Sunteți pe pagina 1din 25

REPERE CONCEPTUALE ALE CADRULUI CALIFICARILOR*

Integrarea invatamintului superior din Republica Moldova in contextual sistemului educational european, presupune o corelare minutioasa, stabilirea unor tangente la nivel formal legislativ, la nivel conceptual si la nivelul elaborarilor strategiilor de implementare a reperelor metodologice. Misiunea directiilor strategice este de a facilita formarea unui cadru general unic, apreciat drept premisa a integrarii. Asigurarea calitatii invatamintului european, deziderat principal al procesului de la Bologna, trebuie apreciat ca proces si rezultat al remanierilor din domeniul invatamintului superior si obiectiv ce are la baza realizarea altor directii strategice. Procesul integrarii prin invatamant contureaza urmatoarele principii Principiul compatibilitatii Principiul continuitatii, Principiul integritatii, realizat prin corelatia functionala a diferentelor. Aceste principii se cer a fi respectate in procesul stabilirii raportului general-specific. ! problema prioritara a spatiului european al cunoasterii o constituie cadrul calificarilor. Recunoasterea titlurilor si calificarilor, compatibilitatea lor, este una dintre conditiile-c"eie
#

pentru asigurarea calitatii, instituirea invatamintului bazat pe cicluri, mobilitate, invatarea pe parcursul intregii vieti. In documentul de lucru al $% privind $adrul %uropean al $alificarilor, acest concept este definit ca descriere a rezultatelor invatarii. Calificarile sint o expresie a abilitatilor profesionale ale anga&atilor si sunt recunoscute la nivel national si sectorial. Acordarea calificarilor se bazeaza pe autoritatea institutiilor din cadrul sistemului national de educatie. Cadrul national al calificarilor este: Descriere unica, la nivel national sau la nivelul unui sistem de invatamint, cunoscuta si acceptata de comunitatea internationala, si prin intermediul caruia toate calificarile si alte realizari din domeniul invatamintului universitar pot fi raportate unele altora intr-un mod coerent. $adrul calificarilor va cuprinde domeniul de formare profesionala nivelul 'ciclul( rezultatele invatamantului 'competente( volumul de credite proceduri de asigurare a calitatii

$adrul unic al calificarilor in spatiului european, poate fi mai putin operant decat cadrele nationale pentru ma&oritatea studentilor, dar nu e mai putin important. $adrul national al calificatorilor trebuie sa fie bazat pe 1. finalitati 2. un proces de certificare 3. acceptarea lui de catre toti partenerii procesului educational 4. sisteme integrate de validare a invatamantului formal si nonformal 5. mecanisme credibile de asigurare al calitatii $omponenta de baza a $adrului $alificarilor sint finalitatile. Finalitatile reprezinta descrierea rezultatelor invatarii, ceea ce studentul trebuie sa cunoasca, sa inteleaga si sa fie capabil sa demonstreze dupa finisarea studiilor. *inalitatile specifica cerintele pentru acordarea creditelor. *inalitatile de studiu sunt formulate de catre cadrele didactice. +inind cont de necesitatea conexiunii dintre cererea si oferta de educatie, precum si de asigurarea functionalitatii ac"izitiilor academice, rezultatele invatarii sint exprimate in termeni de competente. Ansamblul de competente este apreciat

drept instrument-mecanism de integrare socio-profesionala de succes. Competenta reprezinta o combinatie dinamica de atribute 'cunostinte si aplicarea lor, atitudini si responsabilitati( ce descriu finalitatile de studiu sau maniera in care studentul va reusi sa aplice cunostintele obtinute la sfarsitul programului de formare profesionala. %le se pot referi la o unitate de curs sau la un ciclu de programe. .tabilim deci o corelatie dintre calificari si competente. Pregatirea intr-un domeniu concret de activitate este recunoscuta doar in baza demonstrarii unor competente. ! astfel de abordare este in concordanta cu contextul social-economic si cu promovarea noilor realizari din domeniul stiintelor educatiei. Axarea procesului de formare profesionala pe formare de competente sporeste functionalitatea ac"izitiilor academice si determina institutiile de invatamint superior sa fie mai receptive la cerintele pietii muncii. .istemul de competente include /. competente cognitive care vizeaza utilizarea teoriei si a conceptelor, precum si a capacitatilor de cunoastere dobindite tacit si informal prin experienta

1. competente functionale, deprinderi sau capacitati de utilizarea cunostintelor intr-o situatie de munca data #. competente personale, care vizeaza capacitatea adoptarii unei atitudini si-sau comportament adecvat intr-o situatie particulara ). competente etice, care presupun demonstrarea anumitor valori profesionale si personale. In dependenta de contextul formarii profesionale si nevoia de manifestare a comportamentului specialistului, identificam competente generale si specifice. $ompetentele generale reflecta esenta pregatirii profesionale la un anumit nivel '2icenta, master(, in domeniul de formare profesionala. $onform proiectului +uning, competentele generale pot fi clasificate a( instrumentale abilitati cognitive, metodologice, te"nologice si lingvistice b( interpersonale abilitati personale de tipul celor sociale interactiune sociala, cooperare, etc.( c( sistemice abilitati si deprinderi "oliste. 3etinerea acestor competente este posibila in baza primelor doua tipuri de competente.

E emple de competente !enerale Competente instrumentale $apacitatea de analiza si sinteza $apacitatea de a aplica cunostintele in practica $apacitatea de a planifica si managementul timpului $unostinte de baza in domeniul de studii 5tilizarea cunostintelor de baza in practica profesionala $unostinte elementare de computer $omunicarea scrisa si orala in limba natala $unoasterea celei de-a doua limbi Competente interpersonale $apacitatea de a lucra in ec"ipa Abilitatea de a coopera Abilitatea de a lucra intr-o ec"ipa multidisicplinara Abilitatea de a comunica cu non-expertii in domeniu Aprecierea diversitatii si a multiculturalitatii Abilitatea de a lucra intr-un context international Intelegerea culturilor si traditiilor altor culturi Competente sistemice $apacitatea de a invata Abilitati de cercetare
6

Abilitati de management al informatiei'capacitatea

de a extrage si analiza informatia din mai multe surse( 7indire critica si autocritica $apacitatea de a genera idei noi'creativitate( $apacitatea de a rezolva situatii de problema $apacitatea de a lua decizii $apacitatea de a diri&a un proces $apacitatea de a conduce o ec"ipa Abilitatea de a lucra autonom $apacitatea de a gestiona un proeict .pirit de initiativa si antreprenorial Atitudine etica-morala Responsabilitatea pentru calitate 3orinta de a se perfectiona si de a-si atinge scopurile $apacitatea de a se adapta situatiilor noi $and vorbim de competente generale, facem referire la elemente precum capacitatea de analiza si sinteza, cunostinte generale, perceptia dimensiunii europene si internationale, capacitatea studiului independent, cooperare si comunicare, tenacitate, abilitati de conducere, de organizare si planificare. $u alte cuvinte, este vorba despre calitati utile in orice situatie, nu numai in cazuri specifice unui anumit domeniu. 5n mecanism de formulare a calificarilor il constituie descriptorii 3ublin
8

a. cunoastere si intelegere b. aplicarea cunostintelor c. abilitati analitice si predictive d. abilitati de comunicare e. abilitati de invatare 'a invata sa inveti( Prin imbinarea taxonomiei competentelor rezultata din Proiectul +uning si a descriptorilor 3ublin, $adrul %uropean al $alificarilor a determinat urmatoarea clasificare a competentelor generale "# Cunostinte $# Deprinderi %# Competente personale si profesionale a) autonomie si responsabilitate b) abilitatea de a invata c) competente sociale si de comunicare d) competente profesionale .istemul de calificari exprimat in finalitati-competente este formulat pentru un anumit ciclu si exprima nivelul de pregatire al specialistului. !rganizarea invatamintului superior pe cicluri determina compexitate diferita a procesului de studii si respectiv o complexitate diferita a finalitatilor-competentelor pentru absolventii studiilor de 2icenta si Masterat. $adrul european al calificarilor presupune opt niveluri care reflecta finalitatile intregului sistem educational. 3in acest

/9

sistem, nivelul 0 corespunde studiilor de licenta, nivelul 4 studiilor de masterat, iar nivelul 6 studiilor de doctorat. Prin calificarile de nivel 0 se valideaza cunostinte, deprinderi si competente asociate unui domeniu de invatare sau munca, unele dintre ele fiind dintre cele mai avansate in domeniul respectiv. Aceste calificari valideaza de asemenea aplicarea cunostintelor in construirea si sustinerea argumentelor utilizate in rezolvarea problemelor si elaborarea &udecatilor bazate pe cunoasterea problematicii sociale si a eticii. $alificarile de la acest nivel includ rezultate specifice unei atitudini profesioniste posibil a fi aplicate intr-un mediu complex. Prin calificarile de nivel 4 se valideaza cunostinte, dobindite prin invatarea autonoma, o parte dintre acestea fiind cele mai avansate dintr-un domeniu specializat, constituind baza originalitatii in dezvoltarea sau aplicarea ideilor intr-un context de cercetare. Aceste calificari valideaza de asemenea abilitatea de integrare a cunostintelor si de formulare a &udecatilor bazate pe cunoasterea problematicii sociale si a eticii, precum si de asumare a responsabilitatii. %le reflecta si experienta de gestionare a procesului de sc"imbare intr-un mediu complex.

//

:ivel de calificare $unostinte &capacitati de cunoastere' 3eprinderi utonomie si responsabilitate

Competente personale si profesionale !apacitatea de a invata !ompetente sociale si de comunicare !ompetente profesionale

( Licenta .a utilizeze cunostinte retice si cifice unui domeniu. .a demonstreze cunoasterea avansata a domeniului

.a demonstreze .a demonstreze stapanirea me-

.a evalueze .a comunice secvent si solutii atat

.a colecteze si date relevante

responsabilitati de in mod con- idei, probleme sa interpreteze propriul pro- audientei spe- intr-un dometare si sa-si identifice formare. celei nespecia- zolvarea problizate utilizand lemelor. o gama de te"- .a demonstrenici care implica informatii calitative si
/1

detaliate teo- todelor si instru- organizare admimentelor intr-un nistrativa, de macomplex si spe- selor si al ec"ipei cializat si sa de- in contexte de citati de inovare diu nepredictibile in utilizarea metodelor. care presupun rezolvarea unor practice spe- domeniu

nagement al resur- ces de inva- cializate cat si niu pentru re-

monstreze capa- munca sau de stu- nevoile de

ze experienta relatiilor interpersonale la nivel opera-

.a construiasca probleme

prin capaci- si sa sustina tatea de a realiza analize critice ale teoriilor si principiilor. lizate in rezolvarea problemelor.

complexe, caractemultitudine de factori care interactioneaza. .a demonstreze creativitate in elaborarea proiectelor si sa arate initiativa in procesele de management care includ formarea colaboratorilor pentru a dezvolta performantele
/#

cantitative. .a exprime o viziune personala asumata asupra lumii care sa reflecte solidaritatea cu ceilalti.

tional, in medii de munca complexe. .a elaboreze &udecati bazate pe cunoasterea problematicii sociale si etice care apar in munca sau studiu.

argumentele uti- rizate printr-o

.a utilizeze teoretice si cializate, cele mai avansate in domeniul respectiv. Aceste cunostinte constituie litatii in dezvoltarea

.a realizeze pe cercetare in varii problemelor prin in-

ec"ipei. .a demonstreze inovatie in con-

.a autonomie

.a comunice specialisti si nespecialisti rezultatele

.a rezolve probleme prin integrarea surselor de informatii complexe, cateodata incomplete, in nefamiliare. .a demonstreze utilizarea experientei intr-un mediu

*asterat cunostinte

diagnoze bazate leaders"ip si

demonstreze audientei de

practice spe- vederea rezol-

texte de munca sau in procesul de studiu care sunt de invatare necunoscute,

precum si un proiectelor, nivel ridicat metodele si

tegrarea cunos- complexe si im-

tintelor noi sau previzibile si care de intelegere principiile de si sa elaboreze problemelor impli- de invatare. te"nici adecvate. .a observe atent si sa reflecteze asupra

interdisciplinare solicita rezolvarea a proceselor baza folosind contexte noi si &udecati pe baza cand multi factori unor informatii care interactionealimitate. .a dezvolte noi .a evalueze si sa imbunatateasca
/)

baza origina- incomplete sau za.

si-sau aplicarea ideilor. .a capacitati analitice privitoare la cunostintele din domeniul respectiv +i al celor care sunt la interfata dintre domenii.

deprinderi ca cunostinte si apar.

performanta ec"ipelor.

normelor sociale si relatiilor

de munca interactiv pentru

raspuns la noile strategica a

demonstreze te"nici care

interpersonale managementul si sa actioneze sc"imbarii intrin vederea imbunatatirii acestora. un mediu complex. .a raspunda problematicilor sociale, stiintifice si etice care apar in munca sau studiu.

/,

.a utilizeze specializate pentru a analiza critic, a evalua si a noi si complexe, cele mai avansate in domeniu. .a extinda sau sa redefineasca

.a cerceteze, sa .a demonstreze conceapa, sa proiecteze, sa sa adapteze proiecte care conduc la noi solutii procedurale. leaders"ip si inovatie in contexte studiu care sunt necunoscute, complexe si imprevizibile si care solicita rezolvarea problemelor implicand multi factori care interactioneaza. .a evalueze si sa revizuiasca
/0

.a demoncitatea de

.a comunice profesionala

.a analizeze critic, sa evalueze si sa

Doctorat cunostinte

streze capa- cu autoritate

implementeze si de munca sau de

anga&ament prin anga&area sintetizeze idei durabil fata intr-un dialog noi si de elaborarea de idei critic cu omologii complexe si sa ia decizii baza acestor procese. .a demonstreze experienta relatiilor interpersonale la nivel

sintetiza idei cunostinte si

sau procese dintr-o comu- strategice pe noi, precum nitate de spesi un nivel ridicat de proceselor cialisti, .a observe reflecteze normelor sociale si a

intelegere a atent si sa de invatare. asupra

cunostintele si-sau practica profesionala existente in cadrul unui domeniu sau la interfata cu alte domenii.

performanta strategica a ec"ipelor.

relatiilor

operational,

interpersonale precum si si sa actioneze capacitatea de in vederea imbunatatirii acestora. a lua decizii strategice intrun mediu complex. .a actioneze pentru progresul social si promovarea eticii.

/4

Intr-o forma sintetizata diferenta dintre gradul calificarilor ciclului I 2icenta si II master este prezentata in tabelul urmator
Ni-el de calificare !alificaril e pentru licenta Re.ultate $alificarile care denota completarea ciclului I sunt acordate studentilor care demonstreaza cunostinte si competente avansate intr-un domeniu de studii; pot aplica cunostintele obtinute intr-un domeniu de studii in mod profesionist; demonstreaza capacitatea de a argumenta si a solutiona problemele din domeniul lor de studii; au abilitatea de a colecta, interpreta si analiza date relevante 'de regula, din domeniul de studii propriu(, precum si de a-si expune rationamentele in baza aspectelor relevante de ordin social, stiintific sau etic; pot comunica informatii, idei, probleme si solutii atat audientelor de specialisti, cat si de non-specialisti; si-au dezvoltat acele competente care le sunt necesare pentru a-si continua studiile cu un grad sporit de autoinstruire. /6 Credite ECT+ :ormal include /691)9 %$+. credite

!alificaril e pentru masterat

!alificaril e pentru doctorat

$alificarile care semnifica realizarea ciclului II se acorda studentilor care demonstreaza cunostinte si capacitati de intelegere care se bazeaza si le extind si-ori le intensifica pe cele asociate ciclului I si care pun la dispozitie temelia ori oportunitati pentru originalitate in dezvoltarea si-ori aplicarea ideilor, deseori in contextul cercetarii; pot aplica cunostintele si capacitatile de intelegere, abilitatile de a solutiona probleme in impre&urari noi sau necunoscute in contexte inrudite cu domeniul de studiu sau multidisciplinare; au abilitatea de a integra cunostintele si a percepe complexitatea, de a formula aprecieri in baza informatiei incomplete ori limitate, dar care includ reflectii despre responsabilitati etice si sociale legate cu aplicarea cunostintelor si apecierilor; pot comunica clar si fara ec"ivocuri concluziile proprii, cunostintele si ideile atit in auditorii de specialisti, cit si de nespecialisti; - au deprinderi de a invata care le-ar permite sa continuie sa studieze autonom si desinestatator $alificarile care atesta realizarea doctoratului se acorda studentilor care demonstreaza o intelegere sistematica a domeniului de studiu si stapinirea deprinderilor si metodelor de cercetare asociate domeniului dat; /8

Poate include 09, 89 sau /19 credite %$+.

:u se aloca credite

demonstreaza abilitati de a concepe, a sc"isa-proiecta, implementa si adapta un proces substantial, integru si carturar de cercetare; au contribuit la realizarea unei cercetari originale care extinde frontierele cunosterii prin dezvoltarea de cunostinte noi substantiale, unele dintre care merita a fi publicate la nivel national-international; sunt capabili sa realizeze analize critice, evaluari si sinteze a unor idei noi si complexe; pot comunica cu persoane egale lor, cu largi comunitati de stiinta si cu societatea in general despre domeniile de expertiza; pot spera sa fie capabili sa promoveze, in context academic si profesional, progresul te"nologic, social si cultural intr-o societate bazata pe cunoastere.

In ma&oritatea domeniilor academice, competentele pentru ciclul II sunt mai diversificate decat cele pentru ciclul I. Acest lucru nu este surprinzator, pentru ca studiile la ciclul II presupun o specializare si reflecta de cele mai multe ori experienta specifica a unor universitati. 2a prima vedere s-ar parea ca obiectivele generale ar trebui sa fie urmarite in primul ciclu de studii universitare. $u toate acestea, experienta acumulata pana acum arata ca efectele
19

<generale= ale invatarii sunt pana la un anumit punct dependente de domeniul de studiu caruia ii apartine. Pentru toate ciclurile, se proiecteaza atit competente generale, cit si competente specifice. $ompetentele specifice sint elaborate in baza taxonomiei +uning-3ublin, punindu-se accent prioritar pe descriptorie 3ublin. 3eterminarea orientativa a complexitatii competentelor pentru diverse niveluri, faciliteaza procesul de elaborare a $adrului $alificarilor. .pecialistii in domeniu, cadrele didactice si beneficiarii serviciilor educationale stabilesc sistemul de competente si prioritatile fiecareia in functie de rolul lor in perspectiva integrarii socio-profesionale.
:r. $ompetentelor %tic"eta 3ublin 3imensiunea 3escriptorilor 3ublin specifice raportat la dimensiunile 3ublin $iclu I $iclu II

A B

$unoastere si intelegere Aplicarea cunostintelor si

, ,

1 ) / # 1 contin

trecerea de la teorie la practica $ Abilitati analitice si predictive / 3 Abilitati de comunicare 1 % A invata sa inveti / 3e obicei, calificarile ciclului I, studii de 2icenta

mai multe competente de nivel A sau B, iar calificarile ciclului

1/

II, studii de Master sunt axate pe formarea de competente de nivelul $, 3, % Diferentele dintre Ciclul I Ciclul II sunt: /. cunostinte si abilitati de intelegere ... de la ... nivelul manualelor avansate ... la ... cunostinte si abilitati compre"ensive extinse-intesificate care asigura o baza sau o sansa de abordare originala in dezvoltarea sau aplicarea ideilor ... de cele mai multe ori in contextul cercetarii ... ; 1. aplicarea cunostintelor si abilitatilor ... de la ... planificarea si sustinerea argumentelor ... la ... abilitatile de rezolvare a problemelor in medii noi 'contexte straine sau multidisciplinare( #. formularea judecatilor ... de la ... cumularea si interpretarea datelor relevante ... la ... dobandirea abilitatii de a integra cunostintele si de a face fata complexitatilor, precum si de a formula &udecati pe baza unor date incomplete; ). comunicarea ... de la ... posibilitatea de a comunica informatii, idei, probleme si solutii ... la ... posibilitatea comunicarii concluziilor si esentializarii cunostintelor;
11

,. abilitatea de a invata ... de la ... dezvoltarea abilitatilor necesare studiului cu un grad ridicat de autonomie ... la ... studierea in mod autonom. *ormularea competentelor in termeni comportamentali este facilitata prin utilizarea verbului la diateza activa si valorificarea unor sugestii metodologice din teoria obiectivelor '+axonomia obiectivelor pentru domeniul cognitiv a lui B.Bloom, operationalizarea obiectivelor R.Mager( cu adaptare la parametrii de complexitate pentru ciclul I si II.

1#

C u n o a 1 t e r e 1 i 2n / e l e ! e r e
*aster
+erminologie .emnifica?ie Referin?e $oncepte *enomene $onven?ii .imboluri +endin?e $ontinuitate $auze Rela?ii Influen?e Arii $aracteristici 3iviziuni Aran&are $lasificAri $riterii AbordAri 7eneralizAri Implica?ii Interrela?ii Abstrac?ii Aspecte $oncluzii +eorii $onsecin?e *actori %fecte

Licen/0
$uvinte 3ate *apte %venimente :o?iuni Reguli Idei Procese +ermeni $oncepte Principii *actori $aracteristici %fecte @ocabular Informa?ii faptice Referin?e Perioade de timp .urse Metode Mi&loace ProprietA?i A defini A distinge A dobBndi A identifica A transforma A exprima prin propriile cuvinte A sc"imba A stabili A explica A demonstra A induce A conc"ide A interpola A extrapola A completa A stabili A combina A redefini A rearan&a A pregAti A parafraza A reafirma

A defini A descrie A recunoa> te A identifica A traduce A ilustra A distinge A traduce A reprezenta A explica A scrie din nou A diferen?ia A relata des pre A interpreta A localiza A selecta A localiza

1)

A p l ic a r e
*aster

Licen/0
A aplica A utiliza A stabili legAturi A transfera A restructura A clasifica A argumenta A repartiza A alege o solu?ie optimA din mai multe A transfera de la o categorie la alta A integra sisteme mai complexe A restructura A conceptualiza A alege >i a propune o metodA

%lemente Rela?ii A determina 2imba&e A stabili legAturi Modele A aplica $oduri A utiliza .urse instruA se servi de mente A mAsura de mAsurat A dialoga exerci?ii A compara ! te"nicA A demonstra de lucru A folosi Aparate A executa Instrumente A regla MArimi fizice A asambla 3esene grafice A desena %lemente ale A confec?iona unei clase A calcula ProprietA?i A identifica apartenen?a la o clasA principii A grupa dupA un criteriu A alege o solu?ie A structura

%lemente Rela?ii Principii de organizare 2imba&e $oduri .urse .c"i?e 7rafice Planuri ActivitA?i RAspunsuri simbolice $ategorii $oncepte ProprietA?i 2egi $ontexte $lasificAri proiecte

A 3 i lit 0 / i a n a li tic e 1 i p r e d ic t i- e
*aster

Licen/0

A clasifica A discrimina A compara A deduce A analiza A combina A sintetiza A formula A transmite A reflecta asupra ...

%lemente $auzA %fect $onsecin?A Idei ModalitA?i Punct de vedere Anun?uri de fapte ParticularitA?i %xemple .olu?ii

A categorisi A contrasta A analiza A deduce A clasifica A detecta A depista A construi A modifica A documenta A elabora un plan de ac?iune A propune A organiza A proiecta A specifica A dezvolta A estima A prognoza A crea

.upozi?ii $oncluzii .tructurA Aran&ament !rganizare Mi&loace +e"nici Argumente Inten?ii Proiecte 2ucrAri .olu?ii utilizate +eorii 7eneralizAri Planuri de ac?iune

1,

A 3 i lit 0 / i d e c o m u n i c a r e
*aster

Licen/0

A scrie A comunica A gAsi argumente Bn sus?inere A se opune A sus?ine cA A accepta A critica A sus?ine A exprima A participa A combate

2ucrAri Idei !pinii Punct de vedere .istem .copuri *apte

A gAsi argumente Bn sus?inerea A ac?iona Bn spiritul C A se comporta Bn consens cu C A fi principial cu C A combate A promova punct de vedere A se anga&a A se adapta la C A adopta o linie de conduitA a->i revizui punctul de vedere a gAsi argumente Bn sus?inerea

!pinie Plan de ac?iune $oncep?ii +eorii .istem de valori concepte

10

A 3 i lit 0 / i d e 2n - 0 / a r e
*aster

Licen/0

A reproduce A identifica A formula A considera A construi A coordona A propune

%lemente Rela?ii 2imba&e Modele AbordAri +recerea de la o idee la alta cu o sferA mai largA de aplicare 3erivarea unui ansamblu de rela?ii abstracte

A standa rdiza A &udeca A formula A regBndi A elabora A perfecta A aplica A identifica A da o explica?ie >tiin?ificA A transfera a->i sc"imba atitudinea a manife sta capacitatea de a stabili re la?ii spa?iale >i func?ionale a demonstra abilitate tacticA

$oncepte $ategorii ProprietA?i 2egi Principii Indicatori *enomene Procese @aloarea unei idei-teorii .ens al activitA?ii

DpEDemEFMaterial prezentat la sesiunea de perfectionare DbE.istemul national de calificari metodologii de elaborareD-bE, desfasurata pe # noiembrie 1990 de $entrul de .trategii si +e"nologii 5niversitare Pro Bologna in parteneriat cu $onciliul Rectorilor si 5niversitatea de .tat din MoldovaDemED-pE

14