NEOLOGISME.

IMPRUMUTURILE LIMBII ROMANE

Grib Victorita, studenta, Facultatea de Filologie, UST

vica.grib16@gmail.com

“NEOLOGISM - Cuvânt împrumutat de curând din altă limbă sau

creat recent într-o limbă prin mijloace proprii”.1

Rezumat. Există neologisme, care se regăsesc în fiecare epocă: slavonismele pătrunse

în limba noastră prin traducerile cărţilor bisericeşti, turcismele din perioada fanariotă,
ungurismele din perioada stăpânirii austro-ungare în Transilvania, franţuzismele din epoca
modernă, anglicismele şi americanismele de după 1989. Astăzi, limba engleză reprezintă o
adevărată invazie lingvistică internaţională. Sextil Puşcariu, distinge două categorii de
împrumuturi lingvistice: necesare şi de lux.
Cuvinte-cheie: neologism, barbarism, anglicisme, lexic, frazeologisme

"NEOLOGY - Word recently borrowed from another language

or recently created in a language by its own means."

Abstract. There are neologisms that are found in every age: the Slavonic languages
that came into our language through the translations of the church books, the Turks of the
Phanariot period, the Hungarians from the period of Austro-Hungarian rule in Transylvania,
French-speaking modern times, the Anglicisms and Americanisms after 1989. Today, English
is a true international linguistic invasion. Sextil Puşcariu, distinguishes two categories of
linguistic loans: necessary and luxury.

Key words: neologism, barbarism, anglicisms, lexic, phraseology

1
https://dexonline.ro/definitie/neologism
 Neologismele ( în limba greacă νεολογισμός („νέος“ [neos] = nou; „λόγος“ [logos]
= cuvânt)) sunt cuvinte sau expresii nou apărute într-o limbă, fie prin preluarea din alte limbi,
fie create prin mijloace proprii. Tot neologisme se consideră și cuvintele vechi care au căpătat
un nou sens sau un nou mod de utilizare, ori expresiile care deși sunt formate din cuvinte mai
vechi au primit un sens nou, independent. Neologismele sunt folosite în general pentru a numi
concepte noi: invenții, fenomene nou descoperite, etc. Uneori noțiunile vechi care au suferit o
schimbare semnificativă necesită folosirea unor neologisme pentru a le denumi.
Uneori neologismele trec printr-o etapă intermediară de barbarism în care sunt respinse
de o parte din vorbitori ca fiind cuvinte inutile sau neadaptate morfologiei ori foneticii limbii.
Evident, numai o parte din barbarismele de la un moment dat al evoluției limbii ajung să fie
acceptate și să se integreze în lexic.
Nu întotdeauna funcția principală a neologismenlor constă în exprimarea unei noi
semnificații. De multe ori, neologismele sunt folosite pentru a semnala ceva: apartenența la
un anumit grup, modernitatea sau, pur și simplu, dorința de a atrage atenția. Aceste funcții
pragmatice au dus la folosirea uneori excesivă a neologismelor în publicitate.
Cuvîntul neologism, azi intrat în uzul curent, a apărut în secolul al XVIII-lea și a fost
la vremea respectivă el însuși un neologism. Termenul a fost inițial alcătuit în limba
franceză sub forma néologisme (din neo- și logos: cuvânt nou) în anul 17341 urmat de
formele néologique în 17542 și néologie în 1759.
Împrumuturile necesare desemnează acele cuvinte, sintagme sau unităţi frazeologice
care nu au un corespondent în limba română sau care prezintă unele avantaje în raport cu
termenul autohton. Astfel, în domeniul informaticii şi al jocurilor pe calculator, exemplele
includ termeni ca: game (activitate distractivă, mai ales la copii), mouse (dispozitiv periferic
al computerului care poate deplasa cursorul pe ecranul unui computer), chat (discuţie amicală,
o discuţie care se face prin schimbarea mesajelor electronice), player (persoana care practică
un anumit tip de joc), joystick (manetă care controlează mişcarea imaginilor pe un ecran
electronic sau la jocurile mecanice), setting (ambianţă, spaţiu in limitele căruia este cuprinsă
o imagine), sequel (continuare), online şi offline (echipament, dispozitiv sau mod de
prelucrare a datelor conectat, respectiv neconectat, direct la calculator).
Muzica deţine terminologia sa specifică prin inserţia anglicismelor de tipul: star
(personalitate marcantă în muzică, cinema etc.), single (când se vorbeşte despre un disc de
muzică, având câte o singură melodie pe fiecare faţă), hit (cântec de succes, şlagăr), clip
(succesiune de secvenţe video, realizată pentru a promova un cântec, un politician, un produs).
Produsele alimentare şi băuturile au dus la introducerea unor anglicisme, precum:
cheeseburger (sandvici cu brânză), chipsuri (denumire comercială pentru cartofi prăjiţi),
hamburger, cornflakes (floricele de porumb), ketchup (sos picant din suc de roşii, oţet şi
mirodenii), whisky (băutură alcoolică), brandy (coniac). De asemenea, legat de acest domeniu

1
Online Etymology Dictionary: neologism
2
Le Maxidico, dictionnaire encyclopédique de la langue française, Éditions de la Connaissance, 1977, p. 752
remarcăm tot mai frecvent preferinţa pentru folosirea anglicismelor în defavoarea
echivalentelor din limba română: shopping (cumpărături), shop (magazin), supermarket
(magazin universal)1.
Nici moda şi cosmetica nu au manifestat reticenţe în ceea ce priveşte anglicismele.
Exemplele sunt multiple: look (înfăţişare, aspect), lifting (operaţie estetică care constă într-o
incizie ce scurtează pielea pentru a face ridurile invizibile), fashion (modă), gloss (luciu de
buze), casual (îmbrăcăminte de zi), office (îmbrăcăminte pentru serviciu), trench (pardesiu),
make-up (machiaj), trend (tendinţă, evoluţie a unui fenomen), outfit (ţinută), styling (coafură),
blush (fard de obraz), cover-girl (fată tânără, frumoasă, care pozează pentru copertele
revistelor), beauty-tips (sfaturi pentru înfrumuseţare).
Cea de-a doua categorie implică anglicismele de lux, care reprezintă împrumuturi
inutile, ce ţin de tendinţa de ordin subiectiv a unor categorii sociale de a se individualiza
lingvistic în acest mod, precum: band (orchestră), advertising (publicitate), toast (pâine
prăjită), shopping (cumpărături), company (firmă, societate comercială), like (a plăcea),
weekend (sfârşit de săptămână), horror (groază), girl (fată), cool (grozav), sexy (atrăgător),
bad (rău), sorry (a regreta), please (te rog), busy (ocupat), friend (prieten), beauty (frumuseţe),
coffee (cafea), darling (dragă). Fără a cunoaşte sensul anglicismului ales în vorbire, riscăm să
uzităm construcţii pleonastice intolerabile, de tipul: a face henţ cu mâna, bord de conducere,
bani cash, naraţiunea unui story. Utilizarea anumitor anglicisme este absolut necesară, întrucât
nu există corespondent în limba română (exemple: subscribe, puzzle, jazz, funk, rock,
snowboard), iar altele rămân mereu „crude”, cum ar fi: sms, ok, bye, beep, trendy, fifty-fifty,
VIP, Facebook, smart phone, webcam, ori locuţiunile, sintagmele, expresiile frazeologice: all
right, best seller, angry young man care stau adesea pe buzele tinerilor.
Avantajele anglicismelor? Nu au determinat o ,,alterare“ a limbii române, ci,
dimpotrivă, au contribuit la o permanentă înnoire şi reconstrucţie, la nuanţarea ei semantică şi
stilistică, la modernizarea lexicului, datorită faptului că limba e o fiinţă vie ce evoluează cu
fiece zi ce trece, fiind privită, totodată, ca un aspect al creativităţii lingvistice2.

1
Ștefania Isaac, Dezvoltarea competențelor comunicative vs. Anglicismele recente în limba română.
Monografie,Chișinău, 2004.

2
Albina Dumbrăveanu, Ion Dumbrăveanu, Considerente privind expansiunea și utilizarea unor
anglicisme în limba română // „Limba Română”, nr. 1, Chișinău, 1999.
 În concluzie, răspândirea neologismelor, în general, şi a celor din limba engleză, în
mod particular, pătrunderea lor în limba unor cercuri tot mai largi de vorbitori constituie, fără
îndoială, una dintre caracteristicile importante ale limbii noastre actuale.
Folosirea lor trebuie făcută cu discernământ, încercându-se evitarea „beţiei de cuvinte”
şi, mai ales, a greşelilor.
Ocazii de a greşi se ivesc la tot pasul şi nimeni nu e în întregime ferit de ele. Pentru a
nu denatura pronunţarea neologismelor, prima măsură de luat este ca vorbitorii să încerce în
permanenţă să se cultive. A doua treaptă este studierea gramaticii, a ortografiei şi, în general,
acordarea unei atenţii susţinute la ceea ce se spune şi mai ales la ceea ce rămâne scris. Nu
trebuie neglijată nici folosirea dicţionarelor, atunci când nu suntem siguri asupra formelor
corecte ale unor cuvinte. Folosirea abuzivă a neologismelor, în special a celor provenite din
engleză (ne referim aici la barbarisme), trebuie privită însă cu reticenţă, pentru că, mai ales în
exprimarea tinerilor, acestea nu fac decât să îngreuneze stilul şi să perturbe armonia limbii
române. Neologismele au rolul lor bine definit în lexicul oricărei limbi, dar să nu uităm
dictonul latin „est modus in rebus”.
 Bibliografie

1. Dumbrăveanu Albina, Dumbrăveanu Ion, Considerente privind expansiunea și utilizarea

unor anglicisme în limba română, In „Limba Română”, nr. 1, Chișinău, 1999, pag. 26-28
2. Isaac Ștefania, Dezvoltarea competențelor comunicative vs Anglicismele recente în limba
română, Chișinău: Lumina, 2004, 245 pag.
3. Online Etymology Dictionary: neologism – sursa internet
4. Le Maxidico, dictionnaire encyclopédique de la langue française, Éditions de la
Connaissance, 1977, 752 pag.
5. www.dexonline.ro/definitie/neologism- sursa internet