Disciplina ANATOMIE

Nr. Subiect
1. Radiusul este situat
a. în partea externã a antebraţului
b. în partea internã a antebraţului
c. la nivelul braţului
d. la nivelul mãinii
2. Mijloacele de unire a articulaţiei scapulo/humerale sunt, cu excepţia.
a. capsula
b. ligamentele
c. discurile articulare
d. muşchii peri articulari
3. Lobul frontal nu are raport cu
a. şanţul central
b. şanţul sylvian
c. lobul parietal
d. lobul occipital
4. Oasele carpului sunt în numãr de
a. 4
b. 6
c. 8
d. 10
5. Sanţul precentral este situat în lobul
a. frontal
b. parietal
c. occipital
d. temporal
6. Ureterul leagă următoarele formaţiuni :
a. bazinetul cu vezica urinară
b. bazinetul cu uretra
c. calicele primare cu uretra
d. vezica urinarã cu uretra
7. Metacarpienele fac legãtura între oasele carpiene şi
a. radius
b. cubitus
c. falange
d. falangete
8. Endocardul este
a. foiţa externã a cordului
b. foiţa care tapeteazã cavitãţile cordului
c. vãrful cordului
d. membrana de înveliş a coronarelor
9. Colul femural este :
a. diafiza osului
b. epifiza femuralã
c. porţiunea îngustã ce uneşte capul femural cu cele douã tuberozitãţi
d. porţiunea de maximã rezistenţã a osului

Pagina 1 din 4
 10. Capul humeral este
a. articular
b. rugos
c. nearticular
d. locul de inserţie a muşchiului biceps brahial
11. Lobul occipital nu se învecinează cu:
a. lobul parietal
b. lobul temporal
c. lobul frontal
d. cerebelul
12. Corzilele vocale reprezintã
a. muşchiul vocal
b. ligamentul vestibular
c. ventriculii laringelui
d. plicile vocale
13. Calcaneul este un os al
a. tarsului
b. carpului
c. metacarpului
d. mîinii
14. La nivelul atriulului drept se deschid urmatoarele elemente cu o exceptie:
a. vena cava suparioara
b. vena cava inferioara
c. urechiusa drepta
d. artera aorta
15. Articulaţia genunchiului are urmãtoarele ligamente cu excepţia :
a. lateral intern
b. falciform
c. rotulian
d. încrucişate
16. Peroneul aparţine
a. scheletului coapsei
b. scheletului gambei
c. micului bazin
d. regiunii antero/laterale a abdomenului
17. Rinichiul drept are urmãtoarele rapoarte, cu exceptia
a. cu glanda suprarenalã dreaptã
b. cu ficatul
c. cu faţa posterioarã a stomacului
d. cu muşchiul psoas
18. Tunica muscularã a stomacului cuprinde
a. un numãr variabil de straturi
b. 2 straturi
c. 3 straturi
d. doar un strat circular bine reprezentat

Pagina 2 din 4
 19. Halucele este denumirea degetului:
a. mic al mîinii
b. mare de la picior
c. arãtãtor
d. mare al mîinii
20. Scizura lui Rolando
a. este numitã şi scizura lui Sylvius
b. este şanţul central
c. apare inconstant pe suprafaţa emisferelor
d. nu mai apare la adult
21. Nefronii sunt formaţi din
a. ghem vascular şi sinus renal
b. tubi uriniferi colectori
c. corpuscul renal şi tub urinifer
d. piramidele Malpighi
22. Abducţia membrului superior se face prin
a. îndepãrtarea braţului de torace
b. relaxarea musculaturii anterioare a braţului
c. rotaţia externã a braţului
d. mişcãri de circumducţie
23. Vezica urinară are raporturi cu :
a. simfiza pubiană
b. loja genitală
c. ampula rectală
d. ureterul
24. Emisferele cerebrale sunt legate prin formaţiuni de substanţã albã reprezentate de,
cu excepţia
a. corpul calos
b. trigonul cerebral
c. comisurile albe anterioarã şi posterioarã
d. ventriculii laterali

25. Sinoviala este

a. un ligament
b. o foiţã netedã şi lucioasã ce secretã un lichid vãscos
c. menisc intraarticular
d. un burelet cartilaginos
26. Vena portã se formeazã prin unirea venelor
a. mezentericã superioarã, inferioarã si splenicã
b. hepatice
c. cavã inferioarã şi hepaticã
d. splenicã şi pancreatico-duodenalã
27. Cartilajul tiroid:
a. are forma unei rachete cu mânerul în jos
b. prezintă o margine anterioară numită popular “mărul lui Adam”
c. pecetea sa este dispusă posterior
d. intra in structura glandei tiroide

Pagina 3 din 4
 28. Colonul sigmoid este
a. portiunea initiala a colonului
b. portiunea terminala a colonului
c. format din colon iliac si ansa iliaca
d. portiunea in forma de S a colonului transvers
29. Epicardul este
a. tunica internã a cordului
b. b tunica mijlocie acordului
c. foiţa visceralã a pericardului seros
d. stratul fibros ce înveleşte valvulele
30. Acromionul este o apofizã ce aparţine:
a. sternului
b. scapulei
c. cubitusului
d. claviculei
31. Hilul pulmonar reprezintã
a. depresiunea prin care elementele rãdãcinii pulmonare pãtrund în plãmãn
b. pediculul pulmonar
c. aparatul de susţinere a plãmãnului
d. o structurã limfoidã
32. Miocardul atrial este
a. alcãtuit doar din ţesut excitoconductor
b. la fel cu cel ventricular
c. inexistent
d. format din fibre scurte şi lungi comune celor douã atrii
33. Ansa lui Henle este un segment al
a. hilului renal
b. pancreasului
c. tubilor renali
d. aortei
34. Marele trohanter aparţine
a. humerusului
b. femurului
c. tibiei
d. cubitusului
35. Lobulii pulmonari
a. sunt formaţi din segmente
b. formeazã segmente pulmonare
c. sunt în numãr de 3 pentru plãmãnul drept
d. sunt formaţiuni mai mari decãt lobii
36. Arterele coronare sunt
a. superioarã şi inferioarã
b. dreaptã şi stãngã
c. superioarã, mijlocie şi inferioarã
d. atrialã şi ventricularã

Pagina 4 din 4
 Disciplina FIZIOLOGIE
Nr. Subiect
1. Debitul cardiac reprezintă:
a. suma debitelor sistolice ale celor doi ventriculi
b. suma debitelor sistolice ale atriilor și ventriculilor
c. produsul dintre debitul sistolic și frecvența cardiacă/minut
d. este sinonim cu lucrul mecanic
2. Reflexul de extensie este un reflex:
a. proprioceptiv
b. exteroceptiv
c. monosinaptic
d. intersegmentar
3. Metoda Jendrassik:
a. este o metodă de electrodiagnostic
b. determină o contracție musculară într-un teritoriu aflat la distanță de zona examinată
c. evidențiază zonele reflexogene în cadrul unor importante reflexe vegetative
propuberanțiale
d. se referă la crearea reflexelor condiționate
4. Forma solvită a oxigenului din sânge depinde de:
a. presiunea parţială a oxigenului din sângele arterial
b. cantitatea de hemoglobină
c. presiunea parţială a CO2
d. nici un răspuns nu este corect
5. Carbamații:
a. reprezintă forma sub care este eliminată în aerul alveolar cea mai mare parte a CO2
b. se formează numai la nivel tisular
c. sinteza lor este invers proporțională cu pH-ul și cu gradul de desaturare
d. nici un răspuns nu este corect
6. Reflexul maseterin este un act reflex:
a. polisinaptic
b. intersegmentar
c. segmentar
d. monosinaptic
7. Diferența arteriovenoasă depinde de:
a. debitul cardiac
b. metabolism
c. debitul cardiac și metabolism
d. cantitatea de mioglobină
8. În timpul reflexului rotulian se produce:
a. flexia gambei pe coapsă
b. extensia gambei pe coapsă
c. extensia piciorului pe gambă
d. flexia piciorului pe gambă
9. În timpul reflexului achilian se produce:
a. flexia gambei pe coapsă
b. extensia gambei pe coapsă
c. extensia piciorului pe gambă
d. flexia piciorului pe gambă

Pagina 1 din 3
 10. Indicele cardiac reprezintă:
a. debitul cardiac/ m2 de suprafață corporală
b. debitul cardiac/ volumul sanguin
c. diferența dintre debitele sistolic atrial și cel ventricular
d. nici un răspuns nu este corect
11. Reflexul de extensie încrucişată:
a. este monosinaptic
b. nu prezintă iradiere şi sumaţie
c. este polisinaptic
d. nu prezintă fenomenul de recrutare
12. Precizați care din următoarele afirmații, cu privire la reflexul cutanat plantar, este
FALSĂ:
a. reflexul constă în extensia degetelor membrului inferior în momentul excitării
marginii laterale a plantei
b. leziunile neuronului motor central inversează răspunsul reflex plantar
c. semnul Babinski pozitiv este patognomonic pentru leziuni ale tractului piramidal
d. reflexul constă în flexiunea degetelor membrului inferior în momentul excitării
marginii laterale a plantei
13. Hemoglobina este:
a. un pigment respirator
b. o hemoproteină cu rol de transport
c. un aminoacid
d. o glicoproteină
14. Bicarbonatul standard:
a. are valori normale de 50-60 ml CO2 %
b. reprezintă cantitatea de bicarbonat formată în sângele total, saturat cu O2 la
presiune a CO2 de 40 mm Hg şi la o temperatură de 37 C
c. se formează doar la nivelul hematiilor
d. nici un răspuns nu este corect
15. Reflexul pupilar fotomotor:
a. are centrii reflecși în mezencefal
b. are centrul reflex în nucleul vegetativ al nervului oculomotor comun
c. are centrii reflecși în mezencefal și măduva cervicală
d. constă din urmărirea de către pacient a vârfului indexului examinatorului care se
apropie şi se îndepărtează progresiv de ochiul examinat
16. Transportul arterial al oxigenului este sinonim cu:
a. capacitatea de oxigenare
b. debitul de oxigen al sângelui
c. debitul venos de oxigen
d. puterea de oxigenare
17. Debitul cardiac scade:
a. în ultimul trimestru de sarcina
b. în timpul somnului
c. în timpul digestiei
d. la sportivii de performanță în timpul efortului
18. Sughițul:
a. are centrul reflex în punte
b. este un act reflex rezultat prin excitarea directă a nucleului vagal bulbar
c. este utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozei
d. este un reflex miotatic
Pagina 2 din 3
 19. În molecula de hemoglobină funcţională Fe este menţinut:
a. în stare ferică
b. combinat cu tiroxina
c. combinat cu CO2
d. în stare feroasă
20. În cazul reflexului de flexiune relaţia dintre răspuns şi intensitatea excitantului
este:
a. invers proporţională
b. direct proporţională
c. indiferentă
d. nici un răspuns nu este corect

21. Precizați care din următoarele afirmații este FALSĂ:

a. latența arcului reflex are la bază fenomenul de întârziere sinaptică
b. fatigabilitatea este consecința reducerii sau epuizării mediatorului chimic
c. pentru ca fenomenul de sumație temporală să se producă, este necesar ca
intervalul dintre stimuli să fie mai mare de 10 – 15 milisecunde
d. sumația spațială se referă la însumarea a doi sau mai mulți stimuli subliminari
sosiți simultan, pe căi diferite, la nivelul aceluiași neuron
22. Facilitarea și ocluzia sunt proprietăți fundamentale ale reflexelor și reprezintă:
a. proprietăți induse pozitiv sau negativ asupra neuronilor postsinaptici de către
semnalele presinaptice
b. propagarea excitației la distanță de locul excitării
c. modalități de concentrare sau disipare a influxului nervos
d. însumarea stimulilor subliminari
23. Percuţia tendonului bicepsului la plica cotului provoacă reflexul:
a. Hoffmann
b. tricipital
c. bicipital
d. cremasterian
24. Receptorii fazici:
a. aduc informații continue privind relațiile organismului cu mediul
b. nu prezintă fenomenul de adaptare
c. se găsesc la nivelul fusurilor neuromusculare
d. nici un răspuns nu este corect

Pagina 3 din 3
 Disciplina DISPOZITIVE MEDICALE PENTRU DIAGNOSTIC SI TERAPIE IN
MEDICINA INTERNA
Nr. Subiect
1. Prin toracenteza se extrage:
a. lichid pleural;
b. lichid pericardic;
c. suc gastric;
d. lichid peritoneal.
2. Indicatii ale biopsiei pleurale:
a. revarsate pleurale suspecte de malignitate sau tbc;
b. ascita;
c. pericardita;
d. edeme gambiere.
3. Bronhoscopia rigida utilizeaza:
a. pulsoximetrul;
b. aparatul roëntgen;
c. bronhoscopul rigid;
d. fibrobronhoscopul.
4. Pulsoximetria este o metoda rapida si noninvaziva de determinare a saturatiei sangelui periferic
cu:
a. bioxid de carbon;
b. oxigen;
c. monoxid de carbon;
d. hidrocarburi.
5. Trocarele se utilizeaza pentru:
a. toracenteza;
b. pulsoximetrie;
c. bronhoscopie;
d. electrocardiografie.
6. Contraindicatii ale biopsiei pleurale:
a. pacient necooperant;
b. insuficienta cardiaca;
c. insuficienta renala;
d. insuficienta hepatica.
7. Fibrobronhoscopul este necesar pentru:
a. spirometrie;
b. pulsoximetrie;
c. echocardiografie;
d. fibrobronhoscopie.
8. Pulsoximetrul este utilizat pentru:
a. echografie digestiva;
b. determinarea saturatiei sangelui periferic cu oxigen;
c. electrocardiografie;
d. monitorizarea tensiunii arteriale.

Pagina 1 din 4
 9. Toracenteza are scop:
a. diagnostic sau terapeutic;
b. anticoagulant;
c. antihipertensiv;
d. antiemetic.
10. Instrumentar necesar pentru biopsia pleurala:
a. ace cu diferite mecanisme de actionare;
b. defibrilator;
c. computertomograf;
d. RMN.
11. Indicatii ale bronhoscopiei rigide:
a. hemoptizia masiva;
b. diabetul zaharat;
c. ciroza hepatica;
d. intoxicatii acute.
12. Explorarea functionala ventilatorie are urmatoarele indicatii:
a. diagnosticul afectiunilor pulmonare;
b. excluderea hipertensinuii arteriale;
c. administrarea de talc intre foitele pleurale;
d. diagnosticul cancerului gastric.
13. Contraindicatiile toracentezei:
a. volumul foarte mic al revarsatului pleural;
b. HTA;
c. neoplasmul gastric;
d. ciroza hepatica.
14. Incidente ale biopsiei pleurale:
a. emfizem subcutanat;
b. accident vascular cerebral;
c. infarct de miocard;
d. hematurie.
15. Contraindicatii ale bronhoscopiei rigide:
a. hipoxemia severa refractara;
b. neoplasmul de colon;
c. insuficienta hepatica;
d. sarcina.
16. Pentru testarea functiei ventilatorii se utilizeaza:
a. computer tomograful;
b. electrocardiograful;
c. pulsoximetrul;
d. spirometrele.
17. Materiale necesare toracentezei:
a. ace de punctie sterile;
b. pulsoximetre;
c. concentratoare de oxigen;
d. body test;

Pagina 2 din 4
 18. Complicatii ale biopsiei pleurale:
a. lezarea plamanului;
b. incontinenta urinara;
c. cardiopatia ischemica;
d. ulcerul gastric.
19. Complicatii ale bronhoscopiei rigide:
a. perforatia peretelui cailor aeriene;
b. ruptura uterina;
c. ruptura cardiaca;
d. infectia urinara.
20. Masurarile spirometrice se realizeaza prin urmatoarele metode:
a. masurarea volumului si fluxului;
b. crioterapie;
c. laserterapie;
d. determinarea saturatiei in oxigen.
21. Complicatii ale toracentezei:
a. pneumotorax;
b. HTA:
c. BPOC;
d. hemoragie digestiva;
22. Toracoscopia se efectueaza cu:
a. spirometrul electronic;
b. toracoscopul rigid;
c. echograful;
d. electrocardiograful.
23. Avantaje ale bronhoscopiei rigide:
a. abord foarte larg si vizibilitate buna la nivelul traheei si bronhiilor principale;
b. costul ridicat al aparaturii;
c. manevra dificila;
d. inexistenta specialistilor.
24. Fluxul expirator maxim se determina cu:
a. peak flow-metre;
b. echografe;
c. electrocardiografe;
d. bronhoscoape.

25. Incidente ale toracentezei:

a. punctionarea plamanului;
b. refuzul pacientului;
c. varsaturi;
d. migrene;
26. Indicatii ale toracoscopiei:
a. diagnostice si terapeutice;
b. hipotensiune arteriala;
c. ulcer duodenal;
d. insuficienta venoasa cronica.

Pagina 3 din 4
 27. Avantajele fibrobronhoscopiei:
a. confort si toleranta pentru pacient;
b. biopsii de dimensiuni mici;
c. tehnica imprecisa;
d. costuri reduse.
28. Bodypletismografia permite masurarea:
a. volumelor pulmonare si rezistentei la flux;
b. dimensiunilor cordului;
c. tensiunii arteriale;
d. fluxului de intoarcere venoasa.
29. Pentru biopsia pleurala se utilizeaza urmatoarele instrumente:
a. bronhoscop rigid;
b. trocare;
c. camera de inhalatie;
d. bronhoscop flexibil.
30. Contraindicatii ale toracoscopiei:
a. lipsa spatiului pleural din cauza aderentelor pleurale;
b. diabetul zaharat;
c. orbirea;
d. surditatea.
31. Indicatii diagnostice ale fibrobronhoscopiei:
a. evaluare a permeabilitatii si a proprietatilor mecanice ale cailor respiratorii superioare;
b. neoplasm rectal;
c. hepatita virala cu virus C;
d. ulcerul duodenal.
32. Fibrobronhoscopul este un tub flexibil din fibre optice utilizat pentru:
a. endoscopie digestiva;
b. fibroscopie;
c. echografie;
d. radioscopie.

Pagina 4 din 4
 Disciplina DISPOZITIVE MEDICALE PENTRU DIAGNOSTIC SI
TERAPIE IN CHIRURGIE
Nr. Subiect
1. Avantajele chirurgiei laparoscopice,cu o exceptie:
a. Confortul diminuat al bolnavilor
b. Spitalizarea este redusa
c. Se folosesc putine medicamente
d. Materialul consumabil este folosit in cantitate mica
2. Difuziunea mondiala a colecistectomiei laparoscopice se explica prin:
a. factori epidemiologici
b. faptul ca litiaza biliara este rara
c. frecventa litiazei biliare este de 20%
d. frecventa litiazei biliare de 4,5%
3. Functii ale gazului de pneumoperitoneu sunt, cu o exceptie:
a. Introducerea lui in cavitatea peritoneala
b. Mentinerea lui pe toata durata operatiei
c. Este seful aventurii laparoscopice
d. De a produce embolie
4. Semne care indica pozitia acului Veress in abdomen (una din afirmatiile de mai
jos este falsa):
a. Reaparitia matitatii hepatice
b. Fasciculatii musculare
c. Gonflarea simetrica a abdomenului
d. Gonflarea difuza a abdomenului
5. Avantajele laparosocopiei sunt,cu o exceptie:
a. De ordin material
b. Din punctul de vedere al personalului medical
c. Din punctul de vedere al bolnavilor
d. Din punctul de vedere al firmelor de echipamente.
6. In SUA s-au operat in anul 1990
a. 100 000 cazuri
b. 300 000 cazuri
c. 500 000 cazuri
d. 900 000 cazuri
7. Acul de insuflatie a pneumoperitoneului (una din afirmatiile de mai jos este
falsa):
a. Se numeste Veress
b. Este introdus intre cele trei foite ale peritoneului
c. Dezvolta o cavitate cu aer
d. Este cu bizou scurt
8. Cablul optic (una din afirmatiile de mai jos este falsa):
a. Poate fi cu fluid,dar lichidul este toxic
b. Asigura o transmisiune regulata
c. Sunt scumpe si fragile
d. Nu sunt autoclavabile

Pagina 1 din 4
 9. Avantajele laparoscopiei sunt,cu o exceptie:
a. Spitalizare mare postoperator
b. Chirurgie ambulatorie
c. Chirurgie de o zi
d. Se folosesc putine medicamente
10. Resortul acului Veress (una din afirmatiile de mai jos este falsa):
a. Este descoperit de Palmer
b. culiseaza
c. Este un mandren bont
d. Este descoperit de Goetze
11. Cablurile de lumina (una din afirmatiile de mai jos este falsa):
a. Au fibre de sticla rigide
b. Sunt flexibile
c. Au rezistenta moderata
d. Au centura metalica
12. Palpatorul (una din afirmatiile de mai jos este falsa):
a. Nu poate inlocui o pensa atraumatica
b. Permite mobilizarea viscerelor
c. Permite prehensiunea
d. Sunt adaptabileorganelor fragile
13. Avantajele laparoscopiei sunt,cu o exceptie:
a. Adresabilitate mare a bolnavilor
b. Se folosesc putine medicamente antibiotice
c. Se folosesc medicamente proalgice
d. Se folosesc putine medicamente antiemetice
14. Mandrenul acului Veress (una din afirmatiile de mai jos este adevarata):
a. Are bizou scurt
b. Este o teaca
c. Are o teaca
d. Este un resort
15. Efectele pneumoperitoneului (una din afirmatiile de mai jos este falsa):
a. Ecartor al cavitatii pleurale
b. barohemostaza
c. pneumodisectia
d. Sunt contrare celor produse prin laparotomie
16. Captorul videocamerei (una din afirmatiile de mai jos este falsa):
a. Este cu tub anodic
b. Are un circuit integrat (CCD)
c. Are milioane de celule fotosensibile
d. Are pixeli ce exprima definitia camerei
17. Avantajele laparoscopiei sunt,cu o exceptie:
a. Necesita doar medicamente flatulente
b. Se folosesc putine medicamente antialgice
c. Se utilizeaza putine medicamente antibiotice profilactic
d. Alimentatia se reia rapid

Pagina 2 din 4
 18. Conexiunea acului Veress (una din afirmatiile de mai jos este adevarata):
a. Se face la tubulatura
b. Are racord EUROSCART
c. Se face la acul Palmer
d. Are lungime de 120 mm
19. Avantajele laparoscopiei (una din afirmatiile de mai jos este falsa):
a. Abdomen deschis
b. Germeni putini
c. Putine corpuri straine
d. Fara tractiuni ale viscerelor
20. Semnalul video (una din afirmatiile de mai jos este falsa):
a. Este analizat in cele patru culori fundamentale
b. Reproducerea fidela a imaginii se face prin amestecul culorilor fundamentale
c. Numarul mare al captoarelor CCD amelioreaza calitatea imaginii
d. Este „composite”
21. Avantajele laparoscopiei sunt,cu o exceptie:
a. Perfuziile nu mai sunt necesare
b. Perfuziile se dau la indicatiile anestezistilor
c. Durerile sunt reduse postoperator
d. Se folosesc punctii de trocar
22. Acul Veress (una din afirmatiile de mai jos este adevarata):
a. Are mai multe dimensiuni
b. Are lungimi de 2-10 mm
c. Are diametrul de 10 mm
d. Este folosit in abdomenul cicatricial
23. Pneumoperitoneul „in suspensie”(una din afirmatiile de mai jos este falsa):
a. A fost folosit pentru ultima data de Mouret
b. Limiteaza riscurile suprapneumoperitoneului
c. Inlatura problemele de etanseitate
d. Consta in suspensia peretele abdominal
24. Caracteristicile camerei video (una din afirmatiile de mai jos este falsa):
a. ergotica
b. lejera
c. telecomandata
d. poate fi imersata in lichid

25. Avantajele laparoscopiei sunt,cu o exceptie:

a. Nu necesita incizii
b. Activitatea bolnavului este reluata rapid
c. Bolnavul isi revine intr-o saptamana
d. Supuratiile postoperatorii au o incidenta redusa
26. Tehnica de celioscopie prin trocar ombilical direct (una din afirmatiile de mai jos
este falsa):
a. Necesita pneumoperitoneu prealabil
b. Eludeaza leziunile digestive si vasculare
c. Eludeaza incidentele legate de acul Veress
d. Are primele rezultate incurajatoare

Pagina 3 din 4
 27. Avantajele pneumoperitoneului „in suspensie”( una din afirmatiile de mai jos
este falsa):
a. Produce barohemostaza
b. Limiteaza difuziunea dioxidului de carbon
c. Problema pierderii de gaz devine neimportanta
d. Avantaj in decolarile importante
28. Apa folosita pentru lavajul celioscopic (una din afirmatiile de mai jos este falsa):
a. Are 25 de grade Celsius
b. Este sub presiune
c. Are debit de 1,5 litri/minut
d. Este distribuita cu presiunea de 120 mmHg
29. Avantajele laparoscopiei sunt,cu o exceptie:
a. Herniile postoperatorii sunt cu o incidenta redusa
b. Aderentele abdominale postoperatorii sunt absente
c. Se evita manipularea organelor intraperitoneale
d. Sunt frecvente eventratiile dupa chirurgia clasica
30. Insuflatorul (una din afirmatiile de mai jos este falsa):
a. Contine un circuit de intubatie
b. Un circuit care creaza rapid pneumoperitoneul
c. Un circuit care are debit ce nu depaseste 1 litru/minut
d. Contine un circuit de insuflatie automata
31. Indicatiile pneumoperitoneului cu suspensie (una din afirmatiile de mai jos este
falsa):
a. Pentru pneumodisectie
b. Pentru fibroame uterine
c. Pentru chisturi
d. Litiaza voluminoasa
32. Trocarele celioscopice (una din afirmatiile de mai jos este falsa):
a. Servesc la trecerea instrumentelor de la exo- la endo-bloc
b. Nu necesita mandren
c. Lungimea lor excesiva este jenanta
d. Au o supapa cu piston culisant

Pagina 4 din 4
 Disciplina DISPOZITIVE MEDICALE PENTRU DIAGNOSTIC SI
TERAPIE IN ATI
Nr. Subiect
1. Care din urmatoarele procedee este folosit ca ultima modalitate de
tratament a insuficientei respiratorii:
a. cu aparate portabile-blon sau burduf-(Ruben, Ambu, etc)
b. cu aparatul de anestezie
c. oxigenarea extracorporeala
d. stimularea electrofrenica (metoda Sarnoff)
2. Monitorizarea ventilatiei artificiale:
a. supravegherea din ora in ora
b. numai cand suna alarmele
c. supravegherea permanenta
d. cand scade TA si creste pulsul
3. Dispozitivele medicale din A.T.I. NU sunt:
a. aparate de ventilatie mecanica
b. monitoare de inalta performanta
c. injectomate/pompe volumetrice
d. iluminarea saloanelor
4. Debitmetrul aparatului de anestezie regleaza:
a. temperatura
b. CO2 expirator
c. fluxul de gaz proaspat
d. oxigenarea cerebrala
5. Indicatia electiva a oxigenoterapiei hiperbare este :
a. anestezie generala
b. tratamentul socului hemoragic
c. tratamentul degeraturilor
d. intoxicatia cu monoxid de carbon
6. Care din urmatorii factori nu influenteaza accidentele imunologice ale
transfuziei de singe:
a. incompatibilitatii eritrocitare in system ABO
b. anticorpilor iregulari naturali in serul primitorului
c. anticorpilor imuni in serul primitorului
d. nivelul de hemoglobinei si numarului de leucocite
7. Arsura de gradul II se vindeca spontan in
a. 1 luna
b. 10-14 zile
c. 21 zile
d. sub 7 zile
8. Aparatele de anestezie au obligatoriu un :
a. senzor O2
b. injectomat
c. senzor de temperatura
d. ventilare cu heliu

Pagina 1 din 4
 9. Oxigenoterapia este o metoda de tratament care are ca scop:
a. combaterea hipoxiei tisulare prin cresterea concentratiei de O2 in amestecul
respirator
b. combaterea anemiei prin cresterea concentratiei de O2 in amestecul respirator
c. combaterea intoxicatiilor medicamentoase prin cresterea concentratiei de O2 in
amestecul respirator
d. combaterea efectelor enesteziei prin cresterea concentratiei de O2 in amestecul
respirator
10. Care din urmatoarele cai nu poate fi folosita pentru administrarea
transfuziei:
a. calea venoasa
b. calea arteriala
c. calea intraperitoneala
d. calea parenteral
11. Estimarea suprafetei arse la copilul 0-4 ani, reprezentata de trunchi este:
a. 32%
b. 13-19%
c. 2x9 ½%
d. 2x(15-18)%
12. Aparatul de anestezie are sursa de alimentare cu gaze medicinale:
a. o singura sursa
b. doua surse
c. nu are sursa de gaze medicinale
d. doar sursa de O2
13. Etapa de transport in sange a oxigenului se realizeaza cu ajutorul:
a. hemoglobinei, precum si in forma dizolvata in plasma
b. hemoglobinei si ferului plasmatic
c. hemoglobinei si proteinelor plasmatice
d. hemoglobinei si elementelor figurate din sange
14. Care din urmatoarele solutii nu realizeaza compensare deficitului de volum
sanguin:
a. dextranii
b. solutii electrolitice
c. albuminele
d. administrarea de vitamine
15. Principala cauza a accidentelor prin arsura la copii este datorata :
a. lipsei de supraveghere si neglijentei parintilor
b. arsurile chimice
c. arsurile prin explozie
d. arsurile in spatii inchise
16. Bioinginerul Medical din A.T.I. NU :
a. verifica dispozitivele medicale
b. calibreaza dispozitivele medicale
c. seteaza parametri de ventilatie mecanica
d. decide daca un dispozitiv poate fi folosit

Pagina 2 din 4
 17. Efecte nefavorabile ale oxigenoterapiei apar dupa :
a. utilizarea indelungata a unor concentratii de < 60% O2
b. utilizarea indelungata a unor concentratii de < 25% O2
c. utilizarea indelungata a unor concentratii de >60% O2
d. utilizarea indelungata a unor concentratii de < 40% O2
18. In care din urmatoarele situatii un pacient NU are contraindicatie
temporara de donare de sange:
a. diabetul
b. menstruatia, sarcina, alaptarea
c. 6 luni de la o transfuzie cu singe sau derivati
d. vaccinarile
19. Verificarea dispozitivelor medicale NU se face:
a. cind nu sunt functionale
b. inainte de a fi conectate la pacient
c. cind sunt conectate la pacient
d. cind sunt conectate intr-o priza
20. Partile componente ale unui aparat de respiratie artificiala NU sunt :
a. sursa de energie
b. butelia de O2
c. cadrul de transport
d. compresorul de aer comprimat
21. Executarea probelor de compatibilitate are ca scop reducerea la minim a
riscurilor accidentelor transfuzionale si comporta obligatoriu :
a. determinarea probelor de compatibilitate in sistemul OAB
b. determinarea probelor de compatibilitate in sistemul OAB si Rh
c. determinarea probelor de compatibilitate in sistemul OAB, Rh si prezenta
anticopilor iregulari
d. determinarea probelor de compatibilitate in sistemul OAB si prezenta anticorpilor
iregulari
22. Monitorul de functii vitale nu poate masura:
a. puls
b. tensiunea arteriala neinvaziva
c. saturatia in O2
d. profunzimea anesteziei
23. Sistemul de reglaje a aparatului de anestezie nu cuprinde :
a. volumul curent
b. reglajele de flux
c. fecventa ventilatorie
d. sistemul compensare termica
24. Pacientul cu traheostomie :
a. poate fi ventilat mecanic
b. nu poate fi ventilat mecanic
c. nu poate fi ventilat mecanic daca este nou-nascut
d. nu se poate ventila in presiune

Pagina 3 din 4
 25. Principala functie a singelui transfuzat este:
a. de transportor de hemoglobina
b. de transportor de fier
c. de transportor de aer
d. de tranportor de anticorpi si vitamine
26. Aparatul de anestezie poate sustine ventilatia mecanica:
a. da, in timpul anesteziei
b. nu, pt ca nu poate ventila mecanic pacientul
c. nu, pt ca administreaza gaz anestezic
d. doar sincronizat cu pacientul
27. Umidifierea in circuitul respirator este obligatorie la :
a. nou-nascuti
b. pacientii hipotermici
c. pacientii febrili
d. pacientii in coma profunda
28. Acumulatorii dispozitivelor medicale NU sunt :
a. inepuizabili
b. incarcati periodic
c. schimbati la 2 ani, 4 ani
d. optionali
29. Arsurile actinice sunt :
a. consecutive expunerii la actiunea razelor solare sau a surselor artificiale de raze
ultaviolete
b. actiunii locale a dezinfectantilor
c. actiunii infectiilor fungice la nivelul tegumentelor
d. actiunii substantelor caustice
30. Donatorii de singe sunt acele persoane :
a. care accepta voluntar prelevarea de singe in scop umanitar
b. cei care doneaza in vederea autotransfuziei
c. poliglobulicii sau hipertensivii care necesita in scop terapeutic prelevarea de
singe
d. prelevarea de singe in scopul efectuarii analizelor medicale
31. Senzorul SPO2 masoara:
a. saturatia in O2 invaziv
b. saturatia in O2 din singe integral
c. saturatia in O2 a tesutului neinvaziv
d. concentratia in CO2 din sange integral
32. Alarmele de culoare rosie la aparatele de ventilatie reprezinta :
a. alarma nivel scazut
b. alarma de nivel mediu
c. alarma de nivel ridicat
d. se poate ignora

Pagina 4 din 4
 Disciplina DISPOZITIVE MEDICALE PENTRU DIAGNOSTIC SI TERAPIE IN
CARDIOLOGIE
Nr. Subiect
1. Balonul de contrapulsaţie intraaortică reprezintă unul dintre dispozitivele utilizate pentru
asistarea circulatorie în domeniul:
a. chirurgia aortei
b. cardiologie intervenționale
c. transplantul cardiac
d. chirurgia bariatrică
2. Precizați afirmația falsă referitor la asistarea circulatorie ventriculară:
a. este folosită în condițiile în care funcția cardiacă este sever afectată
b. complexitatea și costurile ridicate restricționează utilizarea acestei terapii
c. debitul cardiac realizat de sistemele de asistare circulatorie ventriculară este de 3-10
litri / min
d. dacă sângele este preluat din atriul drept și introdus în artera pulmonară se obține
asistarea ventriculului stâng
3. Precizați afirmația falsă referitor la oxigenatorul cu membrană:
a. elementul fundamental al acestui tip de oxigenator îl constituie interpunerea unei
membrane artificiale între componenta gazoasă şi cea lichidiană
b. transferul gazos depinde numai de difuziunea prin membrană
c. oxigenatorul cu membrană permite un amestec direct între sânge și gaze
d. membrana este prevăzută cu micropori capabili de a selecta schimbul gazos
transmembranal
4. Precizați afirmația falsă legată de valvele biologice:
a. sunt silențioase
b. sunt netrombogene
c. sunt inerte din punct de vedere chimic
d. sunt trombogene
5. Precizați afirmația falsă cu privire la condițiile de îndeplinit ale sistemelor de asistare
circulatorie:
a. minim trombogenic
b. minim hemolitic
c. risc mic de infecții
d. activarea cascadei coagulării
6. Precizați afirmația falsă referitor la oxigenatorul cu membrană:
a. structurile de membrană au fost concepute pe două criterii: cu fibre escavate (hollow
fiber) şi plicaturate
b. fibrele membranei sunt realizate din polipropilenă şi pot crea micropori cu
dimensiuni mai mici de 1 micron permițând separarea componentei gazoase de cea
fluidă
c. rezistenţă minimă la difuziune din interiorul microporilor membranei permite
realizeazarea schimbului gazos
d. proporția de oxigen din amestecul gazos ce intră în oxigenator nu influențează
oxigenarea sângelui
7. Balonul de contrapulsaţie intraaortică este utilizat cel mai frecvent la bolnavii cu
a. insuficiență aortică
b. șoc cardiogen
c. stenoză aortică
d. disecție de aortă
Pagina 1 din 5
 8. Precizați afirmația falsă referitoare la valvele mecanice:
a. au durabilitate dovedită
b. sunt mai zgomotoase comparativ cu valvele biologice
c. necesită tratament permanent cu anticoagulante
d. nu necesită tratament permanent cu anticoagulante

9. Precizați afirmația falsă referitoar la alegerea protezelor biologice:

a. au o durabilitate foarte mare
b. incidență mică de tromboembolism
c. oferă posibilitatea de gestație la femei tinere
d. valvele din pericard bovin prelucrate cu glutaraldehidă se deteriorează mai repede
10. Balonul de contrapulsație intraaortică este utilizat cel mai frecvent la:
a. bolnavii cu șoc cardiogen care însoțește infarctul miocardic acut
b. pacienții cu puseu hipertensiv
c. bolnavii cu insuficiență aortică acută traumatică
d. pacienții cu hipertrofie ventriculară stângă
11. Indicați afirmația falsă cu privire la sistemele de oxigenare artificială prin membrană:
a. transferul de gaz din mediul lichid în cel gazos sau invers nu este influențat de
debitul de sânge prin oxigenator
b. concentrarea de oxigen într-un volum de sânge se va obţine prin creşterea timpului de
contact dintre interfeţele membranei şi hematii
c. transferul de gaz din mediul lichid în cel gazos sau invers este dirijat de diferenţa de
presiune parţială
d. transferul de gaz din mediul lichid în cel gazos sau invers este limitat de rezistenţa la
difuziune prin membrana sintetică
12. Precizați afirmația falsă cu privire la sistemele de asistare circulatorie:
a. nu poate fi asigurată o asistare biventriculară
b. dacă sângele este preluat din atriul drept și introdus în artera pulmonară se obține o
asistare de ventricul drept
c. dacă sângele este preluat din atriul stâng și introdus în aortă se obține o asistare de
ventricul stâng
d. sistemele de asistare circulatorie ventriculară reduc nevoile energetice ale contracțiilor
miocardice
13. Nu reprezintă probleme de rezolvat în proiectarea sistemelor de asistare circulatorie:
a. formarea de trombi
b. costurile mari
c. riscul infecțios
d. excluderea socială
14. Indicați afirmația falsă privitoare la sistemele de oxigenare artificială prin membrană:
a. cel mai simplu element de apreciere a performanţei oxigenatorului este determinarea
O2 şi a CO2 transferate transmembranal
b. prin folosirea unui spectrofotometru se poate determina concentraţia de gaz la
intrarea şi la ieşirea din oxigenator
c. circularea debitului sangvin prin oxigenatoarele counter current prezintă
dezavantajul ocluziei fibrelor prin microtromboză
d. performanţa oxigenatorului este supravegheată permanent prin monitorizarea O2 pe
linia arterială şi venoasă

Pagina 2 din 5
 15. Precizați afirmația falsă cu privire la valvele tisulare:
a. pot asigura un flux apropiat de cel nativ
b. necesită tratament anticoagulant
c. calitatea țesutului este sensibilă la îngheț și procedura de prelevare
d. celulele nu sunt viabile și nu pot crește
16. Precizați afirmația corectă cu privire la balonul de contrapulsație intraaortică:
a. pentru a fi bine poziționat, balonul trebuie să se afle la aproximativ 7 cm distal de
originea arterei subclavii stângi
b. pentru a fi bine poziționat, balonul trebuie să se afle în lumenul aortei abdominale
c. umflarea bruscă a balonului este realizată la sfârșitul perioadei de ejecție a
ventriculului stâng
d. umflarea balonului este simultană cu contracția ventriculară

17. Precizați afirmația falsă cu privire la indicațiile utilizării balonului de contrapulsație

intraaortică:
a. insuficiență cardiacă după o procedură chirurgicală
b. șoc cardiogen
c. regurgitare mitrală
d. insuficiență aortică severă
18. Care din următorii parametrii nu face parte din standardizările impuse de „American
Association of Medical Instrumentation” pentru oxigenatoarele cu membrană?
a. indexul cardiac
b. raportul C02 la debitul sanguin
c. debitul sanguin de referinţă
d. indexul de hemoliză
19. Precizați afirmația falsă cu privire la bioproteze:
a. bioprotezele porcine permit permit flux sanguin apropiat de cel nativ
b. bioprotezele din pericard bovin pot avea un design flexibil
c. bioprotezele din pericard bovin au suprafețele expuse fluxului sangvin mai aspre
neinfluențând curgerea
d. bioprotezele cardiace de origine porcină sunt alcătuite din 4 părți principale: țesut,
stent, inel de sutură, ”învelișul stentului”
20. Utilizarea balonului în contrapulsație intraaortică are efect favorabil asupra funcției
ventriculului stâng prin:
a. creșterea indexului cardiac
b. creșterea presiunii medii arteriale
c. reducerea presiunii de umplere a ventriculului stâng
d. creșterea presiunii de umplere a ventriculului stâng
21. Care dintre următoarele situații reprezintă indicație de utilizare a balonului de
contrapulsație intraaortică:
a. insuficiența aortică severă
b. regurgitare mitrală severă
c. disecție de aourtă
d. anevrism aortic
22. Primele proteine care se depun pe partea vasculară a membranei oxigenatorului sunt:
a. gamaglobuline, protrombine, ceruloplasmine
b. albuminele, fibrinogenul şi globulinele
c. transferine
d. factori de coagulare

Pagina 3 din 5
 23. Precizați afirmația falsă cu privire la proteza valvulară optimă:
a. exercită o rezistență minimă la fluxul sanguin
b. permite doar regurgitări nesemnificative în momentul închiderii
c. designul trebuie să cauzeze turbulențe minime in vivo în timpul condițiilor de
curgere fiziologice
d. designul trebuie să cauzeze stază importantă in vivo în timpul condițiilor de curgere
fiziologice
24. Precizați afirmația falsă cu privire la balonul în contrapulsație intraaortică:
a. este indicat la pacienții cu șoc cardiogen
b. este contraindicat la pacienții cu insuficiență aortică severă
c. este contraindicat la pacienții cu insuficiență mitrală severă
d. este contraindicat la pacienții cu disecție de aortă

25. Precizați afirmația falsă cu privire la interacțiunea membranei artificiale cu sângele:

a. suprafețele neregulate mai mici de 1 micron nu afectează compatibilitatea cu sângele
b. caracteristicile chimice ale membranei artificiale nu pot influența depunerea
proteinelor
c. suprafețele neregulate mai mici de 1 micron afectează compatibilitatea cu sângele
d. caracteristicile chimice ale membranei artificiale exercită indirect un efect
antitrombogen
26. Precizați afirmația falsă referitor la contraindicațiile utilizării balonului de
contrapulsație intraaortică:
a. insuficiența aortică severă
b. anevrism aortic
c. disecție de aortă
d. șoc cardiogen
27. Valva cardiacă ideală trebuie să fie construită din biomateriale care sunt:
a. netoxice
b. carcinogenice
c. imunogenice
d. trombogenice
28. Precizați afirmația falsă cu privire la balonul în contrapulsație intraaortică:
a. balonul este umflat cu heliu într-un mod controlot cu ajutorul unei console
b. heliul are o vâscozitate scăzută permițind folosirea unor catetere mai subțiri
c. heliul are o solubilitate mai scăzută în sânge față de CO2
d. consola de control nu prezintă posibilitatea de a ajusta momentul
umflării/dezumflării balonului în funcție de complexul QRS
29. Precizați afirmația falsă cu privire la complicațiile pacienților purtători de proteze cu:
a. tromboembolism
b. hemoragii gastrointestinale
c. hemoragii urogenitale
d. adenomul de prostată
30. Precizați afirmația adevărată cu privire la oxigenatorul cu membrană:
a. Elementul fundamental al acestui tip de oxigenator îl constituie interpunerea unei
membrane artificiale între componenta gazoasă și sânge
b. transferul gazos nu depinde de difuziunea prin membrana artificială
c. membrana artificială nu este prevăzută cu micropori capabili de a selecta schimbul
gazos transmembranal
d. schimbul gazos se efectuează prin amestec direct dintre componenta gazoasă și sânge

Pagina 4 din 5
 31. Precizați afirmația corectă referitor la balonul de contrapulsație intraaortică:
a. balonul de contrapulsație intraaortică este cel mai complex dintre sistemele de asistare
circulatoriei
b. umflarea balonului este realizată la sfârșitul perioadei de ejecție a ventriculului stâng
c. prin umflarea bruscă a balonului 100 cm3 de sânge sunt dizlocuiți de volumul
echivalent al balonului
d. balonul de contrapulsație intraaortică este frecvent folosit la pacienții cu insuficiență
aortică severă
32. Precizați afirmația falsă cu privire la considerațiile fiziologice și hemodinamice ale
utilizării balonului în contrapulsație intraaortică
a. prin umflarea bruscă a balonului, 100 ml de sânge sunt dislocuiți de volumul
echivalent al balonului
b. creșterea presiunii din aortă va conduce teoretic la îmbunătățirea perfuziei
coronariene
c. umflarea bruscă a balonului determină creșterea presiunii din aorta toracică și crosa
aortei
d. umflarea bruscă a balonului este executată la sfârșitul perioadei de ejecție a
ventriculului stâng

Pagina 5 din 5
 Disciplina DISPOZITIVE MEDICALE PENTRU DIAGNOSTIC SI TERAPIE IN
ORTOPEDIE
Nr. Subiect
1. Proteza simplă cervico-cefalică este:
a. O proteză ce înlocuiește capul și colul femural având o coadă centro-medulară
acetabulară;
b. O proteză ce înlocuiește capul și colul femural având o coadă centro-medulară femurală;
c. O proteză ce înlocuiește capul femural având o coadă centro-medulară acetabulară;
d. O proteză ce înlocuiește colul femural având o coadă centro-medulară femurală;
2. Indicația principală a protezei cervico-cefalice este:
a. Necroza aseptică de cap femural la persoanele tinere;
b. Fractura de col femural la persoanele tinere;
c. Fractura diafizei femurale indiferent de vârstă;
d. Fractura de col femural la persoanele vârstnice;
3. Una dintre afirmațiile de mai jos nu este adevărată:
a. Proteze intermediară bipolară este o variantă a protezei cervico-cefalice;
b. Proteza bipolară este o variantă intermediară între proteza cervico-cefalică și proteza
totală;
c. În cazul protezei bipolare articulația șoldului se transformă într-o articulație cu 4
suprafețe;
d. Proteza totală este o variantă intermediară între proteza cervico-cefalică și proteza
bipolară;
4. Artroplastia reprezintă:
a. Intervenția chirurgicală prin care se restabilește mobilitatea unei articulații ca și buna
funcționare a mușchilor, ligamentelor și a altor pǎrți moi care o controleazǎ;
b. Intervenția chirurgicală prin care nu se restabilește mobilitatea unei articulații, dar se
asigurǎ buna funcționare a mușchilor, ligamentelor și a altor pǎrți moi care o controleazǎ;
c. Intervenția chirurgicală prin care se restabilește mobilitatea unei articulații dar nu și buna
funcționare a mușchilor și a altor pǎrți moi care o controleazǎ;
d. Intervenția chirurgicală prin care se restabilește mobilitatea unei articulații cu ablația
mușchilor și a altor pǎrți moi care o controleazǎ;
5. Principiul operației de implantare a unei proteze cervicocefalice constǎ ȋn:
a. Rezecția capului femural;
b. Rezecția-reconstrucția alloplasticǎ a capului femural;
c. Rezecția diafizei femurale;
d. Rezecția capului femural și a diafizei femurale cu reconstrucția alloplasticǎ a acestora;
6. Avantajele hemiartroplastiei șoldului includ:
a. Mobilizarea tȃrzie cu sprijin total al pacientului;
b. Mobilizarea tȃrzie cu sprijin parțial al pacientului;
c. Mobilizarea precoce cu sprijin total al pacientului;
d. Mobilizarea precoce cu sprijin parțial al pacientului;
7. Indicațiile protezei bipolare includ:
a. Fractura recentǎ a diafizei femurale;
b. NACF stadiul IV, cu cotil intact la persoanele vȃrstnice;
c. NACF stadiul III, cu cotil intact la persoanele vȃrstnice;
d. Fractura recentǎ a colului femural;

Pagina 1 din 6
 8. Dintre avantajele protezei bipolare fac parte:
a. Autocentrarea componentelor protezei, astfel nemaifiind necesarǎ o poziționare
chirurgicalǎ precisǎ;
b. Mișcǎrile anormale se efectueazǎ ȋn articulația externǎ a protezei;
c. Mișcǎrile extreme se realizeazǎ ȋntre cupa articularǎ externǎ și capul femural;
d. Inserție relativ simplǎ dar cu o duratǎ mai mare decȃt pentru o protezǎ totalǎ;

9. Contactul permanent metal-cartilaj atrage o scǎdere a:

a. Ptroteinkinazei;
b. Titrului proteoglicanilor;
c. Titrului proteoglicanilor cȃt și a titrului anticorpilor antitiroperoxidazei;
d. Ptroteinkinazei, titrului proteoglicanilor cȃt și a titrului anticorpilor antitiroperoxidazei;
10. Dintre dezavantajele protezei bipolare fac parte:
a. Luxația precoce;
b. Uzura polietilenei;
c. Decimentarea asepticǎ;
d. Toate de mai sus;
11. Proteza bipolarǎ constǎ ȋn:
a. Cupǎ metalicǎ acetabularǎ cu un insert de polietilenǎ, tijǎ metalicǎ cu un cap cu Ø de 22,
28, 32 mm;
b. Cupǎ metalicǎ femuralǎ cu un insert de polietilenǎ, tijǎ metalicǎ cu un cap cu Ø de 22,
28, 32 mm;
c. Cupǎ metalicǎ acetabularǎ cu un insert de polietilenǎ, tijǎ metalicǎ cu un cap cu Ø de 55
mm;
d. Nici un rǎspuns nu este corect;
12. Funcția principalǎ a componentei femurale este reprezentatǎ de:
a. Inlocuirea diafizei femurale;
b. Inlocuirea capului și a colului femural;
c. Inlocuirea capului și a colului femural, precum și a diafizei femurale;
d. Inlocuirea capului și a colului femural, diafizei femurale precum și a cavitǎții
acetabulare;
13. Componentele femurale sunt de trei tipuri principale:
a. Cimentate, necimentate ȋn sistem press-fit, cimentate cu suprafațǎ poroasǎ;
b. Cimentate, necimentate, cimentate cu suprafațǎ poroasǎ;
c. Cimentate, necimentate ȋn sistem press-fit, necimentate cu suprafațǎ poroasǎ;
d. Cimentate cu suprafațǎ poroasǎ, necimentate ȋn sistem press-fit, necimentate cu suprafațǎ
poroasǎ;
14. Cupele acetabulare cimentate sunt confecționate din:
a. UHMWPE;
b. UHMWPR;
c. UHMWRE;
d. UHMWPH;
15. Componenta acetabularǎ necimentatǎ este alcǎtuitǎ din:
a. Armǎtura metalicǎ și insertul din polietilenǎ sau titan;
b. Armǎtura metalicǎ și insertul din polietilenǎ sau ceramicǎ;
c. Armǎtura din polietilenǎ sau ceramicǎ și insert metalic;
d. Armǎtura din ceramicǎ și insertul din polietilenǎ;

Pagina 2 din 6
 16. Armǎtura metalicǎ a componentei acetabulare necimentate se fixeazǎ astfel:
a. Prin ȋnșurubare ȋn capul femural;
b. Prin ȋnșurubare sau press-fit ȋn cotil;
c. Prin ȋnșurubare sau press-fit atȃt ȋn capul femural cȃt și ȋn cotil;
d. Prin ȋnșurubare sau press-fit atȃt ȋn capul femural, diafiza femuralǎ cȃt și ȋn cotil;

17. Avantajele hemiartroplastiei șoldului includ:

a. Mobilizarea precoce cu sprijin total;
b. Eliminarea pseudartrozei;
c. Eliminarea eșecului fixării osoase;
d. Toate de mai sus;
18. Dezavantajele hemiartroplastiei includ:
a. Mobilizarea precoce cu sprijin total;
b. Apariția eroziunilor la nivelul cavității acetabulare;
c. Eliminarea pseudartrozei;
d. Nici una de mai sus;
19. Principiul „excenticității pozitive” include:
a. Poziția de varus a cupei blindate;
b. Repartiția echilibrată a forțelor de presiune ȋn cavitatea cotiloidă;
c. Toate de mai sus;
d. Nici una de mai sus;
20. În cazul componentelor acetabulare necimentate, insertul:
a. Este fixat ȋn interiorul cupei blindate;
b. Este fixat ȋn exteriorul cupei blindate;
c. Nu se folosește, deoarece componenta acetabulară necimentată nu include un insert;
d. Se fixează atȃt ȋn interior cȃt și ȋn exterior, deoarece conține două componente;
21. Scopurile protezarii soldului includ urmatoarele deziderate, cu exceptia:
a. Recuperarea mobilitatii articulare;
b. Recuperarea stabilitatii articulare;
c. Corectarea chirurgicala a unor modificari structurale de configuratie anatomica a
soldului;
d. Restabilirea lungimii membrelor.
22. Urmatoarele afirmatii despre proteza intermediara bipolara sunt adevarate, cu
exceptia:
a. Interventie chirurgicala mai putin socanta;
b. Rezultate superioare protezelor cervicocefalice;
c. Montaj facil al protezei in timpul interventiei chirurgicale;
d. Nu permite totalizarea sa.
23. În figura alăturată este ilustrat următorul tip de implant :

a. placă;
b. tijă centro-medulară;
c. şurub;
d. fixator extern.

Pagina 3 din 6
 24. În figura alăturată este ilustrat următorul tip de implant :

a. placă;
b. tijă centro-medulară;
c. şurub;
d. nici una de mai sus.

25. În figura alăturată este ilustrat următorul tip de implant :

a. placă;
b. tijă centro-medulară;
c. şurub;
d. nici una de mai sus.
26. În figura alăturată este ilustrat următorul tip de implant :

a. placă;
b. tijă centro-medulară;
c. şurub;
d. fixator extern.
27. Figura alăturată reprezintă :

a. o fractură de femur fixată cu un şurub;

b. o fractură de extremitate superioară de tibie fixată cu o placă în « L »;
c. o fractură de radius fixată cu tijă centro-medulară;
d. o fractură de rotulă fixată cu un şurub.

Pagina 4 din 6
 28. Figura alăturată reprezintă:

a. o fractură de femur fixată cu tijă centromedulară;

b. o fractură de femur fixată cu placă şi şuruburi;
c. o fractură de tibie fixată cu fixator extern;
d. o fractură de radius fixată cu şuruburi.
29. Figura alăturată reprezintă:

a. o proteză de umăr;
b. o proteză de şold;
c. o proteză de genunchi;
d. toate de mai sus.
30. Figura alăturată reprezintă:

a. o proteză de umăr;
b. o proteză de şold;
c. o proteză de genunchi;
d. nici una de mai sus.

Pagina 5 din 6
 31. Figura alăturată reprezintă:

a. o proteză de umăr;
b. o proteză de genunchi;
c. o proteză de cot;
d. o proteză de şold.
32. Figura alăturată reprezintă:

a. o proteză de cot;
b. o proteză de şold;
c. o proteză de umăr;
d. o proteză de genunchi.

Pagina 6 din 6
 Disciplina DISPOZITIVE MEDICALE PENTRU DIAGNOSTIC SI TERAPIE IN
NEUROCHIRURGIE
Nr. Subiect
1. Care din urmatoarele afectiuni beneficiaza de diagnostic şi tratament in cadrul disciplinei
de neurochirurgie:
a. traumatismele vertebrale
b. accidentele vasculare cerebrale
c. tumorile medulare
d. toate de mai sus
2. Anamneza in diagnosticul neurochirurgical cuprinde, cu excepţia:

a. motivele internării
b. examenul neurologic
c. antecedentele eredocolaterale
d. istoricul bolii
3. Examenul clinic neurochirurgical cuprinde urmatoarele evaluări cu excepţia:

a. funcţiile neuropsihice
b. motilitatea
c. examenul de laborator
d. evaluarea nervilor cranieni
4. Evaluarea motilităţii in cadrul examenului clinic neurochirurgical nu cuprinde:

a. evaluarea forţei musculare

b. evaluarea troficităţii musculare
c. evaluarea sensibilităţii tactile
d. evaluarea mişcărilor involuntare
5. Din cadrul sindroamelor specifice domeniului neurochirurgical nu face parte:

a. sindromul comiţial
b. sindromul uremic
c. sindromul medular
d. sindromul meningeal
6. Tehnicile neurochirurgicale interventionale şi de ghidaj intraoperator nu cuprind:

a. terapia endovasculara
b. endoscopia
c. neuronavigatia
d. dializa peritoneala
7. Care din explorările paraclinice enumerate nu sunt destinate explorării vasculare
neurochirurgicale:
a. angio-Computertomografia
b. doppler-ul carotidian
c. angiografia coronariana
d. AngioRMN

Pagina 1 din 4
 8. Care tehinică nu este utilizată in reperajul şi ghidajul neurochirurgical:

a. stereotaxia
b. brakiterapia
c. neuronavigaţia
d. echo-grafia

9. Care din explorarile paraclinice enumerate nu presupune utilizarea de substanţă de

contrast:
a. mielografia cu contrast
b. angiografia Seledinger
c. doppler-ul carotidian
d. AngioRMN
10. Care din dispozitive implantabile nu sunt folosite in chirurgia spinală:

a. proteza de disc intervertebral

b. stenturile
c. suruburile transpediculare
d. casetele intervertebrale
11. Sistemul reticulat activator ascendent de la nivelul trunchiului cerebral respunzător de
inducerea stării de comă poate fi evaluat prin semnele clinice directe, cu excepţia:
a. abolirea reflexului de mictiune
b. abolirea reacţiei de trezire
c. abolirea respiraţiei
d. abolirea stării de conştienţă
12. Monitorizarea presiunii intracraniene nu se face de la nivelul:

a. sistemului ventricular
b. parenchimului cerebral
c. ventriculilor atriali
d. spaţiului subarahnoidian
13. Din cadrul patologiei vasculare neurochirurgicale nu face parte:

a. anevrismul sacular
b. cavernoamele cerebeloase
c. fistulele arterio-venoase brahiale
d. malformaţiile arterio-venoase medulare
14. Electrozii cronici de stimulare sunt folosiţi predominent în:

a. neurochirurgia funcţională
b. neurochirurgia pediatrică
c. neurochirurgia discului intervertebral
d. neurochirurgia vasculară
15. Evaluarea comei pe scala Glasgow nu implică:

a. evaluarea raspunsului respirator

b. evaluarea raspunsului verbal
c. evaluarea raspunsului motor
d. evaluarea raspunsului ocular

Pagina 2 din 4
 16. Scopul reconstrucţiei cutiei craniene este

a. estetic
b. de protecţie mecanică
c. terapia sindromului de trepanaţie
d. unul sau mai multe din scopurile menţionate este valabil în funcţie de particularităţile
cazului

17. Electrozii cronici de stimulare se aplică

a. pe structuri osoase
b. pe structuri nervoase excitabile
c. în ţesutul cartilaginos
d. pe tendoane
18. Principiul de baza al computer tomografiei are la baza:

a. campul magnetic
b. radiatia Roentghen
c. ultrasunetele
d. radiatia laser
19. Punctajul maxim şi minim obţinut prin evaluarea stării de comă pe scala Glasgow este:

a. 6 şi 3
b. 15 şi 3
c. 13 şi 5
d. 15 şi 1
20. Monitorizarea presiunii intracraniene este indicată în

a. toate stările de şoc

b. uremie
c. faza de debut a tumorilor cerebrale
d. hipertensiunea intracraniană nechirurgicală, mai ales la pacienţi comatoşi
21. Hidrocefalia presupune urmatoarele afirmaţii, cu excepţia:

a. acumulare de LCR la nivelul ventriculilor cerebrali

b. apariţia triadei simptomatologice (tulburari de memorie, mers, micţiune)
c. tratamentul prin drenaj ventriculo-peritoneal
d. dializa LCR
22. Drenajul ventriculo-peritoneal:

a. este un drenaj ventricular extern

b. asigură evacuarea lichidului cefalorahidian din ventriculii cerebrali în cavitatea
peritoneală
c. asigură monitorizarea presiunii intracraniene
d. asigură comunicarea între ventriculii cerebrali şi cisternele bazale
23. Electrocorticografia este indicată în:

a. delimitarea hematoamelor intracerebrale

b. investigarea sindromului depresiv
c. investigarea epilepsiei generalizate în scopul instituirii terapiei anticonvulsivante cronice
d. investigarea epilepsiei focale în vederea ablaţiei chirurgicale a focarului epileptogen

Pagina 3 din 4
 24. Pompele cu medicamente pentru administrare intratecală cronică au indicaţie frecventă
în terapia:
a. durerii incurabile sau a spasticităţii
b. tumorilor cerebrale
c. comelor metabolice
d. epilepsiei
25. Starea de coma nu presupune:

a. abolirea starii de constienta

b. absenta reactiei de trezire
c. absenta mictiunii
d. absenta reactiei de orientare
26. Dispozitivul de masurare a presiunii intracraniene nu cuprinde:

a. un captor de presiune
b. un amplificator de presiune
c. un traductor de presiune
d. un sistem de inregistrare
27. Tehnica utilizata in monitorizarea vitezei de circulatie sangvine intracraniene este:

a. angiografia
b. echografia Doppler
c. spirometria
d. computertomografia cu emisie de pozitroni
28. Care din dispozitivele medicale enumerate nu este destinat unei interventii
neurochirurgicale:
a. aspiratorul electric
b. electrocoagularea
c. endoscopul
d. analizor biochimic

Pagina 4 din 4