EDITORIAL
Vrem bani europeni
Supliment al revistei TRANZIT - nr. 129 / mai 2014
BUSWORLD TURCIA
O piaþã dinamicã,
în pregãtire pentru Euro 6
METROPOLITAN
76 Bucureºti-Ilfov se amânã
din nou. Alte reorganizãri...
Anun]uri pentru vânz\ri
sau cump\r\ri autovehicule
[i utilaje second-hand!
Comenzi la telefon: 0745.042.920
pentru autobuze!
Dupã primul program investiþional
pe fonduri europene de care Româ-
nia a putut beneficia în 2007-2013,
am sperat cã guvernanþii au cãpãtat
mai multã experienþã în gestionarea
banilor pe care i-am putea accesa în
urmãtorii ºase ani ºi cã s-au pregãtit
cu programe viabile pentru diversele
sectoare de activitate. Aºteptãrile le-
gate de transportul de persoane
rãmân în continuare ridicate, mai
ales cã avem la îndemânã modelul
statelor vecine, care ºi-au schimbat
flota de autobuze urbane pe banii de
la Bruxelles. Cum de la noi achiziþia
de vehicule nu este eligibilã spre
finanþare e greu de explicat.
De apreciat eforturile organizaþiilor
care reuºesc sã deruleze diverse pro-
grame de cercetare, campanii de in-
formare etc. pe fonduri europene,
însã beneficiile în cazul acestora
sunt mai mult colaterale. Iar Româ-
nia este primitã în proiecte de acest
gen mai mult ca sã fie „la numãr“.
Sigur, avem ºi un exemplu de pro-
iect de formare profesionalã cu be-
neficii foarte mari în transportul de
persoane, care se încheie acum. Cu
toþii simþim însã cã se poate face mai
mult de atât, cã putem sã primim
mai mulþi bani europeni ºi pentru lu-
cruri mai consistente decât informãri
de piaþã, cercetãri ºi bune practici.
Oare nu se pot accesa fonduri pen-
tru investiþii în infrastructurã pentru
tramvaie ºi troleibuze (în oraºele
care utilizeazã deja aceste tipuri de
transport) ºi împreunã cu ele sã fie
prinse în pachet ºi vehiculele? Cã
TRAINING
doar au nivel de poluare zero ºi co-
respund obiectivelor pe termen lung
ale Uniunii de reducere a poluãrii.
85 INSTRA, Sau de ce nu sunt eligibile autobu-
în curând la final zele hibrid sau electrice? Este
adevãrat, sunt scumpe. Pe lângã
banii europeni trebuie sã mai vinã ºi
o contribuþie naþionalã. Dar la câþi
bani sunt cheltuiþi în fiecare an pe tot
felul de lucruri, nu s-ar putea gãsi o
cotã ºi pentru transportul de per-
soane? Pentru cã, odatã cumpãrate
vehicule noi, costurile de operare
ale acestora scad (consum mai mic
de carburant, piese de schimb ºi
reparaþii reduse etc.), iar diferenþa de
bani care trebuie compensatã de
municipalitãþi scade. ªi pe acest
raþionament ar trebui sã se „califice“
ºi autobuzele clasice diesel, mult
mai economice ºi mai puþin po-
luante decât cele vechi.
Poate cã ºi responsabilii cu gestiona-
rea fondurilor europene ar fi mai
implicaþi dacã li s-ar bate la uºã cu
propuneri concrete. Pânã la urmã
este nevoie de un efort comun...
Cristiana SÃNDULESCU
 METROPOLITAN
Bucureºti-Ilfov se amânã
din nou. Alte reorganizãri...
Cristiana SÃNDULESCU
Dupã ce introducerea abuzivã a „segmentului
de traseu“ la criteriile de punctaj pentru
licitaþia traseelor dintre Bucureºti ºi Ilfov l-a
costat scaunul pe directorul AMTB, situaþia
transportului metropolitan a rãmas în mâinile
Ministerului Transporturilor, care este aºteptat
sã dea o rezoluþie cu privire la atribuirea
programului de transport. Situaþia este
încordatã, întrucât operatorii au investit în
autobuze urbane, conform cerinþelor legale,
iar acum nu le pot þine pe dreapta pânã la noi
L
dispoziþii. MT trebuie sã gãseascã rapid soluþii.
icenþele pentru traseele dintre Bucureºti ºi localitãþile
din Ilfov au fost atribuite ultima datã de Autoritatea Ru-
tierã Românã (ARR) în 2008, pentru programul de
transport 2008-2013. Prelungirea perioadei de valabilitate
a acestora pânã la 30 iunie a.c. a fost salutatã la momentul
respectiv de operatori, întrucât în momentul în care s-a vor-
bit de reorganizarea întregului sistem de transport ºi de pro-
movarea autobuzelor urbane pe traseele limitrofe Capitalei
chiar era nevoie de o perioadã suficientã de timp pentru a
se conforma noilor cerinþe. Dar, cum socoteala de acasã nu
se potriveºte cu cea din târg, organizarea licitaþiei ºi sta-
bilirea criteriilor s-a lãsat aºteptatã nepermis de mult, timp
în care s-au vehiculat (cu titlu de folclor) tot felul de scenarii,
inclusiv trecerea Autoritãþii Metropolitane de Transport Bu-
cureºti (AMTB) de la MT la Primãria Capitalei ºi înapoi.
Cu chiu cu vai, la finalul anului trecut s-au stabilit cri-
teriile de punctaj ºi s-a anunþat calendarul de atribuire. ªi
de atunci a început agitaþia. Reprezentanþii operatorilor au
cerut în nenumãrate rânduri sã nu se impunã achiziþionarea
vehiculelor înainte de licitaþie, ci doar sã se facã dovada
semnãrii de principiu a contractului de achiziþie cu un fur-
nizor ºi a aprobãrii contractului de finanþare, întrucât cei
care nu ar fi câºtigat ar fi rãmas cu autobuzele urbane pe
cap. Conducerea AMTB a rãmas însã fermã pe poziþie ºi a
impus inclusiv vizualizarea vehiculelor în perioada premer-
gãtoare rulãrii aplicaþiei electronice. Nu la fel de impre-
turbabilã a fost în ceea ce priveºte criteriile de atribuire, pe
care le-a sucit dupã cum a bãtut vântul: cu vechime sau fãrã
vechime pe traseu, cu autobuze Euro 6, hibride sau electrice
sau, sec, doar Euro 5.
76
Problemele au apãrut în momentul în care s-au introdus
concepte noi, fãrã bazã legalã. Este vorba de curiosul „seg-
ment de traseu“, de care nu auzise nimeni pânã atunci, dar
care ar fi tranºat probabil multe curse în favoarea unor
anumiþi transportatori. Cã doar pe Bucureºti-Ilfov este una
dintre cele mai mari felii din tortul transportului public de
persoane din România.
Unii au vrut sã facã regulile jocului, alþii nu au vrut sã
înghitã acest lucru, iar în final instanþele judecãtoreºti au
decis suspendarea procedurii de atribuire pânã la judecarea
cazului. În ciuda agitaþiei create în jurul segmentului de tra-
seu, procedura de atribuire a demarat conform calendarului
stabilit ºi pânã la data închiderii ediþiei (26 mai a.c.) încã nu
fusese datã o rezoluþie oficialã cu privire la suspendarea
licitaþiei. Singurul lucru comunicat oficial transportatorilor
a fost decizia fostului director general AMTB, Flaviu
Hoþopan, de a a suspenda activitatea Comisiei de Verificare
a atribuirii.
Se aºteaptã prelungirea valabilitãþii
licenþelor de trasee
Pe fondul blocãrii licitaþiei, reprezentanþii operatorilor
de transport au participat la jumãtatea lui mai la o comisie
de dialog social la sediul MT, în cadrul cãreia s-a stabilit ne-
cesitatea prelungirii perioadei de valabilitate a licenþelor de
traseu, pentru a se putea reorganiza întreaga atribuire. Se
vehiculeazã termenul de un an, însã sunt cãrãuºi care do-
resc cu orice preþ ca licitaþia sã se þinã acum, cu toate cã
este greu de crezut cã se mai poate finaliza la acest moment.
Primul pas în reorganizarea atribuirii ar trebui sã fie nu-
mirea unui nou director la AMTB.
Cu ocazia discuþiilor cu reprezentanþii MT, operatorii
au cerut ºi modificarea ordinului comun MAI/MT nr.
258/1672/2012, prin care sã se scurteze perioada de 180
de zile dintre publicarea programului de transport, a docu-
mentaþiei ºi a calendarului de atribuire, ºi data expirãrii
actualului program. În acelaºi timp, trebuie menþinute
Transport persoane 129 / iunie 2014
 METROPOLITAN

aceleaºi specificaþii tehnice ale vehiculelor, pentru cã au administrator G&S Tours.

fost deja cumpãrate aproape 200 de autobuze care nu pot
fi utilizate pe alte trasee.
„Dacã nu s-ar fi insistat asupra achiziþionãrii autobuze-
lor înainte de licitaþie, lucrurile ar fi fost mai simple. In-
vestiþiile fãcute sunt însã foarte mari, atât în vehiculele
propriu-zise, cât ºi în sistemele solicitate de AMTB: cititoare
de carduri, panouri de informare etc. Toate acestea ar trebui
sã înceapã se se amortizeze dupã 1 iulie a.c.“, a declarat
Ion Comuºi, administrator CDI.
Concurenþa (ne)loialã pe trasee este mare
Pânã la atribuirea noului program metropolitan de trans-
port, o nouã prelungire a licenþelor se va face, aºa cum este
normal, în mod nediscriminatoriu pentru toate cele 46 de
firme care opereazã la aceastã orã pe trasee. Numai 19
companii s-au pregãtit însã pentru atribuirea programatã la
finalul lui mai ºi ºi-au cumpãrat maºini. Dintre acestea,
unele au bãgat deja maºinile pe trasee, altele încã mai
aºteaptã. „Cãlãtorii sunt mulþumiþi de noile autobuze, mai
ales cã nu am mãrit preþul biletelor“, a declarat Gabriel Oþet,
Este evident însã cã cei care au ales sã opereze cu au-
tobuzele urbane sunt dezavantajaþi faþã de ceilalþi transpor-
tatori cu microbuze, acolo unde „împart“ cursele. Costurile
de operare sunt diferite, iar clienþii sunt distribuiþi în mod
frãþesc, în funcþie de orarul de transport.
Pe lângã concurenþa mare între cãrãuºii titulari, „piraþii“
îºi fac treaba nestingheriþi. ªi în acest sens operatorii aºteaptã
de mai mult timp o amendare pozitivã a legii taximetriei,
astfel încât sã poatã fi sancþionate persoanele care desfã-
ºoarã ilegal activitãþi de transport. Mai grav este faptul cã la
ora actualã foarte mulþi ºoferi sunt bãtuþi de aceºti „piraþi“
pe care nu îi mai poate þine nimeni sub control.
În concluzie, se aºteaptã o decizie oficialã privind soarta
traseelor din zona metropolitanã ºi o reorganizare a licitaþiei
pãstrând criteriile privind tipul de vehicule ºi configuraþia
lor. Deºi a fost vehiculatã, din nou, posibilitatea trecerii
Autoritãþii Metropolitane în sarcina Primãriei Capitalei, ope-
ratorii de pe Bucureºti-Ilfov sunt vehement împotriva acestui
lucru ºi susþin menþinerea AMTB la Ministerul Transporturi-
lor.

RATB monitorizeazã numãrul de vehicule la cererea înre- declarat CEO-ul Filip Van Hool.

fluxul de cãlãtori
Regia Autonomã de Transport Bu-
cureºti (RATB) a demarat, la începutul
lui mai, o amplã campanie de control
ºi monitorizare a fluxului de cãlãtori,
al cãrei obiectiv final este oferirea de
servicii de mai bunã calitate bucureº-
tenilor. Combaterea cãlãtoriilor frau-
duloase ºi monitorizarea fluxului de
pasageri pe fiecare traseu este doar
primul pas.
În prima etapã, din 5 mai, vor fi im-
plementate noi modalitãþi de control
al titlurilor de cãlãtorie pe liniile de
tramvai 14 ºi 40, ce presupun pre-
zenþa unor reprezentanþi ai corpului
de control al Regiei în fiecare vehicul,
cu rolul de a monitoriza fluxul de cã-
lãtori ºi de a oferi informaþii privind
validarea titlurilor de cãlãtorie, pre-
cum ºi verificarea acestora.
Persoanele care nu deþin titlu de
transport valabil nu vor putea sã-ºi
continue cãlãtoria ºi vor fi îndrumate
cãtre punctele de vânzare pentru
achiziþionarea unui titlu de transport.
Acestora li se va prezenta ºi opþiunea
procurãrii unui abonament de o zi
prin SMS.
Urmeazã ca proiectul sã fie extins ºi
pe alte linii de transport public. Pe
baza datelor relevante privind nu-
mãrul de cãlãtori transportaþi, RATB
va analiza cererea de transport ºi va
putea sã-ºi adapteze corespunzãtor
gistratã pe fiecare linie, zonã, interval
orar.
Van Hool ºi-a
inaugurat noua fabricã
din Macedonia
Producãtorul belgian de autobuze ºi
autocare Van Hool a decis sã inves-
teascã într-o nouã facilitate de pro-
ducþie în Skopje, Macedonia, dupã
ce, la începutul lui 2012, a primit o
comandã de 500 de autocare pentru
piaþa nord-americanã, dintre care 300
standard ºi 200 având o configuraþie
specialã. „A fost clar de la început cã
nu puteam sã producem toate aceste
vehicule la Koningshooikt (Belgia), în
primul rând deoarece costurile ar fi
fost prea ridicate. Am ales Macedonia
chiar dacã nu este membrã a Uniunii
Europene, graþie climatului economic
favorabil, orientat spre promovarea
investiþiilor strãine, dar ºi forþei de
muncã pregãtite ºi foarte motivate“, a
Valoarea totalã a investiþiei Van
Hool în Macedonia se ridicã la 25
de milioane de euro. Producþia a în-
ceput în iulie 2013 ºi primul autocar
a ieºit de pe linia de asamblare pe 15
octombrie. Între timp, nu mai puþin
de 431 de macedoneni lucreazã în
fabricã ºi peste 125 de autocare pen-
tru piaþa americanã au fost deja con-
struite. Pânã la finalul lui 2014 toate
cele 300 de autocare standard vor fi
finalizate. „Odatã cu creºterea capa-
citãþilor de producþie vom putea da
curs mai bine solicitãrilor venite de
pe alte pieþe, inclusiv central ºi est-
europene“, a precizat Filip Van
Hool.
Autocarul produs la Skopje a primit
indicativul EX, a fost proiectat integral
la centrul din Koningshooikt ºi va fi
prezentat pentru prima datã marelui
public la salonul de vehicule comer-
ciale IAA Hanovra, din toamna aces-
tui an. Comercializarea atât în Euro-
pa, cât ºi pe alte pieþe, va începe în
2015.
 BUSWORLD TURCIA

O piaþã dinamicã,
în pregãtire pentru Euro 6
Cristiana SÃNDULESCU
Salonul de autobuze ºi autocare Busworld
Turcia, care a avut loc la Istanbul, la sfârºitul
lui aprilie, a reprezentat platforma de
promovare atât a producãtorilor autohtoni
prezenþi deja pe piaþa europeanã, cât ºi a
celor pentru care pãtrunderea în „lumea
bunã” a bãtrânului continent este încã în
stadiul de deziderat. Turcia reprezintã un prim

B
pas ºi pentru carosierii din Orientul Apropiat.

usworld Turcia a confirmat încã o datã caracterul sãu scãzute a motorului. Propulsoarele Cummins Euro 6 sunt
internaþional, reunind sub acelaºi acoperiº producã- prevãzute, de asemenea, cu tehnologie de reducere cata-
tori de autobuze ºi autocare atât din Turcia, cât ºi de liticã selectivã (SCR) ºi cu filtru de particule (DPF).
pe alte pieþe, carosieri de microbuze ºi numeroºi furnizori Motorul cu patru cilindri ISB4.5 este disponibil în va-
locali de componente ºi subansamble. Deºi cei mai mulþi riante de pânã la 210 CP ºi un cuplu maxim de 760 Nm, în
îºi afirmã intenþia de a fi prezenþi ºi pe piaþa europeanã, per- timp ce propulsorul cu ºase cilindri ISB6.7 poate dezvolta
spectiva asamblãrii de autobuze cu motoare Euro 6 nu se 310 CP (cuplu maxim de 1.100 Nm), pentru echiparea au-
întrevede mai curând de finalul anului. La polul opus, prin- tocarelor, respectiv 280 CP, pentru autobuze.
cipalii jucãtori ai industriei de profil fie au livrat deja ve- Cum Turcia este o piaþã cu apetit ridicat pentru gaz na-
hicule care corespund noului standard de poluare, fie vor tural comprimat (CNG), Cummins oferã ºi motorul ISL G,
începe livrãrile de luna aceasta. de 8,9 l, care poate dezvolta de la 250 la 320 CP ºi are
În acelaºi timp, interesul pentru piaþa de transport de cuplu maxim de 1.356 Nm. Sistemul special de rãcire al
cãlãtori din Turcia este foarte mare, întrucât în ultimul an ºi EGR reduce temperatura de combustie ºi diminueazã nive-
jumãtate municipalitãþile au investit masiv în flota de trans- lul emisiilor ºi zgomotul.
port public, pregãtind astfel terenul pentru alegerile locale Cummins a anunþat cã a primit finanþare de la guvernul
ce au avut loc în martie. Marii Britanii pentru jumãtate din valoarea unui proiect de
Cummins a înregistrat în 2013 vânzãri record de mo- 10 milioane de euro dedicat dezvoltãrii unui sistem „start-
toare pe piaþa europeanã de autobuze: 6.500 de unitãþi. Deºi stop”. Proiectul se va derula pe parcursul a trei ani ºi are ca
cea mai importantã piaþã de desfacere rãmâne Marea Brita- obiectiv final reducerea consumului de carburant cu 20%.
nie, nu mai puþin de 3.000 de motoare au fost comandate
de producãtorii turci, pentru vehiculele livrate atât pe piaþa
localã, cât ºi la export. „Încã din 2006, când am introdus
pentru prima datã propulsorul Euro 4 în Turcia, am dezvoltat
colaborãri foarte bune cu Otokar ºi Temsa, iar recent am
convenit sã furnizãm motoare ºi pentru Anadolu Isuzu. În
prezent, inginerii noºtri pregãtesc deja împreunã cu produ-
cãtorii trecerea la Euro 6, care va deveni obligatoriu din
primãvara anului viitor”, a declarat Ashley Watton, director
de vânzãri Cummins pentru motoare de autobuz în Europa.
La Busworld au fost prezentate pentru prima datã pe
piaþa din Turcia motoarele ISB Euro 6, care beneficiazã de
sistem de recirculare a gazelor de emisie (EGR) ºi turbinã cu
geometrie variabilã (VGT), aceasta din urmã asigurând un
cuplu motor ridicat în condiþiile menþinerii unei turaþii

78 Transport persoane 129 / iunie 2014

 BUSWORLD TURCIA

Noutãþile Otokar: Tempo ºi Navigo U Tot în 2013, producãtorul turc a primit premiul pentru
Standul Otokar a fost conceput în douã secþiuni: „Bus cel mai de succes centru de cercetare ºi dezvoltare (R&D)
Terminal” ºi „City Square”. În cadrul primului a fost expusã de pe piaþa internã. Nu mai puþin de 229 de milioane de
o gamã completã de autobuze interurbane, intercity ºi tu- lire turceºti au fost investite în ultimii 10 ani în centrul R&D.
ristice, dintre care modelele Tempo (27 de locuri) ºi Navigo Pe lângã producþia de autobuze ºi semiremorci, anul trecut
U (special pentru persoane cu dizabilitãþi) sunt noi. Deºi a a fost atacat ºi segmentul camioanelor uºoare, cu un prim
fost lansat în Turcia doar în urmã cu cinci luni, 350 de au- model.
tobuze Tempo au fost deja vândute. Navigo U poate trans-
porta pânã la ºapte cãrucioare cu rotile, cele 31 de scaune Anadolu Isuzu atacã segmentul
fiind uºor de scos ºi de montat la loc, în funcþie de necesi- autobuzelor de 12 m cu Citiport
tate. Vehiculul a fost realizat ca urmare a solicitãrilor pieþei În 2014, Anadolu Isuzu aniverseazã 30 de ani de cola-
locale cu privire la transportul persoanelor cu handicap. Na- borare cu Isuzu Japonia ºi atacã în forþã segmentul autobu-
vigo C, Vectio LE ºi Kent au fost protagonistele zonei „City zelor de 12 m lungime, prin lansarea modelului urban
Square”, bucurându-se de mare succes în anul precedent. Citiport. Vehiculul va fi disponibil cu motorizare Euro 6 sau
De altfel, în 2013, Otokar a crescut pe segmentul autobu- CNG ºi transmisie automatã ZF ºi va beneficia de o paletã
zelor urbane de 9-12 m cu 113%. Între cele douã secþiuni amplã de echipãri, inclusiv sistem electronic de control al
a fost amenajat un spaþiu special pentru vânzarea de suve- frânãrii (EBS) ºi agregat de aer condiþionat de 39 kW. Zona
niruri produse de persoane cu dizabilitãþi, susþinute de Aca- dedicatã cãrucioarelor cu rotile este marcatã la interior prin
demia Visurilor. culori diferite. În plus, vehiculul poate fi echipat cu sistem
Otokar a înregistrat în 2013 o creºtere cu 40% a cifrei de informare audio-video, funcþie de îngenunchere etc.
de afaceri. Valoarea contractelor de export s-a ridicat la 117
milioane de dolari, cu 25% mai mult decât în anul prece-
dent. Cea mai importantã piaþã externã rãmâne Franþa,
urmatã de Germania, Italia ºi Spania.
În Turcia, Otokar a cunoscut o creºtere de 67%. Astfel,
trei din cinci autobuze de capacitate medie au fost Sultan
(Navigo pentru piaþa europeanã), iar unul din douã auto-
buze urbane a fost Kent. De altfel, în cazul acestuia din
urmã, peste 1.000 de unitãþi sunt în operare numai în Istan-
bul. De menþionat cã în februarie anul acesta a ieºit de pe
linia de producþie cel de-al 15.000-lea autobuz Navigo. La
fabrica Otokar se lucreazã în prezent într-un singur schimb,
pentru opt autobuze ºi 16 vehicule de capacitate medie.

Postul de lucru este separat de salonul pasagerilor printr-

un perete despãrþitor ºi a fost conceput astfel încât ºoferul
sã aibã o poziþie cât mai comodã la drum. Volanul se
regleazã concomitent cu bordul, pentru ca vizibilitatea asu-
pra comenzilor sã nu fie afectatã, scaunul este pe pernã de
aer, iar geamul din stânga ºoferului este oferit standard cu
acþionare electricã. Vizibilitatea la interior ºi de jur împre-
jurul autobuzului este asiguratã de camere de luat vederi a
cãror imagine este transpusã pe un display integrat în bord.
Intarderul cu trei trepte este integrat în transmisie ºi poate fi
acþionat atât de pe pedala de frânã, cât ºi de la manetã, iar
funcþia de asistenþã la plecarea din rampã conferã un plus
de siguranþã în operare.

80 Transport persoane 129 / iunie 2014


Alãturi de Citiport, la Busworld au mai fost expuse modelele
Citibus ºi Novociti, de asemenea pentru transportul urban,
Novo Lux ºi Turquoise, pentru interurban ºi intercity, ºi Vi-
sigo, pentru aplicaþii turistice.
În cei 30 de ani de activitate, Anadolu Isuzu a fabricat
nu mai puþin de 170.000 de vehicule, care au fost vândute
în 60 de þãri din toatã lumea. În 2013 a fost încheiatã o
înþelegere cu producãtorul japonez Isuzu pentru asamblarea
pick-up-ului D-Max în Turcia. Anadolu Isuzu are în prezent
o reþea vastã de distribuþie, care acoperã 27 de þãri ºi reu-
neºte 113 puncte de service. Pentru 2015 este programatã
inaugurarea unui nou centru R&D.
Mercedes-Benz Turcia, o prezenþã în forþã
Mercedes-Benz Turcia a aliniat la Busworld toatã gama
de autobuze ºi autocare produse la fabrica de la Hoºdere.
În plus, a prezentat în premierã pentru piaþa localã autoca-
rele Setra TopClass 515 HD, 516 HD/2 ºi 517 HDH, din
2013 fiind preluatã ºi vânzarea Setra.
Cei care au vizitat standul Mercedes-Benz Turcia au
avut acces la serviciile binecunoscute Mercedes-Benz Fi-
nancial Services ºi BusStore.
În centrul atenþiei a fost cel de-al 70.000-lea vehicul
care a ieºit de pe linia de producþie de la Hoºdere, un Tra-
vego 15. Designul exterior al autocarului reprezintã un colaj
cu emblemele tuturor companiilor de transport din Turcia
care au avut în exploatare autocare. Este vorba de 295 de
embleme autentice de la 257 de firme, din 1960 ºi pânã în
prezent. Mesajul este cã de 46 de ani Mercedes-Benz este
alãturi de transportatorii din aceastã þarã.
Mercedes-Benz Turcia are 5.000 de angajaþi direcþi în
Istanbul ºi Aksaray ºi alþi 4.000 în reþelele de dealeri ºi
129 / iunie 2014 Transport persoane
BUSWORLD TURCIA
service, iar investiþiile de pânã acum se ridicã la 807 mi-
lioane de euro.
Autobuzul electric, tot mai palpabil
Producãtorul chinez BYD a livrat pânã în prezent nu
mai puþin de 1.100 de autobuze 100% electrice pentru piaþa
de origine, iar pentru anul acesta au fost comandate alte 500
de unitãþi. Autobuzele BYD sunt în teste în diferite oraºe eu-
ropene ºi inclusiv în Ankara s-a încheiat recent o asemenea
perioadã de probe. Iar peste aproximativ jumãtate de an un
autobuz articulat de 18 m lungime va intra în exploatare în
Barcelona (Spania).
Producãtorul chinez a anunþat lansarea unui model
nou, de 12 m lungime, planificatã pentru trimestrul al treilea
al anului. Autobuzul va avea motor nou, de 150 kWh, care
va dezvolta un cuplu maxim de 550 Nm (pânã acum s-a fo-
losit motorul de 90 kWh). De asemenea, a fost dezvoltat ºi
un model nou de baterie, pe li’ion-fosfat, care are o capaci-
tate de stocare a energiei cu 30% mai mare decât a bateriilor
actuale. Operatorii vor putea beneficia fie de o autonomie
mai mare, dacã folosesc aceeaºi dimensiune a acumulato-
rului, fie de un spaþiu interior mãrit la aceeaºi autonomie ca
pânã acum, cu baterii mai mici.
Încãrcarea bateriei se face în 45 de minute. Aceasta este
garantatã la 4.000 de cicluri de încãrcare, ceea ce se traduce
în aproximativ 12 ani de exploatare a vehiculului. Isbrand
Ho, managing director al diviziei de export a BYD, reco-
mandã sistemul clasic de încãrcare plug-in, întrucât orice
alt sistem, cum ar fi pantograful, spre exemplu, creºte greu-
tatea proprie a autobuzului.
Pentru a putea face faþã cererilor tot mai mari, dar ºi
pentru a aborda cât mai bine piaþa europeanã, deschiderea
unei fabrici în Europa este esenþialã. Conducerea companiei
ºi-a dat deja acordul în acest sens, iar acum se studiazã va-
riantele posibile. Producãtorul chinez a construit în 2013 o
fabricã în Statele Unite, în apropiere de San Francisco, iar
producþia va fi demaratã în cursul acestui an.
„Legiuitorii europeni susþin sistemele de propulsie
alternativã în vederea reducerii poluãrii, astfel cã se discutã
creºterea masei maxime autorizate cu 1,5 t pentru vehicu-
lele echipate cu asemenea sisteme”, a arãtat Isbrand Ho.
Gyuleryüz trece la Euro 6
cu MB ºi Cummins
Gyuleryüz s-a concentrat în 2013 asupra livrãrilor
81
 BUSWORLD TURCIA

cãtre piaþa localã, de unde au venit foarte multe comenzi

înainte de alegerile locale din primãvara acestui an. Astfel,
dacã pânã în 2012 70% din producþie mergea la export ºi
doar 30% cãtre operatorii turci, raportul s-a inversat.
Autobuzele Gyuleryüz sunt disponibile din mai cu
motor Euro 6. Pentru îndeplinirea noului standard de po-
luare nu se va mai lucra însã cu MAN, ci cu Mercedes-Benz
ºi Cummins. În paralel cu dezvoltarea modelului hibrid,
producãtorul turc se concentreazã ºi asupra producþiei de
autobuze pe gaz natural comprimat (CNG). Nu mai puþin
de 36 de astfel de vehicule au fost livrate în urmã cu patru
luni pe piaþa localã, confirmând o economie de combustibil vehicule sunt propulsate de motorul Fiat Euro 5 EEV, de 150
de 40% comparativ cu autobuzele diesel. CP. Din noiembrie 2014 va fi disponibil ºi motorul Euro 6,
La stand au fost expuse un autobuz urban Cobra cu de 180 CP, în tandem cu transmisie automatã Allison.
podea coborâtã de 12 m lungime, o versiune „low-entry” Karsan are deocamdatã omologare europeanã pentru
de 9,3 m ºi modelul Cobra supraetajat, de 11 m lungime. midibuzul Jest, urmând ca pentru Atak ºi Star sã o obþinã în
Acesta din urmã este bine primit atât pe piaþa internã, cât ºi scurt timp. Pentru piaþa din România producãtorul turc este
pe cea internaþionalã, în special în Italia. ªi în România este în negocieri cu un posibil furnizor ºi doreºte sã organizeze
folosit un astfel de vehicul, la Alba Iulia, pentru circuitul tu- un road-show.
ristic din interiorul oraºului. De altfel, toatã flota de transport
urban din Alba Iulia este compusã din autobuze Gyuleryüz. Focus pe motorizare CNG
TCV au deocamdatã omologare europeanã doar pentru
autobuze Euro 5, însã în cursul anului urmeazã sã se obþinã
certificarea ºi pentru Euro 6. Compania este foarte tânãrã,
primele douã vehicule fiind produse în 2012. În vara anului
trecut s-a finalizat prototipul cu propulsie pe CNG ºi deja
au fost construite nu mai puþin de 25 de astfel de vehicule
pentru un transportator privat care opereazã în zona Istan-
bulului. De altfel, investiþia în staþia de alimentare cu CNG
a fost fãcutã de client ºi s-a ridicat la aproximativ 300.000
de euro. Alimentarea se face doar noaptea, iar gazul este
furnizat de compania de gaz deþinutã de municipalitate. De
precizat cã tariful este preferenþial pentru operatorii de trans-
port public care merg pe CNG.
În paralel cu autobuzele pe gaz comprimat se continuã
Karsan îºi cautã dealer în România ºi producþia de vehicule cu motorizare diesel, dar atenþia
Karsan produce la Bursa atât propriile vehicule, cât ºi rãmâne asupra CNG.
autobuze pentru Breda Menarinibus, companie italianã de Deocamdatã se lucreazã doar pentru piaþa localã, însã au
stat, din care au fost realizate pânã acum 120 de unitãþi pen- fost demarate discuþii pentru extinderea prezenþei ºi în þãrile
tru piaþa din Turcia. Breda Menarinibus nu vinde decât în fostei Uniuni Sovietice.
Italia, astfel cã pentru licitaþiile de autobuze urbane anunþate
pe diferite alte pieþe europene se decide împreunã asupra
participãrii.
Din gama proprie, Karsan a expus autobuzul urban
Atak, de 8,1 m lungime, cu o capacitate de 23 de locuri pe
scaune plus 27 în picioare ºi spaþiu pentru un cãrucior cu
rotile. Alãturi de acesta a fost modelul intercity Star, pe
acelaºi ºasiu, în configuraþie de 31+1+1 locuri. Ambele

TCV se pregãteºte sã prezinte în toamnã la IAA Hanovra

ºi un model de autobuz electric, care are la bazã axa mo-
toare electricã furnizatã de ZF. Patru autobuze electrice
urmeazã sã fie date în exploatare cãtre diferiþi operatori din
Germania.

129 / iunie 2014


Producãtorii din Orientul Apropiat
abordeazã piaþa din Turcia
Busworld a fost platforma idealã pentru producãtorii din
Orient de a se face cunoscuþi. Cum Euro 6 este pentru ma-
joritatea încã o poveste fantasticã, ei sperã sã câºtige pentru
început cotã de piaþã în Turcia, cu toate cã ºi aceasta va
renunþa la Euro 5 din martie anul viitor.
Carosierul iranian Oghab produce o gamã completã de
autobuze ºi autocare pe ºasiu Scania. Toate vehiculele - in-
clusiv cel expus la stand - au motorizare Euro 3, însã în câ-
teva sãptãmâni se va trece ºi în Iran la Euro 4.
Un alt producãtor iranian interesat de Turcia este Akia
Ultra. Compania ºi-a deschis la Bursa propria fabricã de au-
tobuze, unde - pe lângã ºasiul de producþie proprie - va fo-
losi doar componente turceºti. Fabrica a fost deschisã în
urmã cu patru luni ºi pânã acum au fost produse patru ve-
hicule: trei au fost expuse la stand (douã autobuze de 12 m
lungime, cu motorizare diesel ºi respectiv CNG, ºi o ver-
siune de 9 m), iar al patrulea a fost trimis în Spania pentru
omologare europeanã. În scurt timp urmeazã sã fie lansat ºi
un model de autobuz urban. Vehiculele sunt proiectate di-
rect pentru Euro 6, iar în momentul în care vor primi noua
motorizare nu va fi necesarã decât o extensie de omologare.
Toate autobuzele au motorizare Cummins ºi transmisie
ºi axe ZF. Pentru anul acesta se doreºte atingerea unui
volum de producþie de 15 unitãþi pe lunã, iar pentru 2015
obiectivul este de 35-40 de vehicule/lunã.
Akia nu este complet strãin de industria europeanã. Re-
cent a dezvoltat cu Hess un proiect de autobuz de 25 m lun-
gime pentru piaþa iranianã, iar acum este în discuþii cu
129 / iunie 2014 Transport persoane
BUSWORLD TURCIA
municipalitatea din Istanbul pentru a produce 25 de astfel
de vehicule pentru sistemul de transport BRT.
Microbuze de lux, „made in Turkey”
Erduman a vândut anul trecut pe piaþa româneascã 25
de microbuze, prin Bavaria Bus, carosate în proporþii apro-
ximativ egale pe ºasiuri Mercedes-Benz Sprinter ºi Iveco
Daily. Acesta din urmã este în special preferat la noi, în timp
ce pe pieþele vest-europene se cere cu precãdere Sprinter.
ªasiul este întotdeauna cumpãrat de clienþi, care îl dau
spre carosare la Erduman. În funcþie de complexitatea
lucrãrii, perioada de execuþie poate varia de la cinci sãptã-
mâni, pentru un microbuz shuttle, pânã la trei luni, pentru
unul VIP.
Garanþia oferitã de Erduman este de doi ani, iar pro-
ducãtorul turc expediazã prin avion orice fel de compo-
nente de caroserie sau piese. În funcþie de situaþie, clientul
se poate adresa ºi unui service local pentru remedierea
eventualelor probleme, costurile intervenþiei urmând sã fie
facturate cãtre Erduman.
Firma a carosat anul trecut 160 de microbuze, iar pentru
2014 obiectivul a fost stabilit la 200 de unitãþi. Cum vehi-
culele de lux nu prea sunt cerute în Turcia, livrãrile sunt ex-
clusiv pentru pieþele din Uniunea Europeanã. Iar odatã cu
trecerea la motorizarea Euro 6 numãrul comenzilor a cres-
cut cu 50%.
Producãtorul turc poate veni cu propria creaþie, dacã
este nevoie, în ceea ce priveºte configuraþia microbuzelor,
ºi ia ºi comenzi speciale. Spre exemplu, anul trecut a recon-
struit complet un autocar Mercedes-Benz Travego pentru
un ºeic din Emiratele Arabe Unite. În final, vehiculul a fost
conceput pentru 17 locuri ºi dotat cu dormitor, toaletã ºi
douã duºuri.
La Busworld, Erduman a expus un Sprinter de 19+1+1
locuri, echipat cu scaune de piele naturalã, frigider, plafon
de sticlã, geamuri laterale fumurii cu design special, sistem
de aer condiþionat ºi cale de bagaje în spate ºi pe laterale, o
versiune VIP de 8+1+1 locuri, configuratã ca birou, tot cu
scaune cu piele naturalã, douã monitoare LCD rabatabile
de 32", sticlã sablatã pentru plafon, aplicaþii de lemn de
mahon, lãmpi suplimentare pentru citit ºi geamuri laterale
înalte chiar ºi pe uºa culisantã (cum vehicul era pentru
Dubai, motorul era pe benzinã) ºi un midibuz pe ºasiu Iveco
17C17, de 29+1+1 locuri, cu scaune cu piele artificialã,
douã televizoare ºi oglinzi retrovizoare de autocar.
83
 FLASH
Setra TopClass 500,
la primul road-show
Primul autocar Setra S 516 HDH a ajuns, la sfârºitul
sãptãmânii trecute, în România, pentru un scurt traseu de
patru zile prin Timiºoara, Sibiu ºi Vâlcea. Vehiculul a fost
echipat cu cele mai noi sisteme de siguranþã ºi de optimizare
a consumului de carburant, inclusiv nou-lansatul tempomat
cu sistem predictiv de control al tracþiunii (PPC). Nu a lipsit
nici asistenþa activã la frânare (ABA 2), cruise-control-ul
adaptiv, sistemul de detectare a atenþiei ºoferului (ATAS),
asistenþa la frânare (BAS), ESP-ul sau camera de filmat
panoramicã, comutabilã pe monitoarele pasagerilor.
Dotãrile interioare sunt ºi ele la cel mai înalt nivel, iar pla-
fonul panoramic îþi taie rãsuflarea de cum te urci la bord.
Aºa cum era de aºteptat, feedback-ul operatorilor a fost
foarte bun ºi în mod deosebit clienþii tradiþionali de Setra s-
au declarat încã o datã surprinºi de inovaþiile noii generaþii.
Setra TopClass seria 500 va putea fi comandat începând cu
august anul acesta.
ZF îºi premiazã cei mai
inventivi angajaþi
ZF Friedrichshafen AG a acordat anul acesta premiul pentru
inventivitate „Graf-von-Soden“ pentru ºase dintre angajaþii
sãi. Patentele premiate de producãtorul german sunt modu-
lul de propulsie electric poziþionat mai aproape de roatã,
ambreiajul dual uscat uºor de montat ºi demontat, amorti-
zorul cu duritate variabilã a arcului, senzorul pentru detec-
tarea poziþiei selectorului cutiei de viteze, valva auxiliarã
pentru reducerea zgomotului în cazul sistemului de control
automat al suspensiei (CDC) ºi rotorul cu control electric
pentru elicoptere.
ZF Friedrichshafen AG a investit în 2013 aproximativ 840
de milioane de euro în cercetare ºi dezvoltare ºi a înregistrat
nu mai puþin de 708 patente.
Trei autobuze hibride
Volvo pentru Hamburg
Hochbann AG
Compania de transport public Hochbahn AG din Hamburg,
Germania, a comandat trei autobuze hibride Volvo cu
84
sistem diesel-electric. Operatorul german a încheiat un par-
teneriat cu producãtorul suedez în vederea dezvoltãrii ve-
hiculelor hibride ºi este decis ca pânã în 2020 sã aibã în
flotã doar autobuze cu tehnologii de propulsie alternative ºi
emisii poluante reduse.
Tehnologia plug-in permite o reducere a consumului de
combustibil ºi a emisiilor de dioxid de carbon cu pânã la
75%, în timp ce consumul total de energie este diminuat cu
60% comparativ cu autobuzele convenþionale. Vehiculele
dezvoltate de Volvo au o capacitate de încãrcare de 300
kW ºi pot parcurge pânã la 10 km doar utilizând energia
electricã. Autobuzele hibride vor intra în exploatare spre fi-
nalul acestui an. Volvo Buses a mai livrat autobuze hibride
diesel-electrice cãtre operatorii de transport public din Göt-
teborg, Luxemburg, Montreal ºi Stockholm.
Citaro, câºtigãtorul
la International
Bus Competition 2014
Autobuzele reprezintã coloana vertebralã a transportului pu-
blic ºi vor deveni tot mai importante pe viitor, pe fondul
nevoii de optimizare a circulaþiei în interiorul oraºelor. Pro-
vocãrile pentru constructorii de vehicule sunt foarte mari,
în sensul dezvoltãrii de autobuze cât mai eficiente, econo-
mice, capacitive ºi, nu în ultimul rând, confortabile.
Cea de-a opta ediþie a International Bus Competition (IBC),
desfãºuratã la sfârºitul lui martie sub patronajul companiei
de transport din München (MVG), a reunit vehiculele a cinci
producãtori europeni (care deþin împreunã o cotã de piaþã
de 90%) ºi a avut ca scop identificarea celui mai bun auto-
buz urban desemnat în condiþii reale de exploatare. Este
vorba de MAN Lion’s City, Mercedes-Benz Citaro, Scania
Citywide, Solaris Urbino 12 ºi VDL Citea SLF 120.
Citaro a fost desemnat câºtigãtor, în urma obþinerii unui
punctaj superior la toate capitolele: caroserie, suspensie,
manevrabilitate, siguranþã ºi confort. Consumul de combus-
tibil înregistrat de câºtigãtor a fost de 32,73 l/100 km în trafic
urban ºi de 30,72 l/100 km în mediu rural.
(C.S.)
INSTRA, în curând la final
Cu 98% indicatori realizaþi, INSTRA se apropie de final.
Având o duratã de implementare de 36 de luni, proiectul
- finanþat prin POSDRU - reprezintã în cele din urmã o
poveste de succes în aceastã linie de finanþare.
Proiectul INSTRA, care a avut momentele sale de dificul-
tate, poate fi, prin nivelul de îndeplinire a indicatorilor ºi
prin coerenþa activitãþilor, un exemplu pentru alþi benefi-
ciari. Despre cum s-au depãºit blocajele, cum s-au rezol-
vat situaþiile de crizã, despre întregul proces de im-
plementare, de la constituirea echipelor ºi a grupului þinþã
pânã la conceptul final al programelor de instruire, vom
vorbi în „Ghidul de bune practici INSTRA“, ce va putea
fi accesat pe www.instra.ro.
Ghidul este realizat de cãtre echipele de implementare
ale tuturor partenerilor implicaþi în proiect - Uniunea
Românã de Transport Public, UPB-CEPETET-Universitatea
Politehnicã Bucureºti, ENERO-Centrul pentru Promovarea
Energiei Curate ºi Eficiente în România, Regia Autonomã
Conþinutul acestui material nu reprezintã în mod obligatoriu
poziþia oficialã a Uniunii Europene sau a Guvernului României
de Transport Bucureºti, AGIR-Asociaþia Generalã a Ingi-
nerilor din România - ºi se bazeazã pe datele culese din
instruirea a 3.000 de angajaþi ai operatorilor de transport
public din toatã þara ºi mai ales pe experienþa unei
activitãþi de peste trei ani.
Ghidul de bune practici INSTRA, util tuturor celor care
implementeazã proiecte POSDRU, va fi lansat cu prilejul
seminarului de diseminare a rezultatelor Instra, care va
avea loc pe 30 iunie a.c. la Bucureºti. Tot în cadrul semi-
narului vor fi prezentate rezultatele ºi analizele specifice
ale proiectului.
Instruirea angajaþilor este cea mai importantã provocare
a managementului din acest deceniu. Compania obþine
un profit mai mare doar cu oameni informaþi ºi bine
organizaþi. Acest lucru este foarte important pentru com-
paniile care au obiectivul de a se departaja de concurenþã
prin servicii de calitate. Pentru mai multe detalii privind
INSTRA, vizitaþi site-ul nostru www.instra.ro.
 FONDURI EUROPENE
UE investeºte în siguranþã
Cristiana S|NDULESCU
UE alocã fonduri considerabile pentru
siguranþã rutierã prin programe dedicate,
bazate pe schimburi de experienþã între state.
Sunt finanþate astfel campanii de comunicare
ºi marketing social privind îmbunãtãþirea
comportamentului utilizatorilor rutieri.
Proiectul european ROSEE urmãreºte
creºterea siguranþei reþelei rutiere în Europa
de Sud-Est prin integrarea managementului
siguranþei în fazele de planificare, proiectare
P
ºi exploatare a infrastructurii de drumuri.
roiectul ROSEE, („Siguranþã rutierã în regiunile Eu-
ropei de Sud Est“) cofinanþat prin Programul de Coo-
perare Transnaþionalã S-E Europei, este derulat de un
consorþiu format din 10 parteneri din Italia, România, Un-
garia, Grecia, Slovenia, Bulgaria ºi 17 observatori din 12 þãri
ºi e coordonat de Agenþia de Transport ºi Logisticã din Lom-
bardia de Est - ALOT, Italia. Proiectul a fost aprobat în cadrul
celui de-al 4-lea apel al Programului SEE pe axa de prioritãþi
„îmbunãtãþirea accesibilitãþii“ ºi se va derula pe 24 luni.
Potrivit statisticii Comisiei Europeane pe 2013 privind
accidentele rutiere mortale produse pe drumurile europene,
numãrul acestora a scãzut cu 8% faþã de 2012, dovadã cã
statele membre îºi pot atinge obiectivul strategic de reducere
la jumãtate a numãrului deceselor rutiere asumat pentru pe-
rioada 2011-2020. Astfel, prin ROSEE se urmãreºte creºterea
siguranþei reþelei rutiere în contextul mobilitãþii sustenabile,
concepte incluse în diverse politici ºi directive UE, printre
care ºi Directiva EU 2008/96/EC ºi (COM(2010)0389).
ROSEE, ºi în România
Asociaþia EU CONCEPTS R&D (EUCon), partenerul din
partea þãrii noastre în ROSEE, are ca obiective evaluarea
contextului naþional privind siguranþa rutierã, îmbunãtãþirea
siguranþei infrastructurii rutiere orizontale ºi verticale, dez-
voltarea profesionalã a celor implicaþi în fenomenul rutier,
educaþia pentru prevenirea riscului rutier în rândul copiilor,
comunicarea ºi conºtientizarea asupra riscului în trafic,
Distribuþia pe categorii a cauzelor accidentelor rutiere grave înregistrate în România, 2012
aplicarea strategicã a legislaþiei rutiere, integrarea la nivel
transnaþional ºi european din perspectiva siguranþei rutiere
ºi acþiuni pro-active pentru pentru atingerea obiectivului UE
de reducere a deceselor din accidentele rutiere.
Pentru implementarea optimã a acestor acþiuni s-a con-
stituit Grupul Naþional Consultativ ROSEE, forum de dialog
ºi coordonare, din care fac parte reprezentanþii principalelor
instituþii din domeniul siguranþei rutiere: ARR, IGP - Direcþia
Rutierã, Brigada de Poliþie Rutierã Bucureºti, Primãria Capi-
talei, CNADNR, URTP, Universitatea ,,Politehnica” Bu-
cureºti, GRSP România, Club Metropolitan, CODATU
România º.a.
România, codaºã la siguranþa rutierã
România se situeazã pe ultimele locuri în UE din per-
spectiva siguranþei rutiere. Statisticile naþionale evidenþiazã
cã numãrul de decese rutiere încã variazã considerabil în
interiorul UE, de la circa 30 la un milion de locuitori (în Sue-
dia, Marea Britanie, Danemarca ºi Olanda), la mai mult de
80 la un milion de locuitori (România, Polonia, Croaþia, Le-
tonia, Lituania, Bulgaria ºi Grecia).
În România, în 2013, s-au produs 8.550 de accidente
de circulaþie, cu 8,7% mai puþine faþã de 2012, din care au
rezultat 1.859 de morþi ºi 8.155 de persoane rãnite grav.
Practic, la fiecare 10 milioane de kilometri parcurºi pe dru-
murile noastre, aproximativ 400 de persoane cad victime
accidentelor, de peste patru ori mai mult decât media UE.
Infrastructura necorespunzãtoare poartã mare parte din
vinã pentru numãrul mare de accidente. Într-adevãr, din
cauza planificãrii magistralelor naþionale, un drum care
traverseazã þara trece, inevitabil, prin nenumãrate sate unde
nu existã treceri de pietoni, trotuare, semnalizãri cores-
punzãtoare, iar viteza este limitatã la 50 km/h. Totuºi, con-
form statisticilor Poliþiei Rutiere, cele mai multe accidente
au drept principale cauze indisciplina pietonilor, viteza
excesivã ºi neacordarea de prioritate.
Conform unor estimãri, dacã viteza medie a maºinilor
din UE ar scãdea cu doar 1 km/orã, 2.200 de vieþi ar fi sal-
vate în fiecare an. În plus, dacã 99% din ºoferii implicaþi
într-un accident rutier ar fi purtat centura de siguranþã,
numãrul deceselor ar fi fost mai mic cu 2.500 în fiecare an
în Europa.
Mai grav este cã tinerii sunt cei mai expuºi la accidente,
atât ca ºoferi, cât ºi ca pietoni. Neacordarea primului ajutor
victimelor reprezintã o altã problemã serioasã
în România, în condiþiile în care circa 50% din
decesele cauzate de accidentele rutiere se pe-
trec la câteva minute dupã eveniment.
În esenþã, educaþia ºi conºtientizarea ris-
cului rutier pot contribui decisiv la diminua-
rea numãrului de accidente pe ºoselele
României.
129 / iunie 2014
 AVANPREMIERÃ

TALON ABONAMENTE
CONFERINÞÃ TRANZIT
Profitul în transporturi
Denumire firmã .........................................................
vine din economisire

TEST DRIVE Obiect de activitate ...................................................

Renault Trucks D
Cod fiscal / nr. înregistrare RC* .................................
Director general ........................................................
Persoanã de contact ..................................................
Adresã .......................................................................
Telefon ......................................................................
Fax .............................................................................
Mã abonez ºi la Newsletter:  Da  Nu
E-mail ........................................................................
Opel Vivaro  12 luni 130 lei (TVA inclus
 24 luni 230 (TVA inclus)
Cu începere din luna ...................................................
Plata se face cash, prin filã CEC sau ordin de platã în contul SC TRAFIC
MEDIA SRL, cod IBAN nr. RO09 BACX 0000 0030 0252 7000
deschis la Banca Comercialã UNICREDIT ÞIRIAC SA, sucursala Orizont,
sau nr. RO25 BRDE 410V203 81924100 deschis la BRD, sucursala
Orizont.
Abonaþii la revista tipãritã primesc cont GRATUIT pentru consultarea
BUS EURO TEST on-line a revistelor Tranzit ºi Logisticã.
*Trafic Media va utiliza aceste informaþii doar pentru relaþia directã
În cãutarea Autobuzului Anului 2015 editor-abonat.
Se pot face abonamente ºi prin
Numãrul 151 (Anul XV) S.C. HACHETTE DISTRIBUTION SERVICES INMEDIO SRL.
Detalii pe: http://www.hdsinmedio.ro/abonamente/cauta.html
va apãrea în iulie

90