şi chimice
PROCES TEHNOLOGIC
Energie umană Gaze/fum/pulberi în
Utilităţi specifice suspensie
Condiţii tehnice/tehnologice Zgomot/vibraţii
Proceduri de lucru Radiaţie termică

Rebuturi
Deşeuri solide
Deşeuri lichide
Figura 2. Schema de bază în analiza intrărilor şi ieşirilor dintr-un proces

Aspectele de mediu negative sunt determinate pentru 3 situaţii posibile: condiţii

normale (când materia primă se transformă în produs finit), condiţii anormale (ex.:
ingienizarea unor spaţii, reparaţii neplanificate, etc), situaţii de urgenţă (ex: incendii,
explozii, calamităţi naturale, cutremure, ruperea barajelor unor iazuri de decantare,
alunecări de teren etc).

Program de management de mediu

- 25 -
Management Ecologic RUSU TIBERIU

Organizaţia ar trebui să stabilească şi să menţină proceduri pentru identificarea,

obţinerea şi înţelegerea tuturor cerinţelor legale şi de altă natură la care subscrie şi care
au legatură în mod direct cu aspectele de mediu ale activităţilor, produselor şi serviciilor
sale.
Pentru a menţine conformitatea cu reglementările, organizaţia ar trebui să identifice
şi să înţeleagă cerinţele de reglementare care se aplica activităţilor, produselor şi
serviciilor sale.
Organizaţia trebuie să stabilescă şi să menţină obiective şi ţinte de mediu
documentate pentru fiecare funcţie şi la fiecare nivel relevant al organizaţiei.
Obiectivele ar trebui stabilite în aşa fel încât să fie în concordanţă cu politica de
mediu a organizaţiei.
Aceste obiective au un caracter general fiind corelate cu performanţele de mediu
identificate prin politica de mediu. La stabilirea obiectivelor de mediu o organizaţie ar
trebui să considere şi eventualele constatări relevante datorate analizelor de mediu,
precum şi aspectele de mediu şi impacturile asociate identificate.
Ţintele de mediu pot fi dezvoltate ulterior pentru a îndeplini aceste obiective într-un
interval de timp specificat. Ţintele trebuie să fie specifice şi cuantificabile.
Organizaţia trebuie să stabilescă şi să menţină un program sau mai multe programe
pentru atingerea obiectivelor şi ţintelor de mediu. Acest program va include repartizarea
responsabilităţii pentru atingerea obiectivelor şi ţintelor pentru fiecare funcţie şi la fiecare
nivel relevant al organizaţiei, mijloacele şi intervalul de timp în care să fie atinse, un
astfel de model este prezentat în tabelul 3.3.
Deobicei programele de management de mediu sunt realizate pentru o perioadă de 1
an. După care sunt revizuite, iar obiectivele care au fost atinse sunt eliminate din program
şi vor apărea pentru soluţionare noile obiective şi tinte specifice.

Tabelul 3. Exemplu de program de management de mediu

PROGRAM DE MANAGEMENT DE MEDIU LA NIVELUL
S.C. TRANSMIXT S.R.L. pentru perioada …………
Nr. Obiective Ţinte de Acţiuni Termen Responsabil Costu
Crt de mediu mediu i ri
.
0 1 2 3 4 5 6

- 26 -
Management Ecologic RUSU TIBERIU

1.
2.
….
Elaborat : Numele şi Aprobat: Numele şi Prenumele
Prenumele
R Director
S General
M Semnătura
M Data:
Semnătura
Data :

Pentru transpunerea în practică a politicii de mediu trebuie stabilite obiective şi ţinte

de mediu. Aceste obiective sunt scopurile generale de performanţă de mediu, identificate
în politica de mediu. La stabilirea obiectivelor sale, o organizaţie trebuie să ţină seama şi
de constatările relevante ale analizelor de mediu, de aspectele identificate şi de impactul
acestora asupra mediului.
După aceea, pot fi stabilite ţinte pentru realizarea acestor obiective într-un cadru de
timp determinat. Ţintele trebuie să fie specifice şi măsurabile acolo unde este posibil, iar
măsurile preventive trebuie luate în considerare acolo unde este cazul. Atunci când
organizaţia analizează opţiunile tehnologice trebuie să ia în considerare folosirea celei
mai bune tehnologii disponibile, viabilă economic, eficientă şi determinată în mod
corespunzător.
La fixarea obiectivelor şi ţintelor, organizaţia trebuie să ia în considerare şi stabilirea
unor indicatori măsurabili ai performanţelor de mediu. Aceşti indicatori pot fi folosiţi ca
bază a unui sistem de evaluare a performanţei de mediu şi pot asigura informaţii atât cu
privire la managementul de mediu cât şi cu privire la sistemele operaţionale.
Obiectivele şi ţintele pot avea o aplicare largă, la întreaga organizaţie, sau limitată la
un amplasament anume ori la activităţi individuale. Obiectivele şi ţintele trebuie definite
la nivele adecvate de management. Obiectivele şi ţintele trebuie analizate şi revizuite
periodic şi trebuie să ţină cont de opiniile părţilor interesate.
Referinţa la cerinţele financiare ale organizaţiei nu implică obligaţia ca organizaţiile
să folosească metodologii de contabilizare de mediu (costuri de mediu).
Atunci când se stabilesc obiective şi ţinte de mediu, un ghid util în lucru poate fi şi
sistemul SMART (în traducere însemnând deştept) adică:

- 27 -
Management Ecologic RUSU TIBERIU

 Semnificative - vor avea prioritate aspectele semnificative de mediu;

 Măsurabile - acolo unde este posibil, se recomandă cuantificarea lor;
 Abordabile - să nu depăşească puterea financiară a organizaţiei;
 Relevante, responsabile - aplicabile organizaţiei şi prevăzând responsabili pentru
realizarea lor;
 Timp - încadrate într-un interval de timp.
Exemple de obiective de mediu:
 reducerea deşeurilor şi a irosirii resurselor;
 reducerea sau eliminarea degajării de poluanţi în mediu;
 proiectarea produselor astfel încât să fie redus la minimum impactul lor în producţie,
consum şi evacuarea finală;
 reducerea impactului asupra mediului la noile dezvoltări;
 promovarea conştiinţei de mediu în rândul angajaţilor şi în rândul comunităţii.
Ţintele de mediu folosesc la stabilirea unor indicatori de performanţă de mediu:
 cantitatea de materie primă sau energie folosită;
 cantitatea de poluanţi emisă;
 cantităţi de deşeuri raportate la cantităţi de produs finit;
 eficienţa utilizării materialelor şi energiei;
 numărul de incidente de mediu;
 procentaj de deşeuri reciclate şi de ambalaje reciclate;
 numărul de kilometri parcurşi de autovehiculele organizaţiei pe unitatea de produs;
 investiţii în protecţia mediului;
 număr de procese în justiţie.

- 28 -
Management Ecologic RUSU TIBERIU

BIBLIOGRAFIE
1. Rusu, T., PROTECŢIA MEDIULUI INDUSTRIAL. Editura Mediamira. Cluj-
Napoca. 2002.
2. Sadgrove, K., GHIDUL ECOLOGIC AL MANAGERILOR. Editura Tehnică.
Bucureşti. 1998.
3. Negrei, C., INSTRUMENTE ŞI METODE ÎN MANAGEMENTUL DE MEDIU.
Editura Economică. Bucuresti. 1999.
4. Rojanschi V., ş.a., ECONOMIA ŞI PROTECŢIA MEDIULUI. Editura
Economică. Bucureşti. 1997.
5. Rusu T., Protecţia Mediului şi a Muncii – Editura MEDIAMIRA 1998
(ISBN- 973-9358-39-X)
6. Rusu T., Avram Simona - Managementul Activităţilor pentru Protecţia
Mediului – Editura MEDIAMIRA 2003 ( ISBN- 973-9358-80-2)
7. Rusu T., Avram Simona - Management Ecologic - Editura U.T.PRESS
2009 – ISBN 978-973-662-505-3

- 29 -