Amintiri

Te-aştept să hoinărim ca altădată,

Mi-e dor de tine şi te-aştept plângând,
Tu eşti zeiţa mea cu chip de fată
Şi te păstrez mereu la mine-n gând!

M-au intrebat potecile de tine

Dar n-am ştiut, iubito, să răspund,
Iar vântul m-a bătut lovind in mine
Crezând că poate vreau să te ascund!

Şi brazii parcă mi-ascundeau cărarea,

Lovindu-mă cu crengile pe rând,
Ştiau şi ei că le lipseşte floarea
Pe care-o miroseau din când in când!

Iar lacurile...triste şi tăcute

Că nu-ţi mai oglindeau frumosul chip
Au vrut să mă alunge de la munte
Lovindu-mă cu valuri de nisip!

De-ţi vei dori o dragoste curată

Şi-un suflet blând să ţi-l aşezi la piept
Te-aştept să hoinărim ca altădată...
De-ar fi incă o viaţă să te-aştept!!!