MODELE PENTRU EVALUAREA

OPORTUNITATII INVESTITIILOR
NOTIUNI DE CALCULE FINANCIARE
In activitatea economica exista un principiu care spune ca “Orice risc
asumat trebuie sa fie insotit de o compensare adecvata”. Compensarea riscurilor
asumate la credite si capitalizari se face prin perceperea sau acordarea de dobanzi
Deponentii primesc dobanda pentru banii depusi in banci, deoarece, suporta
riscuri precum: deprecierea valorii banilor prin inflatie, riscul de a nu mai primi
banii inapoi, riscul de faliment, riscuri de forta majora etc
Creditorii si bancile cand acorda credite isi asuma de asemenea riscuri
pentru care se percepe dobanda.
Dobanda se raporteaza la o perioada de timp care poate fi: an, luna,
trimestru, zi etc. Dobanda anuala se numeste nominala.

Dobanda se numeste compusa atunci cand un leu depus la banca pentru

capitalizare cu dobanda i dupa un an devine 1+i , dupa 2 ani
1  i   1  i   1  i  2 iar dupa n ani devine 1  i  n
1  i  n
Deoarece dobanda se raporteaza la timp, in orice calcul financiar, intra ca
parametru esential timpul.
Astfel se poate enunta un alt principiu financiar important:
O suma de bani disponibila la momente diferite are valori diferite .
Explicatia este ca atunci cand se compara sume de bani disponibile la
momente diferite trebuie sa se tina cont de dobanda pe care o acorda respectiv o
percep bancile.
Daca notam cu:
n – numarul de perioade, de obicei ani;
Pv – valoarea (prezenta) actuala;
Fv – valoarea viitoare;
i – dobanda exprimata ca fractie zecimala (nu procent);
Atunci pentru calculele financiare exista relatia:

Fv  1  i   Pv
n

Expresia r=(1+i) se numeste factor de fructificare .

Daca suma initiala este A evident ca peste n ani suma depusa spre capitalizare
devine :
A  1  i   A  r n
n

R.Cazacu, C.I.T – Note de Curs. 1

Rev.15-Dec-05 (12)
 Daca se cunoaste dobanda anuala i si se cere care trebuie sa fie suma X
care trebuie depusa in prezent pentru ca peste n ani sa fie capitalizata suma A,
atunci dupa expresia dobanzii compuse exista:

n
 1 
A  X  1  i 
n
adica X  A   
1 i 

Expresia de mai sus se numeste

1
factor de actualizare pentru v
1 i
dobanda i si pentru un an .

Pentru n ani exista relatia: X  A  vn

1
r
Intre factorul de fructificare si de actualizare exista relatia : v

Exemplu, daca dobanda la banci , CEC etc. este de 7% atunci 1 leu

disponibil azi are echivalentele in trecut si in viitor astfel :

anul - 3 anul zero anul  3

3
 1 
1  0.07 3  1.225 1    0.8163
 1  0.07 

Deci un leu incasat cu 3 ani inainte tinand cont de dobanda are in prezent
valoarea de 1,225, respectiv un leu disponibil peste 3 ani este de fapt numai
0,8163. In primul caz pentru 3 ani se putea incasa o dobanda de 0,225 lei iar in cel
de al doilea caz se pierde o dobanda de ≈ 0,184 lei .
EVALUAREA OPORTUNITATII INVESTITIILOR

Numim investitie in sens larg cheltuirea unei sume de bani pentru o afacere
care sa aduca inapoi , in viitor, suma investita plus un profit .
Capitalul tinut la banca , eventual pe termen , pentru care se primeste
dobanda nu reprezinta o investitie .
Deciziile privind alegerea si finantarea investitiilor pe termen lung sunt de o
importanta cruciala pentru insasi existenta intreprinderii. Din acest motiv aceste
decizii trebuie pregatite serios.

De obicei oportunitatile de a investi difera unele de altele prin nivelul

dobanziila credite, costurile de realizare, venituri obtinute si respectiv desfasurarea
acestora in timp .

R.Cazacu, C.I.T – Note de Curs. 2

Rev.15-Dec-05 (12)
 Alegerea dintre mai multe oportunitati de investitii , dat fiind sumele mari
implicate si respectiv riscurile pe care si le asuma investitorul necesita o abordare
rationala .
Sunt cunoscute si recomandate mai multe metode de calcul a eficientei
investitiilor . Atunci cand este necesara compararea investitiilor pentru alegerea
uneia din ele , metodele se completeaza reciproc.

a) Valoarea neta actualizata (prezenta) (NPV)

Daca notam cu :
PV – valoarea actualizata a profitului pe care se conteaza ;
CI - costul investitiei.
Atunci valoarea neta actuala , NPV este definita astfel :
NPV = PV – CI

Daca profiturile anuale nete estimate pentru n ani sunt Ri pentru i=1, n
atunci :
n
R1 R2 Rn Rk
PV    
1  i 1  i  2
1  i  k 1 1  i  k
n

Exemplu:
Sa presupunem ca investitia A pentru inlocuirea unui echipament costa
90.000$ iar dobanda la credite pe piata financiara este de 12%. Se estimeaza de
asemenea ca valorile profitului in anii urmatori sunt ca in tabel :

dobanda: 12%
anii costul venituri fact act. venit act. amortizat
0 -90000 1 -90000
1 10000 0.89286 8929 -81071
2 20000 0.79719 15944 -65128
3 30000 0.71178 21353 -43774
4 30000 0.63552 19066 -24709
5 40000 0.56743 22697 -2012
6 51000 0.50663 25838 23827
181000 113827

In prima coloana se afla valoarea investitiei cu minus fiind o cheltuiala. In

coloana a doua sunt veniturile nete anuale . In coloana a 3-a se afla factorul de
actualizare. Coloana 4 este obtinuta din inmultirea coloanelor 2 cu 3 iar coloana 5
este cumularea coloanelor 1 si 4 impreuna .

Observam ca investitia de 90.000$ aduce in 6 ani un venit de 113.827$

exprimat in valori actualizate , deci banii se recupereaza in 5 ani si se obtine si un
profit net actualizat, NPV = 23.827$ .Concluzia este ca investitia este profitabila.
In exemplul anterior am presupus ca se achita costul investitiei imediat astfel
ca valoarea de 90000$ a intrat in calcul cu factorul de actualizare 1,0. Deseori
R.Cazacu, C.I.T – Note de Curs. 3
Rev.15-Dec-05 (12)
costul investitiei se achita in viitor peste un an fata de prezent fiind astfel necesar
sa se actualizeze si costul. Atunci calculul NPV reface dupa cum urmeaza:

dobanda: 12%
anii costul venituri fact act. venit act. amortizat
1 -90000 0.892857 -80357.1
2 10000 0.79719 7972 -72385
3 20000 0.71178 14236 -58150
4 30000 0.63552 19066 -39084
5 30000 0.56743 17023 -22061
6 40000 0.50663 20265 -1796
7 51000 0.45235 23070 21274
181000 101631

Functia NPV din MS Office EXCEL modeleaza ipoteza ca se plateste costul dupa
o perioada de un an fata de momentul actual. Astfel ca exista egalitatea:
NPV(12%,-90000,10000,20000,30000,30000,40000,51000) = 21274$
Functia NPV se poate folosi si in ipoteza cand costul initial nu se
actualizeaza, in acest caz acesta se omite ca parametru al functiei fiind adaugat
algebric direct la rezultatul final adica:
NPV(12%,10000,20000,30000,30000,40000,51000) = 113827$
Asfel ca NPV = 113827 – 90000 = 23827$

In continuare vom lucra numai in prima ipoteza in care costul investitiei

este neactulizat.

Sa presupunem ca mai exista o alternativa de realizare a investitiei notata cu B

care are costul si repartizarea in timp a veniturilor nete diferite.
In practica se intalnesc situatii cand sunt diferite de asemenea si dobanda
pentru credite precum si durata de viata a investitiei .
Sintetic proiectul investitiei B este in tabelul care urmeaza .

R.Cazacu, C.I.T – Note de Curs. 4

Rev.15-Dec-05 (12)
 dobanda: 12%
anii costul venituri fact act. venit act. amortizat
0 -120000 1 -120000
1 50000 0.89286 44643 -75357
2 40000 0.79719 31888 -43469
3 30000 0.71178 21353 -22116
4 30000 0.63552 19066 -3050
5 20000 0.56743 11349 8298
6 11000 0.50663 5573 13871
181000 133871

b) Indicele de profitabilitate
Cunoastem deci ca ambele proiecte sunt profitabile deoarece din calcule
reiese ca pentru amandoua valoarea neta actualiza, NPV este pozitiva. Proiectul B
are NPV mai mare dar are si costul initial mai mare. Putem conchide ca metoda
NPV reprezinta numai un criteriu de acceptare sau respingere a proiectelor de
investitii dar nu permite comparatii intre acestea.
Totusi intre proiectul A si B sunt diferente notabile si daca trebuie sa alegem
intre ele atunci calculam indicele de profitabilitate cu expresia :
PV A 113 .828
PI A    1,26
CI A 90.000
PV B 133.871
PI B    1,12
CI B 120.000

Astfel ca indicele de profitabilitate se exprima in dolari profit actualizat

obtinut pe fiecare dolar investit. Acum putem compara si spune ca investitia A este
mai profitabila decat B avand indicele de profitabilitate mai mare.

c) Durata de recuperare

Cand veniturile nete anuale sunt egale si constante atunci se calculeaza

perioada de recuperare cu raportul:

PR = CI/R

Daca veniturile anuale nu sunt egale atunci se intocmeste un tabel precum cel
care urmeaza cu date sintetice despre proiectele A si B .

PROIECTUL A PROIECTUL B
Sfarsitul anului Cash flow Nerecuperat Cash flow Nerecuperat
R.Cazacu, C.I.T – Note de Curs. 5
Rev.15-Dec-05 (12)
 0 -90.000 -90.000 -120.000 -120.000
1 10.000 -80.000 50.000 -70.000
2 20.000 -60.000 40.000 -30.000
3 30.000 -30.000 30.000 0
4 30.000 0

Se observa ca proiectul A isi recupereaza banii in 4 ani in timp ce proiectul

B in 3 ani.
Denumirea primei coloane foloseste termenul consacrat deja de cash flow
pentru intrarile si iesirile de bani .
d) Rata interna de rentabilitate (IRR)
O alta metoda de comparare a rentabilitatii proiectelor de investitii este IRR
dupa initialele cuvintelor din limba engleza (internal rate of return ). Metoda consta
in calcularea unei rate de rentabilitate ca o dobanda medie anuala obtinuta in
ipoteza ca valoarea actuala a profitului estimat ca urmare a realizarii proiectului
este egala cu valoarea investitiei .
Pastrand semnificatia notatiilor putem scrie :
PV  CI adica
NPV  PV  CI  0 si dezvoltind profitul actualizat se obtine :
R1 R2 Rn
     CI  0
1  IRR  1  IRR  2
1  IRR  n

Necunoscuta din aceasta ecuatie este IRR care, din pacate, nu se poate
explicita si se recomanda gasirea unei solutii prin incercari.
Cu datele din proiectul A s-a constituit tabelul:

Anul Cash flow fact.act NPV fact.act. NPV fact.act NPV

0 -90000 1 -90000 1 -90000 1 -90000
1 10000 0.8621 8621 0.8197 8197 0.8403 8403
2 20000 0.7432 14863 0.6719 13437 0.7062 14123
3 30000 0.6407 19220 0.5507 16521 0.5934 17802
4 30000 0.5523 16569 0.4514 13542 0.4987 14960
5 40000 0.4761 19045 0.37 14800 0.419 16762
6 51000 0.4104 20933 0.3033 15467 0.3521 17959
9249 -8036 10

Observam in tabel ca prima incercare s-a facut pentru IRR egal cu 16 %.

Deoarece totalul coloanei NPV este pozitiva si departe de valoarea zero s-a
facut o noua incercare cu IRR egal cu 22% pentru care suma coloanei NPV este
negativa si cumva egal departata de zero in sens negativ. Deci IRR se gaseste
undeva aproape la mijloc intre valorile 16% si 22%. Se incearca IRR egal cu 19%
si se obtine suma NPV egala cu 10 $ neglijabila deci aproape de zero. Conchidem
ca valoarea IRR cautata este 19%.
R.Cazacu, C.I.T – Note de Curs. 6
Rev.15-Dec-05 (12)
 Pentru proiectul B se face acelasi rationament si se intocmeste tabelul:

Proie 17.04 %
ct B IRR=16 IRR=19 IRR=17 IRR=
Anul Cash flow %fact.act NPV %
fact.act. NPV %fact.act NPV fact.act NPV
0 -120000 1 -1E+05 1 -120000 1 -120000 1 -120000
1 50000 0.8621 43103 0.8403 42017 0.8547 42735 0.8544 42719
2 40000 0.7432 29727 0.7062 28247 0.7305 29221 0.7300 29199
3 30000 0.6407 19220 0.5934 17802 0.6244 18731 0.6237 18711
4 30000 0.5523 16569 0.4987 14960 0.5337 16010 0.5329 15986
5 20000 0.4761 9522 0.419 8381 0.4561 9122 0.4553 9106
6 11000 0.4104 4515 0.3521 3874 0.3898 4288 0.3890 4279
2656 -4720 107 0

Sa presupunem ca valorile cash flow din prima coloana se gasesc in celulele

G30:G36 a unei foi de calcul (sheet) din MS Office EXCEL, atunci cu functia IRR
se obtine direct rezultatul:
IRR(G30:G36)= 17,04%

Se observa din ultima coloana din tabele ca NPV este foarte aproape de zero,
deci conform ipotezei ratele interne de rentabilitate sunt :
IRRA=19%
IRRB =17%

Concluzia este ca ambele proiecte sunt profitabile pentru ca rata interna de

rentabilitate , IRR este mai mare decat dobanda pe piata adica tinand banii la banca
castigul este de 12% , alminteri investind , castigul este de 19% pentru proiectul A
si 17% pentru B .
Daca trebuie sa alegem din cele doua proiecte atunci dupa IRR investitia A
este mai profitabila.
BIBLIOGRAFIE
1. Jae K.S, Joel G.S, Abraham J.S, The Vest –Pocket MBA, Ed. Prentice-Hall
Inc Englewood Cliffs, New Jersey, USA, 1986.
2. Maynard , H.B, Manual de inginerie industriala. , Ed. Tehnica, Bucuresti
1975.
3. Silbiger S. MBA in 10 zile. Ed Anderco Bucuresti 1999.
4. Starr M.K., Conducerea productiei. Sisteme si sinteze, Editura tehnica,
Bucuresti 1970.

R.Cazacu, C.I.T – Note de Curs. 7

Rev.15-Dec-05 (12)