Damian Stãnoiu - Bucuresti-Sinaia

D AMIAN ST AN OIU
BUCU�REŞTI SINAIA �
ROMAN
EDITURA "CU;GETARE A"

P.C.OEORGESCU-OELAFRAS
BUCUREŞTI IV. - Strada Popa.Nan, 21
www.dacoromanica.ro
Cel ce se invinge pe sine, este
mai puternic decal cel ce cuce-
refte o cetate.
Milder
www.dacoromanica.ro
I
Radu $oiman, licentiat in Drept si ex-
avocat, forma'. numárul 3.65.35, cu aroganta ce-
täteanului care i§i impinge drepturile dincolo
de marginile ingAduite, si ceru informatii
pe un ton de comandä, cu o nuantl de repros
la adresa functionarului din Gara de Nord.
Ca si and acesta ar fi fost obligat sa. aibl
darul previziunii si sâ. la.mureasa ex officio
pe cei ce vor si plece cu carul de foc.
14 vrea sa stiu, zice Radu $oiman,
cum se poate ajunge la Sinaia mai repede
si mai comod.
Ocupand un loc de clasa I-a, inteun
rapid sau intr'un accelerat, ii räspunde func-
tionarul dela Biroul de informatii, prompt si
nu fa.r.5.' oarecare ironie.
Mai precis ? revine $oiman enervat
de tonul care nu era de vasal, sad
macar de simbrias la dispozitia onoratului
public.
www.dacoromanica.ro
to DAMIAN STANOIU
W. urcati inteun vagon de clasa I-a.

In trenul rapid Ardeal", numit si Arlberg",
care pleacl din Gara de Nord la 13.45, si
ajunge in Sinaia la 16.20, il lgmureste
din nou cel mai sicalt dintre slujbasii
drumului de fier, pe un ton sacadat, cu
opriri la locul care ar trebui ocupat de vir-
gule, didactic si categoric. Ca un invAtItor
ce repefa elevilor fraza pe care acestia trebue
s'o astearna pe caietele intitulate : Scris
dupsa. dictat".
Obraznic I ii multumi Radu Soiman,
dupa. ce Ms& receptorul pe furcl. Fiindeá
ciomnia-sa, chiar când are fumuri", bun&
oar& ca acum, nu uita, deviza mosteniti
dela un unchiu intelept, si la care tine ca la
un lucru foarte de pret : Fdril vorbe tali".
Se umf15. in pene, te priveste de sus, dar din
vocabularul omului bine crescut nu iese.
Chiar de-ar fi pus in situatia penibilg. si
tragi sau s'a. primeascl o palm'A.
Asa dar, a luat cunostintg. si de mersul
celui mai bun tren care duce pe bucuresteni
la Sinaia. De altfel, Radu $oiman, cerind
informatii la Gara de Nord, se supusese
docil unei porunci venite dela omul parvenit
www.dacoromanica.ro
BUCURESTI - SINAIA it
gi artagos pe care il crease de curand, all-
turi de cel bland gi smerit, ce venise pe lume
cu treizeci gi gase de ani in urma, din Chirita.
$oiman gi Stana C. Soiman. Buni cregtini
gi buni romani, nascuti gi raposati inteun
sat de pe malul Dunarii, in tinutul din
dreapta Oltului.
Caci, Radu $oiman facuse drumul dintre
Bucuregti gi Sinaia, de cel putin doua sute
de ori. $i mai totdeauna cu rapidul Ardeal",
al carui itinerariu a ramas in acest tinip
neschimbat. Sau cu mici gi neinsemnate
ajustari, pe ici gi pe colea, la trecerea din-
tr'un sezon in altul.
$tie din ate vagoane se compune, unde
opregte, and opregte gi cand o ia din loc ;
cunoagte personalul vagonului restaurant gi
e cunoscut la randul lui ca un calator care
se ospäteaza bine la ducere gi prost la ina-
poiere se va vedea de ce ; cunoagte garile
fara sa le mai citeasca numele unde sta
scris ; cunoagte podurile, apele, cantoanele ;
gtie ce distanta e intre cele doua tuneluri
dintre Posada gi Valea-Larga ; gi-a memorizat
figurile gefilor de statii gi pe-ale impiega-
tilor, back chiar daca i-ar Intalni pe
www.dacoromanica.ro
12 DAMIAN STANOIU
Ca lea Victoriei sau thaciti pe Baragan, i-ar

recunoaste fall gres si fara multa tocmeala.
Se afla insa int/o stare sufleteasca spe-
ciala, ce-1 indreptateste si-1 indeamna sa po-
runceasca, 8.5. bata din picior si sa pretinda
supunere si ascultare. Mai mult : respect si
adoratiune, asa cum se cuvine celui ridicat
prin propriile lui puteri. Prin forfa voinfii,
a§a cum ii place domniei-sale sa se laude
fata de sine, atunci and isi rasuceste in
oglinda mustata de milionar.
Drept este cl, deocamdata, n'are nici
mustata si nu e nici milionar. In curand
insa, poate peste douazeci de zile, si sigur
inteo luna, isi va socoti capitalul cu numere
formate din sapte cifre...
Apoi isi va lasa si mustata. Lucru,
desigur, mult mai usor. Dar nu obligatoriu.
Parca scrie undeva ca milionarii trebue nea-
parat sa poarte par dedesubtul nasului ?
Simte insa de pe acuma ca. nimic nu i-ar
completa satisfactia bogatiei ca rasucitul
mustatilor: in oglinda, in restaurant, pe
vapor, in timpul unei conversatii, etc. etc.
Obraznic! repeta Radu Soiman, fara
sa se mai gandeasca la functionarul biroului
www.dacoromanica.ro
BUCURE§TI - SINAIA 13
de informatii. Era preocupat de plecare §i

nu vrea sa-i ramana nimic nepus la punct.
Cu toate ca se convinsese de cel putin trei-
zeci de ori despre spiritul de prevedere cu
care f§i pregatise §i. valiza §i sufletul. Mai
ales sufletul. Fiindca voiajul pe care urmeaza
sad faca Radu Soiman, nu e unul de di-
stractie, ci mai mult de afaceri. Inst afaceri
de ap natura ca. nu se pot realiza decat
printr'o concentrare epopeica a celor mai
de seama resorturi ale sufletului : credinta,
rabdare, vointa.
In mica valiza. de mina, n'a pus decat un
prosop, o perie de dinti, un pieptene, un
slpun i o pijama. Pentru orice eventualitate.
Fiindca programul e &cut sa se 1napoieze
seara acasa.
Iar in suflet, si-a adunat ultimele rama§ite
dintr'o credin ta. sdruncinata de netr4te,
dintr'o rabdare sleita de repetate apeluri
la ea, dintr'o vointa ticaloita. de razboiul
ispitelor.
E ceasul 12. Nu i-au mai ramas deci dee&
una suta §i cinci minute pana la plecarea
trenului cltre noua America, pe care a
descoperit-o Inteo noapte de veghe, .,5i.
www.dacoromanica.ro
14 DAMIAN STANOIU
pe care urmeaza. sä. puna. stapanire In re§e-

dinta de vara a Maiestatii Sale.
I§i numara Inca odatä. capitalul din port-
moneu : lei douazeci mii, In bancnote de una
mie; §i marunti§ul din buzunar : lei cinci,
cu care sali plateasca tramvaiul pana la
gara. Fiind superstitios din fire, orice aka.
cheltuiala pana la Sinaia este cu desavar§ire
exclusa.
Si Linda. nu lipise plicul In care I§i varise
testamentul, citi din nou cuvintele de adio
pe care le lasase rudelor §i prietenilor :
M'am nascut ca un om, am trait ca un do-
bitoc §i mor ca un idiot. Nu ramane In
urma mea decat o traire zapacita §i o Biblie
pe care n'am deschis-o niciodata. Biblia o
las creditorilor, iar pilda unei vieti aiurite
cui vrea s'o primeasca §i s'o urmeze.
Adio".
Rase tare, cu ochii Inchi§i. Aperi rase In
oglinda ca sa se Incredinteze a adevaratul
lui testament va avea cu totul alt cuprins.
Acesta, scris ce-i drept Inteun moment and
a pus In cumpana viitorul cu trecutul §i a
contat §i pe nereu§ita marelui proiect, ramane
ca un simplu act de prevedere. Sau mai
www.dacoromanica.ro
BUCURETI - SINAIA .5
de zrabl ca o glumA pe care oi-o permite
omul sigur de marea rAscruce a unui destin
ce s'a arAtat pAna. acum crud §i neindu-
rAtor.
Inchise plicul pi-I puse pe birou, fAr& nick>
adresl. Daci ursita va hoart ca acesta
s& ramAn1 adevAratul lui testament, liber e
s&-1 deschidA proprietarul, comisarul sau
procurorul.
Intealt plic, acesta de mai buna calitate,
dar tot neinchis, aoezase planul care trebuia
sA.-1 duc& la izbAndA. Sa.-1 fac& milionar. II
studiase cu rAbdare i competentl, 11 udase
cu lacrAmi alternative: de operant& §i de
desnadejde, oi 41 valise In plic de lux,
pentru a-I lua cu sine Intru Intocmai con-
formare, dup& ce jurase de nenumArate ori,
cu toatA evlavia disperatului, ca-1 va executa
cu credinta fanaticului i cu respectul solda-
tului pentru drapel.
Desfacu hArtia santa. pentru el, pe care
oi-a aoternut planul, i citi cu glas tare aceste
cuvinte prea Intelepte ale lui Schiller, pe
care, de altfel, le Incrustase de mult In toate
simtirile lui, dar nu fAcuse decAt prea putin
efort ca sa se conformeze lor : Cel ce se In-
www.dacoromanica.ro
1.6 DAMIAN STANOIU
vinge pe sine, este mai puternic decAt cel ce

cuceregte o cetate".
Apoi citi i acest tot aga de intelept pro-
verb persan, pe care 11 transcrisese In josul
mkretului proiect de imbogatire : Cu timpul
cu rkbdarea, frunza dedului se face
mätase".
$i Inclin. Ingandurat din cap. Cáci de
ra.bdat, rkbdase atat de mult i pentru motive
atat de diferite, 1nat nu-gi putea face, in
privinta aceasta, deat un singur gi impor-
tant repro§ : a nu rkbdase intru ajungerea
unui tel oarecare, ci räbdase cu stoicism
toate necazurile venite de aiurea sau provo-
cate de atre el insugi.
Dupä. o socotealk sumark facuta. In ajun,
gásise ca, Lira aceasta. sufleteasa floare, ce
se cheaml Rkbdarea, s'ar fi sinucis pang in
acel moment de doukzeci de ori in anul 1933,
and au Inceput nenorocirile care 11 pun gi
acum In situatia de:: a scrie testamente de
calapodul celui inchis In plicul de pe mask,
gi de cel putin odata. pe zi de atunci i pang.
In ceasul and a Incasat banii pe mica mo-
gtenire dela pkrinti.
Ca.teodata tusk. gi-a fácut socoteala gi
www.dacoromanica.ro
BUCURESTI - SINAIA 17
tntr'alt chip. Anume, daca faptul ca. inch' nu

gi-a curmat viata tn varful unui pumnal sau
tn gura unui revolver, se datoregte frumoasei
virtuti pe care Inteleptii gi calugärii o numesc
rabdare, sau mai de kraba lagitatii. Fricii
de a-i, pune pistolul In piept sau latul de
gat, pentru a scuti societatea de un individ
ce a deviat din linia vietii care produce gi
folosegte. Si pe el tnsugi de suferinte care
nu prevestesc o razi de soare, ci 11 prega-
tesc pentru altele gi mai grele i mai inutile.
Incerca sa alunge, cu un gest autoritar,
ganduri care n'au ce cauta la Inceputul unui
drum ce se anunta plin de victorii; dar nu
se putu abtine, Inainte de a iegi din modesta-i
camera mobilata, s5. nu-gi spun& adevarul
adevarat : ca drumul pe care pornegte, planul
pe care gi 1-a faurit, 11 pot duce la o mare
izbanda asupra vietii gi asupra ilui :1nsugi ;
dar, cu sense egale cel putin! 11 pot
agata, In vederea judecatii [viitoare, de
creanga unui fag sau a unui frasin...
Rase gi acum, aga cum a ras gi In clipa
cand gi-a pus gi aceasta perspective.' izbavi-
toare, dar tgi didu seama ca rasul e conven-
tional. Cata sa se incurajeze, falsificand
2
www.dacoromanica.ro
18 DAMIAN STANOIU
sinceritatea cu care simte adevArul ; dar daca.

ti poate amAgi buzele i privirea greerasului
care incetase o cip. cantecul si-1 adulmeca.
din ochi, nu-si poate tne1a inima. Ea, sar-
mana, si-a intetit bätgile, ca o rugare sau ca
un avertisment.
E 1 fix.
Prietenul nostru, in clipa plecárii fiind, Ii
verifica; Inca' odata. constiinta, cu ochii
la o revistá a carei copert5. inatisa proho-
direa Sfintei Fecioare, intrebandu-se, de altfel
nesincer, daca n'ar fi mai nimerit s. renunte
la planul de imboggtire, iar cu cei douazeci
de mii de lei sä incerce o noua. fatetä a
vietii, i 1i raspunse negativ. Era omul
pornit sä se facä milionar sau sä se sinu-
cida, i nimic nu-1 mai putea opri chiar la
inceputul drumului.
Locueste in strada Popa Nan.

Pang. la statia de tramvai, Ii impiedeca. si
acum ochii, asa cum si i-a impiedecat in
toate zilele celor trei luni de and locueste
prin partea locului, de cele doug. cladiri mai
arätoase, din cale-i; una, inaltI de sapte
etaje, fár. niciun stil i fleã alt rost cleat
acela de a minglia vanitatea proprietarului
www.dacoromanica.ro
BUCURES:TI - SINAIA 19
far& gust, §i. de a-i aduce venituri, a fost

ridicatä din milioanele unui evreu ungur imbo-
g54it din export de porci §i de grasime ; iar
cealalt5., durat5. in stil romano-bizantin, cu
colonade de marmor5. §1 cu o grádiná ce vrea
sa,' imite in mic minunaltiile Babilonului, e
proprietatea dotall a unui doctor veterinar,
ca.' sltorit cu vaduva bogata. a unui arhitect
räposat.
Invidia lui Radu $oiman se imparti deopo-
trivä intre cei doi proprietari fericiti; iar gu-
sturile lui, dei nu e poet, inclinarai sá concu-
reze pe veterinar §i. pe fosta sotie a arhi-
tectului defunct. Când va fi milionar...
Dar n'avu timp s'a.-5i continue gandul. Tram-
vaiul oprise in statie §i un jucItor care se re-
specta. are toat 5. grija sl-i meargaltoate la tanc.
$i poarta sa' se inchid5. dintr'o izbitur5., §i tigara
sa. se aprindá dintr'un chibrit, i furculita 85.
innemereasca' bucata sortit5. jertfei, §i s5. se
urce in primull tramvai sosit in statie, chit
ca.' va trebui sa.-i fac5. loc cu ghiontii §i cu
coatele. Altfel, superstitios cum e, risc5. s5. aiba.
o zi rea. (Vai de zilele lui cele bune 0
De altfel, nici n'avea nevoie sä-si mai bati
capul cu lucruri Intoarse deja pe sute de
www.dacoromanica.ro
20 DAMIAN STANOIU
fete. $i-a cladit, In ultimile zile, dupl punerea

la punct a planului de ImbogAtire, atAtea
blockuri si atAtea vile si castele, unele mai
aratoase deat altele, starnind invidia naba-
bilor si chiar a atorva capete Incoronate,
Inat ar fi de prisos sl mai repete.
Tramvaiul sosi in gara fira. sl IntAlneasa.
vreo piedeci pe drum. Prin urmare : semn
bun. In chiar fata Cara de Nord Insä, ii
iesi in fatA o dihanie de capra cu coarnele
räsucite si c'o barb5. lungl si. ascutitA In
via, de stArnea spaima celor ce n'au pri-
lejul 85. vad5. prea adesea capre si tapi plim-
bAndu-se pe strAzile Bucurestilor. Dar Radu
Soiman, ca unul ce nu pusese Ina la
Incercare arAtarea animalului care searaäná
cu dracul, lu5. numai notA, nu flea. oarecare
Ingrijorare, si lAsa. pe seama viitorului s5.
decida daca nevasta tapului simpatizeaza cu
juatorii de cArti, sau catA a le pune bete
in roate. CAnd Ii iese mAgarul In cale, stie
a norocul se poticneste cAnd n'ai gAndi ;
and boul Ii taie drumul, a tinut socote.alä si
a blgat de seaml a norocul cam schioapAtã
si se cam lasA pe tAnjall; iar and 11 paste
nefericea sä. tntAlneasca. din neamul calului,
www.dacoromanica.ro
§i sA-1 mai audl nechezand praf §i pulbere

se alege de punga i de bafta lui.
Radu $oiman duce lipsA de multe lu-
cruri, a§a cum se mai Intamp la §i altor semeni
cu doul picioare, dar mai abitir de vointA.
AdicA tocmai de ceea ce se plâng nouazeci
§i noul la suti din indivizii imprieteniti cu
mesele verzi. $1 fiindcA tocmai aceastA prea
valoroasa virtute, adicA vointa, stA la baza
reu§itei planului #iut, Incerca. sa. i-o disci-
plineze de-pe acum.
Contrar obiceiului, p4i pe caldarkaul
marelui holl al ie§irii, cu pas cadentat. Un'doi,
un'doi. Se Inchipui soldat In mare §i se
dubla inir'un sergent care comandA.
Aproape de capAtul sail pe care ori incotro
ai lua-o, tot ie§ire §i tot intrare se cheamA,
t§i pierdu Insa. firea §i fAcu vânt sergentului.
Infra busna peste cei care ie§eau care di-
ferite trenuri, cu toate ca mai avea douAzeci
de minute la dispozitie, §i nu-§i mai gasea
astampArul and se vAzu nevoit sA ia locul
al treilea la cassA.
Iar dupa ce se vAzu in stipanirea tichetu-
lui, cAci domnia-sa si-a scos abonament, o luA
In goanA cAtre peron, smulgând geamantanul
www.dacoromanica.ro
22 DAMIAN STANOIU
din maim unui hamal nevoias si starnind

protestele unei doamne izbita cu cotul sau
cu mica valiza pe care sio luase mai mult
din cochetarie.
La vama cu slujbasul care anticipeaza
drepturile conducatorului de tren, isi dadu
seama de slaba lui putere de a se infrana,
si iar pasi in cadenta, pe langa sirul de
vagoane. Un'doi, un'doi. Se felicita in gand
pentru un inceput care promite, dar in
acelas timp avit senzatia ca intregul sistem
nervos e pe cale sa faca explozie.
Se ureá ins& cu atata graba, a irita la
culme pe cerberul din el, insärcinat sa-i disci-
plineze picatura de vointa de care mai dispune.
$i chiar sa i-o fortifice.
Hotarit sa-si schimbe oaia in catar, se
cobori din vagon, pentru a repeta suirea in
cadenta. $i Blida mai erau zece minute
panä la plecare, marsalui inapoi pane; la coada
trenului. Un' doi, un' doi. Un' doi, un' doi.
Ce, ori ti-ai luat seama ? il intampina
o voce cunoscuta. $i un las batjocoritor
porni indata din gatlejul intrebatorului.
Radu $oiman se opri brusc si cand isi recu-
noscu omul, rase si el, far& sA raspunda direct.
www.dacoromanica.ro
BUCURETI - SINAIA 23
Dar un rAs gol gi repezit pe care el insugi 11

asemui cu un behAit de caprA.
Se privir5. cu aceeagi ochi gi cu aceleagi
simtiminte. C5.ci juatorii de cArti etc., se
condamnA gi se dispretuesc reciproc. Foarte
rar se compätimesc gi se Induiogeaz5. de tristul
lor destin.
Am uitat sa-mi iau 00.6, minti Radu
$oiman la urmA, Incoltit de un gand ce
semAna cu una din cele gapte minuni ale lumii.
Semn rAu, cobi cunoscutul ; i repetAnd
rAsu-i batjocoritor se departA in fagA de-a-lun-
gul trenului.
Radu $oiman se simti pironit de pavaj. $i
nu Incerci. sa. se migte. Ironia fratelui In
cele diavolegti, 11 gasise intr'un moment foarte
propice trezirii omului sufocat de animal. $i
omul din el Infipse piroane In labele ani-
rnalului gi-i porunci sa nu se mai migte.
Cu o seninAtate demna de cel mai verita-
bil flu al Marei Britanii, Radu $oiman privi
In urma celui gra.'bit s. ajungl mai repede
la locul de osAndl, gi scoase un oftat pentru
toata tagma cartoforilor gi a stalpilor de
cazinou.
L-a cunoscut din prima zi cAnd a pAgit
www.dacoromanica.ro
24 DAMIAN STANOIU
inteo salA unde banii se devalorizeaz5. pAn5.

la disparitia totall. E inginer, sau mai bine
zis : a fost, cu studii serioase la Charlotten-
burg. A pierdut mo$teniri, a pierdut dote,
a pierdut $i ceea ce din gros agonisea insu$i.
Apoi $i-a pierdut reputatia, sotia, casa. AstAzi
joacl din leafa destul de modestA pe care
o prime$te dela o institutie de stat. Mereu
$i mereu hotArit sA dea loviturA dupä lovi-
turA, pentru a-$i recupera mAcar jumAtate din
ceea ce a pierdut. Dar loviturile" intArzie
la infinit, in vreme ce sArAcia i$i lasa. aih-
prentele pe haine, pe Ina brAcAminte, in lumi-
nile ochilor, in obraji, In vorbA $i in gesturi.
Suiti in vagoane I
Trenul ameninta cu plecarea ; apoi pleaca
de-i-binelea, In vreme ce Radu $oiman
rAmAne locului. Inceara o clipi sá rupI ri-
dacina, dar renunta indatA. lar atunci cand
anchilozarea a dispArut, carul de foc i$i trage
ultimul vagon din strAnsoarea peroanelor.
Nu $tie ce-i cu el. Ar vrea sAii strige
bucuria dup5. cel mai nästru$nic act de
vointi pe care I-a fAcut vreodatA un indrA-
gostit de jucAria din Sinaia, dar nu e sigur
dacA minunea s'a sAvAr$it in stare de trezie.
www.dacoromanica.ro
$i, mai ales, nu-I poate asigura nimeni ca.

abandonarea primului tren nu-i de rau augur.
Se aseaza la una din mesele de pe peron,
ale restaurantului gärii.
E leoarca de nadusala si cu capul strivit
de ganduri contradictorii.
Dar atunci cand 1nseninarea vine, si vine
fará zabava, caci starea-i sufleteasca e favo-
rabila schimbarilor brusce, se bucura ca a
ramas. Nimic nu-1 sileste sa ajunga. la Sinaia
negresit la ora 16.20, dar numai de folos H.
poate fi un mic ragaz de cugetare si o noua
examinare a starii prezente si a proiectelor
cu care paseste decisiv spre bogatie sau spre
moarte. Rasul straniu si 1mbracamintea sa-
räcacioasa a inginerului, contribuise desigur
la aceasta dispozitie, cu care un cartofor
pasionat se intalneste adesea, dar numai dupa.
ce si-a golit buzunarele si s'a vizut tradat
de cel mai nou si mai sigur" sistem, pe care
11 descoperise In ceasuri de insomnie Qi de
cainta. tardiva.
www.dacoromanica.ro
II
Cine e Radu $oiman ?

Ce pramatie se ascunde in scheletul ace-
ta inalt i adus de sale, cu umerii obrajilor
faira alt rost decal acela de a intinde pielea
<ce se sbarceste inainte de vreme, cu privirea
ratalcitá venind ca dintr'un abiz, cu buzele
vestede i nervoase stáruind intr'o melanco-
lie, nuantatá. and i cAnd de o ironie ce se
.adreseaza unei fiinte imaginare, sau poate
Destinului, sau nima'nui; cu degetele-i lungi,
noduroase i nervoase, ce tradeaza. existenta,
In trecut, a unei mAini deosebit de active,
iar in prezent framantari de om cu con-
stiinta tradatal sau cu vieata la rascruce
grea de drum ?
Deocamdatl stim ca e un pasionat al jocu-
rilor de hazard si cl a luat drumul Sinaiei,
s. dea lovitura de gratie nenorocului care-1
urmáreste mai abitir deal umbra si decat
www.dacoromanica.ro
BUCURESTI - S1NAIA 27
numele ; i totodata sa puns. tn grea cumpana

Insäi existenta cazinoului instalat ca un
blestem in cel Mai impodobit luminie al Car-
patilor...
Trecutul lui e al unui burghez, care ar fi
avut toate posibilitatile sa traiasca mult
fericit, daca nu i-ar fi ieeit in cale ei nu 1-ar
fi ademenit dracul celui mai periculos dintre
toate viciurile care pandesc slábiciunile
omului.
S'a nascut cu treizeci ei ease ani in urma,
intr'un sat din judetul Romanati, din pa-
rinti plugari, in masura sa-ei intretie unicul
baiat in ecoli la Bucureeti.
In Facultatea de Drept; unde trecea prin-
tre studentii mediocri, dar cu bune purtari
dornic sa nu fie o deceptie pentru parinti,
a &cut cunoetinta cu fiica unui director de
batted.
S'au casatorit din dragoste.
Afara de un luxos apartament in centru,
a mai primit din partea socrului un post in
contenciosul
A urmat o casnicie linietita, aproape feri-
cita pentru niete oameni care nu cer dela
viata marea i sarea.
www.dacoromanica.ro
28 DAMIAN STANOIU
In ziva de 14 Aprilie 1933, zi insemnatä

cu fierul ro§u In calendarul vietii lui, aci
de atunci a inceput o coborire pe care ni-
meni n'ar fi intreva.zut-o, era parintele feri-
cit a doi copii ca doi Ingera§i, proprietarul
unei vile arátoase in parcul Regina Maria",
subdirector al báncii condusa. Inca. de socrul
slu, §i sotul invidiat al unei femei care nu
1-a tradat nici macar cu gandul. Iar viitorul
ii surldea ca un protector in care iti poti
pune intreaga nädejde.
In ziva aceea, care n'a fost macar vremuit5.,
sau umbritä de vreo neintelegere In familie,
s'a läsat amägit de un prieten trecator prin
Bucure#i, i a intrat Intr'unul din acele fai-
moase cercuri", pe care autoritatea le to-
lera,s5. aducl jertf5 jzeitei Fortuna, In plin
centrul capitalei.
Microbul jocului de cArti a gásit teren
prea putin (favorabil, dar viril §i. stiruitor
fiind, a cucerit pozitie cu pozitie_ pan.i ce
biruinta a fost totala. O. definitiva..
Astazi, dupl patru ani §i junatate dela
ziva fatall, bilantul e turburätor. $i-a pier-
dut toatä agoniseala, i-a pierdut postul dela
bancä, sotia a divortat, prietenii 1-au parasit,
www.dacoromanica.ro
din barou a fost exclus pentru tentativg de

escrocherie", iar bItrânii lui pgrinti s'au pea-
pädit de groaznica durere pe care le-a pri-
cinuit-o cgderea unicului lor fecior.
SM. cu camera. mobilatg, trgie0e din Jul-
prumuturi" de ate o sutg de lei i de cite
un pol, pe care abia le smulge cunoscutilor
0. tovar4ilor de suferintg.
A slgbit de i-a rämas pielea pe oase, pri-
virea sening Qi sigurg de odinioara., e acum
a unui dine flea adapost, trandgvegte la
cafenea sau 4i duce povara vietii prin strgzi
läturalnice. Iar demnitatea cu care se ng-
scuse i la care tinuse ca la un mare bun
al vietii, flea' Insá a face caz de dansa la
orice prilej neinsemnat, s'a ferfenitit zi cu
zi, ceas cu ceas, pang ce n'a mai rgmas deo:it
o vagg amintire de clipe lucide.
Dupg Inchiderea ziselor Cercuri", a in-
cercat un vechiu prieten sg-1 intoarcg pe o
cale mai bung. I-a flcut rost de-o slujbg la
S. T. B., i-a dat un costum de haine, i-a plgtit
chiria §i masa pe o lung inainte, ca sg-i r5.-
mang primul salariu pentru punerea unei
pietre de hotar, dar n'a fost cu putintá sal
se tänia.duiasca. A fost ademenit In cluburi
www.dacoromanica.ro
30 DAMIAN STANOIU
c landestine, a jucat poker, tabinet, barbut

boala tot si-a fAcut-o.
CAnd a aflat din ziare de redeschiderea,
cazinoului din Sinaia, s'a bucurat cu bucuria
patriotului la vestea ca ultima bAtAlie a fost
cAstigatá de regimentele tarii sale... Si-a fe-
licitat patria ca. are in fruntea ei un guvern
atAt de intelept, a gAsit cele mai nimerite
cuvinte de admiratie pentru indArätnicia cu
care concesionarii si-au urmArit drepturi
consfintite prin lege", si a socotit precum ca
o mai mare revarsare de fericire pe capul
amatorilor de ruleta si de baccara, ca re-
deschiderea cazinoului, n'ar fi fost in stare
nici Dumnezeu sa aducA.
El insA amarnic blestem I n'avea
cu ce sa-si mai incerce norocul.
N'avea nici atat ca sii facl un drum pAnA
la Sinaia, fie si in clasa pentru a se
ImbAta mIcar din fericirea altora.
Pierduse si slujba dela tramvae, iar polii
sutele de pe la cunostinte se rireau cu
alnenintare de adio.
Cunoscuse foamea, frigul,. lipsa groaznicá
a unui muc de tigare, luni intregi flei schimb
fAri baie, i rusinea pe toate fetele.
www.dacoromanica.ro
BUCURE§TI SINAIA 31
Totusi vrea sá. mai dea macar ()dat&

ochi cu mesele verzi ale cazinoului din Si-
naia. Dar cum ? De unde bath ?
S'a gandit sa fure i s'a ingrozit. S'a.
gandit c. patima in suferinta. 1-ar impinge
intr'o zi la crimS. si a inceput sa plangS..
ca un copiL
Bineinteles c. i curmarea unei vieti chi-
nuite Ii umplea gandurile. Dar nu se simtea.
in stare sá recurg5. la suprema doctorie. Era
tan'ar, cu sanatatea Inca% in buna." stare, far&
alt viciu, si deci cu motive temeinice de spe-
rant S. inteo ca.t de subredS. indreptare.
In cele din urml, biruit de microbul vi-
ciului, si-a vandut locul de veci, cumpa.rat-
in zile bune, la Bellu. Facuse sfortari supra-
omenesti sS.-1 pa.streze, naclajduind cá in ziva
and se va decide sa.' nu mai La umbra p5.-
mântului, Ii va ga.si acolo vesnica odihna..
Iar mai tazziu, când i alte vieti ce-i sunt
mai scumpe decal a lui, Ii vor ispr5.vi firul,
va fi iar5.i laolalta cu sotia i copiii...
In douS. zile n'a avut ce s5. joace din cele
cateva mii de lei incasate.
Ce sS. mai facá?
I se deschisese acum o pofta' de joc §i 0
www.dacoromanica.ro
32 DAMIAN STANOIU
dorintl nebuna. de a-si reface viata cu aju-

torul ruletei, si de a pune in cumpin5. insasi
existenta cazinoului, cl nu s'ar mai fi dat
inapoi nici din fata unei ucideri de om.
Dar n'a &cut ucidere de om, ci altceva
mult mai groaznic dupa judecata lui: si-a
vândut partea din averea imobilá. ra.mas.i dela
parinti, cu toate ca. jurase de mii de ori ca
o va lisa copiilor. SA aibâ. si ei atata dela
bunici : o vie pe deal si un petec de lima&
in preajma casei batranesti...
A incasat peste saizeci de mii de lei... Deci,
un prea frumos capital de... joc. Cu asa o
suml se poate distruge Monte-Carlo-ul...
Para n'a va.zut el atAtea cazuri, cand s'au
cistigat zeci si chiar sute de mii de lei, cu
nimica toatg. ? Numai un pic de noroc sa
fie... $i un car de vointá, ca sà te lasi la
vreme.
In trei zile a zis adio la aproape patru-
zeci de mil... $i n'a avut decal un singur
regret : a nu si-a cumpirat macar o pälärie...
A vrut sa. pastreze capitalul intact pentru joc,
si apoi sä ha diferite cumpäráturi din c&sti-
gul ce va veni.
Cu ceva insa. tot s'a ales: cu convingerea
www.dacoromanica.ro
deplina, fara drept de apel, ca; nu insemna-

tatea capitalului pus in front decide rezulta-
tul luptei, nici chiar marimea rezervelor, ci
singura puterea de vointa a jucatorului. Numai
si numai vointa.
S. te multumesti cu un cagtig in raport
cu capitalul riscat, si sa pleci frumusel, in
ciuda de moarte a concesionarilor. Iar a doua
zi sâ. urmezi aceeasi reteta; a treia asemenea
si tot asa pana ce... papa ce... Dar ce averi
fabuloase si-ar putea aduna un jucator cu o
suficienta putere de vointa ?!
Cu totul stapan acum pe secretul" de a
merge la sigur, desi jocul este... la noroc",
si-a nunalrat restul de bani pe care-i mai
avea si a avut rabdare s. liPseasca o zi dela
cazino i sa-gi intocmeasca un plan de ba-
taie. Semn evident ca. tot mai dispune de o
picatura de vointa.
Si si-a intocrait planul, fr prea multe
calcule, cat se poate de simplu gi cum nu se
poate mai clar. Si mai adecuat unui sistem
nervos tocit de atatea incercari.
Ai un capital de douazeci de mii de lei...
Buun.
Ce gandesti sa; faci, boule gi idiotule, cu
3
www.dacoromanica.ro
34 DAMIAN STANOIU
aceastä suma saraca ? Sa te imbogategti

Intr'un ceas ?
Dar trezegte-te, omul lui Dumnezeu I Mi-
nunile nu se comanda. Minunile cad, de
unde vor fi cazand, &and nu te-ai gandit i pe
capul cui nu se agteapta. Si nu in toate
zilele. Ehehe I
Adu-ti aminte de aceste cuvinte ale lui
Lamartine i scrie-le cu litere de foc pe frun-
tea crupierului gi in fata gramezilor de je-
toane : Cel care vrea sä. indrepte totul
dinteodata, stria totul".
Sigur. Aga de sigur, ca existenta paman-
tului, a oamenilor gi a prostiei.
Ia-o incet. Si multumegte-te cu putin. C.
tot mai bine e sa cagtigi o suta. de lei deck
sa pierzi zece mii.
Nu te increde nici in noroc, nici In inspi-
ratie. Ci procedeaza negustoregte. Con-
sidera ruleta ca o afacere, banii din port-
moneu ca o investitie in aceastä afacere,
multumegte-te cu un cagtig pe care, privilegiu
rarisim, poti s. ti-1 fixezi singur. Atat. Si far&
sa te incapatanezi intr'o cifra. anumita. Cand
ai ajuns la 99 de lei, trebue sa fii tampit ca
sa nu consideri ca. ai o suta In buzunar.
www.dacoromanica.ro
BUCLII2E§TI - SINAIA 35
Astfel a judecat domnul Radu $oiman

inainte de a agterne planul pe hartie.
Dar planul a iegit dupa alte socoteli, mai
adecuate realitatii i psihologiei jucatorului.
Avea doar destula experienta.
$i pe bung. dreptate.
Negustoria propriu zisa i jocul de hazard
sunt doll& notiuni cu totul distincte.
Cand cumperi, de pilda, un porc, iti poti
face dinainte o socoteala aproximativa. Te
gandegti, nici vorba, gi la o eventuala pier-
dere, caci de aceea se cheama. ca egti negustor.
Esti sigur Insä ca In niciun cazi nu vei pierde
toti banii dati pe ramitor. Chiar daca 41
lovegte o boala gi moare Inainte de a visa
margele rogii la gat. Cu ce mai iei pe osanza
dela fabrica de sapun, cu ce mai prinzi pe
par, pe piele, gi tot te mai alegi cu ceva.
La masa verde insa te poti curata fara vreo
speranta de Inapoiere a unei cat de mici par-
ticele din capitalul riscat. De aceea
cuantumul eventualului cagtig, trebue fixat
nu numai In raport cu capitalul, ci gi cu
riscul. Plus faptul de necontestat gi de ne-
Inlaturat, ca, oricat de modest ai fi, nu poti
juca la loterie Para sa te gandegti mai intai
www.dacoromanica.ro
36 DAMIAN STANOIU
la castigul cel mare. Chit ca n'ai cumparat

deal o patrime de loz.
Prin urmare, in calculele celui care joac&
la noroc, trebue tinut seanfa si de elementul
psihologic. Ceea ce nu e cazul cu negustorul
de porci si de &ink Comertul are legi ;
hazardul are capricii.
Inc&t, planul nefericitului nostru prieten,
burduf de atata amarnia experientk tine
seamä si de puterea ispitei care pierde capul
celui mai tare juchitor, impingAndu-1 spre
cistiguri mari si implicit spre riscuri fatale.
Astfel, in loc de o sumg fix5., sau in jurul
unei cifre statornice, a intocmit o scarl pro-
gresiva., care 85.-i asigure o imbogAtire trep-
tat5. si in acelasi timp sä-i inlesneasca jocul
de important& decisivk al vointii.
In prima zi lei doul mii, adicã o do-
banda. de 10°/0, capitalul find de lei douIzeci
mii. A doua zi, 15%, a treia zi 20°/a, si tot
asa, adaogAnd cinci procente pe zi, pang. ce
va atinge un castig cotidian egal cu juma-
tatea capitalului. Dela sineinteles, ca. in
acest timp capitalul initial sporeste prin
adaugarea castigurilor, incat in ziva cand va
auta 8ã smulg5. ruletei cincizeci de pro-
www.dacoromanica.ro
cente, cei douazeci de mii vor fi trecut de

un sfert de milion...
Odata realizat5. aceastä prima etapa in
mersul ascendent catre imbogatire ei catre...
fericire, dup5. sfortari supraomeneeti pentru
a tine ispita in respect, caci un. sfert de
milion se poate castiga i inteun ceas, va
multumi cerului, iadului ei lui insuei pentru
biruinta, apoi va fixa o cifra in jurul careia
Ii va impinge sau ii va opri norocul coti-
dian. Poate zece mii, poate donazeci, dup5.
cum va fi atunci inspirat de Dumnezeu sau
de Satana.
Aici trebue spus ca Radu $oiman, nefiind
sigur cá norocul la carti vine dela Dumne-
zeu, aea cum ar veni din munca cin-
stita i chiar din zestre i moeteniri, evita
pe cat se poate sa-ei faca semnul crucii ; iar
atunci and se simte nevoit sau obligat sa se
inchine, o face cu inima stransa si cu spe-
ranta ca dracul nu-1 vede...
Dupa ce a dat planului forma definitiva,
1-a citit poate de cincizeci de ori, ei s'a man-
drit de aea opera.
Om modest din fire, recunoaete ca n'a
descoperit vreo America sau vreun microb,
www.dacoromanica.ro
38 DAMIAN STANOIU
dar e aproape sigur c5. alt jucator nu s'a

gandit la asa mijloc de dirijare a norocului.
Insusi acest cuvant La multumit. A dirija
o scoala, o banca, un cal, un ram chiar, e
lucru obisnuit ; dar a dirija norocul, e o
formula. noul ; una din acelea care schimba
fata lumii. $i poate cea mai ingenioasa.
si mai temerara...
Ca sa-si mai tempereze entusiasmul
mai svinteze aerele de mare descoperitor, si-a
scris atunci i testamentul. Cu totul nesincer
fiind. Cine crecle cu atata entusiasm In efica-
citatea unui medicament, nu se mai gandegte
la moarte cleat In glum&
Pala la urma Insa, a dat i celei de a doua
ipoteze importanta cuvenita si a apropiat
cumpana mortii de cumpana noului destin
In care nadajdueste.
Priviti-l.
Si-a recitit planul a patra oara, de cand
s'a asezat la masa, si-a verificat calculele
motivele bare au stat la baza acestei arit-
metici, a gasit din nou c5. lucrul a fost ge-
nial chibzuit, i ochii Ii stralucesc din adan-
curi ca un carbune Invapliat de foale, obrajii
www.dacoromanica.ro
BUCURETI - SIN/MA 36
au capAtat o nuanti intre galben i vAna.t,

M respiratia Ii cade grea pe nArile lArgite,
ca o amenintare impotriva a tot ce i se va
pune in cale.
A uitat si bea cafeaua, pe care de altfel a
comandat-o mai mult pentru a satisface legea
restaurantului, dar n'a uitat ca. primul tren,
din nefericire personal, pleacl la trei i dont&
minute.
Priveste ornicul si se aratA nervos ; pri-
veste lumea din restaurant si din forfoteala
peroanelor, si se mandreste a fi clAdit din
bun aliaj., $i cA. are o misiune de indeplinit.
Nu vrea sá. i-o mArturiseasci intreaga, dar
stie cä i iadul se va cutremura pang la
urraA.
$1 aceasta, gratie unei volute scoas5. din
debilitate, de dorinta de a trai, de a-si rAz-
buna un trecut si de a strauci In viitor.
Azi douA. mii, maine trei mii, apoi ate zece
mii pe zi... $i chiar cincizeci sau o
Cine ii poate interzice sa scuture i sa* sgu-
duie cazinoul in fiecare zi ?
Se ridicA drept in picioare, ca impins de
un resort, si Ii dadu seama indati cä. o
vointA pusá in slujba razbunArii, ii duce pe
www.dacoromanica.ro
40 DAMIAN STANOIU
om la aceleasi rezultate ca i lipsa oricArei

vointe. Ba poate chiar mai rele.
DimpotrivA : intrebuintata In scopuri de
reabilitare i .chiar de Imbogatire, Ara' a te
lisa condus de rancune si de alte gAnduri
greu de mArturisit, te duce incet dar sigur
pe culmi abia visate.
La urma urmei, nu i-a vArit mAna in bu-
zunare nici Penchas, nici Samuel.
$i reveni iarlsi la formula vointei dirijate.
Achiti tentativa de consumatie i porni in
pas cazon. Un', doi; un', doi.
IntrA pe peronul de plecare al personalului
de Oradea si se hotAri s. nu-1 bage in seang
pkg. In momentul cand va ajunge in spatele
locomotivei.
Un', doi; un', doi.
$i izbuti.
Spre marea i justificata lui satisfactie.
Apoi o luA. Inapoi, bine Inteles dupa. ce
consulta ceasornicul spAnzurat de peron.
Un', doi; un', doi.
Ceva mai mult : and ajunse iarAsi in
coada trenului, se hotAri sa-si amAne din nou
plecarea. $i avu lipsa de obraz sa. creadA
ca, o face din gratia vointei iar nu pentru
www.dacoromanica.ro
BUCURESTI - SINAIA 4(
motivul ca chiar in acel moment isi amintise-
ca motorul-rapid, desi pleaca cu un ceas in
urma personalului, ajunge totusi, la Sinaia,
cu mult mai inainte. Si c5. o calatorie cu,
personalul, atunci cAnd dihania fara cap $i far&
coada asteapta pe sinele de allturi s5. sboare
cu o sutA pe ora, ar ispiti numai pe un om .
care nu stie ce-i sofranul, sau pe unul care
manânca brAnza ca sa Lc& economie la.
lapte.
Porni sa cerceteze cu amanuntul fotogra--
fiile oficiului de turism, in acelasi pas ma-
surat, dar cAnd mai avea de facut zece pasi,.
renunta. Chipurile ca sa facä iara$i un act
de vointa, dar in realitate fiindc5. nu-1 in--
teresau.
Ce importanta are, pentru un indragostit
de ruleta, schitul Pestera, defileul Bistrita.
sau Piatra Arsa, or barbile si sculele lipo-
venilor dela Valcov ?
Recunoscandu-si nesinceritatea, se rusina_
oarecum de sine si se indrepta iarasi catre
restaurant, far5. sl-si mai mustruluiasca pa$ii..
De data aceasta, mai lasa planurile si-si,
bau cafeaua.
Lua act si. de prezenta celorlalti clienti si:
www.dacoromanica.ro
42 DAMIAN STANOIU
se Intreba. daca se mai frAmanta In capul

vreunuia problemele care II nelinistesc pe el.
Simtind c5. Incepe s1 se scoboare din stra-
-tosferk se bucur5. si se lásä prins In curs5..
Dar dac 5. nu i-o izbuti planul?
Imposibil ! Unde e vointa....
Dar dacá vointa lui 41 parlseste gi de data
aceasta chiar In clipa c5.nd s'a agátat de
pulpana victoriei ?
Cu neputintal Se simte destul de alit,
-iar atunci cand va observa totusi ca Incepe
a slábi puterea stlpanirii de sine, Isi va
-aminti de inevitabilele consecinte.
Dar daca nu-5i va aminti ? Ce fel de sol-
dat este acela. care In toiul luptei se g5nde-
te la ceea ce va fi dupa. razboi ?
Socoti de trebuintá sa-si l5rgeasca inter-
valul dintre guler i gâtlej... Cu care ocazie,
simti asprimea franghiei in jurul grumazului...
a nu Incerc5. sa. indeparteze a doua ipotezi.
Era sigurk dupa neizbAnda planului, ca
Aprilie de berze gi ca Decembrie de CrAciun...
Dar dank..
Faptul c5. lasase dou5. trenuri s5. piece ffir5.
el, Intgnirea nepricut5. i, In tot cazul, ne-
incurajatoare, cu inginerul din aceeasi tagmk
www.dacoromanica.ro
BUCURESTI-SINAIA 43
si cheltuielile interzise de manualul jucAto-

rului superstitios, contribuir5. Inca: sl-i slA-
beascä optimismul cu care pornise de acasA.
Dar turburarea ma proportii de panicA,
atunci and se ivi, ca dintr'un descAntec cu
iele, i faptura strAvezie i fals.zAmbitoare a
doamnei F., arhicunoscutA In lumea cazinou-
rilor i a .cercurilor Inchise".
Te-ai Intors dela Sinaia, sau vrei sa.
pleci cu dinamicul ? 11 Intreba. ea, fara
aka introducere, si fAra: sa-si poat5. ascunde
importanta pe care -o &idea rAspunsului.
Stau la ginduri, eziti el ; dar inter-
pelatoarea se declarl luminatl. Si MA loc
pe scaunul din fat5.. Gest care nu mirl pe
Radu Soiman. Se cunosc de atAta vreme,
poate chiar dinainte de nastere, IncAt find
M membri ai aceleiasi familii, Ii pot IngA-
dui si se aseze far& poftire, 85. se Impru-
mute" pentru un corn sau pentru un tiket
de tren, i chiar s5. se sArute prin comparti-
mente goale, In cinstea unei zile norocoase
sau In ciuda uneia ghinioniste.
Radu Soiman mai comandA o cafea, gi,
incAlzit cum era de drama din suflet, Ii
privi ,,sora" cu intentii de autopsie.
www.dacoromanica.ro
44 DAMIAN STANOIU
0 cunoaste de aproape patru ani, dela

cercul Tirul".
Era pe atunci o doamnà foarte elegantS.,
cu mAinile si gatul pline de bijuterii, si cu
mare trecere la cassA. Sosirea ei incovoia
spinarile tuturor simbriasilor clubului, dela
portar si chelneri panä la comisarii si diri-
guitorii jocurilor.
Särufam mAinile, madam F.
Un loc pentru madam F.
Numaideca. Imediat. Indata.%
Ce culoare doriti ? Incheia crupierul
seria incovoierilor. Intrebare socotit5. tot ca
un salut deosebit, cAci toatl lumea, si jucal-
torii si crupierii, stia cá. madam F. obignueste
A. joace cu fise de culoare alba.%
Aceleasi incovoieri, scump plaite, o petre-
ceau si la plecare. Dar cea mai impresio-
nantl si mai deceptionatá era desigur a por-
tarului. CAci rare ari madam F. rimAnea
cu ceva märuntis pe fundul posetei.
A reintalnit-o mai tirziu la Turist", apoi
la Select", din ce In ce mai timida, In ati-
tudini si la joc, gi din ce itn ce cu mai putin
entusiasm prima& de negustorii viciului.
Povestea ei a aflat-o dela un doctor, care
www.dacoromanica.ro
o auzise dela un avocat, iar acesta dela un

farmacist.
Era bogata. si din cea mai selecta. societate.
(Bogatia a disparut, dar societatea in care
se invarteste astazi, surade Soiman, verde,
e tot selecta. In tot cazul selectionata".)
A &cut cunostintä cu roata concava si
numerotata, cu cinci ani in urma, la Monte-
Carlo. Apoi si-a continuat flirtul la Sinaia,
pe malul Marl Negre, i indragostindu-se
de-a-binelea, a inceput sa frecventeze diferi-
tele cluburi din Bucuresti.
Si-a pierdut, pe rand, un corp de case, o
vie, limuzina.
Si-a ipotecat casa in care locuia, pentru a
Infiinta o pensiune si a incerca astfel o refacere.
Boala jocului insa. se incuibase puternic in
sange i in oase, incat a pierdut i casa si
pensiunea §i orice speranta intr'o indreptare.
Ajunsa pe drumuri, flea posibilitate de
a-si agonisi un ban prin mune& n'a ramas
la solutia unui gest suprem, din lasitate sau
din dragoste pentru... ruleta i pentru bacca-
ra, i astazi ti prelungeste un destin con-
damnat, cu ajutorul unei pen sii de cateva mii
de lei pe luna, din partea familiei...
www.dacoromanica.ro
46 DAMIAN STANQIU .
M'am tutors absolut fara niciun ban,

ti incheie ea naratiunea ultimei vizite la
Sinaia, fericita totuei ca. luase o cafea calda.
ei o brioea proaspata. Iar in casa nu-i chip
sa intru pana diseara. Servitoarea proprie-
taresei, profitand de lipsa stapanei, umbla
toad. ziva i toati noaptea haimana. Daca
vazui ca nu-i chip 85. intru, o luai spre gara,
cu gandul ca...
Radu Soiman nu astepta sá.i termine
fraza, poate c nici n'ar fi terminat-o, ei-i
imprumuta" o moneda. de-o suta.
Femeia o 101 ca pe un lucru ce i se cuve-
nea, tot aea ei doua tigari din tabacherea ce
i se intinsese, ei se strecura cu o vioiciune
nefireasca printre mese.
Soiman o privi absent ei incerca s'o recon-
stitue din amintiri nu prea indepartate.
Cana a vazut-o intaia oara, mignona gi
feminina suta in suta, i-a remarcat mai
ales vioiciunea ochilor negri ca mura ei forma
artistica a gurii.
Astazi, in locul murelor ce cochetau de o
parte ei de alta a nasului aproape cam,
conetiente de raritatea farmecului lor, s'au
instalat doua petece decolorate, in mijlocul
www.dacoromanica.ro
unui cimp de alb cenusiu, brazdat de o puz-

derie de fire rosii.
In locul gurii ce ar fi starnit invidia celui
mai mester portretist, si apetitul celui mai
pretentios barbat, au rImas dou 5. buze ve-
stede si crete, ce soplciesc adesea automat,,
si tremuri aproape necurmat and inteun,
colt and in cel&lalt...
Cu trei ani in urma., algtorea la Sinaia.
cu cl. I-a, gazduia la Caraiman" §i atrage&
atentia prin belsugul bijuteriilor si prin linia_
desavarsitA a unui corp plin de gratii si de
usurint& natural& in misari.
AstAzi, al&toreste cu a Ilf-a, justificand
schimbarea cine-o intreabl? cu motivul
a si aci e confort suficient si a i s'a acrit
de atita lux'. Bijuteriile au displrut, soldu-
rile au rämas goale, un umar s'a lasat sub-
linia celuilalt, in rotunjimea excitant& a cefei
s'au ridicat douä vine ca doll& dune in pu-
stiul nisipos. lar and intArzie in cazino, nu
se mai duce la Caraiman", ci chibiteaz5. pc
lang a. mesele de baccara, sau picoteazi in-
tr'un fotoliu Om& la trecerea personalului
de 2,10...
Radu Soiman isi largi din nou intervalul
dintre guler si gatlej.
www.dacoromanica.ro
.48 DAMIAN STANOIU
La fel face gi el... Adica a facut...

Se ducea la club, lichida Intr'un ceas, doua
tot capitalul, dupa. cum 11 vedea norocul,
dupa aceea igi ducea mainile la spate, ca
acel ce s'a linigtit", gi urmarea jocul celor-
ialti.
Ponta In gand, paria cu alti linigtiti" ca
iese cutare sau cutare numar, mai strecura
ate-o §oapta unui prieten sau cunoscut, sau
numai coleg", care Innemerea anapoda, pang.
ce simtea ca-i intra os prin os. Atunci se
hotara sa% plece. Dar nu imediat, ci dupa
lichidarea jocului prezent. S. vada ce numar
mai iese. $i tot aa pang. 11 apucau zorile §i
lumina alba. Tot la spatele jucatorilor, cu
gatul Imbibat de nicotina, cu ochii rogii de
veghe gi de fum, gi horarit" sa. plece dug
ce domnul care a cerut banca", va da cartea
pe fata...
Iar la Sinaia, unde venea cu rapidul de
1.45, tot In cl. III-a, urma acelagi tipic, pan5.
se lichida gi ultima masa' de chemin-de-fe.
Cu acceleratul de 9.2 nu putea aplece fiindca-i
lipsea un pol ca sa. plateasca diferenta la
bilet, cu personalul de 2.10 nu pleca fiindca.
tocmai atunci se Intetise jocul la una din
www.dacoromanica.ro
BUCURETTI -SINA1A 49
mese gi era curios sa' vada cum o s. meargl.

Pleca tarziu, dimineata, dupl ce cazinoul era
golit pentru alt a. curltenie cleat cea de bu-
zunare, i adormea tn primul personal care
trecea spre Bucuregti...
Ii ridia ochii in sus, ca s. cearl un sfat
cerului sau ca sg-gi libereze respirati a dinteun
clegte care i se strangea in jurul gitului, i
Ii pironi privirea miratä. i speriata. asupra
pendulei din restaurant. Mai erau douä mi-
nute pin& la plecarea motorului-rapid...
Se ridica. ruginat de propria-i slabiciune,
de lipsa de vointa. pe care o dovedea chiar
inainte de a-gi pune planul in aplicare, Lisã
trei monede de ate un pol pentru consuma-
tie i iei dupä tiket, cu figura celui gonit de
lupi sau urmarit de talhari.
Timpul era scurt, i dinamicul binevoi a
pleca chiar in momentul cand cel mai gabit
dintre cäl4tori scäpa din vama peronului.
Radu $oiman, ca omul impiedecat de pro-
pria-i prostie sau negrijá. croiasci un
nou destin, flcu gestul celui care 40 ureazi.
drum Para. intoarcere, apoi mai urznari mo.
torul cu ochii celui accidentat, Edna dispiru
4
www.dacoromanica.ro
50 DAMIAN STANOIU
In paclurea de vagoane, si se Iasi prada.

celor mai aspre Invinuiri.
De ce n'a plecat cu Arlbergul"? Era
acuma intre Posada si Valea-Larg5.... Peste
dousizeci de minute intra pe usa cazinoului...
Faceti jocul, domnilor!
Simti un tremur in tot corpul, apoi un
frig de-i clAntAnira. dintii, cu toate na era
abia la inceputul lui Septembrie.
De ce s'a lasat prada g&ndurilor ? Ce era
nevoie sg-si mai aminteascl de lucruri peste
care tocmai vrea s5. dea cu buretele? Nu
pornise ca.tre Sinaia in scopul de a-si raz-
buna patru ard de pagube si de chinuri
crunte indurate prin speluncile Penchasilor
Samuelilor si Brottmanilor, etc.?
Cine i-a scos in cale pe inginer?
Cine pe nenorocita aceea ?
De ce s'a lisat 'induiosat ?
De ce nu si-a respectat intocmai progra-
mul pe care il ticluise in toate amInuntele
si pentru a carui executare, Jar& milk, far&
sovEre", facuse zeci de juräminte ?
Cerceta Mersul trenurilor" si descoperi
un accelerat pentru ora 19.40. Inteadevär
n'avea cunostintA de existenta lui. Un pa-
www.dacoromanica.ro
BUCURES:TI -SINAIA 51
sionat al jocurilor de ruleta nu se duce la

Sinaia cu zece minute inainte de inchidere.
Injura de toti sfintii, aga cum obignuegte
la necaz ca gi la bucurie, gi se hotari sa
plece cu acceleratul. Pentru clou5. motive su-
ficient de puternice : nu se putea intoarce
acasa inainte de a-gi incepe executarea pla-
nului, caci ar insemna sA-i mearga rAu 5i sa.
piarcIA capitalul in doul zile ; i poate avea
prilejul s5.-gi incerce norocul gi la chemin-de-
fer. Nu se &idea la un atac de front, ci
numai la o tatonare cat se poate de pru-
denta;
Igi mai lungi pagii pria sala cea mare a
gArii, mai vari capul pe uga !salonului de
agteptare pentru cei care cAlatoresc in clasa
I-a gi a II-a, mai iuä seama la lumea care for-
fotea in toate partile, desigur cu alte ganduri
decat ale lui, ceea ce insemna ca mai sunt
posibilitati de existenta, i chiar de imboga-
tire, gi in afara, de mirajul jocurilor de noroc.
Mai aprinse o tigara, i apoi alta de nervozi-
tate sau din nevoia de a-gi face o ocupatie,
pang cand, in cele din urma., dandu-gi seama
ca timpul nu poate fi suit sa-gi inteteasca
mersul, se hotari sal intre inteun cinemato-
www.dacoromanica.ro
52 DAMIAN STANOIU
graf de pe calea Grivitei. Un film bun, §i

chiar mai putin bun, Iti scurteazA doul
ceasuri din viata fArA. sa, simti cand au trecut.
Dupg cum se §tie, viziunea unui film, mai
mult decAt lectura unui roman, influenteazA
In bine, mai ales sufletele biciuite de soartä
si la rAspAntie grea de drumuri.
Si chiar un ins, al carui destin parcurge
c5.i fár. prea muhe hArtoape i far& prea
mult ma.racinis, dup.& vederea unui film, ai
cArui eroi se rAzboiesc pieptiq cu felurite
fatete ale vietii, se simte, cel putin pentru
moment, In stare sa. ias& din fAgaul &cut
de altii i 81 treacA la initiative care al In-
semne o provocare a propriilor lui puteri.
Radu Soiman innemeri un film cu subiect
din viata pescarilor.
In lupt& permanent& cu vânturile §i cu
apele &I.& fund ale oceanului, In primejdie s&
fie Inghititi de balene sau sfA§iati de delfini,
departe de case §i de cei dragi, bietii oameni
InfruntA eroic toate pericolele §i toate mi-
zeriile care se leagA, de greaua meserie, bu-
curAndu-se cand au o zi buná. de vanat
vars&nd c&te-o lacrAml de dor pe fotografia
sotiei, a logodnicei, a unei mame ImbAtrAnitA.
www.dacoromanica.ro
BUCURESTI- SINAIA 53
de lungile avteptari, sau a vreunui tanc pe

care, la Inapoiere, 11 vor OA cu vase luni vi
chiar cu un an mai mare.
La ievirea din cinematograf, era Incredin-
tat nu pentru prima data cä vieata
are mai multe Incruntari deck ivi Inchipue
cel ce asuda In necazurile lui, pe care le
socoate a fi ultima expresie a deceptiilor ce
se leaga de o suflare omeneasca. C. situatia
lui nu e mai rea cleat a altora, ca. un efort
mai mare, de care se simte foarte capabil,
1-ar scoate Incet dar sigur, din mizeria sbu-
ciumarilor actuale.
Bietii pescari I Infrunta furia elementelor
naturii, pentru o bucatá de paine, cantan-
du-vi doinele de acasa, deci fara sa-vi planga.
soarta pe la toate raspantiile sau sa doreasca
milioane fara munca.
Iar el? Puah I Pacat de tineretea vi de
sanatatea lui. La etatea de treizeci vi vase
de ani, un barbat, oricat ar fi de nemultu-
mit de trairea dinainte, nu se gandevte sa-vi
curme viata. Ivi aduna. puterile ce vor fi
za.cand Para intrebuintare, vi se arunca. din
nou in lupta, nu cu imprudenta disperatului,
ci cu voiovia unei izbanzi care panä la urma
tot va trebui sa vie.
www.dacoromanica.ro
54 DAMIAN STANOIU
Mai ales cl armätura ii e completl. Cu

treizeci gi gase de ani, cu inima gi cu rinichii
in bunk stare, plus dotazeci de mii de lei
bani ghiat'a, poti sa. reincepi lupta cu toti
sortii In favoarea ta.
Simtindu-se destul de pregatit pentru a
divorta de masa verde", gi destul de entu-
siasmat pentru c5.utarea unui nou drum pe
care 81 Inceap5. o noul etap5. a cllatoriei
spre capatul terminus, renunta. cu sca.rba sa
se inapoieze la gar& gi Intinse pasul catre
centru.
Se bucurl ca un elev care a rezolvat o
problem& pe care o credea peste puterile lui
gi avu impresia câ. obtine aprobarea tuturor
bárbatilor gi femeilor cu care Igi IncruciseazI
o clip& privirea.
$i ye bunä dreptate. Banul sangtos, pe
care 11 pretuegti la justa lui valoare, se obtine
prin muncl rabdurie gi cinstitl, iar nu din
pleagca unui noroc inventat de negustorii
viciilor gi. acceptat de cei slabi gi de lenegi.
Fericit c5. e pe cale s& se having& pe sine,
Ins& Intr'un senz cu tot altul deal cel accep-
tat odati cu sfatul lui Schiller, se abatu
intr'un cunoscut restaurant din centru, pen-
www.dacoromanica.ro
tru a-si definitiza proaspetele porniri, in tov5.-

räsia fncurajatoare a unui pahar de bere si
a sunetelor de orchestrA.
Nu mai intrase In astfel de local de peste
trei ani de zile...
Cana avea bani, asculta muzica diabolici
a crupierilor de prin cluburi si inghitea no-
duri uscate.
Iar când nu dispunea macar de o sutä de
lei, sau de doi poli, ca macar printr'o pon-
tare s5.-si justifice prezenta in club si apoi
societatea fratilor Intru naivitate si pierdere,
tsi plimba regretele si foamea pe cheiul Dam-
bovitei, pe str5.zile dosnice, sau printre cei
patru pereti in care-si concentra suferintele
meritate si omenestile sperante.
Da, da: si suferintele si sperantele. Se
tineau scaiu unele de altele, si toate de el,
pentru a-1 scuti de hotariri care s5. tragä
prea greu inteo parte. Incat, nici viata 8ã
nu-si curme, dar nici obiceiurile &I si le
par5seasca..
In restaurant, lumea abia Incepuse sa. se adune.
Orchestrantii tsi acordau instrumentele,
chelnerii si piccolii isi impartisera. mesele si.
acum isi asteptau musteriii.
www.dacoromanica.ro
56 DAMIAN STANOIU
Radu Soiman, amintindu-§i de alte vremuri,

ocupa o masa de unde sa vada §i orchestra
§i majoritatea celor ce vor veni 55. se ospa-
teze, fS.rS. sa-§i suceasca prea mult gâtul in-
teo parte sau in alta.
Se simti reintrupandu-se iarl§i in omul pe
care 11 parasise cu patru ani lxi urma.
$i inainte de a se casatori, §i dupa. ce s'a
insurat, obi§nuia sS. cineze de dou5. sau de
trei oH pe saptamana la restaurant. Nu
pentru a arata ca-i da mama sS. faca acest
lux, ci pentru motive cu totul speciale.
Mai tntai, fiindc5. Ii placea muzica. Dar nu
muzica grea dela Opera sau dela Ateneu, ci
muzica mai u§oara, mai intim& din localuri.
Pe care o gusta cu mai multa placere i cu
mai multa competenta chiar, in tov5.r54ia
unui §prit sau a unui pahar cu bere.
Al doilea, pentru motivul ca, de§i n'a fost
niciodata. un crai, nici inainte i nici dup.&
insuratoare, simtea o deosebita voluptate sa
priveascA. femeile in atmosfera vioaie §i in-
vioratoare a restaurantului. Un pahar de yin,
are darul de a desgoli dintii, de a descoperi
gropitele din obraji, de a incuraja anecdota
ei destainuirile. Iar un antec de dragoste,
www.dacoromanica.ro
din gura unui diseur frumos §1 cu vocea.
caldl, micwreazA distantele dintre inimi qi
imputineazA scrupulele conventionale.
Mina bine, bAu bini§or, ascultA orchestra.
cu lAcomia celui ce a postit vreme indelungatA
iar §lagirele la modA, debitate de diseurul
care era un bArbat pracut .dar un cantAret
mediocru, Ii &Aura. totugi bucuria cl se pune-
iarA§i in curent cu roata vremii.
Incerca sa.-§i facA. un prOgram de muncl,..
un program de om care a dat cu piciorul
averii, familiei qi unei situatii sociale de invi-
diat, iar acum, revenit in pielea bunei jude-
cAti, vrea sa refaca totul din cenu0.. S'o ia...
dela A, ca orice tAiaär incepAtor, Cu nädejdea.
newvAelnicA in izbandA.
IzbAnda !...
Mai goli un tap de bere neagrA, mai exa-
minA lumea din local §i. se scA.rpinA dup
ureche.
IzbandA !...
Desigur ! Munce#i, faci economii, Induria
mizeriile incepatoriei i izbAnda vine mai
repede cleat ai gAndi.
Dar ce sA facA. ?
Ce sl inceapA ?
www.dacoromanica.ro
-58 DAMIAN STANOIU
Are doulzeci de mii de lei... Ce s5. pun&

4a cale cu un capital de care dispune orice
.oltean care vinde arbuni pe strad5.?
S'a obignuit sä nu mai pretuiascA banul
-decat atunci and Ii lipsegte ; va putea el
oare sad repunä Inteatata cinste, Incat sa.
se inchine In fata unei monede de cinci-
sau de douAzeci de lei, pe care a eco-
--zeci
momisit-o Inteo zi?
$i de ce nu ?
Ce nu face omul cAnd vrea I
Când vrea t..
Desigur 1 $i va fi silit s5. vrea. Altfel,
orice Incercare de refacere va fi dinainte
-condamnath, dacä nu dä banului mai mult
clecât valoarea lui reall
$i dac5....
Are treizeci i ease de ani... Dela etatea
de dougzeci i patru de ani, adicA. din ziva
-cand s'a cisätorit, a Incetat de a mai da
cinstea vasalului. Ci .numai atentia
datoritA unui tovarAg cu a cArui colaborare
,poti zidi i darama tot ce poftegti.
Dar dupä ce a Inceput s5. frecventeze
de joc al domnior Penchas,
-speluncile
Samuel, Brottman etc., unde bancnota de
o mie disparea mai repede cleat a tigari,
www.dacoromanica.ro
a zis banului fisk, jeton, etc., pretuindu-1

cloar la ie§ire, cand o moiled/ de zece
lei i-ar fi dat dreptul sa comande intr'o lap-
tarie mizerabila sau inteunul din acele bir-
turi care se improvizeaza in preajma. fabri-
cilor sau a blockurilor in constructie.
Daca W strange acum la san cu dragoste
paterna. tencu§orul de bancnote, o face din
cauza fricii de moarte. $tie a n'are de
unde si mai ia nici macar o letcae, in caz
ca. ramane lefter, un §treang sau un salt dela
al 7-lea etaj va trebui sa-1 tamaduiasca pen-
tru totdeauna de carti, de ruleta gi. de mi-
zeria ce fatal se leaga de ele. Altfel ar
fi sburat la Sinaia cu primul rapid i intr'o
§edinta sau doul, s'ar fi topit cele douazeci
de bancnote, Fara sa-§i lase macar urma in
portmoneu.
Prin urmare, toata reu§ita lui, in caz ca
ar incerca un mic negot, depinde de rein-
toarcerea la respectul de odinioara al Mariei
Sale Banului.
Va fi capabil de o astfel de schimbare ?
Dar de ce se svarcolegte atata, and nici
macar nu §i-a Inchipuit cam ce o sa. incerce ?
Ce fel de negot ar putea el sa puna la
cale, cu un capital a§a de mic ?
www.dacoromanica.ro
6o DAMIAN STANOIU
SA vAndl gaz prin sate ?

SA strige cArbuni pe stradl ?
S. precupeteascA haine vechi sau nasturi
pe la colturile bulevardelor i prin bariera
Mogilor ?
Ii roti din nou privirea in sala pliná de
lume imbrAcatä bine, care consumä. flea sa.
se sinchiseascl prea mult de nota de plata.,
fAra. totugi sã aibá motive a-si reproga o
subpretuire a banului.
Din aceasta. lume a fácut gi el parte pan&
mai acum trei sau patru ani...
Iar astAzi, bAtut de soartA, pune la cale o
revenire la locul pierdut, printr'un mijloc
greu de acceptat i imposibil de pus in prac-
tic& Cine pierde ultimele examene la Uni-
versitate, nu se mai intoarce la a gi la oi...
Dar se potrivegte ?
Fire§te ca.' nu.
BunIstarea material& gi sociala, odatA pier-
dutA, nu se mai reface decal incepAnd iarAgi
modest, prudent gi optimist ca altAdatA. Pe
and eliminarea dintr'o Facultate oarecare,.
pe motiv de cAdere perpetua. sau neprezen-
tare la examene, nu atrage dupä sine pier-
derea cunogtintelor dobAndite in cursul ata-
tor ani de Invatg.turA.
www.dacoromanica.ro
0, dac& i-ar reu$i planul...

Dar cum o s&-i reugeascal dacá nu incearci ?
De ce n'a plecat cu rapidul ?
De ce a lasat personalul sä plece far& el ?
Pentru ce n'a fost atent la plecarea dMa-
micului ?
Ca si se tangue ca o baba $i ca un fricos ?
Ce clac& o s5. piard& $i o sä se spanzure ?
N'ar fi nici primul nici ultitnul care $i-ar da
viata de dragul cazinoului.
Si apoi de unde $tii cum se 1ntoarce
roata ?
Dac& izbute$te slii realizeze planul $i s&
se imbog&teasca. ? Ar mai g&ndi atunci la
oamenii acevtia care se cred grozavi pentru
faptul c5. poart& o hain& nouä., o cravat& de
mAtasä, $i manancI f1r5. sä se opreasa prea
mult asupra preturilor de pe lista. ?
Garson, plata!
Pan& s& vie chelnerul, consult& Mersul
trenurilor1 $i descoperi un accelerat cAtre
Sinaia, cu plecarea la 0.30.
Ceasul era 12 fArl un sfert.
Iar dup5. ce priti, 4$i fAcu datoria catre
sine 1nsu$i punandu-$i din nou aceastA teri-
bird. 1ntrebare :
www.dacoromanica.ro
62 DAMIAN' STANOIU
Ce sa'. fac cu douIzeci de mii de lei ?

De ce s. m. apuc S. valid gaz prin sate?
S. fac concurentá oltenilor pe strIzile Ca-
pitalei ? Nu ! De-o mie de ori : nu! Ori
mI habogItesc, ori lichidez. Aut Caesar, aut
nihil !
Totugi, nu se urcl nici Inteun taxi, nici
In tramvai, degi avea toate gansele sä piarda
ultimul tren In directia Carpatilor.
Se simtea prea aprins gi nu vrea sa-gi fac5.
la urmI reproguri cä a luat ultima" decizie
In fumurile amIgitoare ale unui pahar de
bere.
Se bucurl ca un copil cä tot mai functio-
neazá o leaca. de franä In mecanismul atAt
de sdrancinat al bietului su suflet, i porni
cu picioarele. Nadájduia sl gaseasca un
sprijin, un sfat, In boarea eacoroas1 de afarl.
De altfel, chiar dac5. ar scapa trenul, n'ar
fi nicio paguba. La trei i juma.'tate, cind
ajunge la Sinaia, abia daca mai gase#e o
masa, doul, de baccara, cu jucatori rImagi
In drojdia capitalurilor.
Drumul pe jos gi aerul rece, nu-i ajutara.
Insa Intru nimic. li era capul aga de plin
de ganduri ce se dugmIneau gi se rázboiau
www.dacoromanica.ro
Intre ele, cä o limpezire i o Inseninare nu

puteau sá. vina cu una cu douä.
In cele din urxna, ca sa nu piardl si acest-
tren, se urea Inteun taxi si porni fulger ca-
tre gara. Ii fagadui soferului un pol pe dea-
supra numai sa-1 puns la timp In poarta
gam.
Dar fiindca trenul putea sa-1 mai astepte
pret de doul minute, incerca sa.si Inlesneasca_
o hotarire cu cap limpede, Inainte de a se.
urca In vagon.
Astfel de minuni insä nu pot surveni cu,
ochii la minutarul ceasului de pe peron. Ci
In rastimpuri mai largi, asa cuin i gunoaiele.
din lesia pentru sapun cer un ragaz suficient
pentru a se lasa la fund.
In momentul and conductorul rosti for-
mula reglementara de plecare, avu totusi in..
tuitia unui dezastru. Si se gandi O. se aruuce-
sub roti. Daca e vorba ca aceasta grozavie-
sä fie savarsita peste ateva zile sau peste
o lunl, de ce n'ar anticipa ? La ce bun sa-si
mai prelungeasca chinurile and sfarsitul va_
fi acelasi?
Suiti In vagoane I repeta. conductorul
ca i and i-ar fi ghicit gandul. Soiman IL
www.dacoromanica.ro
154 DAMIAN STANOIU
multumi din ochi i se urcA in vagonul de

'Tg. Mureg.
Acest amAnunt, flea nicio important5. pen-
-tru cAlAtorul care nu trece de statia unde
vagonul este detagat de garnitura princi-
valA, devine motiv de ample reflectii pentru
,cartoforul superstitios.
Radu $oiman socoti intAmplarea ca un
semn de Sus c5. se poate duce oriunde, la
"Tg. Mures sau in Australia, numai la Sinaia
m'are ce cAuta...
$i se hotArt s5. nu se opreasca. la Sinaia.
Cel putin in noaptea aceasta. Se va opri la
Brasov si acolo va vedea ce mai e de fAcut.
De altfel era aga de 'illicit de rAzboiul gân-
durilor, precum i ajuns de oboseall i ametit
oarecum de danful celor pa tru tapi de bere,
cd. o astfel de decizie era cum nu se poate
mai logica gi mai binevenitA.
E locul aci sl reamintim c5. prietenul no-
:stru are abonament pe drumul de fier. Clasa
Il-a, Bucuresti-Bragov, cu incepere dela 1
.ale lui Septembrie 1937, pan& la sfArgitul
.acestei luni.
S'a abonat pe toatl durata executArii pri-
mci si celei mai importante pArti a planului
icunoscut, ca sa nu mai fie nevoit sä. scoati
www.dacoromanica.ro
mereu bilet, ca sa-1 coste mai ieftin, cu toate

ca o mie sau doua mii de lei In plus nu con-
tau la un cAstig ce se prevedea ca va atinge
un sfert de milion, apoi o jumatate, un mi-
lion Intreg, si asa mai departe, si ca s5.-si
dovedeasca dela Inceput seriozitate si spirit
de economie.
Astfel cã se poate opri la Sinaia, se poate
duce la Predeal sau numai pa.na la Valea-
Larga, dupa cum tot asa de liber este sa-si
intinda. oasele In tren pana la Brasov.
Se opri inteun compartiment ocupat In parte
de o doamna si de un baietas ca de sase, sapte
ani. Ceva mai mare ca al lui... Dar ochii sunt
la fel, si fruntea tot asa de lath', insa capul
aeestuia e mai mare si parul mai balai....
Oftä discret si trimese un gand bun copi-
lului si fostei sale sotii.
Fetita e de sapte ani... In toamna aceasta
va incepe cursul primar... Seamanä cu el
numai la ochi... Negri si sprâncenele stu-
foase... Cand erau impreuna, ti placea sa-1
traga de nas si sa--i spue basme. Ea lui...
Dovedea de pe atunci o imaginatie exceptio-
nal de precoce. 0 cheama Cecilia... $i el
ti zice Cici...
5
www.dacoromanica.ro
66 DAMIAN STANOIU
Baietasul e cu un an si ceva mai ink. II

cheama Niculae. Nicu. Ii placea sa-1 tie pe
genunchi si sa-1 gAdile. Toat5. ziva 1-ar fi
tinut si el nu s'ar fi declarat satul. Iar ca
drept rasplata, ii rAdea dragalas, cu gurita
cu doi dintisori, si se casnea lucru mare sa-i
strice cravata...
Pe fetita n'a mai vazut-o de sapte luni...
Trecea cu bona spre Cismigiu...
Pe blietas, pe Nicusor, 1-a zarit cu doui
saptamAni in urma, juandu-se cu un caru-
cior, in curte. Trecuse inteadins pe la poarta
fostei sale locuinte, ca sa-si vada copiii...
Macar de departe... La trimis atunci o saru-
tare baietasului si si-a sters o lacrima de pa-
rinte nefericit...
Ii saruta si acuma pe amAndoi, in inchi-
puire, dar o lacrima nu gasi pentru ei. Erau
rezervate pentru viitoarele lui necazuri.
Cu nervii vrasuliti, cu dureri in tigva ca-
pului, incapabil sA mai innoade un &And, sa
mai urmareasca o idee, mAngAe piciorusele
bgetasului ce se pregatea sa a.doarm5 si-si
las5. si el capul inteun colt, ne mai dqrind
alta fericire pamAnteasc5. deck un somn iz-
bavitor...
www.dacoromanica.ro
III
/4ezat la fereastra cafenelei Coroana",

Radu $oiman incerci. 81 faci trei lucruri
deodatá : si se rázboiasci cu somnul, sa-i
bea cafeaua cu lapte i sl ghiceasci pe si-
soaice dupi picioare. Are convingerea fermi
ca." tot ce nu e rominca. O. unguroaici, bine-
inteles in tinutul de peste munti, nu pc' sedi
picioare demne de gustul unui birbat cu
oarecare pretentii.
Nu izbutete Ina. nici cu somnul si se
lupte cu §anse de biruinti, nici cafeaua s'o
bea in tihni, nici picioarele treci.toarelor ma-
tinale sä le deosebeasca dup5. nationalitate.
A dormit din Chitila §i. pana. la Dirste.
unde 1-a deteptat conductorul.
S'a coborit deci, la Brawv, cascat i im-
bufnat, ca omul cu somnul neisprivit.
Fiind ceasul 5, ar fi putut sä-i continue
visurile la un hotel. Dar nu s'a inclurat s5.
www.dacoromanica.ro
68 DAMIAN STANOIU
cheltuiasa pe un lucru care nu se cheama.

transept, ruletl sau braziliara. Capitalul tre-
buia legumit la ultima expresie.
A intins-o bleg si cascând spre centru, cu
speranta cá. mersul pe picioare si aerul rece
Ii vor goni somnul si-i vor pune putina or-
dine In cap.
Facea pentru Intâia oara o preumblare pe
strAzile Brasovului.
A vazut tribunalul la stânga, posta la
dreapta, i socotind precum ca a fácut de-
stula. cunostintl cu orasul, a intrat la Co-
roana". Cu regretul manifestat vocal si prin
gesturi, ca. nu zareste prin apropiere un lo-
cal mai mic i deci mai ieftin.
A cerut o cafea turceascd, mic., pentru a
consurna ceva i pentru a stávili navala som-
nului. Ca dupa. doua. minute sa verse bung--
tate de cafea, crezAnd, In vis bineinteles, cfi.
arunca. o oala in capul propriefaresei.
S'a bucurat de Intamplare, caci cafeaua
vársatà. InseamnA luare de bath, si s'a lasat
somnului. Dela 6, cand a intrat In cafenea,
si pang la 9 cand s'a lovit cu capul de coltul
ferestrei, a atipit i s'a desteptat aproape la
fiecare cinci minute.
www.dacoromanica.ro
BUCURE§TI - ,pNAIA 69
S'a bucurat insa si de lovitura. Nu fiindca

simte o voluptate deosebita sa-si faca cucue
in cap, ci pentru faptul de remarcat ca ar fi
putut sa. se loveasca mai rail. Cu fruntea
de masa de piaträ sau cu tampla acolo
unde si-a izbit ceafa. Ceea ce Inseamna cá
putin noroc tot mai are si el pe asta lume.
0 cafea cu lapte. Simpla. Fara unt
si Lira fri§ca..
Iatä-1 acum, mereu cu Morfeu in brate, a
varsat si o parte din cafeaua cu lapte. Si
Inca pe pantaloni. Deci a treia bucurie In
decurs de trei ceasuri. $i aceasta a treia
bucurie venea din faptul ca nu ceruse
friscä. si unt. Incat, pantalonii, singurii pe
lume, si cu destule pete, scapasera de o noua
dovada de necuratire.
Prin urmare, ziva aceasta a inceput cum nu
se poate mai bine. Numai semne de bani
de noroc.
Dandu-si seama ca nu poate scapa usor de
poticnelile somnului, purcese din nou pe stra-
zile Brasovului, fericit ca.' a scapat de razboiul
gandurilor. Din lupta teribila de ieri, a
Invins, pe neobservate, chemarea cazinoului.
Nici nu se putea altfel. Dupa atatea calcule
www.dacoromanica.ro
70 DAMIAN STANOIU
§i preparative pentru lovitura de gratie si de

pricopseala, numai un fricos din cale afar%
ar mai da inapoi.
Hm I Se mira singur ca a fost posibill o
astfel de lupta cu sine cand decizia era luata
dupa multi si inteleapta chibzuire.
Isi cocota privirea pe marea si vechea bise-
rica saseasca, flea sa se mire, asa ca in fats
unui monument istoric, de proportii neobisnuite
pe meleagurile rominesti, si far& sa-si puna
vreo intrebare.
Se abatu prin piatä si nu remarca. altceva
mai de seam& decat opincile tarancilor si
multimea cartofilor.
Se urca mai sus si-si facu o cruce in fata
bisericii Sf. Nicolae. Nu ca avea o evlavie
deosebita pentru mitropolitul dela Mira
Lichiei, ci pentru faptul demn de tinut in
seama ea. se simtea deodata roman si ortodox.
$i cartoforii, de obiceiu, nu prea fac mult
caz de aceste doua calitati. Toata fiinta lor
e acaparata de mirajul foitelor si al ruletei.
Clubul si cazinoul sunt templele lor de ruga-
ciune, crupierii sunt preotii care oficiaza,
iar rosu si negru culorile drapelului pe
care il slujesc gi in care cred.
www.dacoromanica.ro
Radu $oiman se bucura ca de o senzatie

noul. Nu mai intrase Inteo biserica de
aproape cinci ani de zile. $i nu-si mai facuse
cruce In calitate de cre§tin tot cam de atata
vreme. Se mai Inchinase el, nici vorba, dar
nu cu evlavia credintei, ci cu disperarea vi-
ciosului. $i nu lui Dumnezeu sau vreunui
slant anume, ci a§a In necunoscut, fiindu-i
indiferent daca-i va ajuta Hristos sau Sca-
raoschi.
Deci a cincia bucurie !
Si apoi Indata a §asea. Aceasta cu regretul
c. n'o remarcase imediat. Vazuse pridvorul
bisericii Inainte de a zari turlele, i acest
fapt cu totul fara vreo importanta pentru
altii, In capul plin de superstitii al lui $oiman
Inseamna... izbanda
Admirabil Inceput de zi! izbucni el
podidit de atatea semne bune. $i fara. sa
tina seama ca-1 poate auzi i chiar contrazice
cineva. Fiindca numai admirabil" nu era
Inceputul zilei. Niciun pic de soare, vazdu
hul tot colcaind de nori, i o ploaie marunta,
nu rece, se cernea de sus, avand toate §ansele
sa ia proportii.
Dar ce-1 intereseaza pe eroul nostru soarele
www.dacoromanica.ro
'72 DAMIAN STAN OIU
si ploaia ? Destul ca. s'a värsat cafeaua, cä

nu sia spart capul, ca a vAzut turlele bise-
sericii In urma pridvorului, etc. Poate sl
plouA, poate S. si ningl, sl se cutremure
pamântul, sä se ciocneasca. trenurile, numai
_
el sa.' aibA iiarte de semne bune". Incura-

jatoare. SA s tie ca porneste ultima bAtAlie
lmpotriva gangsterilor din Sinaia", sub au-
spicii cat mai promitAtoare.
Toate bune, dar nu e multumit de hArnicia
ceasornicului.
5i-a ales, pentru a pleca la Sinaia, rapidul
Ardeal", cu plecarea din Brasov la 3.28. $i
acum abia este zece Qi jumAtate.
Ce sa. facA panl la plecarea trenului ?
Daca se IntamplA ca In acest interval de
timp sA Intalneasca si semne rele ?
Unde sa se ascundA ?
Incotro si priveasci ?
Se burzului o leacI Impotriva atator su-
perstitii care-i chinuesc sufletul mai mult
chiar decat nenorocul, Qi continua'. sa. urce.
Un autobus astepta musterii pentru Poiana.
.Isi facu repede o socotea/A, cu ajutorul soferu-
lui, si gAsi ca. o plimbare panA la locul favorit al
brasovenilor i-ar procura si plAcere, i-ar alunga
www.dacoromanica.ro
BUCURESTI - SINAIA 73.
plictiseala celor cinci ceasuri cate mai

avea pang la tren. i cu puting. cheltniala.
In ultima clipl insg. renunta. Se temea de
vreo intamplare care sa-i anuleze toate cele
cinci bucurii inregistrate pang in ceasul de fata.
Cercet a. liceul romanesc, cu numele mitro-
politului $aguna, unde gi-au format invata-
tura gi educatia cea mai mare parte din con-
ducgtorii de pang ieri ai Ardealului, i ncerca
st-si reconstitue in minte diverse perioade
mai insemnate din istoria rornânilor de peste
munti. Dar nu izbuti. Ce important& are
trecutul cu toate cate se leaga de el, pe
Ling& prezentul plin de promisiunile tuturor
paradisurilor de pe glob ? Ce inseamng po-
vestea celor trecute, chiar dacg. infatigeaza
cele bune i cele rele ale neamului din care
face parte, pe langg. importanta planului"
care 11 va face milionar i deci stapan necon-
testat al bungtatilor pamantegti ?
Ii duse mama instantaneu la buzunar, si
dupg. ce se convinse c5. cheia viitorului säu
imediat se pastreaza bine, se imbujorä de
fericire i rg,se in fata unei javre de catel
care Ii lua aere de gardian.
Dar ce te faci cu timpul pan g. la tren ?
www.dacoromanica.ro
74 DAMIAN STANOIU
De data aceasta gAsi solutia fArg. multA za-

bavA. $i incA o solutie cum nu se poate
mai fericita., in situatia lui de pribeag al
soartei.
SA facl o baie ! O baie in toatA puterea
cuvantului."
ZArise scris pe casa scundA de MITA liceu,
el acolo se aflA o baie publicA. $i el nu
mai fAcuse o baie in toatA puterea cuvAn-
tului" de aproape un an de zile... Se
spAla rareori in lighean, cu pripeala omu-
lui necAjit c.a. trebue sa ail:4 si astfel de
preocupAri.
Acasa n'avea baie. Iar in oras nu se putea
duce, cu toatA dorinta arzAndl pe care o
avea uneori pentru o inhalatie de abur uscat,
pentru un masaj si pentru o rIcoreall inteun
bazin cu apA rece.
N'avea cu ce sl-si permitA un asemenea
lux".
De aproape doi ani nu mai cunoscuse douA
zile consecutive cu bani in buzunar.
Cum incasa de undeva, fugea la club, cu
graba celui care nu vrea sl-i scape un chi-
lipir din mama.
www.dacoromanica.ro
$i mereu amana ziva fericita and sa Log

o 'bale in toata puterea cuvantului". Cum
tot a§a amana §i ziva in care sk mai ma-
nance odata fara sa consulte preturile i far&
s5.-§i socoteascg in prealabil marunti§ul din
buzunar.
E drept câ., dupg vinderea partii din viea
mo§tenita dela parinti, i§i atinsese al doilea
deziderat : mâncase de cateva ori pc saturate."
Dar nu In toate zilele. $i mai ales nu la
toate mesele. Era prea ocupat cu ruleta
ca sá. mai dea stomacului atentia cuvenitl,
Din care pricing, baie Inca nu ajunsese sa
faca. Se inapoia din. Sinaia la miezul noptii,
sau in zori, dormea pang la 1, apoi pleca in
grab& cu rapidul, principala-i grijä fiind sa
nu scape trenul. N'ar fi putut concepe o
nenorocire mai teribilg deck o zi fara ruleta.
Sau o carabgnire cgtre Sinaia cu personalul
de 15 §i doug minute.
Dupa cum prevazuse, nu i s'a intamplat

nici la baie ceva care sa-i prevesteasca o
nenorocire. Totul a mers dupg tipicul unei
zile bune.
Numai de mi-ar merge a§a pan& diseara,
www.dacoromanica.ro
76 DAMIAN STANOIU
si voiu insemna aceasta. zi intr'o eventuali

Carte de Aur, isi zise el gandind desigur la
punerea In executie a planului din buzunar.
Dar tot Ii mai amaneau dou5. ceasuri
pâná la tren. $i fiinda In timpul and
maseurul voinic si hallpanos la maini ii turtea
musculatura, revenise la ideea de totdeauna,
si pe care de altfel toti juatorii de ruletä o
socotesc minunata: si salvatoare, ca.' numai o
rabdare alugäreasca si o vointa. de otel II
poate duce cAtre limanul visat, auta. sá mai
faca. unele exercitii.
Hot Art mai intii sä tie ochii neclintiti, In
orologiul din turnul prima.riei, timp de cinci
minute. $i izbuti. Incerca apoi sa." dubleze
timpul, dar nu izbuti. Ceea ce Insemna c.i.
niciodatai nu e intelept si intinzi prea mult
coarda. Nici la discutie, nici la cearta", nici
in dragoste, nici la jocul de noroc.
Cobori mai la vale si când ajunse in fata
postei se hotári sá. stea cinci minute inteun
picior. $i nu izbuti. De unde concluzia ca
trebue sa." se fereascg de riscuri prea mari.
$i nelogice. In viata; ca si la joc.
Incera sá facá drumul la gar& pe picioare,
all sa-si fixeze un minimum sau un maxi-
www.dacoromanica.ro
mum de timp. $i izbuti. Ceea ce insemna

ca. numai prin indelungá rabdare se pot rea-
liza lucruri mari in viata. De ce sa. zici:
intr'o jumatate de ceas sa fiu la gara? Caci,
silit sa te tii de cuvant i astfel sa treci in
proprii tai ochi ca om de vointa, risti sä. te
impiedeci de o piatra, sá te calce un automo-
bil, si in loc sa. ajungi la gara sau in pun-
ctul pe care ti. 1-ai propus, te pomenesti pe
patul unui spital. In vreme ce, lasand picioa-
rele sa se miste in voie i ochii sa. cerceteze din
timp terenul pe care urmeaza sa calci, ajungi
la sigur. Mai tarziu, dar ajungi. Vorba ceea :
cu rabdarea treci marea. Si mai bine mai
tarziu cleat niciodata.
Intra in restaurantul garii si se post& in
fata unei bucati de placinta, hotárit sa. nu-si
ridice ochii de pe ea atat timp cat i-ar fi
necesar s'o manince. $i nici sa raspunda la
solicitarile chelnerului. Ideea se dovedi Insa
puerila deoarece, fiind mare amator de pla-
cinta, o inghiti dintr'o singurâ inchipuita.
deschidere de gura.
De aici trase invätätura cá, oricata. rab
dare si vointa ai avea, e imprudent sa faci
uz de aceste minunate calitati la tot pasol gi
www.dacoromanica.ro
78 DAMIAN STANOIU
pentru orice lucru. Raportata la jocurile de

noroc, aceastâ. InvAtaturA s'ar aplica astfel :
nu-ti pune rabdarea §i vointa la Incercare,
pontând de pildi cAte un rol pe §anse simple,
atunci and ti-e buzunarul doldora de bani,
cáci n'ai 81 izbute§ti.
Ceasul 3 fix. Adia. 15.
Rama% la tren mai sunt dougzeci §i opt de
minute.
Sätul oarecum de atitea exercitii §i con-
cluzii, vru sl se a§eze la o masa'. i 85. bea o
cafea turceascá. Trecea §i restul de timp,
impa'ca §i privirile intrebätoare i aproape
certárete ale personalului din restaurant. Dar
nici la mas5. nu se a§ez5., nici cafea nu po-
runci. Facu uz de vointâ §i izbuti si iasa
pe peron, cu toate ca., inteadevar, ar fi avut
poftg. stra§nical sä bea o turceascl.
Concluzie : privete-ti interesul numai cu
ochii ad proprii ; ascultá de glasul inimii sau
al stornacului numai prin prisma interesului
imediat i practic ; nu tine seamä de ceea ce
gAndesc sau vorbesc altii.
Raportatl la masa verde : nu juca numai
pentru motivul ca-ti mai thmane timp pan&
la cin5. sau pang la tren; nu tine seamg de
www.dacoromanica.ro
BUCURESTI - SINAIA '79
fata tristä a celor ce patroneazä jocurile,

chiar daa ar fi s. le iei i cámaga de pe ei.
In tot cazul, nu egti obligat numaidecat s.
joci, fiindca ai intrat in cazinou. Ci numai
daca. ai dispozitie gi 51 0/0 sigurantá. de reu-
gitä.
Bun.
Masurã cu ochii distanta dintre el gi chio-
gcul de ziare de pe peron, gi o socoti ca la
gaisprezece pagi.
Dacä sunt mai multi, igi zise el, inseamna
ca am sa joc prea putin prudent. Daca sunt
mai putini, inseamna cä am sá. joc prea pru-
dent. Prin urmare tot ala.turi de plan. Tar
dacS. sunt exact gaisprezece, pot spera suta.
in sula ca." pa& voiu tine de indicatiile pla-
nului, ca marinarul de busoll gi ca ogarul
de urma vanatului.
Ca sa fie mai sigur ca va mAsura lará.
partinire, porni in pas german. Cu pieptul
umflat, cu gâtul teapan, cu mainile increme-
nite vertical gi cu incheieturile genunchilor
puse la grea incercare.
Eins, zwei, drei, vier, Rid, sechs, sieben...
zehn... zwölf...
Când observa. a a gregit numarul se opri
www.dacoromanica.ro
8o DAMIAN STANOIU
pe loc. $i se bucurá foarte. Un jucator

serios nu trebue sa faca niciodata astfel de
pariuri cu sine insu$i. Ochiul nu e instru-
ment de masurat distantele, cu precizie, $i
deci nu e prudent sa-ti legi soarta de lucruri
copilare$ti. Iti creezi singur o stare psiho-
logic& daunätoare la masa de joc.
Absorbit numai de ceea ce 11 privea pe el,
nici nu 1345. de seaml za.mbetele ciudate ale
celor ce-1 vazusera masurând astfel peronul
$i nici n'auzi rAsul prostesc al celor doi ha-
mali dela ie$ire.
In definitiv, lumea poate sa se mire, poate
sâ. $i vada, pe el nu-I priveste. El urmare$te
un scop i deci se crede liber sa faca expe-
riente, sa-si Incerce armatura sufleteasca, far&
55.-i pese de parerile $i de atitudinile marto-
rilor intamplatori.
Mereu obsedat si torturat de fel de fel

de superstitii, se urea In ultimul vagon
pentru a lua trenul dela un capat $i deci a
uu fi silit sa se intoarca pe uncle a mai tre-
cut odata.
Pa$i prin vagoanele de clasa a III-a, foarte
incet i foarte atent, cu ochii lacomi dupa o
www.dacoromanica.ro
pereche de museiti unguresti. Dar in zadar.

Unguri erau. destui in tren, dar niciunul
n'avea mustAti de talia celor care aduceau
noroc lui Radu $oiman.
Nesansa il derutA oarecum. Clci niciodatä,
de and a pAsit pentru prima oarA in cazi-
noul din Sinaia, n'a vAzut o pereche de mu-
stAti cu vArful atingAnd perciunii si sa. nu-i
mearga bine. Se mAngAie insl cu ideea a nu
toate pot sä-ti iasä dupl cum nAdajduesti. La
urma urmei, a avut destule semne bune" ca
sa se neajeasa pentru lipsa unei perechi
de mustAti. Mai ales a n'ar fi de mirare
sA le gAseasca. de-a-gata in cazinou.
Mai are $oiman si. altä meteahnl, ca sa
zicem asa. Fie ca. merge sa% joace, fie ca. se
gAseste in sala de jocuri, se simte foarte
incurajat and vede in preajm5.4 figuri sim-
patice. DimpotrivA: se crede deja baut de
soartA. in clipa and o cucoana. diforma. sau
un domn care mustAceste se aseath in veci-
natatea lui. Inat se temea foarte sa. nu-i
strice cheful vreo sasoaicä dublA sau tripla,
ori vreun bArbat cu monoclu si cu mAinile
in buzunarele dela vesta..
Pentru a evita o surprizA, renuntA sA mai
6
www.dacoromanica.ro
82 DAMIAN STANOIU
caute mustati, renunta. si la locul indicat in

tiket, si trecu pe culoarele vagoanelor de
clasa La si a II-a, fara. sa priveascá in dreapta
sau in stanga. In restaurant era liber säii
aleaga locul si, pana la un punct, si vecinii.
Dar parca omul e Dumnezeu ca sa prevada
tot si sa evite tot ? Cum deschise usa vago-
nului restaurant, 11 izbi mai intai un miros
greu de ceapa arsa, parfum cu totul neplacut
nasului domniei-sale, si apoi mustata pe oala
a bucatarului. Semne incontestabile de ener-
vare si apoi de moliciune.
Parca nu stie el ce i s'a mai Intamplat de
atatea ori, din cauza mirosului de ceapa
prajita si a mustatilor bleojdite pe gura. ?
Inauntru. cateva figuri foarte cunoscute,
dela mesele de ruleta.
Domnul acela care ocupa &ma' scaune
langä usa din mijloc, cu pantecele cat un
burdihan de bivol, cu obrajii prelungiti Rana
la umar, cu cap de mongol si cu ochi foarte
cumsecade, joaca la mese de o suta, de pre-
dilectie intr'un colt, ingalbenindu-se cand
castiga si rosindu-se and pierde. Ca si &and
banul castigat la ruleta 1-ar duce de-a-dreptul
la cella, iar cel pe care II pierde e scos din
www.dacoromanica.ro
punga straiva. Câncl pleaca. bila din mama

crupierului, aspirá bide lung, pang. i se umfla
burta Inca pe sfert, iar dupg. ce cade bila -
Ii goleste plamanii ca un foale apasat de o
mare greutate, scotand sunete de satisfactie
sau de nemultumire, din gatlej.
Costelivul de vis-a-vis, se aseaza intot-
deauna la masa de joc, aprovizionat cu
bomboane. Dupa. cum altii se aseaza apro-
vizionati cu tigari i cu chibrite. Incepe cu
manque duzina a treia, continua. cu passe
duzina tntaia, i panä la urnia. se curata
pe culori. Joaca. retinut, mestecandu-si bom-
boana, si nu se impresioneaza nici and
pierde, nici cand castiga. Dupa. ce s'a curatat,
se ridica imediat, ca un gentleman ce nu
vrea sa ocupe locul doamnei ce asteapta. In
picioare, Ii vara mainile In buzunarele pan-
talonilor si se distreaza privind.
Fericit om exclama Radu, asa cum mai
facuse de atatea orL Cateodata. Inciudat ca.
nu e In stare sa-1 imite macar cat de cat.
Doamna cu jerseul in culori maghiare, are
prostul obiceiu ca indata ce se aseaza la o
masa. de ruleta sau de baccara, sa-si lege
poseta de curea, cu un lantisor, iar porto-
www.dacoromanica.ro
84 ,DAMIAN STANOW
felul cu ma.runti sad lege de pogeta, cu un

alt lantigor. Parc5, ar fi In pldure sau inteo
cash de hoti. In schimb, e aa de putin
atenta. la joc, ca. uit 5. adesea uncle a mizat ;
gi aga de timida, c, atunci cand mai joaca
cineva cu fise de acee,* culoare, nu ras-
punde la Intrebarea crupierului decAt dupã
ce s'a Incredintat ca. nu se mai poate ivi
nicio contestatie.
Spre deosebire de individa" din oglinda,
de acee* natie, care obinuit ia fise de
aceeagi culoare cu un domn care umple
jumaate din numere, pune una de un pol pe
un cal sau Inteun careu, daca pune, ca dupa,
ca.derea bilei, s5. pretinda. un c4tig ce nu-i
apartine. Si adesea sa.-1 i incaseze. Cáci
domnul, dup a. ce a protestat timid, vocal sau
numai din privire, renunta. la o disputä
public& cu o doamna. careli sustine drep-
turile" cu toatá convingerea. Ii Inchipue,
Rama la urma, cã poate el e uitucul, sau ca
nici ea nu e de rea credinta., i se resemneaza..
Bineinteles, fiind cunoscuta. de crupieri
de majoritatea jucatorilor, igi cauta. fraerii
printre debutanti §i printre cei care intra. in
cazinou la Pa*i i la Cra.ciun.
www.dacoromanica.ro
Radu Soina4n, obisnuit cu tot felul de

indivizi, caci In lumea care frecventeaza.
jocurile de noroc se strecoarä destuli ne-
ghina i plevusca, Ii contempla o clip&
ceafa plini i umerii bine asezati la locul
lor, apoi capul oval si sprincenele adorabile,
desi nefácute", i vru sä se mire ci intr'o
femeie care nu e urâtá, 1i fac loc näravuri
care nu sunt frumoase. Dar nu se mirl.
Numai un copil sau un nedus de acasi, se
mai poate mira de atitea cite se yid si cite
se aud.
Doamna, la inceput contrariati cä un
nenorocit de chibit care Ii lasä In cazinou
polul destinat tigarilor sau unei ciorbe de-
vaci, stirue atita cu privirea asupra buna-
titii de ceafi cu care se fileste, i pe drept
cuvint, cind observi cl timul buhav la fati
5i prost Imbricat fumeazi Bucuresti" cu
carton, si Ii soarbe cafeaua In restaurantul
rapidului, bánui ci a dat vreun chilipir peste
el, si Ii schimbl brusc atitudinea. 11 saluta.
in oglindi, caci era cu spatele catre el, si-i
aräti doi ochi ca doi asi de pica', dar 5i
doui. siruri de dinti pe care ar face mai
bine sa-i tie ascunsi.
www.dacoromanica.ro
86 DAMIAN STANOIU
Mágu lit o clipa, Soiman ii nispunse printr'o

usoarä si semnificativá umflare a narilor, ca
imediat sá se incrunte si sa.'-i arate dusmanie.
0 astfel de femeie nu poate zâmbi cleat
fals, nu poate privi cleat viclean, nu poate
gandi dec5 t dräceste. Treaba ei, dar nu de
astfel de tertipuri" are el acum trebuintl.
Ci de sentimente sincer prietenesti, ea si
norocul sa-i zambeasca sincer si sa-1 ajute ca
un prieten...
Enervat ca' nu se poate abtine sa. amestece
toate lucrurile in ciorba lui si deci sa-si puná.
singur obstacole de tot felul in planurile-i
marete, Radu flcu o miscare dusmAnoasä cu
mina si da.'du jos solnita cu sare, un pahar
de apa:, o sada'. cu borviz si un boranel cu
dulceata.. In rasul stacojiu si rázbunátor al
femeii ofensate.
Plati paguba, bine inteles, depásind enorm
suma pe care si-o destinase pentru cheltuialS.
pani la Sinaia. De s'ar fi vArsat macar
cafeaua ! Ar fi avut inca. un semn de cgstig.
Dar s'a vársat sarea si s'au spart sticle,
ceea ce inseamng dezastru. Ar putea sä jure
in patruzeci de biserici. Parc& n'a mai
paltit-o el de atatea ori ?
www.dacoromanica.ro
Blestemá ceasul când a intrat pe u*a restau-

rantului, ii sudui i capul buimacit de atatea
superstitii, unele mai copilgreti i mai
absurde cleat altele, §i raisturna ceaca de
cafea. Poate va gäsi in fundul ei micar un
pic de incurajare.
Intr'adevá.r, semnele formate in fundul
cetii, dupal scurgerea drojdiei de cafea, pre-
vesteau bani. Chiar foarte multi bani. Dar
ce s'a insemne liniuta aceea groasa. §i cele
doul puncte izolate, de langl ea ? Parcã
ar fi nasul domnului Penchas i ochii de
bufnita. ai domnului Samuel...
RAse de asenignare. Un Hs strivit de ura
acurnulata in patru ani de zile, i de dorinta
rázbunarii.
Ce fericire mai mare ar putea sa. existe
pentru un mizerabil al jocurilor de noroc,
cleat aceea de a-i vedea pe cei doi faimo§i
negustori de vicii neavand cu ce sa.-§i pla.-
teascA. lustruitul ghetelor §i cafeaua de toate
zilele ?
Radu *oiman scoase un oftat prelungit, la
adresa tuturor PenchaWor i Samuelilor care
speculeaza: naivitatea omeneascä, apoi nä-
dAjdui intr'un Dumnezeu care pedepse§te
www.dacoromanica.ro
88 DAMIAN STANOIU
inainte de judecata fAgAduitA de sfintii evan-

gheli#i. $i care iart5. i curmA rAtAcirea
omului cAzut la inchinarea idolilor numiti:
Transept, RuletA, BrazilianA, Baccark, etc.
Mai examinä odatA semnele din ceascä si
nu se mai indoi catusi de putin ca. arata.
bani. Foarte multi bani. Un munte de bani.
Acum nu e sigur dacA aceti bani are
sA-i ia sau sl-i dea. AmAnunt foarte im,
portant.
Cum insA e hotArit s5. joace dupal plan -.-
numai dupa plan conveni in cele din urm5.
cl semnul din cea§c5. se refer5. la banii pe
care o sl-i vada rulAnd in cazino.
Dar ce sA fie cu liniuta *i cu cele douA.
puncte de langA bath?
eine dracu ii mai bagl in cap cA ar putea
fi nasul i ochii celor doi patroni ai jocurilor ?
Ce cautA nasul lui Penchas i ochii lui
Samuel in cea§ca din care a Mut el cafeaua ?
$i Inca Ling& pata care inseamna. bani ?
Inseamnl ca domnii concesionari i§i
supravegheaza comoara, ghici el in cele
din urmA ca sA scape de o noul §i teribilA
obsesie.
$i aprinzAnd a zecea tigarA trecu pe
www.dacoromanica.ro
BUCURE SINAIA 89,
culoarul vagonului de a II-a, de MI:TA re-

staurant.
Deschise o fereastrA ca sa-si umple p15.-
mânii de aer curat. Dar fu izbit tn obraz
de un vânt puternic i umed.
Vremea e inchisa afarA. Mai inchisI chiar
cleat propriul sAu suflet.
De ce nu e soare ? Ar zAri crestele mun-
tilor, lume veselA, cer albastru. Si s'ar
molipsi §i el de veselia naturii §i a oame-
nilor.
Dar ce legAturA e intre vremea de afar& $i
aspiratiile lui actuale ?
Ce impiedecA vAntul, norii i burnita, sa-si
execute intocmai planul la care a lucrat
o noapte intreagA ?
In definitiv, ce dracu are de-i creeazA
intr'una tot felul de ganduri §i de obstacole ?
Trenul pleaca din Azuga.
ConsultA ceasul : peste douAzeci de minute
va fi in Sinaia... AdicA in garA... Apoi va
urca treptele... Ba nu : va merge pe §osea...
t mai ocol dar i§i crutA inima...
Ce-ar fi daca. nu s'ar mai cobori la Sinaia ?..
I5i mucá ambele buze, pe rand, i scoase
capul pe fereastrA. SA-1 batA vantul, sA-1
www.dacoromanica.ro
90 DAMIAN STANOIU
ude ploaia $i sa. mai potoleasa morisca

din el.
Trenul s'a oprit la Busteni...
Trenul pleacg din Bu$teni... Haida. haida,
buf, buf, pana. va ajunge la Sinaia... Irk maxi-
mum zece minute e la Sinaia...
Radu Soiman are senzatia cl se gaseste pe
parapetul care desparte douá prapästii teri-
bile... Si ca. Inteuna din ele tot va cädea...
Isi duce mama, involuntar, la buzunarul cu
portmoneul...
I$i joace: ultima raiz& pe acest täram...
Ii tremura mâinile si-i batae capul... ii
tremura. inima In el...
Are circa nolasprezece mii de lei... Cu
banii acestia ar putea s. incerce ceva... Dar
ce anume ? Ei, iaca Intrebare ! Un bärbat de
treizeci si ease de ani, ar gäsi el ce sà In-
cerce. Mai ales cand dispune de nouasprezece
mii de lei!
Dar cum rärname cu planul" ? Cu milioa-
nele cAstigate la ruletá si cu ra'zbunarea
celor patru ani de adevArat martiriu ?
Dar dacä se duce dracului planul ?...
Cobort In gara Sinaia cu capul buimac ei
cu picioarele altuia.
www.dacoromanica.ro
Unde e entuziasmul si optimismul de alta-

data ? Cand venea in Sinaia nu cu noua-
sprezece mii, ci cu una sau doua, da navall
pe usa vagonului si urca sirul de trepte cu
usurinta unui fla'calas de doisprezece ani.
Era asa de sigur de castig, de o lovitura",
ca nimeni si nimic n'ar fi putut sa-i indoaie
speranta, vesnica speranta a jucatorului
patimas.
...Dar tot asa de sigur era ca, in caz con-
trariu, nu va urma gestul suprem. Prevedea
el ca de moarte natural& n'o sa prea moara.,
dar nu sosise inca timpul. Mai avea o lef-
soara, mai cite un mic ajutor de pe la fostii
colegi de scoala. si prieteni. Iar in ultima
analiza, ii rämanea viea parinteasca... De
care, totusi, dorea din adancul sufletului sa.
nu se atinga.
Ce-i mai ramâne acum daca pierde? Pro-
babil spanzuratoarea. Si sigur sinuciderea
inteun fel sau in altul.
In apropierea treptelor, simti ca. incepe
sa-i circule prin vine o leaca de optimism.
Dar nu ureä pe trepte. Ocoli pe alee.
In fata hotelului Caraiman" se opri locului
sa mai reflecteze". Dar ce 81 mai reflecteze ?
www.dacoromanica.ro
92 DAMIAN STANOIU
Ar mai fi timp sa. se rasgandeascA. N'are

cleat sA coboare inapoi la garb*. O. sä se urce
in primul tren care trece spre Bucure§ti.
Sau dela Bucure§ti. Ii e tot una. Numai sA.
plece din Sinaia.
Se hotari pentru cazinou... Cu un singur
regret: cl are la el toti banii. Putea sA in-
cerce cu douA sau cu cinci mii de lei...
Dar ce te faci cu planul? ToatA economia
lui se bazeath pe capitalul initial de dou5.-
zeci de mii de lei. Din care totu§i a sfete-
risit una.
Oftl §i se llsà. in voia soartei. DacA-i e
scris sá se sinucidA ce poate s. faca. el?
S. lupte contra destinului ?
Ar vrea sl punA undeva macar o suta de
lei, ca sá ail:a de cheltuialA, la un caz de
curatenie totalA. Are planul, e hotarit sl se
tina cu dintii de el §i de bath, dar para. nu
§tia el ce se alege de planuri §i de toate ju-
rAmintele, and incapi pe mana ruletei ?
ln aceastA groaznicA §i foarte posibill even-
tualitate, n'ar vrea sA. se spAnzure sau sA se
arunce sub rotile trenului, inainte de a sta
un ceas de vorba cu trecutul, intr'o car-
ciuml, la un pahar cu yin...
www.dacoromanica.ro
Simti o lacrimg Intre gene si o lasä sa. se

scurga. pe obraz.
Scoase o monedg. de dou5. sute cincizeci
de lei si vru s'o arunce In iarba.', la rádlcina
unui brad din parc. Dar aparitia providen-
tial5. a unui fost coleg de facultate, astlzi
avocat, om de familie i cu buna. stare, ii
opri gestul la jurnAtate.
Se privira. lung, cu simtiminte deosebite.
Incurcat i totodatä. fericit de Intilnire,
Radu Soiman fort& un ras de circumstantl,
apoi. scoase pachetul cu bancnote din port-
moneu §i-1 intinse fostului coleg si prieten,
dup5. cc retinu pentru sine douä de o mie
§i una de cinci sute.
Tine-i si nu ma, intreba nimic, 11 rugl el
abia stApamindu-si mâinile i capul sä nu-i
tremure prea tare. Sá nu mi-i inapoiezi de-
cat In usa trenului cu care voiu pleca din
Sinaia.
Fostul coleg i prieten Ii primi banii §i
rugámintea fir5. sä scoatl un cuvânt. Isi
dAdea seama ca Radu se afla. In marginea
pra.pastiei fa.ra. fund si nu stia ce atitudine
sä ia. Avea ins& posibilitatea vorbeasca.
la inapoierea banilor.
www.dacoromanica.ro
94 DAMIAN STANOIU
hi stranserá. mAinile ca pentru o despirtire

definitivä.. Radu apuc5. spre cazinou, fericit
ca o s5. piard5. numai trei mii de lei, ba inci
mai putin, iar fostul coleg i bun prieten 11
urmari cu privirea, compätimind cklerea atat
de neverosimila a unui om, al cgrui urcus
era atAt de frumos §i atat de solid asigurat.
www.dacoromanica.ro
IV
Cu toate emotiile prin care trecuse, Radu

Soiman infra. in cazinou Para. nicio teama.
Aga ca negustorul ce nu-gi vaxl tot capitalul
in afaceri, ci numai o mica. parte, Wand
grosul rezerva pentru caz de nereugita gi
deci pentru putinta unor noui combinatii.
$tie dinainte ca o sa piarda. Adica nu
stie sigur, dar are presimtiri. Presimtirile nu
se implinesc intotdeauna. In materie de joc,
mai ales, se intampla adesea contrariu de
ceea ce te agtepti. De ceea ce ai presimtit
ci o sa se intample.
Intri in club sau in cazinou sigur ca dai
lovitura", gi te cureti mai repede gi mai ugor
www.dacoromanica.ro
96 DAMIAN STANOIU
ca niciodata. DimpotrivA : pal§esti cu spe-

ranta lasaiä la intrare si te pomenesti
deodatä nalpa.dit de un noroc pe care nu stii
cum s5.-1 califici.
$i viceversa. Adic5. se implinesc de multe
on i presimtirile. Fie cä sunt albe, fie c5.
sunt negre.
Avu totusi täria rail la un bolnav de joc
sá nu dea busna la mese ci sl thmana, un
rástimp in consultare cu sine.
Isi aduse aminte ca, are in buzunar un plan,
un contract teribil incheiat cu Rabdarea si
cu Vointa, i pe care 41 poate pune in apli-
care cu insási suma din buzunar.
Dispune de lei dou5. mil opt sute.,
Bun.
$i-a propus pentru prima zi de joc o do-
'bndä de 10%, ceea ce ar insemna 85. reali-
zeze surna de doui sute optzeci de lei si s.
plece.
Va reveni maine si va lua 150/o.
Se va inapoia poimaine si va incasa 200/o.
In ziva a patra, deci dupá o bunal incer-
care si otelire a fortelor sufletesti de care
mai dispune, va putea s adauge capitalului
www.dacoromanica.ro
initial Inca sase mii de lei, si sa-i rämânit

zece mu de rezervä.
Sau sä nu mai adauge nimic. In loc sa. se
imboggeasca inteo luna, se va imbogati in
doll& Cine ii sileste sã se facal milionar cu
o luná mai de vreme ? Iar cei saisprezece mii
lei läsati in pastrare fostului coleg si prieten
vor constitui mereu o rezerva, pAna in ziva
and va fi in másurg. sad intrebuinteze de
pilda pentru un scop de binefacere.
Ar putea sa-i lase lui Nea Nae, cel cu fai-
mosul restaurant din fata Palasului, sau d-lui
Oprescu restauratorul din gara., amandoi
oameni de buná credinta., pentru ospatarea
nefericitilor care ies din cazinou curätati,
flamanzi i nebuni dup5. un fum de tutun...
Aprinse o tigare in cinstea calmului care
luase locul presimtirilor defetiste, si profita.
de starea sufleteascl admirabila. pentru a-si
tine urmatorul discurs :
Boule, dobitocule, idiotule, tampitule,
nenorocitule, ai as-Uzi ultimul prilej de a-ti
dovedi ci esti capabil de un efort care nu
inseamna. rasturnarea Bucegilor, nici intoar-
cerea rAului Prahova din mersul sg.0 la vale,
nicio luptä pe viata. i pe moarte cu Her-
cule sau cu Thezeu. Am zis.
7
www.dacoromanica.ro
98 DAMIAN STANOIU
Apoi, inchipuindu-se pe o tribunA sau pe

o catedrä, mai gasi in el 'Inca atata tárie de
a nu ceda apelurilor lansate de crupierii ce-
lor cincisprezece mese, si de a indemna si pu-
blicul din sal& "s5, se supung legilor pe care
si le fixase eL Bineinteles cä in taina., cu
incruntAri retinute si cu gesturi stalcite in
buzunarele pantalonilor.
Doamnelor si Domnilor ! Nu intrati in
cazinou cu ganduri de imbogatire rapidä.
Nu Va. incredeti prea mult in noroc si nu va.
lásati amagiti la chemärile gratioase ale ru-
letei. Ruleta, doamnelor si domnilor, fie-mi
ingAduit s'o spun, nu e ceea ce se vede, adicä.
o roata neinsufletitá, ci o curtezanä extrem
de rafinata si capricioasa care-si bate joc de
cei ce cred in curAtia si sinceritatea gratii-
lor ei.
Läsati la intrare ceea ce naivii si lenesii nu-
mesc noroc si nenoroc, si bizuiti-vá. pe for-
tele dumneavoastrá sufletesti. Profitati de
experienta de paná acum, a dumneavoastrâ.
si a altora de mai inainte, si cautati sa in-
fruntati cu izbandä capriciile ruletei si ran-
jetul de hiená al negustorilor de vicii.
www.dacoromanica.ro
I
Daca. intrati aci numai sá vä distrati, yeti

avea destule emotii privind la cei care vor
sá castige. Ginditi-vá c ati pltit intrarea
si ramâneti pang. la urmä simpli specta-
tori.
DacA, dimpotriva., intrati In cazinou cu
scopul sa. jucati si s. castigati, multumiti-va.
cu putin i plecati cu fruntea sus, spre In-
veninarea si turbarea celor ce vá. pandesc
buzunarele Mira sl-si \rare de-a-dreptul mama
In ele.
Nu jucati ,la noroc" I Pentru numele lui
Dumnezeu, renuntati odata. pentru tot-
deauna la astfel de abstractiuni. E vorba
de ban, de insusi nervul vietii, de existenta
si de situatia sociala a domniilor-voastre. Un
om in toate mintile, nu incearca s treaca
raul la un noroc", mai ales dacg nu-1 si-
leste nimeni dela spate, nici nu apucâ. sar-
pele de coada bizuit doar pe legile asa zi-
sului hazard.
Considerati chestiunea ca o afacere de co-
mert. $i cum nicio afacere comerciala. nu-ti
Inzeceste sau Insuteste capitalul intr'un
ceas, multumeste-te cu o rentabilitate care
sá nu depaseac a. un sferb al capitalului cu
www.dacoromanica.ro
100 DAMIAN STANOIU
care ai intrat aci, treci voios pe la cassa, iar

maine sa te reintorci cu aceeasi hotarire de
a rezista ispitei de rapida imbogatire.
Un castig prea mare, iti turbura dreapta
cumpanire. Caci maine nu te vei multumi
cu o sum& mai mica i vei risca ultimul
ban.
E o vorba foarte inteleaptä : Din cAstig
mic niciun negustor n'a dat faliment". Luati-o
drept lozinca in lupta voastra cu capriciile
ruletei i fiti siguri cá. yeti birui.
Am zis.
Multumit de cuvantare si mai ales de in-
cercarea izbutita la care 1i supusese pofta
ap riga de a da piept cu masa verde", se ra-
suci pe c5.lcaie, asa cá sa. mai zaboveasca Inca si
sa mai ia seama la lumea care infra i iese
inteo forfoteala de zile mari. La prima pri-
vire insa, dadu de ochii ironici i cobitori
ai domnului Samuel, privind printre urechile
exagerate ale domnului Penchas: Exact ca in
ceasca de cafea din vagonul restaurant.
Se invineti la fata si vorbaria din sala se
transform& in strigate de razboiu. Cand
vede pe acesti doi stapâni ai cazinoului, care,
In fond, ar putea sa fie oameni de treabá, 11
cuprinde furia taurului in fata petecului rosu.
www.dacoromanica.ro
Ii privi cu ferocitatea neputintei, si se bate-

peni Inc& mai mult in hotarirea pe care o luase.
Mai de preferat un lat de gat deck sa ajunga
in situatia de a mai cere un pol celor doi
ovrei, si sa. fie refuzat.
In planul din buzunar sta. salvarea. Si
putinta unei apropiate razbunari. Va fi in
stare sa-1 execute ? I se vor redeschide, mai
1 arg cleat inainte, toate portile raiului pa-
mantesc. Se va dovedi Inca odata nevol-
nic ? Va trece in lumea cealalta, ca unul ce
nu merita sa-si zica om i sa vietuiasca pe
pamant.
Pana. sa. ajunga insa la masa pe care isi
fixase ochii, isi aminti ca. are o rezerva de
de saisprezece mii de lei, cu care s'ar putea
apuca de o mica negustorie... De ce sa. treaca
pe lumea cealalta cand tot ar mai fi ceva
de facut i pe-aci ?
Lasitate sau spirit de conservare ? se
intreaba el cotrobaind prin buzun are dupa
o moneda de douazeci de lei. Dar nicio
astfel de moneda nu gasi, nici la intrebare
nu mai avu ragaz sa raspunda. Ajunsese in
capatul unei mese si bila scapase din mama
crupierului.
www.dacoromanica.ro
102 DAMIAN STANOIU
Ne mai find timp sA. schimbe si având

presimtirea ca. o sal iasa. prima duzinA, risca.
o moneclA de doul sute cincizeci. Fla sá
comitA cu asta o mare imprudentA. Avea
Inc& douA mii si aproape sase sute, In bu-
zunar.
Doi negru pair manque ! anuntA
crupierul, cu glas de zile mari, cä.ci suma
pontata pe acest numár atrAsese atentia tu-
turor iucltorilor si a spectatorilor din jurul
mesei.
Fericitul cAstigAtor, un domn de etate mij-
locie, cu chelie i cu ochelari, care avusese
inspiratia si curajul s1puna o bancnota. de o
ride pe 2, si alte cloud la primele patru si la
primele vase, incasa lei 33.600, isi lug si mi-
zele si dispAru, satisfAcut, In gloata.
Dar si Radu $oiman cAstigase. $i nu era
mai putin multumit. Dar nu si complet...
fericit. Ii propusese un cAstig de lei
doua. sute optzeci i luase dinteo lovitura
aproape Indoitul acestei sume. $i tocmai
acest fapt cA-i luase asa de repede, ti strica
din dreapta satisfactie. Un pasionat al jo-
curilor de noroc, pe lAnga. cAstig, ar mai
vrea omul sa. i joace. Ca si betivul, care
www.dacoromanica.ro
nu simte mare plgcere agAind un litru in

cinci minute. Satisfactia lui cea mare i-o
&à indelunga contemplare a lichidului din
carafl, gustul lui pe care vrea sa.-1 simta: pe
limbl, pe gâtlej, in stomac si, de s'ar putea,
chiar in ciubote. Sa asculte o muzicA, dacA.
e, s'a. spun a'. o gluma., daca se poate, A. simtá
cum se ameteste incet, cum dä la o parte
necazurile si säracia si cum prinde forte noui,
de a continua lupta cu dusmanii väzuti si
neva.zuti.
Inceara s5. se resemneze, ajutat de faptul
cä i se da.' duse o fisá de cinci sute de lei.
Ti-e mai lesne sá rezisti cand n'ai märunti§
in buzunare.
hi retrase si miza, contrar obiceiului lui
de totdeauna. Cáci un adevarat jucator, nu
retrage miza cu "care a castigat, decal in
cazul cand e grgbit sa. plece, and si-a im-
plinit suma la care s'a fixat dinainte, si
cand... pierderea acestei mize ar insemna mai
mult pentru buzunarul lui golit decal
o problematia repetare. Castigase lei douä
sute doulzeci in plus si n'avea deci niciun
motiv sA. riste mai departe moneda de doua."
sute cincizeci.
www.dacoromanica.ro
104 DAMIAN STANOIU
...Dar nici nu plecA. De altfel nu-I silea

nimeni sg plece. $i nici sl mai joace. CAnd
fAcuse planul Insg, §tiind din experientA ca.
apgrarea cea mai bung e sa ie§i din cazino,
prevgzuse §i acest foarte important amAnunt.
Dar care jucgtor, lAngg masa verde fiind,
1§i mai aminte§te de toate hotäririle luate
cu o zi sau cu un sfert de ceas mai inainte ?
Faceti jocurile. domnilor !
Invitatia crupierului, de altfel mecanicg §i
fArg convingere, 11 ispiti o dlipá., dar rezista.
Ceva mai mult : i§i aminti i de amAnuntul
ca.-i pusese lege sa plece indata. ce si-a rea-
lizat suma. Nu savAr§ea 1nsg chiar o crimg
dacA mai rAmAnea pAnA dupg cgderea bilei.
A§a de curiozitate, sa. vadg dacg iese tot
prima duzing.
Abia acum observg ca domnul cu ochelari
§i cu bung inspiratie i§i retrasese mizele.
Faptul 11 indigng la culme. Pentru ce sl-§i
retragg mizele ? Ce Insemneazg o eventualg
pagubg de trei mii de lei, dupA ce, ace§ti
trei mii de lei, ti-au umplut buzunarul
de jetoane ro§ii 1 Ce tAmpit de jucgtor o
mai fi Asta ? Niciun plan, niciun sistem, nicio
logica nu-ti porunce§te sa comiti 0 asemenea
www.dacoromanica.ro
BUCURETI - SINAIA los
gugumanie. Dacá se repeta. lovitura ? Nu-ti

vine 85. te strangi de gat 1 Nu meriti sa-ti
traga cineva o pereche de palme ? Nu ti-se
cuvine calificativul de idiot, de dobitoc, de
tampit, chiar claca ti-1 scuipa in obraz dom-
nul Penchas sau domnul Samuel ?
Privi cu prietenie la bietul 2, paräsit pe
nedrept, §i. avu o clip& gandul cre§tinesc sa-1
consoleze. Macar c'un pol. Dar astfel de ni-
micuri n'avea prin buzunare, dupa cum se §tie.
De schimbat nu vrea sa schimbe. Legea de
f ier ce §i-o pusese singur, Ii interzicea ase-
menea gesturi... sentimentale.
Pacat ! paru c5.-i zice 2, afectiv i sem-
n i ficativ.
Pacat ! Ii. raspunse §i Radu $oiman, prin
felul cum ridicase din umeri.
$i vru sa convinga pe altcineva sa. mizeze
pe 2. Ar putea sa. mai iasa odata. Aproape
sigur cá are sa. mai iasa. Cu certitudine a
lovitura se va repeta. Aproape matematic
se repeta atunci and tarnpiti ca acesta fac
imprudenta sa-§i retraga miza.
Dar nu indrazni. N'ai niciun drept sa te
amesteci in jocul altuia. Chiar daca ti-e prie-
ten sau frate. Il derutezi. Ii bagi ghina.
www.dacoromanica.ro
106 DAMIAN STANOIU
Asa se crede. $i asa o fi. lar la urma, dupa.'

ce se cur64ä., aruncä ngpasta pe tine, chiar
dacg e perfect convins ca. a jucat prost si ca
a sava.rsit imprudente.
Mirat si apoi indignat c. nimeni n'a re-
marcat greseala domnului cu ochelari, cu
toate ca sunt in jurul mesei cativa jucatori
cu rutina, scoase fisa de cinci sute cu gaud
s'o schimbe si s. mizeze el pe 2. Dar n'o
schimba. Stia ce pericol ?I paste si daci
se repeta. 2 si daca nu se repetä. Casti-
gaud Inca. odatä. depaseste prea mult pre-
vederile planului, si apoi cu siguranta. ca-si va
pierde capul. Iar dace: nu se repeta. 2, e de-
ajuns ca.' are maruntis in buzunar. Ii va fi
cu neputint5, sa se abtina.
Ba nu-i va fi deloc...
Va miza acum pe 2, iar dupg. lovitura, in-
diferent de rezultat, se va duce direct la
la cassg. $i apoi la aer curat.
Scoase din nou fisa si o mangale pe dunga
pe ambele fete. Privi cu teama. si cu
emotie la 2 si i-se }Dam cä aceasta. cifrh: e
mai mare cleat celelalte.. D privi mai cu
atentie i avu impresia ca e insufletitL.. S'a
ridicat de pe postav si-i face semne,. Ii im-
www.dacoromanica.ro
plorg. s. mizeze macar pe alaturi daca nu in

plin... Un cal, un careu, o transversall...
Radu oiman siniti ca se innabu0.. Deschise
gura 6 intinse fisa, dar tot n'o dete la schimb.
De patru ani de zile incearca sa-§i fixeze
un plafon la care sa se opreasca i mereu
s'a ambalat la joc i mereu s'a lefterit. Dar
acum trebue sa reziste. E ultima incercare.
Vari fisa in buzunar, dar n'avu aria sa plece.
Vrea sá vada dacá inteadevar bila va cadea
din nou pe 2. In définitiv nu-I costa nimic §i
Ii satisfacea o curiozitate foarte explicabila.
Mizati, domnil or ! pronuntl crupierul
formula ob4nuita, cu aceeai uscaciune in
glas §i in priviri. Omul 4i facea o datorie
pentru care era platit, §i, probabil, ii era la
fel de indiferent &c.a. mizeaza cineva sau
nu.
Mizati pe mine ! päru ca. striga i 2,
revoltat la culme ca. toata lumea II ocolete.
Mizati, nu fiti dobitoace. Nu exista nicio
ege care sa-mi interzica a mai ie§i odata.
Dimpotriva : exist& uHa k.are ne rázbuna im-
potriva nerecunoscatorilor de teapa domnului
cu ochelari.
Pune pe 2, indemna Soiman pe unul
www.dacoromanica.ro
io8 DAMIAN STANOIU
care nu se putea hotarl uncle sa mizeze. Ma,

ca sa scape el si sa castige cineva.
Omul ii privi peste umeri 5i-i replica
flea sa fie obligati:
De ce nu pontezi dumneata ?
Radu Soiman simti un val de singe fier-
binte navalind pe frunte $i In obraji. Vru
sa dea un ghiont dobitocului dar se multumi
sa-i adresese o Miura...tura de $atra. printre
dinti.
Dui:4 ce mai adresa celor de fata o noua.
invitatie, crupierul dete .1rumul bilei sa. alerge
pe roata colorata cu ro$u $i cu negru $i s5.7$i
aleaga. singura locul de aterizare.
Iese 2, anticipa $oiman, destul de tare,
ca sal aucla cel putin zece jucatori.
Nu cred, II contrazise unul care mizase
la celalalt capat al tabloului.
Iese 2 ! gemu din nou prietenul nostru,
gata sa. jure sau sa loveasca..
Nimic nu mai cade ! se auzi indata si
vocea indiferenta a crupierului.
Doi cu cai ! se repezi atunci $oiman,
aruncand totdeodata. fisa de cinci sute i ui-
and sa precizeze daca ponteaza cate-un pol
sau cate-o sutA. Desigur, intentia lui era
www.dacoromanica.ro
sa. riste cinci poli, dar cum slujitorii ruletei

nu sunt obligati sl ghiceascl intentiile jucl-
torilor, asezara fisa intreagg pe 2. $oiman
observá. la timp si vru sA-si spuna. gandul,
dar nu izbuti. I se opri vorba in gAtlej.
Privi ingrijorat la 2 si avu impresia ca si
numArul ii interzice sa-si micsoreze miza.
hi sterse fruntea cu batista si respith lung,
a resemnare. La urma urmei, pusese la bAtaie
cAstigul, iar nu din capital.
Dar cum rAmAne cu planul ? Ce s'alege
de experienta celor patru ani de continui
resemnAri" de aceastA naturá ?
Domnule crupier...
Doi negru pair manque ! fu
rAspunsul prompt si absent, al crupierului.
Extraordinar ! exclamA $oiman, tare,
dupA ce-si reveni dintr'o clipa de paralizie
generalg.
Mare dobitoc fusei cá. nu te-ascultai, -,-,
se tAngui omul pe care $oiman il indemnase
sA mizeze.
Nu stiu care din doi, rAnji Radu, nestiind
Inca daca. sä se bucure de pleascA sau sa re-
grete cA si-a cAlcat planul in asa hal.
IncasA zece mii si trei sute lei.
www.dacoromanica.ro
iio DAMIAN STANOIU
Ce s5. facä acum ? Sä se ducd la cassl pentru

a schimba fisele gi apoi sa. dea cu tifla dom-
nilor Littman, Samuel, Penchas, Bubi, etc.
gi sa plece. Ce lucru mai cuminte ar putea
sa.' faa ? Iar de maine Incolo, va urma In-
tocmai dupa plan. Mai ales ca. dispune acum
de capital suficient ca sa.' lase rezerva neatins'a.
Faceti jocurile, domnilor I
La invitatia crupierului, Radu thse in cerul
gurii. Nu mai pune niciun ban,
Dar ce-i de la.cut cu fisa de cinci sute care
a ra.mas pe 2 ? S'o lase acolo sau s'o ridice ?
Dacá. o ridicä, Igi calcá. una din legile cele
mai respectate ale jocului, fail sa. profite
prea mult materialicegte. Iar daca n'o ridica.
s'ar putea Intampla sa. mai Incaseze Inc&
zece mii trei sute, gi atunci adio cu toate
planurile...
Dar de ce adio" ? Dimpotriva : incepe
executarea planului cu capitalul fixat la in-
ceput : lei doulzeci mii. Iar rezerva rámâne
intactl.
Simte din nou invalmAgeall In cap gi re-
greta ca.. a fost aspru cu domnul care gi-a re-
tras miza dup5. acelagi 2. Fiecare om igi are
socotelile sau traznelile lui.
www.dacoromanica.ro
BUCURESTI - SINAIA III
Priveste lung la numarul care-i umpluse bu-
zunarul, ca si cand ar fi vrut sa-i ceara pa-
rerea. Dar numarul, redus acum la dimen-
siunile celorlalte; nu-i mai spune nimic. St&
resemnat sub povara fisei de cinci sute, doar
cu capul ramas afara, farä sá. mai dea vreun
semn de viata.
Nu mai iese, ghici Radu, cu toate ca.
sunt destul de frecvente cazurile cand bila
se incapataneaza sà cada de trei ori la rand
pe acelasi numar.
Cel mai bun lucru pe care putea sa-1 faca
acum, era sa lase fisa in plata Domnului si
sal plece...
Sau mai bine s'o ia... De ce sa arunce cinci-
sute de lei, cand afara. din cazinou valo-
reaza atat de mult ?
In definitiv, ar putea s'o lase si 85. mai astepte
§ilovitura urmatoare. Daca norocul Ii lo-
veste din nou, cu atat mai bine. Sunt asa
de rare cazurile cand dâ. busna, orbeste, peste
jucatorul care nu mai spera in astfel de minuni.
Dar ce e aia noroc" ? Nu convenise cu
sine, in scris i cu juramant, ca se va ,com-
porta negustoreste ?
Deschise gura sa-si ceara miza ; dar n'oceru.
www.dacoromanica.ro
112 DAMIAN STANOIU
Fäcu un pas s5. plece; dar nu plea.

Bila scalp& din nou pe circomferinta nume-
rotatä, inainte ca eroul nostru s5 fi luat o
hotarire.
Pentru a nu trece peste cele ingkluite, se
apropie de scumpul domniei-sale 2 si scoase
mama din buzunar ca sd-ei retragd insuei miza.
Dar in loc s5. execute porunca primita. dela
centru, mdna iesi la iveal. cu alte dou5. Else
de cke cinci sute pe care le install cu dela
sine putere la primele patru i la primele
ease. Apoi inchipuiti-v5. obrdznicie ! se
reintoarse in buzunar, mai lud Inca. o Lisa. de
valoarea celorlalte i o miza. pe duzina intlia...
Doi negru pair manque ! pro-
nunta. crupierul sentinta, in exclamatiile justi-
ficate ale juckorilor ei mai ales ale specta-
torilor. El insusi, adicä crupierul, evadat o
clipa. din nepasarea profesionala.
Radu Soiman e pe jumkate nduc. Poate
sa. fie un an si juma.tate, dacl nu doi, de cand
n'a mai avut astfel de sansa. la ruled. sau la
carti.
Incas& aproape doulzeci de mii de lei, cu
stAnglcia ei nesiguranta celui pricopsit cu
www.dacoromanica.ro
BUCURESTI - SINAIA u3
de-a-sila, si acum chiar nu stie ce sä mai fac5..
Simte cum i se nArue autoritatea asupra lui
tnsusi, cum mainile, picioarele, limba, nasul,
ochii, se declar5. independente si nu vor sä
mai asculte de posturile de comanda. ale si-
stemului nervos. Picioarele, In special, nu vor
cu niciun pret 81 se mai migte din loc. $i
nici ochii s5.-si ridice privirea dela aceastä
roar& fermecata% si dela aceastä masa. care iti
face dintr'un leu treizeci si cinci si dintr'o
moneda de dou5. sute cincizeci treizeci de
Oki frumoase de ate o mie.
De-acuma adio plan, adio prudent& adio
ra.bdare, adio neincredere In existenta Noro-
cului, adio Imbogatire Jena" dar sigurl.
$i pe bun& dreptate !
De ce, In definitiv, si te Imbogatesti lent",
cind poti foarte bine sá te pricopsesti la iu-
teall ? La ce bun sa."-ti pui rabdarea si vointa
la grea si Indelungl incercare, and nu te si-
leste nimeni si nimic ?
Absolut !
Ridicl miza de pe duzin5. la maximum,
si iesi 5. Incas5., asa dar, sapte mii la duzinä,
o mie sapte sute pentru calul 2/5, si doul
mii cinci sute pentru placa dela primele se.
8
www.dacoromanica.ro
114 DAMIAN STANOIU
Indesä castigul in buzunarele-i jerpelite si

atata vreme jinduite, si ridica nasul cu sati-
sfactia individului scApat din nevoi.
Când mai thri, in golul dintre capetele a
doi spectatori, ochelarii mirati ai domnului
Littman, principalul concesionar al cazinoului,
increderea inteo noug stea care-i calauzeste
de-acum destinul, fu desavirsitá. Nu s tie
de ce, dar ochelarii domnului Littman, spre
deosebire de mutra domnului Penchas si de
privirile hrapärete ale domnului Samuel, i-au
purtat adeseori noroc. MAU ca.', simpaticii
ochelari ai domnului Littman nu-1 onoreaza.
cleat In astfel de momente, cand au motiv
sA-1 remarce si mai ales sá se mire.
Cinci cu cai, cite dota sute !
Se repet a. si cinci.
Apoi incasâ. doi car dela 5/6.
Doulzeci de mii dela saptesprezece cu cai.
Cinci mii dela o transversala. simplg..
Sapte mii dela o duzinl.
Patru mii dela un careu.
Ochelarii domnului Littman au dispârut in
multime si In locul lor s'a ivit nasul de nit
spaniol, al domnului Penchas.
Opt cu dai, ate dou'a. sute !
www.dacoromanica.ro
Pune si transversale de cate-o mie, Incearci

si duzina intaia cu miza maxima.
...Iese 32 I
Radu Soiman are prevederea i vointa sa
schimbe masa. Nu numai prezenta cobitoare
a domnului Penchas, dar i curiozitatea cu
care era urmarit de numerosii spectatori, In-
cepuse sa devie suparatoare.
Da. i aci cateva lovituri In plin.
Cand simti prezenta unguroaicei cu ceafa
frumoasa i cu naravuri proaste, si-i citi In
ochii extrem de mobili o satisfactie din care
vrea sa se infrupte si ea, 1ncerca sä lupte
impotriva dorintei de a schimba iarasi masa
si pierdu aproape treizeci de mii de lei...
Se gandi o clipa ca ar putea sa se lase.
Dar numai o clipa. Era asa de prins In var-
teiul jocului ca numai un mandat de arestare
1-ar fi desclestat de seductia inimaginabila
pentru un profan, a meselor impärtitoare de
favoruri si de jale.
Dar nu mai ponta sub privirea de piaza
rea a unguroaicei cu ceafa. impecabila. Ci-
neva cine ? 1i sopti la ureche cá la
masa din spate va cadea bila pe 21. Ca elec-
trizat, se rasuci pe calcaie, ti facu loc cu bru-
www.dacoromanica.ro
116 DAMIAN STANOIU
talitate printre jucatori i printre spectatori,

§i aruncä doul placi de cate-o mie inaintea
capului de masA.
Dotazeci i unu cu cai 1 Patru sute in plin.
$i bila eazu pe 21...
Incasä, pe jumatate beat, peste patruzeci
de mii de lei, reflcand dintr'o lovitura suma
pierduta din cauza unguroaicei, §i Inca zece
mii pe deasupra.
Bravo 1 il felicitá supArkoarea femeie.
Eram sigur ca iese pe 21.
Du-te la dracu! ii multumi Radu in
gaud. Si aruncându-i o privire de caine
turbat, ii dIdu sa priceapa. ca' dacá. se mai
tine dup.& el, ii turtete ceva. Poate chiar
capul.
Dar femeia, obinuitä cu astfel de...
lips& de maniere frumoase, i urmärind un
scop pe care tinea sä-1 ajunga, se flcu a nu
pricepe §i se \Tani in el, moale i seducltoare,
privindu-1 cu cei mai frumo$i ochi de cline
care vrea numai binele stApAnului.
Acurna sigur iese zero, prooroci ea, cu
vaditá. team& cá. va fi adnionestata. Radu
$oiman ofta. intelegator si-i strecuth o placa
de cinci sute, cu invitatia categoria sa-i. ex-
www.dacoromanica.ro
BUCURESTI - SINAIA n7
ploateze inspiratia pe seama ei. $i se de-
part& cu pavi mari in sala de baccara.
Douasprezece mii vase sute, la banca I
Cine face un banco de douasprezece mii vase
sute ? Nu face nimeni ? Cine face vase mii cu
mama ? Pontati, domnilor ; masa merge.
Banco ! striga Radu $oiman, cu ochii
bulbucati vi cu parul valvoiu. $i cu voce
straina. Caci el nu joaca chemin-de-fer
cleat in lipsa ruletei vi a brazilianei. Se ro-
stise imboldit de o porunca ce venea din afara
de vointa vi de judecata lui. Abia dup5. ce
crupierul, care ii cunovtea forta buzunarului,
11 invita sa depuna suma corespunzatoare,
ivi dadu seama ca inteadevar a cerut banca.
Ne mai putind sa dea inapoi, scoase din bu-
zunar un teanc de placi de o mie vi le tranti
cu duvmanie pe masa.
Rest ! se pronunta adversarul, un domn
uscat vi antipatic, spre ingrijorarea privito-
rilor care ar fi dorit sa cavtige indrasnetul
cu parul in neoranduiala vi cu hainele uzate.
$oiman intoarse cartile tremurand, nu de
timiditate, nici pentru suma pe care o socotea
deja pierduta, nici de placerea unor sati-
sfactii egoiste, caci de multa. vreme nu mai
www.dacoromanica.ro
118 DAMIAN STANOIU
ceruse un astfel de banco, ci sub influenta

unui curent straniu ce-i curgea prin vine, ii
gadila narile, urechile, se invartea prin cap
gi-i spärgea obrajii.
Noul ! pronunta crupierul in locul luF
Radu care aruncase cártile &ea' sa' izbuteasca.
a deschide gura.
Ingfäca' banii, lasand ceva crupierului, gi
plecá in directia mesei de brazilianä,
Douäzeci gi gapte de mii la banca ! Cine
face un banco de douazeci gi gapte de mii ?
il tintui iari pe loc glasul insinuant al cru-
pierului dela altà masa' de baccara.
Banco Ise oferi el aproape strigand,
gi tot aga de putin congtient ca gi de data
trecutá.
Opt I se pronuntä adversarul cu vani-
toasâ. gi draceasa satisfactie. Poate chiar gi
cu mi pie de comp5.timire.
Noua' I se pronunta' gatlejul lui $oiman,
scurt gi rágugit, gi cu dela sine putere.
Puse stäpamire gi pe aceastA gramadä de
bani, ruginat gi mirat de cele intamplate fath
voia lui, strecura o bancnota de o mie unui
coleg" care-i solicitase un imprumut", gi igi
flcu loc la masa de brazilianä.
www.dacoromanica.ro
BUCURESTI - SINAIA "9
Ne mai având vreme sa. mai numere, deoa-
rece tocmai se trageau cartile, puse la ponta
intreaga suma, minus mia imprumutata, pe
care o luase din al doilea banco.
Ponta bung.
Trecu toti banii la banca, spre marea ui-
mire a celor ce-1 cunc*eau i a celor ce-i esti-
maseta hainele i cravata. El Insui infricopt
de ceea ce face. Adicá de ceea ce e silit sa
faca. E fortat de o putere mai mare decal
vointa lui sa &ca.
Banca buna.
Indesa prin buzunare aproape aizeci de
mii de lei, &And semne de apropiata scram-
teall, i se departa grabit sub influenta ace-
leiai puteri nevazute care il aruncase intr'o
stare de semi-incon§tienta, silindu-1 mereu sá
schimbe locul i sä. faca. imprudente demne
de remarca unui psihiatru.
Patruzeci i doua de mii de lei la banca!
Cine face un banco de patruzeci i doul de
mii de lei ? Pontati, domnilor, masa merge !
Banco ! racni Radu $oiman, intocmai
ca un ie* din minti, trântind totodata o
grämada de bancnote pe masa.
CA*iga cu 7 contra 6, dupá doul carti
www.dacoromanica.ro
120 DAMIAN STANOIU
egale. Deci nu far& un pic de lupta. Ceea ce

Ii mai dadu ragaz sa. mai respire §i. sa. se
Incredinteze ca, inteadevar, el e norocosul,
el a dat atatea lovituri §i ca buzunarele lui
sunt doldora iar nu ale altuia.
Ar fi timpul sa. te lai, fi sfatui alt co-
leg, dupä ce obtinu i el un Imprumut. Ti-a-
junge, vere. Cu a§a plea§ca nu se intalne#e
nimeni de doua ori In viata.
Soiman ii dibui buzunarele, numara vreo
treizeci de placi mari, apoi, ca sa. nu piardi
timp cu numaratul, facu o adunare aproxi-
mativa a sumelor c4tigate i gasi ca ar fi In
clipa de fata. stapanul necontestat i fericit al
sumei de una suta §i aizeci de mil de lei...
Daci i-ar fi spus un Inger sau un drac, la
intrarea in templul Fortunei O. al lui Satan,
ca va c4tiga aceasta suma, ar fi deraiat pe
loc. 5i acum, cu banii In buzunar, nu-i vine
nici macar un pic de ameteala. 0 bucurie
fireasca, acceptata cu unele manifestari poate
cam batatoare la ocbi, i nimic mai mult.
ii aminti i de plan §i de cei 100/0 cu care
urma sa-§i Inmulteasca azi capitalul, §i rase
de until singur. C4tigase de vase sute de
ori mai mult decat 1i propusese.
www.dacoromanica.ro
Patru mii opt sute de lei la bailed Cine

!
face un banco de patru mii opt sute de lei ?

Face cineva trbi mu cu mana
Radu Soiman sbarci din nas, ofensat. Pen-
tru astfel de fleacuri nu e amator. Altii s.
pofteascl.
l§i revenise complet In piele. Nu mai
fugea dela o masa. la alta §i nu mai fresh:ma
la fiecare invitatie a crupierilor.
Ceva mai mult : se aprovizionA cu tigAri,
f§i fAga.dui cateva costume de haine i o du-
zing de cravate, o masa. bun& la Nea Nae"
§i o camera' cu baie la Caraiman"...
Se gândi, ce-i drept, §i la un lucru foarte
important, adica' la plecare. Cum Ins& se
simtea acum sta.pAn pe sine, §i cum suma
enorma din buzunare ii pune la adapostul
oricarei surprize; iar pe de altá. parte avea
pla.cere s'a mai joace la ruletá, f§i fa.cu loc
la o masa; de sute, cu aere de mare senior,
§i cu neclintitl hoarire sá se distreze. S.
nu mai tinteascl deci cl§tiguri mari §i, impli-
cit, sa. nu mai ri§te sume importante.
Dar, vorba ceea, u§or de zis §i greu de
Implinit. Cand ai o suta. §aizeci de mii de
lei In buzunare, bani ca.§tigati In douâ. ceasuri,
www.dacoromanica.ro
122 DAMIAN STANOIU
nu asudati in doi sau in cinci ani, §i când

e§ti in a§a hal bolnav de joc, e peste putinta
sa te margine§ti a miza o suta. la manque §i
una la duzina a treia, sub pretext ca vrei sa
te distrezi.
0 faci sa zicem odata, de doua ori,
apoi te simti mic§orat in proprii tai ochi,
jucând ca un sarac sau ca un carpanos oare-
care, te ru§inezi §i de cei care iti cunosc
ca.§tigul, cu. toate ca. ai putea foarte bine sä
te mandre§ti cu o astfel de putere de a te
stapani, §i. te porne§ti din nou a juca po-
trivit buzunarului si.... onoarei dumitale de
cartofor cu vechime.
Stiind, a§a dar, ca jucatorul pasionat nu
se distreaza" ci e mereu in cautarea unor
noui lovituri, unor noui senzatii, Radu Soiman
renunta sa mai faca pe ipocritul i se lacomi
dela inceput.
Prima lovitura o cagtiga.
Pe a doua o pierdu.
Pe a treia asemenea.
Ca sa-§i recupereze paguba, risca. apoi o
suma mai mare. Se pare ins& ca norocul 1-a
parasit. Nu ia nici macar un cal, un careu,
0 transversala.
www.dacoromanica.ro
hi ridica ochii sa vada. daca nu cumva e

urmarit din nou de ochii pagubosi ai ungu-
roaicei, si dadu de ochelarii linistiti ai dom-
nului Littman.
Se bucura. si se lams& cu brio. Ochelarii
concesionarului principal erau aducatori de
noroc.
Castiga tin cal, la o risipá de sase mii de
lei, apoi nu mai castiga. nimic. -
Unde pune pareä bate vantul, cu toate ca
ochelarii domnului Littman continua sa.-1 pri-
veasca. si sa-l... ocroteasca.
Cinci cu cai !
Treizeci si cincinegruimpairpasse!
Treizeci si doi cu cai, ate &ill sute!
Cinci rosu impair manque...
In mai putin de o jumatate de ora isi usu-
rase buzunarele cu aproape jumatate din cat
avea in ele.
$aptesprezece cu cai!
Zero !
$i ochelarii domnului Littman continuau
sad fixeze si. sa-I protejeze.
..-
Douazeci cu cai !
Ze-ro! Repetitie.
Dandu-si seama ca merge tot la vale, in-
www.dacoromanica.ro
124 DAMIAN STANOIU
cerca sa. se ridice i sa plece. Decat nimic,

tot mai bine sa te multume§ti cu optzeci sau
nouazeci de mu de lei. Dar nu izbuti. Dupa.
aa pierdere, Intr'un timp atat de scurt, un
jucator adevarat mai incearca macar odatA.
Opt cu cai, cate patru sute !
Doi negru pair mareque hotart 1
crupierul, el insu§i mirat de atata newnsa.

Lang& ochelarii domnului Littman se a§ezá.
nasul de nit spaniol" al domnului Penchas.
Haiti! gemu Radu Soiman, sigur cä
daca mai continua se curata.
Arunca. totui o sutA pe zero i o placa de o
mie la primele patru.
Zero !
Incasa unsprezece mii cinci sute de lei, sur-
prins din cale afara, in vreme ce nasul dom-
nului Penchas se colora. albicios pe la hotare
si atepta lovitura urmatoare.
Incurajat acum tocmai de nasul pe care 11
credea cu bocluc, Radu Soiman arunca. doll&
placi mari pe 23 §i §apte pe duzina a doua.
Apoi Inca. doll& pe transversalele simple ale
ale lui 23.
Doulzeci i trei row impair
passe ! anunta crupierul cu vaclita satisfactie.
www.dacoromanica.ro
Radu oiman avu impresia c5, ochelarii

domnului Littman s'au asezat pe nasul tova-
ra.sului, dar nu se intimida. Incasase dintr'o
singur5. 1ovitur5. aproape tot ce pierduse la
aceastä mas5., ei nu se mai temea de nasul si
de ochelarii patronilor.
Saptesprezece cu cai, cate patru sute !
$aptesprezece ! striga. crupierul, fArA sa.
mai adauge ceva. Impartásea din tot sufletul
bucuria lui 5oiman ei nu stia omul cmn sä
si-o manifesteze.
Cinci cu cai, cate patru sute !
Cinci rosu impair manque !
$oiman avu o poftä nebunl sa rada. In
ochelarii domnului Littman, dar domnul Lit-
tman disparuse. In schimb, capul iberic al
domnului Penchas ramanea pe loc, cu ochii
micsorati, cu urechile marite $ i cu nasul val-
dit infuriat.
Soiman continua sai-si indoape buzunarele
cu pracile cele mai simpatice de care dispune
cazinoul.
Vestea se PO repede si lumea se aduná ca
la un spectacol demn de vázut. Toti cei care
pierduser5. se considerau revansati de norocul
domnului. cu pgrul in neoranduiala, cu dege-
www.dacoromanica.ro
126 DAMIAN STANOIU
tele pgroase i noduroase, cu fata prostia. de

suferinte, cu cravata roasg. §i cu imbrgcg-
mintea uzatg.
Venirg comisarii Eforiei i ai guvernului, ad-
ministratorul societgtii, sosirg. §i ochii cobitori
ai domnului Samuel §i iarg.§i ochelarii dom-
nului Littman.
Vazand in fata lui faimoasa trinitate care
are concesiunea jocurilor, prietenul nostru
simti o satisfactie care-i razbuna oarecum
toatâ. ura ce pe drept sau pe nedrept
o acumulase in suflet impotriva tuturor pa-
tronilor de cluburi §i de cazinouri de pe glob.
Cu buzunarele doldora de jetoane maH, mai
bggase §i prin san, dupg o socotealg rapidg,
cam aproape de sfertul milionului, avu o
clip& ideea ngstru§nica sá incerce lovitura
cea mare. Sg pung pe ovrei in pragul fali-
mentului.
Din fericire renuntg. repede. Avea destula
experientg s5. §tie cä. numai o zi bung iti
poate umple buzunarele, i nicidecum ura O.
rgzbunarea.
Ba, la un moment dat, stanjenit oarecum
de imbulzeala amatorilor de spectacol frumos,
vru chiar sa se ridice. Incepuse cu doug sute
www.dacoromanica.ro
cincizeci de lei si acum avea de o mie de ori

mai mult !
Ce mai vrei, omule ? Incera el sa.' con-
ving5. pe cealalta fling care ii dubla existenta.
Pe bolnavul de joc, cu vointa anchilozata de
placerea viciului.
Dar nu-1 convinse.
Treizeci si doi cu cai ate patru sute !
Zero !
Incapatamarea prosteasca a alter ego-ului,
Ii asunase, la o singur5. loviturA, o usurare
a buzunarelor cu paisprezece mii de lei.
Pierdu si a doua oara.
La a treia lovitura ca.stiga.' o suta." de le
pentru o Lisa ce-i cazuse pe aceast5. culoare.
Ochelarii domnului Littman, nasul domnu-
lui Penchas si ochii de buba ai domnalui
Samuel se privira semnificativ si disparura
In trei directii deosebite.
Zero cu cai !
aptesprezece impair manque !
$oiman isi dadu in fine seama a degrin-
golada se anunt.á teribila, si simti camasa
leoara In spate. Daduse mai mult de o sut5.
de mii de lei dela ultima socoteala.
Douä mii pentru zece cu cai !
www.dacoromanica.ro
i28 DAMIAN STANOIU
Zero !
Ii mtwa buzele i se implorá 1nsui sa se
ridice.
Dar nu se ridica.
Publicul de prinprejur, observand intoar-
cerea inedaliei, Incepu sa murmure §i sa-1
priveasca dusmanos.
Scoal' dracului acuma i du-te cu ce ai
ramas, nu-ti dai seama c5. te cureti ? paru
ca-i zice §atena aceea inalta, care II urmärise
cu entusiasm §i se impart5§ise din plin dintr'o
satisfactie care nu-i baga ei nimic In buzunar.
Cand ramase cu ceea ce avea In san i prin
buzunarele dubioase ale pantalonilor, pret
de 50-60.000 de lei, izbuti sa infranga rezi-
stenta patimaului din el §i sa. se ridice. Gal-
ben la fata, cu privirea nesigura §i cu mai-
nile cuprinse de o nervozitate imposibil de
stapanit.
Spre satisfactia mult redusa a celor ce-i
urmarisera jocul la aceasta masa, 4i indrepti
picioarele catre cassä. Dar nu se duse la
cassa, cu toate c5. pusese capat jocului cu
aceasta intentie, ci In sala de baccara!
Nola mii doug sute la bancO ! eine
face un banco de noua. mii doua sute ?
www.dacoromanica.ro
Banco ! se opri $oiman, de data aceasta

pe deplin constient de ceea ce face.
Pierdu.
$ase mii de lei la banca. Cine face o
bane& de vase mii de lei ?
,.- Banco I
Pierdu si aci.
Doukzeci si opt de mii de lei la bancl I
Cine face un banco de doulzeci si opt de
mii de lei ? Pontati, domnilor, masa merge.
Spre deosebire de rândul trecut, când un
curent straniu ii furnica sangele in tot apa-
ratul circulator si o putere mai mare cleat
vointa lui ii ordona actiunile, de data aceasta,
Radu $oiman avu senzatia unei totale an-
chilozkri. Inertia aceasta nu durl basä mai
mult decat rastimpul necesar pentru a fi
constatatk, si apoi dispäru lásand locul unei
nervozitati care, Intr'o cask sau intr'o pkdure,
ar fi rkbufnit In tipete gi Stn. lovituri.
Nu face nimeni un banco de doulzeci
si opt de mii de lei ?
Banco cu masa, se oferi un domn cu
mustatile stufoase, din dreapta lui Radu
Soiman.
9
www.dacoromanica.ro
130 DAMIAN STANOIU
Banco seul 1 interveni indatá. eroul

nostru, perfect con#ient de ceea ce face.
Pierdu §i de data aceasta.
Abia acum gasi taria sg, se retraga" intr'un
colt §i sä-i numere banii. Avea in total
paisprezece mii §apte sute de lei capital §i.
ctig...
Simti o lovitur a. de box in crotetul capu-
lui i se rezemg. de fereastra ca 81 nu cadá.
Apoi avu senzatia unei relamiri a incheie-
turilor i unei desfaceri totale a tuturor
plrtilor care compun organismul.
Incera sä cheme un cunoscut care tocmai
trecea prin apropiere, dar gura se deschise
pana. la limite: §i. refuza. sii se mai inchidg.
la loc.
Trei mii de lei la bancá. Cine face un
banco de trei mii de lei ? Nu face nimeni
un banco de trei mii ? .
Invitatia certareata a crupierului dela o

masa din riartea opusa., avu darul 8'64 readucä
in simtiri, ba inca sa.-1 ia dela fereastra. §i
sa.-i mute picioarele in stare aproape hipnoticá.
Mizati, domnilor, masa merge.
Banco seul! se opuse $oiman complet
incon#ient.
www.dacoromanica.ro
CA§tiga. cu 9 contra 6...

CAnd i§i dadu seama de realitate, se simti
oarecum mai inviorat §i sperante noui Ii
incoltia in suflet. Dar cum la baccarà jocul
merge incet i pe el nu-I tenteazA... pe ter-
men mai lung, trecu iarA§i in sala de ruletA.
Pierdu o mie, apoi schimbA alta, pe a treia
o dAdu intreaga, cu a patra i§i achita o da-
torie veche.
Trecu la alta masA. Alte patru mii sburaa
si aci.
Incepu s. joace cu poli. Dar nu mai are
abdare. Nu se mai poate multumi cu un
ca§tig infim fatA de zecile de mli cu care i§i in-
dopase mai inainte buzunarele.
CAnd amase cu o placA de o mie, se gAndi
sA plece. Are un cA§tig de trei ori mai
mare cleat cel prevAzut in plan ah, pla-
nul 1 i o experienta in plus.
Dar nu plea.
Nici cAnd amase cu cinci sute, adia pri-
mul lot cAgtigat, nici cand se cobori la douA
sute optzeci, dobAnda cuvenita capitalului
cu care intrase.
Ataca. apoi insu§i capitalul.
Pierdu tot. Chiar §i ultimul pol pe care
www.dacoromanica.ro
132 DAMIAN STANOIU
incercase sa.-1 nu pentruca. ii

opreasc5.
facea neapäratg trebuintá, ci numai aa pentru
o ultimä redresare a vointii.
Mai ra.mase cateva minute ca simplu spec-
tator, apoi se retrase incet, timid, urmárit
de priviri durnanoase i de murmure pe care
insui le filma.ci astfel :
Dobitocule L.. Idiotule L.. Boule I Tam-
pitule L.. Nemernicule L.. Meriti o duziná de
palme L.. Meriti s5. ti-se taie m5.inile din coate...
S. fii spanzurat de limbl... Hu000 L.. La
oase L.. La Azilul de noapte L.. La balamuc L..
www.dacoromanica.ro
V
Nici vremea de afarl nu se deosebeste prea

mult de capul plin de fulgere si träsnete
al lui Radu oiman. Ploaia continua sä. se
cearna., un vant rece sufla. de pe Valea Rea
anuntând o toamnä timpurie, si peste tot o
negurä deasa. ce uneste In bezná. plmantul
si cerul.
Eroul nostru n'are pardesiu. L-a vândut
la redeschiderea cazinoului pentru a li In
mäsura, sa. punk la incercare un sistem" de
a astiga ; sau, mai drept vorbind, pentru a-si
satisface o sete de joc, pe care numai un
betiv pus la regim si un morfinoman lipsit
de injectia dätätoare 'de fericire o pot In-
telege.
N'are nici palton... L-a vândut care sar-
situl lui Februarie nici nu trecuse iarna
bine, pentru a ra.spunde apelului seducator
al unui patron de tripou clandestin.
www.dacoromanica.ro
134 DAMIAN STANOIU
Dar para. simte el acum ca plou5., a e

noapte, cá bate vantul gi-1 patrunde pa.nä la
oase ?
Nu simte nimic, dupa cum nu vede nimic,
n'aude nimic, nu gandegte nimic.
Daba. 1-ar musca un caine in acest moment,
n'ar simti durere ; dac.a ar cadea un trIsnet
inaintea lui, n'ar auzi bubuitura 4i nici n'ar
vedea lumina. ; dacá. i-ar adresa cineva un
cuvânt, In cea mai curatã româneasca, ar ri-
dica din umeri ca in fata unui idiom cu to-
tul strAin de cunogtintele lui limbistice.
Picioarele, printr'o in versiune a ierarhiei
organice, aci creerul s'a transformat intr'un
mic vulcan ce-gi cautl loc de iegke In peretii
craniului, i-au Inteles singure intentiile si-1 duc
pe aleea principa15. a parcului, c5.tre hotelul
In care locuegte prietenul caruia i-a lucre-
dintat gaisprezece mii de lei.
Sigui- cá nu se va mai intoarce la cazinou,
in seara aceasta, lucru de care s'a convins gi
prietenul de indata ce 1-a va.zut in ultimul hal
de mizerie sufleteascá, a primit banii la hotel.
Deci, nu dupa suirea in tren, cum a
fost intelegerea.
Abia pe peronul garii, unde a ajuns in
www.dacoromanica.ro
aceeaei stare de semi-inconetienta., s'a gandit

o clipá c5. ar putea s5-ei continue Incercarea
norocului la chemin-de-fer, dar sosirea auto-
motorului rapid nu i-a mai lasat ispitei
vreme s5.-1 conving5..
In vagonul mare ei luxos, cu fotolii in za-
dar numerotate, cáci, in afará de sarbätori,
circul5. aproape exclusiv pentru cei ativa
sthlpi ai cazinoului, Radu oiman a luat Mc
Intr'un colt, cu párul vâlvoiu, cu gulerul
hainei ridicat, absent ei caraghios, ta.r5. 81
raspunda la interpelgrile r5.utácioase sau
clelnice ale confratilor". Care, cu toate
cä fiecare din ei a avut de mai multe ori
prilejul s'EL dea lovituri" ei rang. la urm5. 85.
se curete, nu ezitarl s5,1 gratuleze cu epitete
ca acestea : tampit, idiot, dobitoc, nemernic .
bun de spa.nzurat, pacätos, nenorocit.
Nu-ei merit& numele, glumi avocatul T.,
cunoscut ca om cumsecade ei ca juator care
caetig5. ei totuei... se cur545. regulat. Sa.-i
zicem, de aici inainte, Radu Ciolpan... Sau
Radu Cioran...
La fel facenn toti, oft5. inginerul N., un
tanar inalt ei osos, cu ochii mari ei cu maniere
subtiri. Ne plangem totdeauna de diverse
www.dacoromanica.ro
136 DAMIAN STANOIU
ghinioane, astepta.'m cu räbdare chinuitoare

ziaa cea mare cand aripa norocului sá ne
atinga. macar din gresealá si atunci abia ne
batem joc de jumAtatea de ceas cu care ne In-
alnim odatg. pe an, daca nu si mai rar. De ce
dar sa invinuim pe bietul oiman de gresala
pe care o facem, cu repetitie, toti cei imbol-
naviti de jocurile de noroc ?
Afará de avocatul T. si de inginerul N.,
mai erau la aceeasi masa'. un gazetar si un
anár care de ani de zile cautä 81 convinga
ruleta si foitele ca.'-i trebue o sutà de mii de
lei pentru a-si deslvarsi o inventie In do-
meniul aeronauticei. Toti patru abia Injghe-
baser& treizeci de lei pentru a plati o sticll
cu bere si ca.teva felioare de Nine... Avoca-
tul pierduse cincisprezece mii de lei, inginerul
nou'a mii, gazetarul zece si tânä.rul si neno-
rocosul inventator una mie trei sute...
Daca am fi mai putin lacomi, cred ca.'
am cgstiga, zise avocatul dupä. cAteva clipe
penibile de tacere. Nu se poate sparge ca-
zinoul cu ateva mii de lei...
Oh ! se Impotrivi inginerul pe bun&
dreptate. Nu la.comia e adevarata pricinl
a gresalelor pe care le facem, ci... boala. Pa-.
www.dacoromanica.ro
tima de joc. N'ati observat si dumneavoasträ,

ca.' e ceva mai puternic cleat vointa noastra.
care ne inclesteazI in jurul mesei si ne sileste
85. jucgm pa.nä rámamem fail letcae ? Norocul
se arata ateva clipe, un sfert de orá, un
ceas, apoi trece mai departe, iar tu, jueitor
cu experient5., desi iti dai bine seama ea' a
sosit momentul sä te retragi, da.ci altfel te
cureti, continui totusi sa. joci. Vrei sa.' te
scoli de pe scaun, dar corpul parch' ti-e de
plumb ; mai schimbi o Lisa de o mie, cu ju-
rämânt ca.' va fi ultima", iar dupa ce o pierzi,
mai schimbi Inca una, mai faci Inca un jura."-
mant, si tragi-comedia se repetg. pAni când
jertfesti si suta care ti-ar prinde asa de bine
dupa. iesirea din cazinou...
Deci nu e lacomie, ci boall. Boall incuibaU
in trup si in suflet. Boala. Para microbi,
deci mai grea de ta.mgduit cleat acelea pe
care le cunoaste si cu care se rázboieste sti-
inta medicalal
Ai dreptate, conveni gazetarul cu gandul
la cei zece mii de lei pe care ii injghebase
cu mare greutate, pentru a plati chiria de
de trei luni in suferinta. Nu m'am imbatat
niciodata, dar sunt sigur ca. betivul nu intl.&
www.dacoromanica.ro
138 DAMIAN STANOIU
totdeauna in carcinma. cu gandul s5. se faca.

tura Mai ales dupa ce §i-a tavalit hainele
prin noroiu §i a stat doul zile cu bandajul
la cap sau la nas. Ci hotarit sä bea numai
o litra sau o jumatate §i sa plece. I§i da
bine seama ca nu se poate rasa, §i incearca
sa-§i... dirijeze patima. La fel cu jucatorul
de carti sau de ruleta, care, convingandu-se
In cele din urma ca nu-i chip de vindecare,
incearca un fel de reglementare a viciului
§i a norocului... S. ia atata §i sa plece...
Maine la fel, poimaine asemenea, §i tot a§a
pang. ce va izbuti sa comercializeze capriciile
hazardului...
Ce, para. nu §tiu eu ca. la Monte-Carlo
sunt ata.tia si atatia care traiesc pe socoteala
cazinoului ? Se multumesc cu o suta, doua,
de franci pe zi, la un capital de cinci sau
zece mii de franci, §i apoi privesc la ceilalti
care joaca, se plimba, sau citesc romane
politiste L.."
N'am Lost niciodata la Monte-Carlo, in-
terveni din nou inginerul, §i deci nu §tiu (lac&
povestea cu atatia care traiesc pe spinarea
cazinoului", este adevarata. S. admitem to-
tu§i ca se gasesc oameni, probabil dintre cei
www.dacoromanica.ro
ce au pierdut averi, situatii, poate chiar vieti

omenesti, care au izbutit in cele din urma
sa-si impuna o disciplina a jocului i o limita
a castigului. Sau a pierderii. Fiindca imi in-
chipui cä nu izbutesc sa realizeze in fiecare
zi fie si o sumA prea modesta fata de ca-
pitalul de care dispun si mai ales fat/ de
infima valoare pe care o au zecile de mii
si milioanele, inteun cazinou in care-si dau
intalnire toate monedele de pe glob.
Parca-1 vad pe bietul ins, ajuns sa-si tina
vieata din mila zilnica a ruletei, pasind in
cazinou cu frica in oase i in suflet, sco-
tand o moneda i pandind inspiratia sau ghi-
nionul altuia, caci in ale lui nu mai crede
de multa vreme. Cum ii tremura mama, cand
in sfarsit s'a decis sà mizeze, cum inchide
ochii pentru a nu influenta_ cu privirea ho-
tarirea bilei, i cu oath'. emotie primeste sen-
tinta crupierului. Dad. e ca§tig, rasufla usurat.
Cu douazeci de franci Ii poate linisti sto-
macul, la pramz. Daca mai ia doulzeci, il
impacä i seara, iar daca norocul 11 favori-
zeaza sâ. plece cu o suta, doua de franci, 16.---
crameaza in cinstea zilei, i crede inteo ama-
www.dacoromanica.ro
140 DAMIAN STANOIU
nare, ba chiar Intr'o inlaturare a unui sfarsit

care nu se chiama moarte bung".
Dar daca pierde ? Lucru foarte firesc, ori-
cata experienta ar avea acel pensionar" al
cazinoului si oricat de prudent si-ar risca
el banutii din portofel. Puneti-vi In situatia
lui si yeti trai insiva panica si. spaima de
moarte cu care paseste afara din templul no-
rocului. Mai ales daca. nici ieri, nici alal-
taieri nu i-a mers mai bine. Renunta la cilia,
sau isi astampara foamea, dad. o mai simte,
cu paine goala, isi cumpara o tigara mai ief-
tin& si spectrul mortii ii- turbura din nou
optimismul cu care s'a impaunat abia ieri
sau alaltaieri...
Aceastä traire, cu schimburi de pe o zi pe
alta, ca dela ecuator la poli, nu poate dura
pang. la o moarte naturalä. Mai curând sau
mai tarziu, va sfarsi prin a-I pune in camasa
de fort& sau in teava revolverului...
Va. surade, domnilor, astfel de cariera" ?
Nu e mai de preferat sa faci gestul suprem"
in ziva cand iti vei da seama ca.' alt mijloc
de existenta cleat comercializarea norocului
sau mila zilnica a ruletei nu mai e cu pu-
tinta ? Decat sa mai traiesti un. an, doi, sau
www.dacoromanica.ro
domizeci, trecand de cateva ori pe zi prin

fiorii sperantei si prin spaima desnklejdei,
mai bine Ili legi cureaua de creanga unui
copac, iti vari ga.tul in lat, si gabesti
eroic" un gest care ar urma 85. se produa
chip& lungi si inutile suferinte...
Nu raspunse nimeni. Fiecare Isi clg.clea
perfect de bine seama cal mai curand sau
mai tarziu, chestiunea gestului suprem" se
pune fara crutare la toti jucátorii de noroc.
Fie ca. mai dispune de ceva avere, sau ultima
sperantä i-a fost suma realizata. din vanzarea
paltonului sau pardesiului, cartoforul va sfarsi
prin a se hotaxi pentru o desbärare netedl
de teribila patima, sau pentru un glonte de
revolver. Nu poate dura la infinit rusinea
de oameni si de tine insuti, de a risipi bani,
cinste si sanatate, pentru plIcerea de a ob-
tine odati Inteo luna un 9, la chemin-de-
fer, si de dou5, ori pe an bucuria de a rade
In nasul ovreilor dela cazinoul din Sinaia.
Cel mai viciat dintre cartofori si betivi,
are adesea momente lucide ca.nd se tngrozeste
de chipul cum si-a jefuit singur picAtura de
fericire pe care tot o c15. viata, si placerea
de a se bucura cand si cand de o plimbare
www.dacoromanica.ro
142 DAMIAN STANOIU
la tara, de un scurt popas pe vArf de stAnca., de

o aventura amoroasA care niciodata. nu costa.
cat cea mai scurtA vizita. Intr'un cazinou.
4i face bilantul anilor inhämati la viciu,
§i constatA, cutremurAndu-se, ca, in acest in-
terval de timp, n'a mai calcat pragul unui
doctor, cu toate ca. plamanii i s'au §ubrezit
de nicotina §i de aer inchis, ochii 11 usturA.
la cea mai mica. lAcrAmare sau a diere de vAnt,
rinichii nu mai functioneaza. normal, stomacul
a ajuns In starea unei rA§nite tocite, mdse.
.1ele sunt roase de carii, §i capul insu§i re-
fuza. ali mai Indeplini con#iincios atributiile
de comandant suprem.
Fiecare din cei patru are con§tiinta supra-
IncArcata. de consecintele aglomerate ale vi-
ciului. Avocatul, cu toata pasiunea de alta,
data pentru cala.torii, in sapte ani, de and
cunoa§te mirajul ruletei §i al foitelor, n'a
fost cleat o singurA data. la Moreni i tot
odatä la Brawv. La Moreni, a fost dus cu
de-a-sila de prieteni ca sa vada. o sonda cum
arde; iar la Bra§ov, pentru a rec4tiga dra-
gostea unui unchiu muribund. Ostenealä. za-
darnica, pentrucl unchiul, odinioarl cel mai
IndrAgostit de Insu§irile nepotului, si-a läsat
www.dacoromanica.ro
Intreaga-i avere pentru opere de binefacere...

El, indrägostitul de apa mArii si de plaj5.,
si-a petrecut dou5. veri intregi, dupa' amiezile
si noptile, in cazinoul izbit de valuri, far& s5.
vada o singur5. dat5. Mamaia si fArä. sa, &cá
mai mult de zece bli, ca vai de lume, sub
ripa din dreptul pieta Ovidiu.
Gazetarul, foarte apreciat in bransa lui, si
altadatä mai mult Inca pentru corectitudinea
decal pentru talentul lui, e cunoscut astázi
ca un usernic nelipsit de pe Wile ministe-
relor si ale marilor intreprinderi financiare
si industriale. Condeiul lui, odinioara. liber
8á astearna pe 'Artie ganduri fara prihana.,
astazi e obligat s5. scrie in slujba nesecatei
trebuinte de bani. Cere dela obraz, EigA-
dueste contra-servicii, chiar cand stie cá nu-i
stá in putere s5. le faca, ameninta se umi-
leste, se reintoarce dup5. un ceas sau dupa
o zi pe usa care i s'a trantit in nas. N'ar fi
cerut bani cu imprumut, dela un prieten,
chiar de-ar fi räbdat o zi intreag5. de foame,
iar astazi socoate lucru foarte natural s5.-si
acosteze confratii, rudele si chiar cunoscutii
mai indepärtati, si sa ceara., sub diferite pre-
texte, o suta, doua. de lei.
www.dacoromanica.ro
144 DAMIAN STANOIU
Inginerul, altadatä mai mult decAt inde-

stulat cu leafa dela Ministerul Comunicatiilor,
se sbate astAzi in cea mai cumpliti lips& de
bani. Spre deosebire de gazetar si de avocat,
care mai pot castiga in afara. de veniturile
lor fixe, el nu poate iesi din salariu ca sáracul
din paine neagrä. Se intelege cá. atatea anga-
rale apasa i acest salar, cá nici junatate
nu primeste in mana.. Din care cauza, tot
ceea ce pentru un om nevicios constituie o
obligatie fireasca. i neapAsa.toare, pentru el
se ridica la rangul unei probleme. Problema e
chiria, problema. imbrAcAmintea, problema
plata spalatoresei, .nota slpt5.manalg. a lap-
tarului, i chiar insignifianta suml de lei
doulzeci i unu, pe care trebue achite
in fiecare duminecg baiatului care-i aduce
ziaruL
Se falea odinioara. cu o garderobl bogatl ;
astäzi are un singur costum, cel de pe el, pe
care 11 poartl de un an, si caruia nici ben-
zina, nici ciuinul, nu-i mai pot da o inftti-
sare onorabill...
$oiman n'aude si nu vede nimic. Cu gu-

lernl dela haina ridicat, desi in vagon e cald,
www.dacoromanica.ro
cu mainile in buzunare si. cu capul in piept,

asteaptg. sä i se linisteascg huetul din tigvg,
sau o !deraiere, in pling. vitezg de peste o
sutg de km pe org. Ar pägubi drumul; de
fier, dar scapg. Isitiva indivizi de calvarul
unei vieti care nu mai are niciun rost pen-
tru ei.
CAnd si ca.nd isi lipeste fruntea de geam
ca sg mai usureze fierbinteala dintre peretii
craniului. Dar in zadar. Vulcanul cautg sa-si
faca loc si sg. izbucneascg.
Intinde palma pe geamul rece si umed,
apoi o duce pe frunte, pe ample. Svgcni-
turile se domolesc jo (clipl, ca sg. reinceapg.
apoi cu mai multg. putere.
Sgomotul si sdruncingturile auto-rapidului
contribue Inca la mentinerea haosului din
capul bietului om. La &care salt si la
fiecare cgza.turg, hgrca i se clgting ca un ou
clocit si ca un fedeles neumplut ping sus.
Apoi simte cum lichidul din cap se conden-
seazg deodatg. si peretii tigvei sunt loviti in
tic-tac-uri sau neregulat, de o minge netedg,
de piele, apoi de un ghem de Mug. asprg.
Dar nici ghemul n'are o existentg. mai lungg
de cateva sectmde. Se preface inteo bill de
10
www.dacoromanica.ro
146 DAMIAN STANOIU
popice, apoi inteuna de golf, ca la urma

sa-gi reduca proportiile pan& la dimensiu-
nile biligoarei ce scapa din mama crupierilor
pe luciul concav gi. numerotat...
Nimic nu mai cade 1...
Un domn imbracat in haine negre gi cu
gâtul intepenit in guler tare s'a instalat acum
in capul lui $oiman gi striga la fiecare sdrun-
cinatura a vagonului :
Nimic nu mai cade L. 351... 231... Nimic
nu mai cade !... 361... 29 L. Nimic nu mai
cade...._ 351... 171... 361... 29 L. Nimic nu mai
cade ? 35 !... 23 36 L. 28 !... 291... 14 L.
Zero1... Nimic nu mai cade L.
$oiman igi lipegte din nou fruntea infier-
bantata de geamul umed gi rece gi crupierul
dispare. Ca in locul lui sa vina altul, cu un
pachet de carti de joc in mama., gi sa strige
cu glas pitigaiat gi cu un vadit reprog la
adresa celor ce nu-i primesc invitatia :
Un banco de doul mil trei sute ! eine
face un banco de doua mii trei sute ? Nu face
nimeAi un banco de doul mii trei sute ?...
Radu $oiman simti ca. se sufoca gi igi des-
cheia gulerul. Apoi incearca sa deschida.
geamul gi nu izbuti. Avu o clipa intentia
www.dacoromanica.ro
sa-1 spargl cu pumnul, apoi cu capul. Avea

trebuinta. de aer ca sa respire, de ploaie sa.-1
racoreasca., de va.nt sa." loveascl amplele si
alunge viziunea cazinoului.
Scotoci prin buzunare i gási o tigara.
ascunsa. in cAptt4eala.. 0 aprinse in graba
mortii i trase cu setea desn'idejdei. Fuma-
torul are credinta ca ar putea sâ. elimine din
suflet, odatá cu fumul trecut prin plämâni,
macar o parte din ceea ce Ii chinuie §i-1
nelinWete.
Dar crupierul cu pachetul de cärti, dispArut
o clipL in rotocoalele de fum, prinse contu-
ruri din inse§i uvitele albastre ce falceau ca-
lambururi deasupra lui oiman, i incepu din
nou si-si imbie clientii, de data aceasta in-
sotind cuvintele cu loviturile unui cioca.nd,
ce cadeau drept in cretetul nefericitului pa-
sager al auto-rapidului.
Saizeci de mii de lei la banca. !... Un
banco de 4aizeci de mii de lei !... eine face
un banco de §aizeci de mii de lei ?... Nu face
nimeni un banco de .aizeci de mii de lei 7...
Soiman i4i la.sá capul pe spatele fotoliului.
Nadtwala ii curge 4iroaie pe frunte, pe obraji.
MAinile §i picioarele Ii trernurä ca in spa-
www.dacoromanica.ro
148 DAMIAN STANOIU
smele unor friguri teribile, tine gura deschisa.

ca sa. nu-$i audi. dintii clantlnind, dar su-
doarea se scurge de pe Ling& nas §i-i di un
gust de apai sArata., apoi de apl de mare, o
senzatie de innec $i de moarte...
$aizeci de mii de lei la banca. L. Un
banco de $aizeci de mii de lei... Cine face
un banco de $aizeci de mii de lei ? Nu face
nimeni un banco de $aizeci de mii de lei ?...
Banco I rhicni Radu $oiman, särind In
sus de pe fotoliul undeli chinuia $i trupul
$i sufletul. Banco! Banco ! Banco cu masa!
Banco suivi L. Banco seul!...
Cei zece pasageri din vagonul No. 2, dintre
care noul urcati la Sinaia, crezura ca. bietul
$oiman a innebunit subit. Dupg. un moment
de spaimal, de compitimire $i de ezitare, i$i
pirasira. locurile $i se apropiath de el s5.-1
impiedece dela vreun act necugetat, sau sl-I
priveasca. mai de aproape. Dar $oiman i$i
reveni repede, ii privi zambind amar $i re-
azu sdrobit in fotoliu.
Adormisem... $i visam ca. eram In ca-
zinou... in sala de chemin-de-fer, se scuzg
el, ne$tiind sigur dacä graieste adevárul sau
o minciuna de circumstantä.
www.dacoromanica.ro
BUCLIRE§TI - SINAIA 149
Ai jucat 5i mult, mai cre5tine! 111nvino-

vAti inginerul, cu toate a el luptase cu ru-
leta dela 4.20 pana. la 10.20, adica exact vase
ore. Cu douIzeci de minute mai mult cleat
1nsu5i Radu $oiman.
Vream sä-i cur*, glumi $oiman, cu
gandul la patronii cazinoului. Dar n'am iz-
butit decat sa. ma. conving Inca. odata., poate
a mia oarl, ca norocul lui Samuel 5i a/
lui Penchas e mai mare 5i mai credincios
decal al meu...
Oho !... 11 aprobara cei de fatA, cu sen-
timente u5or de ghicit, la adresa cunoscu-
tilor negustori de vicii.
V. inselati amar ! ii contrazise un domn
mai batraior, inalt 5i uscAtiv, care niciodatA
nuli muta miza dela impair si dela row.
$i pe care toti 11 cunosc din vedere dar ni-
meni nu 5tie cine e 5i de unde e. Va. 1n5e-
lati, domnii mei, dac5. va. Inchipuiti ca. Pen-
chas, Littman, Samuel, 51 toti cei de meseria
kr, exploateaza. un noroc mai mare cleat
al celor ce se ruineaza. prin cazinouri sau
prin diverse spelunci cu jocuri de noroc, re-
peta. domnul cu mania impairului 5i a ro5u-
lui. Nu, domnii mei. De o mie de ori nu.
www.dacoromanica.ro
150 DAMIAN STANOIU
Acest fel de indivizi nu cred in ceea ce, cu Ufi

cuvânt conventional, se cheam5. noroc. Ace-
stia cred in destept5.ciunea lor si in prostia
altora.
Ei nu joaa la noroc", asa cum aud adesea
pe cei care cauta. argumente, ca sa. justi-
fice existenta cazinourilor sau ca sa. apere
cinstea si buna credinta. a concesionarilor, ci
joaca la sigur, domnii mei. Da, da, la sigur.
Absolut la sigur. Fiindc5. ei nu-si incearc5.
norocul, ca mine si ca dumneata, ei exploa-
teaza. prostia si slabiciunea omeneascl.
Roata aceea nu inseall si nu pärtineste
pe nimeni, mama celui mai expert crupier nu
poate s. influenteze mersul i c5.derea bilei ;
acestea sunt lucruri ce se pot verifica i uu
se pot contesta. Dar partenerii sunt inegali.
Ca.ci noi nu jucam contra lui Penchas si a
lui Samuel, ci contra unui instrument far5.
nervi, fa.r5. fric5. de sleacie, fara. oboseall.
Omul impotriva masinii. Pumnul impotriva
tankului si a mitralierei. Noi ne pierdem
calmul i mizám fá.r. socoteala. ; ruleta nu
stie nimic, nu simte nimic, nu pierde nimic.
Poate continua luni i ani in sir, in vreme
ce stapanii ei Ii asteapta. prada, siguri ca
www.dacoromanica.ro
BUCURES,TI - SINAIA 151
pacatosii de iad si ca tintirimul de morti.

Nu exista capital mai in siguranta si mai
bine fructificat, ca acel intrebuintat la
exploatarea jocurilor de noroc.
Fiecare dintre noi, si nu exista om care sa.
frecventeze cazinourile, cluburile si chiar
cursele de cai, sa nu-si spunk macar odata
pe zi : Si totusi se poate castiga"...
Ei bine, domnilor, nu se poate ca$tiga. Nu
cunosc om Imbogata pe seama foitelor si a
ruletei. Cel care a izbutit sa. ia astazi zece
mil de lei, dupa ce a pierdut intr'una, un an
sau doi, se reintoarce maine si-i da inapoi
cu dobanda.. Nu exista betiv care sa nu-si
pedepseasca maine temperanta sau abtinerea
vitejeasca. de astazi.
Prin urmare, nu norocul lor si nenorocul
nostru il exploateaza. d'alde Samuel si Pen-
chas, ci latura cea mai mizera a prostiei
omenesti. Caci si prostia, ca si mintea, dupa
cum se stie, are gradatii si insuficiente, din
care cauz1, nu toti oamenii suferá de pe
urma prostiei, dupa cum nu toti respirl
numai fericire de pe urma unui drain de
minte.
Ei bine, domnilor, cred a suntem de acord
www.dacoromanica.ro
152 DAMIAN STANOIU
cu totii, cA periferia prostiei omenesti MU-

dueste in capetele jucAtorilor de ruletA, etc.
Cartoforia este viciul cel mai costisitor si
mai degradator. i totusi se gasesc oameni,
si nu putini, si nu din clasele cele mai de
jos, care o practicA numai cu scopul, mArtu-
risk sau nu, sa. se imbogAteasci 1 Sau cel
putin sa.-si procure surse de existent&
Exist& domnilor, o prostie mai formidabill
ca aceasta ?
Nu-i adevArat, dui:a cum afirml atAtia, ca.
degradarea incepe din momentul in care ai
pierdut tot si esti nevoit sA te rogi de Pen-
chas 85.-ti dea un pol pentru a-ti lua un
sandvis si cAteva tigäri ordinare. Degra-
darea, domnii mei, incepe, fat& de propria-ti
constiinta, din clipa in care te-ai hotArit sa.
risti bath agonisiti cu trudA, pentru un astig
usor, mai problematic ins& decAt existenta
vietatilor in lima. Iar fat& de lume, de in-
data ce ai asezat a doua moneda pe masa
numerotatA.
Aveti dreptate, grAi inginerul vAdit
afectat de argumentele de fier ale domnului
cu impair si cu rosu. Ne dam seama, oricare
din noi, asa cred, cä nu se poate astiga la
www.dacoromanica.ro
ruleta §i la carti, ca ne pierdem ultima

picatura de energie, de sanatate, de demnitate,
ca avem o garderoba cum nu se poate mai
sAraca In raport cu starea noastra socialA,
ca Indatä ce vedem o mie de lei In mina
dam fuga la club sau la Sinaia, ca In ziva
urmatoare sa mancam paine cu ceai, sL
cer§im unui cunoscut cativa poli, sa amangm
Inca odata chiar §i pe creditorii cei mai
marunti, dar ce putem face ? Ce puteri
vom opune unei patimi intrata. In sange, mai
nevindecabila cleat sifilisul i decact cancerul ?
Ce ?
Domnul cu impair §i cu ro§u I§i ra.suci
mustata Ingalbenitä de fum de trabucuri §i
zambi diabolic :
Pentru bolile microbiene, §tiinta a des-
coperit medicamente ; pentru reumatisme,-
guta, etc. §tiinta a descoperit ape minerale,
masaje i rabdare ; iar acolo unde nici medi-
camentele, nici apele minerale nu au trecere,
intervine bisturiul. Pentru vicii Insa, solutiile
sunt la Indemana pacientilor. $i nu exist&
cleat doul : un ultim apel la vointa, la
picatura de demnitate ce ti-a mai ramas,
daca ti-a mai ramas, sau la dragostea de
www.dacoromanica.ro
154 DAMIAN STANOIU
viatA, de rude ; si... gestul

de familie,
suprem". Un glonte tintit bine, un streang
de gAt, o otravA puternicA, si ai scipat pa-
mAntul de o umbrA de prisos, societatea de
un ins care a incetat de a-i mai folosi, cand
n'a devenit chiar periculos, familia de un
membru care-i face rusine, si pe tine insuti
de lipsuri si de frAmAntAri inutile...
Dar omul vicios e nerusinat si las.
CAnd te imbeti a doua oarA, rosesti mai
putin ca la primul spectacol". A treia oara
Iti pasA si mai putin de gura lumii, iar a
patra oath admiti ca. bei mai mult cleat
trebue si ce-i cu asta ?" Asa cu ruleta,
asa cu adulterul, asa cu furtul, asa cu tutunul,
asa cu praful alb".
Bina la un punct care nu se poate defini,
zicem ca e obisnuintl". $i ne ImpAcAm cu
aceasta. obisnuintA, noi si cei de aproape ai
nostri. Zicem : fiecare om are cAte o me-
teahnl. Unuia ii plac femeile, altuia banii,
unul fumeazA, altul bea mai mult decAt
trebue, cela iubeste pokerul sau ruleta, cell-
lalt are InclinAri spre cleptomanie si ao
mai departe.
CAnd ne dAm seama Insa. cA obisnuinta a
www.dacoromanica.ro
BUCURESTI - SIN MA 155
-
devenit viciu, ca meteahna noastra., admisg.
la inceput ca oricare alta slabiciune orne-
neasca.", ne ruineaza. averea, cinstea, sana.-
tatea, ne distruge caminul, ne indeparteazä
rudele gi prietenii, ne inmultegte procesele gi
creditorii, alimenteaza. anumite rubrici ale
ziarelor, starnegte compgtimirea da, da I
gi apoi sca.rba Penchagilor gi Samuelilor dela
cazinou, staruinta noastra. in viciu nu se
mai cheama. lips& de obraz ci de-a-dreptul
lagitate. Lipsa de curaj de a curma o viatA.
ce nu-gi mai are rost, o suferinta. ce nu isp5.-
gegte nimic gi nu creeazá. nimic.
0, nu vreau sá. fiu inteles gregit, con-
tinua' domnul cu impair gi cu rogu, dupa o
mica. pauza. in care observá. spaima de moarte
intipäritá pe fetele celor prezenti, mai toti
neruginati" gi laW. Nu indemn la sinu-
cidere, ci constat un fapt. Indreptati-vg.,
domnilor, nu va sinucideti. Sunteti toti in
prima sau in a doua tinerete, gi e pacati-sá
renuntati la plaicerile vietii, muite, patine,
numai din neputinta de a intoarce spatele
cazin oului.
Un pic de vointa. tot trebue 81 mai sail-
luiasca. in sufletele dumneavoastrA.; faceti
www.dacoromanica.ro
156 DAMIAN STANORT
apel la el, cereti o .mana de ajutor familiei,

prietenilor, naturii care va imbie zadarnic
sa-i admirati frumusetile, lui Dumnezeu catre
care va. putefi intoarce in orice clipa. $i
care va primete fara sa va mustre pentru
ratacire i pentru intarziere in inchinarea
catre idoli diavolesti...
Eu, domnilor, voiu face tocmai dimpotriva,
Adica, voiu continua sa. frecventez cazinoul,
pentruc a. e singurul loc unde mai pot gasi
unele emotii pentru nervii mei tociti in §aizeci
§i doi de ani de viata intensa. $i pentru alt
motiv mai important : mu mai am de trait,
dupa prevederile doctorului, decat maximum
ease luni de zile... Pentru acest interval de
timp, mi-am rezervat o suma de bani sufi-
cienta * cunoa§teti jocul meu sa incurc
lumea pe la mesele cazinoului. Daca totu§i
voiu termina banii mai inainte de termenul
fixat de doctor, sau prevederile doctorului
na,se vor realiza la timp, §tiu ce am de
facut..' Nu-mi raman copii pe drumuri, nici
sotie tndoliata, nici creditori neachitati, nici
afaceri incurcate.
Pe cand dumneavoastra...
Domnul cu impair i cu rou lasa fraza.
www.dacoromanica.ro
neisprävita, ca sä nu se repete, t$i rasuci

mustata de culoarea frunzelor ingalbenite, $i
it$i relua locul cu nr. 25. Are totdeauna
grijä sal ceara la cassa un numar care, dupg.
legile ruletei, sa fie $i fara. sot. $i sa faca.
parte $i din seria de ro$u. Cand e aglome-
ratie $i nu gase$te astfel de loc, face schimb
In vagon, sub un pretext oarecare.
Si-a aprins o tigara de foi, a doua pasiune
de$i mai veche a domniei-sale, si a
refuzat sa. mai raspundl intrebärilor puse de
colegi" $i sa. mai ia parte la discutie.
Un domn marunt, ca de 35 40 de ani, cu
gulerul tocit $i cu mansetele dela cama$A1
roase pe margini, cu cravata In neoranduiala
si cu ochii turburi, care statuse tot timpul
sgribulit langl o fereastra, se ridica. brusc $i
rosti o filipica teribila la adresa ovreilor dela
cazinou, apoi la adresa tuturor evreilor din
Romania, gasind la urma motive de acuzatie
Impotriva evreilor din lumea Intreaga $i a
lui Moise Insu$i...
Se isca o discutie Infierbantata cu pareri
pro $i contra.
Toata lumea tipa. Impotriva ovreilor negu-
www.dacoromanica.ro
158 DAMIAN STA NOIU
stori de vicii dar nu toti sunt de acord sA

asocieze intreaga natie evreeasca la lipsa de
orice scrupule cu care unii exploateath
mizeria omeneascA de tot felul.
Am luat banii pentru chink, rAcneste
necAjitul om, si i-am dus lui Penchas si lui
Samuel... Peste doua zile ma. va da proprie-
tarul afarA din cash.... Voiu ajunge pe
drumuri... Am doi copii in scoalA, nevasta
e bolnavA... N'am pardesiu, leafa pe luna
asta e acontatA mai mult de junatate, mi s'au
tocit hainele, n'am lenjerie, toata. agoniseala,
toatA munca mea cinstita din ultimii ani, am
dat-o lui Penchas si lui Samuel, fie la Sinaia,
fie la cluburile pe care le-au patronat in
Bucuresti...
Destul de regretabil, sAri tAnArul cu
inventia in suferintA, dar nu te-a silit nimeni
sa. te duci sa. joci. Nici Penchas, nici Samuel
nu ti-au varit mama in buzunar sA-ti scoata.
banii talhAreste. Singur te-ai dus, si nu ca
sa. li-i duci plocon, ci ca sa.-i inzecesti si in-
sutesti ! E drept sau nu?
Omul se revoltA, si odata cu el toatA ceata
nefericitA din vagon. Era prea proaspAta. in
mintea tuturor dizertatia domnului cu impair
www.dacoromanica.ro
si cu rosu, asupra jocurilor de noroc si a

psihologiei jucatorilor.
Are dreptate ! interveni avocatul in
sprijinul domnului scurt i revoltat. Fara
acele cercuri" de scarboasa amintire, far%
acest cazinou instalat la doua ceasuri de
capitala tarii, omul si-ar fi continuat viata
sprijinita pe salariu si pe corectitudine, aga
cum o traise mai inainte. S'au deschis insa
tripouri in drumul spre birou, in drumul
spre centru, in drumul care rude, in drumul-
catre prieteni, catre baie, care cimitir, catre
cafenea, care biserica, i n'a putut rezista
ispitelor de fiecare zi si de fiecare ceas.
N'am fost, nu sunt si nici nu cred ca. voiu
fi vreodata antisemit, numai de dragul acestui
cuvant sau din orice necaz, cat de mare, pe
care mi. 1-ar pricinui un evreu.
Am o consideratie deosebita pentru evreul
intreprinzator i cinstit, pentru evreul care
incearcá sincer s. indrägeasca tara care-i da.
ospitalitate, pentru evreul care nu cautä
castiguri din afaceri de care ar rosi i ar
crapa obrazul unui om cu oarecare conside-
ratie pentru legile moralei ; dar detest din
tot sufletul pe ovreiul avid de castig cu orice
www.dacoromanica.ro
160 DAMIAN STANOIU
pret. Chiar cu pretul prIbugirii tärii care

11 oplogegte. Chiar cu pretul unei vieti ome-
negti.
ArAtati-mi un patron de tripou pe care
sa." nu-1 cheme Bercu sau Itic I striga. i ingi-
nerul tot aga de starnit de cuvantarea dom-
nului cu impair gi a domnului care igi pier-
duse banii pentru chink.
Din nefericire, igi continul avocatul
firul gandului, sunt destui ovrei care fac
atata rat' natiei in mijlocul cgreia sunt
gi
tolerati i propriului lor neam. N'are nicio
vinä jupan Avram, care agteapta. mugterii in
uga dughenei sau la ghigeul báncii, Ara. gaud
de pradl gi de ingelaiciune, pentru faptul c.
un coreligionar a fost prins traficand cu
devize, ingelând vama sau vanzând stupe-
fiante. Dar ticalogia unuia, dintr'o tagma
sau dintr'o natie abia toleratä pe pamantul
altei natii, se rásfrange in mod firesc asupra
intregii tagme sau intregii natii careia apar-
tine individul prins in afarl de lege.
Nimeni nu zice : am vazut in cutare mama',
stire un calugax beat" ; ci, ah, ca.' tare betivi
mai sunt alugárii I"
Nimeni nu zice : Moise Goldenberg e un
www.dacoromanica.ro
inselltor i un ticalos" ; ci, Jidanii sunt

poporul cel mai lipsit de suflet si de
scrupule".
Fapta unui individ devine marea stria-
ciune a unei tagme i monstruozitatea unui
neam condus de instincte satanice.
Este exactä afirmatia domnului inginer.
Toate fostele tripouri din capitala tgrii si
cred cá i cele din provincie, erau conce-
sionate evreilor. Shurberg, Brottman, Gol-
denberg, Penchas, Samuel, Leibovici, erau
numele fericitilor care se simteau foarte
strimtorati ca.nd le cereai un pol pentru
träsurl, dupá ce pierdusesi dougzeci de mii
de lei la masa de trente-sept, unde crupieri
indeminateci" implineau lipsa ruletei me-
cani ce...
De ce numai evrei, in fruntea acestor intre-
-prinderi cu castiguri fabuloase si sigure ?
Pentrucl ei dispun de capitaluri ? Nimeni nu
contesta, ba chiar se exagereazg, ingr1m4-
direa banilor in casetele iudaice. Dar lumea
judeca o afacere, chiar când nu e ilicitä, si
dupä alte criterii decal cele pur negustoresti.
Toatä lumea stie c. in cazinou se pierd sume
enorme, se distrug familii, se na" ruesc cariere,
11
www.dacoromanica.ro
162 DAMIAN STAN=
cad constiinte, se depraveazg caractere;

toatA lumea stie ca. jocurile sunt concesionate
unor ovrei. $i imediat se face o legAturá.
intre imoralitatea existentei acestor cazinouri
si nationalitatea celor care le exploateazA.
Atunci, in mod firesc, tot necazul, toatA.
durerea nefericitului care a pierdut intr'un
ceas leafa pe o lung sau banii cu care venise
sA. respire treizeci de zile in aerul Bucegilor,
se transformg in ura. impotriva nu a con-
cesionarilor de nit mozaic, ci a intregului
neam evreesc. Nu numai in buzunarul lui
Samuel si Compania au intrat economiile si
sperantele lui, ci si in al bietului Moise sau
Burgh, care vinde ace si sireturi de pantofi,
in Ogg sau in coltul unui gang, pentru a
castiga o paine neagrä i o litrA de zahgr...
N'ai dreptate, tipg domnul scurt i cu
hainele tocite, care isi pierduse banii pentru
chink. Evreul, chiar dupg atAta vreme de
convietuire printre popoarele europene, e
stApAnit Inca'. de instincte asiatice. Plus ura
acumulata. in sufletu-i, de prigoniri reale sau
imaginare, setea de a-si rgzbuna lipsa unei
patrii si sentimentul unei vesnice nesigurante,
la care se adauga. indemnurile unei alte uri,
www.dacoromanica.ro
aceleia poruncit& de pasagiile criminale ale

Talmudului.
Evreul e rázbunat de toate suferintele
unei pribegii de milenii, atunci când are
prilejul sa-ti dea tie, goi, otrav& in loc de
rachiu, cânep& in loc de mdtase, i un tripou
in care si-ti ingropi toate nädejdile i toate
idealurile.
De ce nu reactioneaza acei evrei pe care-i
presupuneti mai atagati de patria adoptiv&
sau imprumutatl, gi de sufletul românesc
ingäduitor, ospitalier i iertátor ?
De ce ?...
De ce nu sunt exclugi din comunitate acei
ovrei care turbura i otralvesc relatiile dintre
natiunea dominant& gi cea venitä de aiurea
si tolerat& ?
De ce ?...
la parte la discutie toata lumea, minus
domnul cu impair gi cu rogu, care Ii fumeaz& .
tigara de foi, in tihnl. Se inteleg ins& cu
greu sau deloc, caci toate capetele sunt tur-
buri, toate judeatile sunt pe fágage aproxi-
mative. Iar sgomotul motorului rapid Ii si-
legte sa". vorbeascä tare, sa. repete gi &a re-
nunte la explicatii mai edificatoare.
www.dacoromanica.ro
164 DAMIAN STANOIU
Se distinge in cele din urmä, si se las5.

ascultata., vocea de bariton a gazetarului.
Vorbeste necAjitul om al condeiului, de
Sinaia, de sinaieni, de Eforia Spitalelor Civile,
proprietara a cazinoului si pärtas5. la agoni-
seala crupierilor, de spitale, de exproprieri,
de Stat...
Intrebuinteaza cuvinte aspre la adresa con-
duca.torilor de dinainte de rázboiu, ai Eforiei,
care au ggsit de cuviint5. s5. mareasca. pe o
astfel de cale veniturile celei mai nobile in-
stitutii din tar5..
Am va.zut femei casItorite si fete tinere,
tip& un domn cu ochii holbati si cu pumnii
gata de atac, care se agat5. de bärbati necu-
noscuti, ies impreunl din cazinou cu desti-
natie precisl sau cu una vagä, dar care pima
la urml duce tot acolo, vi dupä o jumatate
de or a. se inapoiazA radiind de fericire ca au
putinta sa. mai joace...
Si discutia revine iarasi la interesele Efo-
riei si ale Sinaiei, in legatuth cu cazinoul.
Se face o critica. acerb5. si singienilor
care cred c5. fgra. cazinou .orasul e mort",
si conduatorilor Eforiei care cauti venituri
pentru intretinerea spitalelor, f5x1 a se gandi
www.dacoromanica.ro
cä provoaa alte boli, alte mizerii, alte des-

nAdejdi, de multe ori mai grozave cleat o
afectiune a rinichilor si cu consecinte mai
teribile cleat ale unei imbolnAviri a prostatei
sau a pancreasului.
Se cautl vinA si statului cä a expropriat
mosiile Eforiei, micsorându-i veniturile si si-
lind-o astfel sá stArue pentru redeschiderea
cazinoului,
Eforia a dada cazinoul si La ciat in ex-
ploatare intr'o vreme and exproprierea mo-
siilor nu se punea cleat in mintea cAtorva
utopisti, protestA gazetarul bAtand cu pum-
nul in masa.
Suntem in cauzA si nu putem judeca
obiectiv, interveni inginerul impAciuitor. Eu
cred ca.' Statul ar putea usor gAsi cele cAteva
milioane pe care le aduce cazinoul, Eforiei,
si sa isprAveascA odata pentru totdeauna cu
tragedia din cel mai frumos colt al Carpa-
tilor. SA le rupa din sutele de milioane pe
care le incaseazg dela Loterie, BA infiinteze
un timbru special pared. nu mai sunt si
altele ! sä adauge un mic spor la impozite,
dar sä. crute o institutie ca Eforia Spitalelor
Civile de a-si procura venituri cu pretul ru-
www.dacoromanica.ro
166 DAMIAN STANOIU
perii tuturor zagazurilor dintre ceea ce re-

ligia gi civilizatia socoate ca e moral gi
imoral.
Ne trebue gi un cazinou ca un eau ne-
cesar" ? Se poate. Dar nu la doua ceasuri
de capitala grii. Si nu la Indemana oricui.
Sad mute la o cat mai mare departare de
asezári omene§ti, unde sä se ajungS. cu chel-
tuiala gi cu pierdere de vreme. Intrarea sa
fie o mie de lei. Pentru ca astfel sa fie frec-
ventat numai de oameni care au gi timp gi
bath de pierdut.
Gazetarul vru sa mai zica ceva dar nu mai
avu ragaz. Motorul rapid oprise brusc gi
calatorii se grabeau sa coboare.
Adevarata tragedie a cartoforului curAtat

la club sau la o reuniune de poker, Incepe
abia In strada. Iar a acelor care igi lasa co-
jocul la Sinaia, Incepe dupa.' coborirea din
tren. Pe drum, mai vorbesc intre ei, mai fac
haz de necaz, mai pun mana dela inânä §i
cumpárA o sticla. de bere sau de borviz, se
mai gasegte la ate unul o tigare in plus ;
www.dacoromanica.ro
dar dup5. ce coboari gi se izoleaza.., v.d rea-

litatea had5. i crudä.
Habar n'are un profan cat valoreazá o mo-
ned5. de doulzeci de lei pentru cartoforul co-
born In stradi sau pe peron, far& letcae In
buzunar. Ar bea un pahar de ceai, inteo
cofetirie de mama a gaptea, ca spele
gatlejul otrAvit de fum de tutun. Cu patru
lei ar plAti autobuz.ul sau remorca tramva-
iului, pan'a acas5., iar cu restul... gi-ar mai lua
cateva tigari nationale.
Neavand, Ii blestem5. soarta i o ia, of-
tand, apostolegte.
Daci gi-a oprit ceva acasa., piciorul prinde
curaj i pägegte far& multa. trud5. i sill.
Trebue s5. ajunga. Inainte de a se Inchide lap-
tria sau simigeria din colt. Un iaurt cu
paine neagra, o salat5. orientalà amestecatá
cu mugte i unsá cu ulei de rapita, o gogoaga,
o placint5. Innotind In untura. rancedâ, pre-
zint5. pentru el tot atatea bun'atAti ca acele
ingirate pe lista restaurantelor de lux.
far daca n'a avut prevederea sau posibi-
litatea a plecat la gará direct de unde a
Incasat banii s5.-gi opreascä acasa m5car
o slit& de lei, sau gi mai putin, picioarele i-se
www.dacoromanica.ro
168 DAMIAN STAN OIU
taie din genunchi, mainile-i se balanganesc

straine pe langa trup, i toata umiditatea din
gura dispare. Simte dci in loc de saliva,
limba se lipeste cand de cerul gurii, and de
maxilarul inferior, iar buzele se prigoresc ca
de sete, cu toate ca nu se simte nevoie de apa.
Totul Ii este inaccesibil pe pamant : si sti-
clele din vitrinele depozitelor de bauturi, si
alimentele insirate la ferestrele bodegilor, §i
tigarile cele mai ordinare i taxi-ul cel mai
hodorogit.
Scotoceste in zadar buzunarele, ca sa-si
cumpere un jurnal. Iar and intalneste un
oltenas intarziat, cu gogosi sbarcite de soare
si pline de praf, iar Ii mai cerceteaza buzu-
narele, mai dibue si pe sub captuseala hainei,
dar tot nimic nu gaseste. Nici macar un leu
ca sâ. cumpere o gogoasa sau un corn dela
negustorasul surprins cä e remarcat de un
domn caruia nu-i sta. frumos sa manance pe
drum.
Iar maine ah, maine ! Ii trebue mai
intai un pol sa se barbiereasca. Nu s'a
barbierit nici azi nici ieri. Apoi 4-5 lei
pentru tramvai sau pentru autobuz. Macar
doi lei pentru tigari. Cat pentru masa, va
www.dacoromanica.ro
BUCURESTI - SINAIA 16g
trebui sa. faca un imprumut. Dar unde ?

Cui sa-i mai ceara ? Mai exist& frate, cumnat,
prieten, coleg, cunoscut, cAruia s. nu-i dato-
reze macar o suta de lei ?
Dar poimaine ?
Situatia se prezinta si mai rea daca e
insurat si mai are si vreun copil sau doi.
Nevasta nu trebue sa stie ca.' a fost la ca-
zinou, caci i-a fagaduit in genunchi, in fata
icoanei, cä nu se mai duce. Incat, trebue sa.
scorneasca o minciunä plauzibila. Maine
insa i va cere bani pentru cosnitä... Poi-
maine ii va pretinde sAd arate leafa... Un
copil e bolnav... Deh uzina a adus recipisa...
Olteanul a umplut trei pagini din carnet...
Laptareasa a Obit spatele usii din dos cu
nule care inseamna litri si cu linii care
reprezinta jumatati.
Ii face socoteala de cate angarale s'ar fi
cotorosit cu banii pierduti, asa cum si-a
facut-o i randul trecut i oridecateori s'a
inapoiat cu \rant in buzunare.
Mari de Radu Soiman, care strange la
piept portmoneul cu cele saisprezece bilete
lasate in pastrare, niciunul din clientii cazi-
noului, sositi astaseara cu motorul rapid, n'are
www.dacoromanica.ro
170 DAMIAN STANOIU
bani de tramvai, cu toate cä suma pierduti

la joc se urca., laolalta, peste frumusica cifrá
de optzeci de mii de lei...
$i-au luat rAmas bun cu oarecare jenl, si
au pornit In opt directii, ca niste platosi In
isplsire si ca niste caini ai nimanui.
www.dacoromanica.ro
VI
Radu $oiman s'a coborit din tren cu capul

ceva mai limpede. Ascultase tot ce s'a vorbit
Fara' sa. ia parte la discutie. $i &ea' sa
audA §i sá invete ceva nou. Cunoa#e toate
teoriile eke s'au vAnturat asupra jocurilor
de noroc, le-a experimentat pe toate, pe
propria lui piele, admite concluziile la care
s'a oprit domnul cu impair §i cu ro§u, Impär-
tA§ete parerea generall c5. o institutie ca
Eforia Spitalelor Civile trebue ajutatA de
Stat iar nu läsatA sA-§i procure venituri din
banii ci§tigati cu sudoare §i cu lacrämi,
uneori furati, alteori delapidati, escrocati,
sau proveniti din adulter i din prostituare.
Altceva e cu Loteria de Stat. Un joc care
nu poate pasiona pe nimeni pAna. la incon-
§tientl, deoarece tragerea e o singurA dat5.
Intr'o lunA. Se riscA sume neinsemnate In
raport cu minimul necesar pentru a merge
www.dacoromanica.ro
172 DAMIAN STANOIU
la Sinaia si a cauta norocul la masa verde",

si se stie de citre toata lumea unde merg
banii ra.masi dupá plata castigurilor. Toti,
dar absolut toti, pentru constructii de sana-
torii, de spitale, si pentru ingrijirea sAnAtAtii
poporului. Niciun leu in buzunarul unor
fosti patroni de tripouri, ale caror nume ard
pe buzele atator naivi ajunsi pe drumuri dar
nu figureazá. nicAieri pe frontispiciul unui
asezAmânt de binefacere.
La rulet a. mergi absolut in necunoscut,
completamente la discretia hazardului ca-
pricios, pe cand la Loterie, unde jumaate
din numere sunt cilstigatoare, ai in aceeasi
mgsurd certitudinea ca, in cel mai rau caz,
primesti banii inapoi
Dar ce sa. faca. acum ?
Era desigar cel mai norocos dintre cei
care se intorseserá. dela cazinou, cu auto-
motorul rapid. Putea si se ducl acasa. si cu
tramvaiul si cu un taxi, putea sä ralnance
oriunde si orice, sa fumeze, sä se plimbe, sä
petreacg. Era prima data', de când se redes-
chisese cazinoul, cand se Intorcea cu bani in
portmoneu.
Isi vg.ri capul pe usa restaurantului glrii,
www.dacoromanica.ro
dar nu ramase aci. &Audi ea in ora§ are

posibilitatea sa manance fail sa-1 considere
chelnerul drept un calator .care trebue sa se
care in cel mai scurt timp O. sa lase masa
altui calator tot a§a de grabit.
Dupa aceea ce 85. faca.? S. se duca.
acasa, desigur. Sau probabil. Dar pentru
aceasta raimâne sa. hotarasca. la timp po-
trivit.
Infra' intr'un restaurant din Calea Grivitei,
cu muzica §1 cu dame de consumatie".
Ultimul amanunt il descoperi in momentul
cand o biata fiinta. de sex contrariu, cu
vinele gatului in relief, cu o spranceana um-
flata. §i neagra de bataie sau de cazatura,
cu clintii lati i strarnbi, i cu un zambet ce
semana mai mult a plans, se aeza. in fata lui
fail sa-i ceara voie.
0 privi duvnanos.
Fata 4i stranse zarnbetur §i gura se
increti ca inchizatura unei pungi. Totui
indrazni sa i se adreseze :
Va diranjez, puiule ?
Da 1 ii raspunse Soiman aspru i defi-
nitiv.
Fata isi arunca. ochii Inspaimântati in
www.dacoromanica.ro
174 DAMIAN STANOIU
directia cassei, unde un domn burtos si mu-

stácios, cu fruntea ingustá si cu capul
tuguiat, pAndea cu aere de satrap.
A bea ceva, indrazni din nou fata,
cu aceeasi team& de clientul costeliv, imbrIcat
prost i far a. dispozitie de vorbl si mai putin
de chef, si de privirea incurajatoare i ame-
nint5.toare a patronului.
Soiman se ridica brusc i plea fárá. vorbä.
De altfel nu-i plAcea nici localul. Sgomot
mult si de proastg calitate, clienti dubiosi,
murdar ; i mirosul acru venit dela buatärie
sau dela bufet, facea fetele" si mai unite si
mai nesuferite.
In strada." avu un pic de clintl. Nu pa-
gubea mare lucru dacl da fetei un pahar de
bere. Poate câ. ntr'adevár Ii era sete.
Ca'inta nu dura. insa mai mult de o secuncla.
ParcS. el e mai fericit decat o dama de con-
sumatie ? Exist& oare o fiintä, in clipa de
fat.i, care s'a. merite mai multa. compätimire
deal el ?
Ii dibui haina in dreptul buzunarului cu
portmoneul i gäsi c. totusi exagereaza..
Cind ai saisprezece mil de lei...
Dar ce sä &ea cu saisprezece mii de lei ?
www.dacoromanica.ro
BUCURE§TI - SINAIA 175.
Se llsg. remorcat de picioare,si porni iarAsi

in directia gArii. Si tot urcA- in susul cáii
Grivitei pAnä. se opri In fata unei simigerii.
Un domn chel, cu fatà bruna i mustata
neagrA, ce pArea a fi Insusi patronul, motAia
tn gura cuptorului.
Radu 41 botez1 grec, I vru sá. intre sA.
mAnAnce un covrig sau o bucatá de plAcintA.
Ii Imbiau cei cAtiva-gologani pe care 4i zor-
nAiau In buzunar. Dar Indata Ii aminti c.
nu numai cu acestia s'a inapoiat dela Sinaia
i trecu mai departe.
Un oltean 11 pofti sA-1 usureze de ultimii
ciorchini de struguri ce stäteau rusinati si
indignati intr'un colt al cosului rotund. Pe
ei nu binevoise a-i cumpAra niciun musteriu.
De ce nu-i mAnca barera stApAnul ?
Soiman se arAta dispus, apoi refuzA brusc.
De ce atAta 15.comie ? Olteanul pArea a fi de
peste treizeci de ani si deci el era si stApAn
si slugA. N'avea cine sad sudue pentru cativa
ciorchini nevAnduti. i pe care ar putea
sa-i vandA. maine.
Intrl Inteo cArciumä cu obloanele pe ju-
mAtate trase, asa ca sA intre undeva. Uitase
sa mAnAnce dar stia ca. trebue sA. intre In.
www.dacoromanica.ro
176 DAMIAN STA NOIU
tr'un local. In acest scop plecase din garl

vi n'avea niciun motiv sa. cutreere strazile
pang la ziug..
Doua. din cele vase mese erau ocupate de
clienti, la una rggea un biet tigan faxä sa-si
dea seama de cântl ori plânge, iar in dosul
tejghelei stApamul. Un domn marunt cu
pärul alb, cu creionul la ureche, cu sort curat
dinainte, rosu la fata i foarte simpatic. Dar
$oiman, dupa ce constatá aceste amänunte,
isi zise ca. prea putin II intereseaza infa.ti-
sarea caxciumarului si Ii aduse aminte cá
trebue sa. ma.nânce. Cuva.ntul acesta trebue
11 iritá insa. c.ci 11 repetase de cateva ori.
De ce numai detht trebue" ?
Sosirea lui nu fu remarcatá in mod deo-
sebit, cki nimic, afar& de aerul posac dar
oricum distins, nimic nu-1 bascgluia de ceilalti.
Gulerul hainei tocit, cravata stramba., pri-
virea piezisa. si pa.rul halandala.
Avem o vaduvita." pe cinste, se lamdá
carciumarul dupa ce-i spuse prietenos buna.-
seam'. A vem si un negru - vartos bun, si
un profiriu de te taie la limba.
As vrea sa mlna.nc ceva, gra.i $oiman
fa.ra. sa-1 priveascä.
www.dacoromanica.ro
Avem o tocank de berbec pe cinste,

putem s. frigem o fleicá de vack, avem mu-
ráturi i nigte branzä grask, foarte gustoask.
$oiman comandk de toate : i tocank.
Mick gi branza. Cat pentru yin läsa la
aprecierea carciumarului.
Acesta 41 servi cu tocank i cu vAduvitA",
mandru de increderea ce i-se arltase.
Avem lucruri putine dar de bung cali-
tate, se lluda el umpland paharul.
Lui $oiman i se opri o bucktick in gkt.
Omul Ii deveni deodata. foarte antipatic. Ce
tot Ii trage cu avem" gi avem" ? El e stä-
pan, el e sluga ; pentru ce dar vorbegte la
plural ? $i chiar de ar avea niscai ajutoare,
tot nu e indreptAtit s5. vorbeascl la plural.
Bäutura e a lui, tocana e a lui, fleica e a lui.
Bine ca aveti 1 rispunse el rastit i ful-
gerand din ochi.
Apoi se cai. Carciumarul a vrut sa. park
om bine crescut. Numai un increzut i un
'Ada:ran ti spune mugteriului am. Sau poate
Ii iubegte nevasta i, fiindca. impart aman-
doi osteneala i necazurile, vrea sa.-i fack.
omul plkcerea de-a o asocia, in fata clientilor,
la proprietatea bunktktilor din právklie.
12
www.dacoromanica.ro
178 DAMIAN. STANOIU
Dar, in definitiv, ce-1 privesc pe el toate

acestea ?
Ce cg§tiga.' el dac5. patronul vorbe§te la
plural, gandindu-se la nevasta ? Sau ce ar
pierde daca ar raspunde am, sau pur §i simplu
este ?
Mai ceru o 1411, tot de vaduvita.", in
a§teptarea fripturii.
E fainl, se gudura card umarul satisfácut.
Apoi :
V'a pläcut tocana ?
Soiman ii rAspunse afirmativ, ca apoi s.
sb cliascä. Ce era el dator sä-i räspundl ?
Si, mai ales, ce-1 facea pe negustor sa-1 mai
intrebe, când faptul cä tersese farfuria era
destul de concludent ?
Dar ce dracu are astaseafa de ia in seam&
toate aceste lucruri ?
Offa. discret §i se uitS. spre tigan, ca §i
and ar fi a4teptat dela talentul lui un pic
de destindere a nervilor. Dar uita." tura ii fu
a§a de cruntä el bietul scripcar cauta invo-
luntar un loc de fuga.
Soiman intelese i i§i läsa ochii in pahar.
Intelese pe semne 6 muzicantul, cä. numai ce
1§i cloncáni coardele, trei la numär, §i incepu
www.dacoromanica.ro
BUCURESTI S1NAIA 179
din gura. $i din lautA, totodatA, un antec

care amintea de vremuri and vinul se bea
cu oala $i and lumea era mai putin nervoas5.
deck asfazi...
Tiganul are voce calda, cam scartaita and
se ura prea sus si cam $tearsä and coboara.
prea jos. Canta insa cu atata foc", a nu-
mai daca vrei Ii observi aceste defecte.
Lui Soiman pAru deodata câ. o s5.-i placI.
Il maguli putin $i faptul c. scripcarul des-
gr opase acest cantec cu miros de busuioc $i
de pAdure, pentru clientul posac i nervos.
Gusta din fripturA $i gsi c. e suficient de
bung. pentru un astfel de local $i pentru a
nu desminti lauda carciumarului.
Apoi, observA ca. scripcarul are dinti de-o
uratenie care ar schimonosi cea mai frumoasa
si mai desavarsitä faptura omeneasa. Si se
cai pe loc. Ce are el cu dintii lantarului ? .
Cu cat sunt ai lui mai completi si mai in-

grijiti ? Nici nu e sigur daca i-a mai ramas
vreo masea neatinsa de carii.
Dar dintii rani, smoliti $i strambi ai scrip-
carului, ca i and ar fi ghicit gandurile clien-
tului care manca fleica la grAtar, se des-
golira pana in gingii $i pArur5. ca inceara.
www.dacoromanica.ro
180 DAMIAN STANOIU
sa tina acompaniament gatlejului. $oiman

refuza. sä mai asculte, dupa cum refuza s.
mai mánance i sa mai bea. Se cal ca. a dat
o nota buna fripiurii, ca a baut dintr'un vin
care nu-si merit& numele, ca. a suportat sbie-
retuP si strambaturile" lautarului, In sfarsit
ca a intrat Inteo carciuma ordinara", In loc
sa se fi dus la un restaurant cumsecade.
Parca n'avea bani sa. plateasca ?
Achita si. pleca fara sä. zica un cuvant si
fara sa menajeze usa.
Se opri in dreptul cimitirului Santa Vi-
neri", mirat cá. la ducere nu-1 observase.
E intunerec din cauza norilor care imbraca
cerul, dar nu mai ploua. In cimitir se pot
deosebi totusi monumentele mai man i albe,
eirurile de arbori ce strajuesc cararile, si ca-
pela in fund, ca o casa. de padurar in mijloc
de codru.
Radu $oiman are groaza de cearta, de
ziare de partid si de cimitire. L-a impins de
multe ori curiozitatea, altadata pietatea pen-
tru scriitorii favoriti, Ingropati la Bellu, sa
viziteze acest cimitir, dar tot de atatea ori
a renuntat. Oda-a s'a intors dela jumatatea
drumului; altadata. din apropierea cimitirului.
www.dacoromanica.ro
Si-a facut copilaria in sat, si tata-sau fiind

epitrop, a avut prilejul sa vada adesea cimiti-
rul, morti dusi la groapa, oase scoase la sapte
ani pentru a fi ingropate din nou. I s'a vor-
bit de strigoi care ies noaptea din morminte
si umbla pe la casele oamenilor, de suflete
care apar in miezul noptii intrupate in cu-
cuval, sau se plimba in halate albe printre
morminte, de altele care se prefac in pásä-
rele, pana li s'o face loc in rai, si ciripesc
cat e ziva de mare prin salami si prin lilieci...
Mai tarziu insa a capa.tat o adevarata
groaza de cimitir. La trebuit mult curaj sa
reintre in cel din satul natal, dupa aproape
doulzeci de ani, ca s5. depuna o lacrima pe
mormintele proaspete ale parintilor, la a caror
prohodire se rusinase a se duce.
Iar acum, lucru ce-I mira pana la frica,
simte o placere stranie sa stea in loc si sa
priveasca printre grilaj si pe deasupra zidului.
Ar vrea sa intre inguntru. S. se plimbe
printre morminte, sa citeasca inscriptiile de
pe monurnente si sa simta fiorul mortii.
E sigur insa c5. nu-i va fi teama. Dimpo-
triva. Ar fi foarte bucuros sa moarä pe
banca aceea de colo, ca sa nu-1 mai duce*. pe
www.dacoromanica.ro
182 DAMIAN STANOIU
la rnorg a. si sg. nu se mai necljeascl nimeni

cu el On& la cimitir.
Sau sa-si dea sufletul spAnzurat de creanga
aceea. hi desleaga cureaua dela pantaloni,
o leaga. c'un carat de porn, la celllalt face lat,
apoi isi v.irä capul si &á drumul picioarelor...
Isi aduse aminte de sfatul domnului cu im-
pair si cu rosu : Qri te lasi de joc, ori de
unde nu iti tragi un glonte de revolver si
gata". $i cum el n'are revolver, isi poate
curma chinuita-i existenta legandu-se de crean-
ga aceea care pare clestul de groasa. ca s5.-1 tind.
hi dibui mijlocul ca 85. se incredinteze de
prezenta curelei, o desleg.i, facu o proba. si
se convinse ca. si-ar da sufletul mult mai si-
gur si poate chiar mai repede cleat cu aju-
torul revolverului. Glontele ricoseaza sau
numai te raneste si altul nu mai ai curaj sal
tragi. Sau rana e mortala. dar agonia se
poate prelungi fgra. rost si intru disperarea
infirmierei care te pAzeste si a autopsierului
care asteapa. Unde mai adaogi, cd., span-
zurat de-un copac, in cimitir sau in padure,
iti dai sufletul privind decorul de verdeata.
si ascultand cantecul pagrelelor de pe gard
sau de prin ramuri...
www.dacoromanica.ro
Apropierea gardianului 41 sili sa-gi mute

picioarele cu cureaua inteo lama 1 cu cea-
lalta tinandu-gi pantalonii.
Nu se mirá catugi de putin ca-1 prinsese o
dragoste aga subita pentru cimitir, i ca se
gandise la sinucidere $i la moarte ca gi and
s'ar fi gandit sä plece cu primul tren la Sinaia...
La Sinaial...
Cuvinte magice, pe care pasionatul de ru-
leta nu le poate pronunta nici macar in gaud,
fara sa. nu simtä un fior cunoscut numai de
el, incalzindu-i sangele gi sburlindu-i intregul
sistem nervos.
Soiman se bucura cá..i aduse aminte de
Sinaia gi de ruleta inainte de a se intoarce
acasa. A plecat, in ajun, sa execute un pro-
gram alcatuit cu osteneli i fixat cu juraminte,
a lasat un testament pentru cazul and ar
fi silit de soarta sa se sinucida, inat, logic
este sa cugete putin asupra intamplarilor din
ziva trecuta. Daca va fi sa mai faca o in-
cercare, nu trebue sa se inapoieze in seara
aceasta acasä. Ar pleca maine cu indoiala
in suflet ca s'a intors indarat". Superstitie
idioata ca oricare alta, dar e silit sa tie sea-
ma de ea. Iar daca va hotari altfel, adia.
www.dacoromanica.ro
184 DAMIAN STANOIU
sa.. nu mai incerce", se va inapoia in man-

sarda lui i va rumega in toat5. voia un plan
de redresare a. vietii.
Cuva.ntul 11 sperie.
Cum ar putea un vitios, in halul lui, sA-si
redreseze viata ? Adicá sã reia un fir nor:
mal, in cazul cä n'ar mai putea s. innoade pe
cel rupt ? Daca. distanta dintre ceea ce a fost
ar fi putut s. ajung5. si intre ceea ce este
si ar mai putea sg. fie, n'ar fi atat de lungg.,
incercarea s'ar prezenta mai putin temerara.
CAnd te-ai lásat de betie si te-ai apucat de
cárti, nu e prea greu sä. revii la prima dra-
goste; când ai &cut comert cu sireturi de
ghete, iar acum dai faliment din vânzarea
ciorapilor, nu-ti vine prea greu s. te aräti
din nou cu sireturi pe ma.ná. Dar cand ai
avut situatia pe care a avut-o SoiMan, cu
perspective de viitor din cele mai trandafirii,
iar acurn esti cizut intr'o mizerie moral& si
materiala care nu-ti ingldue nici si-ti ridici
capul, prin ce minune va fi posibila." o schim-
bare, o redresare ?
Reveni in holl-ul Orli de Nord, cu convin-
gerea bine stabilita. çä exagereaza atunci când
se crede in mizerie morall i materiala., care
www.dacoromanica.ro
nu-i ingadue nici 84-si ridice capul". N'a

furat nimic, n'a inselat pe nimeni, ?mat
mizeria morala" ar consta numai in viciul
care 1-a nenorocit. Izbutind sa se desbare
de acest viciu, nu va mai avea nimeni vreun
motiv ca sa-1 arate cu degetul sau sa-i refuze
increderea.
Cat priveste partea cealaltl, materiala,
iarasi n'are a se plange ca un disperat ajuns
la ultima lescae. Cand ai saisprezece mii de
lei in buzunar...
Se opri brusc si se intreba :
$i ce-i daca am saisprezece mii de lei ?
Ce reprezinta aceasta sum& pentru un individ
care cu patru ani in urma se credea milionar ?
$i care, mai ales, traind atata vreme inteun
mediu in care banul are o valoare foarte rela-
tiva si se bucura de o consideratie cu totul
particulara, nu va fi in stare 85, repuna pe
adevaratul stapinitor al lumii in drepturile-i
uzur pate ?
Atunci ce sa faca? S5. se reintoarca la Si-
naia cu juraminte reinnoite ca se va tine in-
tocmai de planul din buzunar ?
B5.g5. de seam& c5. n'are un cap, in noaptea
asta, in masura sa rationeze clar. $i apoi,
www.dacoromanica.ro
186 DAMIAN STANOIU
pana. maine dimineata. nu-I sileste nimeni

nici s rationeze, nici sa. ia vreo hotarire.
Porni catre casa. Apoi se ra.sgandi si infra.
intr'un hotel. E superstitios i s'ar putea ca
maine sä porneascá din nou spre Sinaia.
S'a trantit pe pat asa cum se gasea si a

dormit torturat de vise urate pana. catre
pranzul tarainesc. Can& s'a desteptat, s'a
casnit sa. reconstitue unele vise care i se
plreau cã au vreo legatara. cu proiectele lui
pentru viitorul apropiat. Dar nu izbuti sa-si
reaminteascä cleat crampeie izolate care nu-i
spuneau nimic. .
Cautã apoi cu tot dinadinsul, facand ape..
luri disperate la memorie, sa. gaseascA prin
aceste crampeie de vise un semn cat de mic,
cat de vag, c. pe ziva de azi are sa. astige
bani. Dar nu gasi nimic. Nu intrase nici
prin closete, nu-1 supaxasera. nici paduchii;
Ori ma.car niscai pureci. Fie si gandaci. Tot
ar fi fost un semn chiar i indoelnic, dar
un semn, ca. are sa ia bani.
Dupa. patru zile de vreme Inchisa si bur-
nicioasa, astazi e zi cu soare. E senin ca in
www.dacoromanica.ro
miez de vara. i soarele se bucura. ca. a scapat

din spatele norilor.
$oiman observa. schimbarea vremii si se
bucura. Pe timp frumos se mai limpezesc si
galiclurile. Se mai indulcesc chiar si se mai
imbuneaza., oricat ar fi de acre si de inve-
ninate.
Facu o baie buná, un dus rece, si se socoti
alt om. Adica. unul care se ingrijeste cu
atentie de corp si de sanatate. Când locuia
la casa lui, fa.cea baie in fiecare zi. $i se
ducea odatá pe saptämâng la o baie public&
pentru aburi i pentru masaj. Hei, dar atunci
era altceva.
Oricum, avusese curajul s. cheltuiasc a. trei
poli, cu care, in caz de sansá deosebita, se
poate cl.tina un cazinou... $i acest fapt 11
incuraja sa.-si faca. pAreri ceva mai bune
despre el, sä. creadl ca. inteadevar, mai di-
spune si de un pic de vointa., c. dragostea
de viata n'a disparut cu totul, in sarsit
ca. ar fi capabil de eforturi si mai mari.
Bunaoara....
Ca sä. nu-si strice buna dispozitie refuzá
sa. precizeze ceva. Simtea oarecum ca re-
naste, cá un om nou ia flint& in el, alungand
www.dacoromanica.ro
188 DAMIAN STANOIU
pe cel vechiu. Si vrea sa lase acest vag

proces de reinnoire sa se desvolte Meet, se.
prinda chiag.
Se bucura mult de aceasta remarca §i de
aceasta. hotarire. Sufletul unui om cu desa-
varire pierdut, nu mai itntalne§te astfel de
primeniri. Le cauta, le implora, dar nu le
gase§te, nu yin. Pe cand la el au venit dela
sine. Cu intentie vadita de a se statornici.
Fluiera un cantec de leagan §i rase de
alta bucurie. 0 indoita bucurie. Intâi, ca.
nu mai fluierase de ani de zile, §i al doilea
pentruca ii venise pe buze un cantec de leagan.
Unui individ pe margine de mormant, ii via
In minte doine triste, mar§uri funebre, iar
nicidecum cantece de adormit
Avand camera catre Ca lea Grivitei, scoase
capul pe fereastra i privi forfotul de lume.
S'ar fi gudurat ca un caine cand gase§te
hrana sau mangaeri, dacä vreunul din treca-
tori si-ar fi ridicat ochii i i-ar fi remarcat
fata stralucind de ganduri senine i de dor
de viata.
Ii fixl pozitia lui fata de aceasta lume
care trece, §i se socoti a fi cel mai ne-
mernic.
www.dacoromanica.ro
Domnul acela cu geanta subsuoara, pare sa.

fie un avocat care merge la tribunal ; femeia
aceea cu doua galeti atarnate de cobilita, care
merge vesela mu§cand dinteun calap de paine,
a vandut desigur lapte covásit §i acum se
intoarce fericita acasa ; iara baieta§ului acela
cu cama§a murdara Ii stidir a. ochii in clipa
cand se ivi un mu§teriu, sa-i cumpere o ga-
zeta ; grasunul acela care face semn unui
taxi sa se apropie, se duce la bursa: sau la
banca ; in coltul de vis-a-vis, cinci §oferi
ateapta rabdatori sá le vie randul unei curse,
in vreme ce Ii comunica §tirile de prin ziare
sau povestesc vreo escapada. din noaptea pre-
cedenta ; insu§i sergentul din post, pare destul
de fericit in rolul lui de indrumator al cir-
culatiei §i de pazitor al ordinei publice.
Toata lumea aceasta se trudete pentru
existenta, multumita cand poate sal respire
dupa orele de munca, fericita cand sanatatea
Ii permite sä munceasca. Probabil ca. nima-
nui nu-i trece macar prin minte sa se irabo-
gateasca jucand la cazinou sau prin cluburi,
sau sa-si atarne lewl de o creanga, inteun
copac, in cazul cand norocul dela masa
verde" i.ar fi Rana la urma. duvnan.
www.dacoromanica.ro
190 DAMIAN STANOIU
Singur el, Radu Soiman, sau mai bine zis

Radu Cioran, isi framanta creerul cu numere,
cu duzini si cu sanse simple, face planuri
executabile numai de un om-masina, se opreste
la poarta unui cimitir si tanjeste dupl pacea
si dupa fericirea celor ce nu mai au trebuinta
de casa, de haine si de tocana de berbec,
cu toate ca e tank, e sanatos, cu invatatura,
cu experientä, cu diplome si cu... saisprezece
mii de lei in buzunar-
Isi trase doua perechi de palme peste
obraji, in oglincla, ca sä se rusineze de insasi
nemernicia lui, apoi se imbraca repede, dadu
bacsisuri si iesi din hotel ca un om normal,
hota.rit sa träiasca din munca si sa. infrunte
piedecile din cale cu puterea tineretii si a
dragostei de viata.
Dupa ce iesi dela barbier se simti si mai
intinerit si mai increzator in crearea unui
alt destin, si mai hotarit sa traiasca.
Intrebase pe frizer daci e multumit de me-
seria lui si de cat ii produce, si primise un
raspuns inviorator.
Cuni sa nu fiu multumit ? i-a raspuns
omul surprins si chiar jignit de intrebare. E
www.dacoromanica.ro
BUCURESTI - SINAIA ix
meseria mea. Si dacl nu miar conveni a*
lAsa-o si m'as apuca de altceva.
M'as apuca de altceva", repeta Radu de-
pArtandu-se. Prin urmare nici gaud el ar
lua drumul cluburilor sau si-ar face un plan
de sArAcire a cazinoului din Sinaia.
Se opri sA-si lustruiasca. pantofii scMciati,
si la plecare intreb g. pe omul cu prAvAlia
intr'o ladA, murdar de negrealA si cu hainele
rupte, dacA e multumit cu ceea ce castigl.
Sant, conasule, i-a rAspuns omul cu
putinA ironie and a pronuntat cuvantul
conasule". S'apai, a adAogat el, daca n'as
fi, ce sA. fac ? SA. fac lAcrAmatie la minister
sau sa-mi pui capul sub tramvai ? Iaca, traliesc
si eu cum se poate si cum 6'. Dumnezeu.
PlAtesc chiria, am doi copii la scoala. si trei
la meserie, fumez tutun de-a treia si mA.
1tmbAt de patru ori pe luna....
Ceva cArti... un tabinet... sau barbut...
nu obisnuesti ?
Omul scuipA ca de ucigA-1 tAmaia si in-
toarse capul supdrat de asa intrebare neroadá.
Soiman se simti umilit dar i mai intArit
in credinta pe care de altfel gi-o fAcuse mai
de mult, cA. nicio meserie, wick de umilA, nu
www.dacoromanica.ro
i92 DAMIAN STANOIU
e rusinoasä. Pe cAnd un viciu, oricAt de nobil,

starne$te scArba unui vAcsuitor de ghete.
IntrA intr'o prAvalie cu fructe $i cu zarza-
vaturi, chipurile ca sl cumpere ceva, $i incepu
vorba cu patronul : un oltean chipe$, cu
mustata in furculitA $i cu punga in brAu. I
se destAinui scurt $i mandru, ca.' la vArsta de
unsprezece ani a vAndut rahat, la cinci-
sprezece gaz, la optsprezece cArbuni, la douA-
zeci mere, dupa ce $i-a facut armata a luat-o
din nou cu cárbuni, iar astAzi dispune de capital
suficient, $i-a &cut dota rAnduri de case In
satul lui din Gorj, are un bAiat sublocotenent
$i o fatA invAtAtoare...
CArti obisnue$ti sA. joci ? cutezA $oiman
cu toate ca. $tia ce o sA-i rAspundl. Olteanul
il privi de sus, aspru $i bAnuitor, apoi rase
rAs de om cu cap solid $i-i trAnti privindu-1
dintr'o parte :
N'am bath de furat ; tot ce am adunat
e din munca si din economie. Dar pentru ce
mg 'ntrebi ?
$oiman se incura in ra.spuns $i iegi cain-
du-se cä mai cerceteazä atAta despre lucruri
de care nu se poate indoi. Nu toatI lumea
iube$te Joitele" si ruleta, nu toata lumea
www.dacoromanica.ro
bea paná igi pierde mintile. Viciul e o boe-

rie", un privilegiu, gi cei care se bucura" de
aceasta. cinste" sunt mult mai putini decat
Igi inchipue betivul sau cartoforul. Marea
majoritate a muncitorilor Igi duc traiul intre
slujba gi camin, facand un pokerag la ziva
onomastica gi Imbatandu-se a doua zi de
Craciun sau a treia zi de Pagti.
Cand ajunse in dreptul unei cladiri care
altadata. a adapostit un tripou gi igi aduse
aminte de atatea nopti pierdute in fum de
tutun, de atatia bani aruncati, cu toate ca
niciun leu nu era furat, ii veni amar in gura
gi simti o sila fara. margini impotriva lui In-
sugi. Iar dud vazu figura stravezie a inspec-
torului financiar care s'a spAnzurat dupa ce
a pierdut g'i ce avea gi ce a delapidat, alaturi
de ochii mici gi de burta ultrasatisfacuta a
ovreiului-patron, simti o lovitura. de box
In timpla gi se rezema. de zici ca sä nu cada.
Apoi se depart& ca un om care la un moment
dat gi-a pierdut capul, a trait aproape patru
ani fara el, iar acum II regasegte, poate nitel
cam ruginit, cam dogit, dar susceptibil de in-
dreptare gi de Innoire.
Nu gtie ce are sa faca, de ce o Si se apuce,
13
www.dacoromanica.ro
194 DAMIAN STANOIU
dar de un lucru e sigur, a8a cum e sigur ca

umbla pe propriile picioare, ca. se afla pe
bulevardul Bratianu, 8i ca azi e zi frumoasa.
cu cer senin 81 cu soare stralucitor.
Ii era dor de copii. Nu-i sarutase cam de
multisor. Poate sa. fie un an de atunci...
A tot sperat sa-8i facä haine noui, ca sa.-§i
irnbrati8eze tot ce un om poate avea mai
scump pe lume, Imbracat curat, ras proaspät,
cu infati8are demna de parintele odraslelor
lui Radu Soiman 8i nepotilor cunoscutului
director de banca 8i om de finante, Hristodor
Ma rinescu.
Pe fetitã a mai zarit-o odata, In tova.-
ra8ia bonei, dar nu s'a apropiat de ea.
De altfel Cecilia nu-1 iube8te. S'a obi8nuit cu
celalalt tata". S'a rt4inat insa. de bona sa-1
vadä cu haine groase, 8i acelea patate 8i ne-
calicate de-un trimestru, In plina caldura. de
vara. Jar pe baietel, pe Nicu8or, 1.a vazut
de curand, jucandu-se cu un carucior In curte.
I-ar fi fost u8or sal pa.ndeasca in bodega de
peste drum de casa In care a locuit 8i el
atatia ani frumo8i, poate cei mai frumo8i din
vieatá, dar oridecateori I8i vedea copila8ii fara
85.-i poata imbrati§a, plangea ca omul cel
www.dacoromanica.ro
mai batut de soarta. §i se lupta dup5. aceea

cateva zile in §ir cu gandul sinuciderii.
Nici acum nu e pregatit sa-i auda zicandu-i
taticule" i sa le sarute cei mai dulci obraji
§i cei mai frumo§i ochi de pe lume, caci hai-
nele §i pantofii sunt mai in ruina ca oricand,
dar va intra furi. In bodeg5. §i. va atepta
acolo de va fi nevoie chiar o saptamana,
numai a§a sa-i priveasca. dela distanta. Cki
suflete§te e pregatit. E sigur n'are sa.'
c5..
planga. Iar daca. totti4i va plange, lacramile
ii vor da un §i mai mare curaj de a rupe cu
trecutul apropiat i de a primi lupta unui
nou destin.
Vru sa opreasca un taxi, dar renunta. De ce
85. plateasca treizeci de lei cand tramvaiul
costa. numai cinci ? Odata ce s'a lasat de
carti i de ruleta, trebue sa repuna banul in
cinstea de altadata. Un cartofor a*eapt.5.
surprize, lovituri", i nu pretuete banul
de cat din momentul cand nu-1 mai are ; dar
unul care nu-§i clade§te existenta pe miracole,
ci pe munca, pe c4tiguri grele §i. limitate, e
obligat sä se intrebe de dona ori, inainte de
a deschide portofelul, daca nu face o chel-
tuia15. inutila. Sau prea putin utila.
www.dacoromanica.ro
166 DAMIAN STANOIU
In tramvaiul aproape gol gasi momentul

potrivit sä se intrebe serios de ce ar put ea
sa. se apuce. Comert n'a flout niciodat5., $i
cu banii din portmoneu nu vede ce ar incepe.
Niciun chio$c cu limonadä. i cu pastile de
rgcorit gura", n'ar fi posibil sä deschida..
S. caute o slujb5.? Ar fi mai u$or $i mai
rezonabil. E drept cä prietenii de odinioara.,
cunoscutii, fo$tii colegi, Ii intorc spatele $i-i
pronunti numele cu scArba, dar tot va gasi
unul care sal inteleagh i s5.-1 ajute. Va in-
genunchia in fata lui $i-i va fa..ga.dui cu icoana
Sfintei Fecioare in mânä, ca. s'a schimbat. A
renuntat la cárti $i la ruleta. ca la un vis
respingator, i simte in el, din cre$tet pana.
in tálpi, iarái pe Radu $oiman de altädatA.
Dar oare va putea s. se umileasca in a$a
hal ? Intrebarea aceasta Ii intuneca. fruntea
si-i scoase un oftat discret. Apoi &Audi cá
totu$i ar face-o. De dragul copiilor $i de
plácerea de a mai &Ai iarái viata de dinainte
de a cunoa$te cluburile $i cazinoul. Fie $i in
conditii mai modeste. Cu rabdare i cu sta.-
ruintä totul se poate repara.
La urmà Ii aduse aminte de fratele fo..
stului socru, un om intelept, care i-a arátat
www.dacoromanica.ro
multa prietenie, i apoi sincera compatimire.

Conduce sucursala Bancii Romanesti dintr'un
foarte important centru din Ardeal. Se va
duce la el gi e sigur cä omul Ii va ajuta.
Poate e chiar mai bine sa. dispara un timp
din Bucuregti.
Ii mai facu odata socoteala banilor din
buzunar, caci mai cheltuise ceva din cele
gaisprezece mii, i gasi ca are .suficient pentru
a-gi face haine, pantofi, pardesiu gi palarie,
bineinteles cat mai modeste, si sa-i mai ra-
mama. gi de cheltuiall pana la leafl sau pan&
la un eventual avans.
Se opri In coltul strazii, foarte bucuros
daca ar putea sa-gi vada copiii de aci. Car-
ciumarul nu-1 cunoagte, dar ar fi posibil s.
intalneasca in bodega vreun vecin. Lucru
desigur neplacut.
Fosta-i locuinta, In forma. de vila, din
parcul Regina Maria", nu se vede toatä din
coltul unde s'a pironit el, dar se vede ceea ce
II intereseaza In deosebi : o parte din gra-
dinita gi balconul. Adica locurile unde ar
putea sä iasa. copiii.
Ca niciodatd, privi cu nesatiu toate ama.-
nuntele arhitectonice ale vilei, edera pe care
www.dacoromanica.ro
198 DAMIAN STANOIU
a sadit-o cu mama lui, grilajul fácut dupa. de-

senul lui, pinii din potecg sáditi de el, de
sotie gi de servitoare. Ii amintegte foarte
bine. Era cátre sfargitul lui Octombrie. A
tot agteptat sä vin. un om din serviciul bancii
ca sl-i \raze in p5.mant, dar cum omul zAbo-
yea prea mult, iar el era obignuit cu lucrul
in grádina, caci in vacantele pe care le pe-
trecea la casa páxinteascá nu era scutit de
&nab: gi de secere, a pus mana pe casma gi a
sapat gropile. Sotia a tinut pinii iar servi-
toarea a tras pämânt gi 1-a indesat cu picioa-
rele. Pentru ostenealä, au blut impreunA,
sotia gi el, &nil sticle de bere. Era aga de
tandra. gi de frumoasd Silvia, atunci... Purta
un capot japonez care o prindea de minune...
Dar ce n'o prindea pe Silvia
Nu fácu nicio incercare, ca altadatá., sá
alunge imaginea fostei sotii, pe care o vedea
acuin in diferite capoate, in diferite rochii,
cu mantoul scump de vulpi argintii, in lojá,
la teatru, in trAsurä., lânga el, in balcon
agteptându-1 rumena., dragastoasl, cu zambe-
tu-i pururea de copilá nevinovad., i totdea-
una cu o floare in mana...
A avut dreptate s. ceará despartirea, dar
www.dacoromanica.ro
nu trebuia sa. se recasatoreasca aga repede...

Abia trecusera. gase luni dela pronuntarea
divortului... Au silit-o pärintii gi rudele, dar
gi ea a opus o rezistenta mult sub agteptarile
lui...
De n'ar iegi cumva din casa., sau sa. se In-
toarca din orag. N'are deloc pofta sa fie va.-
zut proptit In acest colt.
Dar Soiman are noroc pe ziva de azi. Copiii
au legit amandoi tragand pe Bob de sgarda.
Bob e un caine voinic gi bland. Bleg nu
altceva. Igi face neamul de ocarl.
Nu se cunoagte deloc c'a Imbatranit... Sau
nu se observa bine dela distanta.
Se cal o clipa ca gi-a oprit ochii gi gandul
intai la Bob. Dar apoi Ii paru bine el 1-a
remarcat pe Bob. Ce prieteni buni erau ei
amandoi, adica el gi cu Bob !
Nicu a mai crescut putin. Dar pare mai
slab. $i e Inca bronzat dela Eforie, cu toate
ca o parte din August a stat la Bragov. Iar
Cecilia Cicipare o fetita foarte cu-
minte. De and gi de ce s'o fi schimbat ?
Era doar de-o sburdalnicie ca molipsea gi pe
molaul de Bob.
Dar nu. Iata ca. rade, tipa, trage pe bietul
www.dacoromanica.ro
2oo DAMIAN STANOIU
Bob de urechi 8i Bob nu zice nimic. A8a

dar n'a intervenit nicio schimbare in firea ei.
Ah, ce ar da 85.-i aib5. in brate, sa-i sarute
pe obrajiori, pe ochi8ori, pe picioru8e, pe
parul balai al fetei 8i mai Inchis al lui
Nicu, 8i chiar pe Minute. $i pe Boia 1-ar
saruta. Ah, 8i. cum s'ar mai bucura Bob ! Se
mira ca. Inca nu i-a simtit prezenta in apro-
pierea casei.
$i iata ca nu plange ca alte dati. Intocmai
cum a prevazut. Nu e acesta Inca. un sernn
ca. 8i-a recapatat putin barbatia de odinioara,
8i ca o sa se indrepteze ?
Cand observa ca. a stat prea mult, 18i s5.-
,ruta. copiii In gand, saruta 8i pe Bob, 8i bal-
conul cu edera, 8i. pinii care au crescut de-
acum rnari8ori, 8i se depart& cu un ochiu
vesel 8i cu unul trist. Daca. n'ar fi intrat
In seara aceea in club, nu si-ar mai imbra-
ti8a copiii in gaud, ca un lepros, la ora acea-
sta sotia 8i.ar pune capotul japonez sau pe
cel de matase albastra, cu trandafiri, 8i. s'ar
pregati in oglinda ca sa-1 intampine cat mai
tanara 8i mai drAga1a8e.
Oare, pe sotul de-al doilea, 11 va fi a4tep-
Lind In balcon, cu floarea in man& 8i cu zam-
www.dacoromanica.ro
betul acela enigmatic si copilaros totodata ?

Se gandi o clipa sa pandeasca. intoarcere
celui ce a venit de-a-gata in caminul lui atat
de fericit la Inceput, dar Ii lu5. repede sea-
ma. De ce sA-si faca. sange ra.0 and nu-i de
trebuinta ? La urma urmei, e sotia lui legi-
tima, i dacã nu-I va intampina din dragoste,.
o va face din obisnuinta, din datorie, sau
numai din cochetarie. On poate ca-l. si in-
bette...
Mari pasul si se casni sa-si tina gandul
numai la copii, Dup5. ce Ii va cumpara haine
pantofi, va ruga pe Silvia, prin telefon,,
sa-i trimita. cu bona in gradina botanica. 0
sl-i aseze pe genunchi, iar ei sa-I ia de gat
si sa.si tina obrajii lipiti de-ai lor... Ce feri-
citi o sa fie catesitrei ! Si ce bucurie o s5.
fie si pe Bob !
A, o sa. caute chiar sa.-i vada cat mai des.
Nu trebue sa.-i lase deja i-a lasat prea mult
sä uite cá el e tatal lor cel bun. Celälalt e
vitreg. Intrus. Fara. niciun drept asupra lor...
Cand Ii aminti ca o sa lipseasca un timp
din Bucuresti, poate chiar cam multisor, parch'.
11 stranse cineva de grumazi. Mar putea oare
sä ramana. in Capitala ? Nick, umilinta nu
www.dacoromanica.ro
202 DAMIAN STANOIU
intrece bucuria de a fi in apropierea copii-

lor tai.
Numai de-ar gasi ceva. Cat de modest.
Fiind om capabil i muncitor, se va ridica
din nou. Foarte sus si foarte repede. Mai
ales daca se va isa cu desavArsire de ruleta
si lumea va observa aceasta minune.
Adevarata minune !
Dar acum ce s. faca ?
Intreba pe un trecator cat e ceasul : Unu
si douazeci i cinci. Rapidul Ardeal" pleaca
la doul fara un sfert... Ce-ar fi daca ar mai
face o incercare ?... Numai una... $i tot cu
trei mii de lei... Poate C va izbuti de data
aceasta sa i castige dar s. i plece la timp.
Macar zece mii de lei... Tot e ceva... Mai
ales ca are in traista numai proiecte i nimic
sigur.
Vru sg. opreasca un taxi, dar nu-1 opri. Isi
blestema slabiciunea. N'a hotarit ca nu va mai
calca princazinou ? Ce sa. mai caute acum?
Nu-i ajung atatea experiente ? Nu stie ca nu
e capabil sa iasa. de acolo macar cu doi poli
in buzunar ?
Poate c. acuma...
Simte cum i-se scurge tot sangele din vine,
www.dacoromanica.ro
cum i-se moaie picioarele din genunchi si cum

se pra.buseste tot ce cládise de azi dimineatä
si pAna. acum, ca un palat de cas sau de cutii
de carton...
Taxi !
Porni spre gar& cu gAndul la doi Dumne-
zei. Pe unul il ruga sä-i ajute ca s'a, soseascä.
la timp, pe celgialt ca sa-i puna obstacole in
cale si sa. piarda. trenul. Pe acesta 11 ruga
mai mult de forma...
www.dacoromanica.ro
VII
In vagonul Nr. 5, faimosul vagon care cir-

cula atasat de rapidul Ardeal", numai intre
Bucuresti si Sinaia, fiind populat adesea doar
cu clientii cazinoului, gazetarul, un inspec-
tor dela C. F. R. si cu o doamna care tre-
mura cand intra in templul zeitei Fortuna
si rade cand iese, chit ca. n'are in poseta nici
doi lei pentru un corn, discuta cu aprindere
si cu competenta fireste I despre ruleta. si
despre frumusetea jocului. De altfel, alte di-
scutii nu incap in acest vagon, mai ales in
zi de lucru si in afara de sezon. Universul
ruletistilor e la Sinaia. Nu vorbesc de
politica, nici de dragoste, de arta. si. mai pu-
in, nici de chestiuni d e politica externa, nu-i
intereseaza nici crime, nici sinucideri. Tot
gandul, toata dragostea, toate nadejdile lor,
toata ura, se concentreaza in aceste trei cu-
vinte cele mai importante din dictionar si
www.dacoromanica.ro
din vocabularul kr de toate zilele : Sinaia,

cazinou, ruleta..
Rationamentul inspectorului este categoric
si infailibil : jocul cel mai bun e pe duzina..
Simplu i concentrat. Nu-ti mai faci atatea
calcule, nu-ti mai fura ochii atatea numere
insirate pe masa, nu te mai intinzi in toate
pArtile sa" mizezi, nu te mai rogi de capul
mesei sa.-ti ajute. Stai liuitit cu tigara in
gura si pui pe duzinä. Dup5. inspiratie sau
dup5. alte socoteli. Când vezi cg. duzina pre-
ferata. inta.rzie sa." ias., dublezi miza. Apoi o
triplezi i asa mai departe.
Dupa. mine, graieste gazetarul, nu poate
sa. existe joc mai tampit deck acel pe duzinä..
Acesta-i joc de mgcelari, de bAcani, de sgarie-
branza". Probá cã insusi dumneata 11 lauzi
dar nu-I preferi. Un intelectual, si mai ales
unul care face cu pasiune tot ce face, hi bate
joc de calcule si de sisteme, de duzini si de
culori, si se 1as5. pradá. inspiratiei. E o ne-
bunie sä joci in transa.. Mama e condusä. de
vointa. strain& ochii nu va.d deck numere si
fise, la ureche iti sopteste, adesea in ultimul
moment si mai totdeauna numarul ce va iesi,
0 voce care nu-i a nimänui.
www.dacoromanica.ro
2o6 DAMIAN STANOIU
Rezultatul ? Intreaba doamna razand cu

bate les.
Rezultatul e acelasi ! se Incalzeste gaze-
tarul mirat ca doamna, atat de experta, 11
mai intreaba : cureifenie. Ai insa. satisfactia
pe care bineinteles n'o poate pricepe
gusta un bacan sau un tinichigiu, Ca ai trecut
prin toata gama emotiilor i cä ai cazut dupa
lupta cumplita, dar frumoasä. Cu Mit mai
cumplita si mai frumoasä, mai palpitanta dacä
vreti, cu cat ai mai multa. fantezie. Roata
aceea far& viata, se transformna 1ncet, incet,
intr'o femeie delicioasä, plinä de sex-appeal,
dar isteata, spirituala i capricioasa. Mai
ales capricioasa. Iti face cu ochiul, Iti In-
tinde mina, te lasa chiar s'o saruti, apoi Iti
Intoarce spatele chiar In momentul cand, in-
crezut In sinceritatea atator avansuri, cauti
lovitura" cea mare.
Si cand te destepti, rade inspectorul
acru si amar, In locul femeii frumoase si cu
sex-appeal, te pomenesti c'o roata fara suflet,
care habar n'a avut de halucinatiile dumitale.
Mai 'au ca Intr'o farsa.
Adevärat I se asociaza doamna aratan-
du-si dintii subtiri i rari ca de pisica. Intr'o
www.dacoromanica.ro
farsa, in loc de femeia tanarl i frumoasä

pe care ai banuit-o, tot te alegi c'o babA.
Dar la ruletä nici atat.
Doamna joaca. dupa. reguli care nu se in-
rudesc nici cu hazardul, nici cu inspiratia.
De pildä : daca a iesit 17, urmeaza 8 sau 34.
Fiindca 1 + 7 = 8, iar de 2 X 17 = 341
Dupa zero urmeaza sigur" 13, §i viceversa.
Aa cum dui:6. un rau trebue sa vie alt eau...
In alt compartiment, din acelai vagon cu
Nr. 5, s'a infundat in calcule lin domn ma-
runt §i chel, cu mustatl lung& §i. rail, dup5.
aparente pensionar sau rentier. E jucátor
vechi dar nu-i cunoa§te nimeni identitatea.
Are maniile i superstitiile lui. Crede in ta-
cere si in singurAtate. Intocmai ca unii ro-
mancieri, care, dacg. schimba cateva cuvinte
cu un prieten intalnit intamplátor, sau ra.-
spund la intrebärile barbierului limbut, au
senzatia unei complete epuizári pentru ziva
aceea. Ca O. c3nd ar fi scris mai mult ca de
obiceiu.
Iar jocul 11 face dupli calcule cu totul ori-
ginale. Si pe care nimeni nu i le-a putut
descifra pana. .acum. Intrebuinteaza. semne
deosebite pentru fiecare numair i are mania
www.dacoromanica.ro
208 DAMIAN STANOIU
cifrelor biblice : 3, 9, 12, 24. Pe aceste nu-

mere mizeaza. in plin. Sau cel putin cAlare.
Mai face insi i alte combinatii si nu la
voia Intâmpl.rii, ci dupl socoteli care du-
reazg adesea pana. cade bila de trei si de
patru ori. Záhava aceasta ar putea fi in fo-
losul lui dac5. nu s'ar intAmpla adesea ca
tocmai in loviturile la care a absentat, sä
iasa. un 3, un 9, un 12 sau un 24.,. Cine ob-
serva, 31 caineaza sau 11 face prost, dar el nu
se sinchiseste. Nu iese din stiinta" lui chiar
claca ar fi sä. calculeze un ceas i chiar daca
i-ar spune cineva dinainte ca in acest rästimp
bila va binevoi sa. prefere numai numerele-i
favorite.
Radu Soiman saluta. usor din cap si trecu
inainte. N'are relatii prea apropiate cu cei
iniAlniti in vagonul 5 ; si-i e foame. Para.
n'a mancat de dota zile, asa se simte de flá-
mand,
E i in buna dispozitie. Ca un om care a
fost impins de ispita sá faca. o faptã necu-
getatá i s'a desmetecit la timp...
De necrezut dar adevasat.
In vagonul restaurant intalni alte figuri
cunoscute de prin fostele tripouri si din ca-
www.dacoromanica.ro
zinou. Se salutar a. voio§i, ca niste oameni

hotariti" sa profite de experienta de Tana.
acum si sa nu mai comita prostii.
Toata filosofia jocului de carti, de ruleta,
etc., e sa. te opresti la timp. $i in castig si
in paguba. Cand ai castigat o suma destul
de multumitoare in raport cu capitalul din
buzunar, 6 vezi ca. ai pierdut douá lovituri
consecutive, sa. te scoli frumusel dela masa.,
sa. te duci la cassá sa-ti schimbi fisele,
iesi din cazinou ca un adevärat om cu scaun
la cap.
Tot asa cand iti dai seama. ca. nu merge.
Pierzi cinci sute, pierzi o mie sau zece, §i
cand vezi ca. norocul e ocupat in ziva aceea
in alta parte, te ridici dela masa i pleci
ce-i drept cam cu coada intre picioare, dar
mandru totusi de vointa extraordinara de
care dai dovada. Nu e numai azi ruleta..
Te inapoiezi maine, poimaine, sau peste o
saptamana ski iei revansa".
Astfel gandesc i judeca toti clientii cazi-
noulni, in drum spre Sinaia. i sunt fericiti
ca., in sfarsit, tot le-a venit mintea acolo unde
trebuia s5. le vie de mult.
Ceea ce nu-i impiedeca sa. consume in va-
14
www.dacoromanica.ro
210 DAMIAN STANOIU
gonul restaurant adesea ate un sfert din

capital. Fiindca toti se tem, fara a-gi mar-
turisi, ca nu se vor tine nici de data aceasta
de cuvant. Aga ca.... de ce sa economiseascA
un ban care tot nu le va ramane in buzunar ?
Decat s5. adaoge la milioanele lui Samuel,
tot mai folositi sunt sa-gi indestuleze stoma-
cul cumsecade.
Ba unii mananca peste masura. ca sa le tie
diseara. $tiu ei cum le chiothe matele de
foame i cum igi blestema soarta ca. nu gi-au
oprit macar atata cat sa-gi amageasca sto-
macul.
Iata-i ce veseli i ce fericiti sunt. Consuma
ca din bani furati sau ca din tratatia unuia
care i-a nascut nevasta baiat. Vorbesc tare,
povestesc anecdote gi, bineinteles, igi divulga
sistemele" cele mai bune, descoperite de ei
dupa calcule grozave", pentru a cagtiga mult
fara. a risca proportional.
Joci la manque gi la duzina a treia,
zice unul, i cagtigi la sigur. Cu o conditie
insa : sa ai rabdare. Sau sa. mizezi sume
mai importante. Acelagi lucru cu passe gi cu
duzina intaia.
$i cand iti da. un zero, pe unde scoti
www.dacoromanica.ro
BUCURE§TI -SINAIA 211
camasa ? Ii toarna altul al:4 in yin. Pierzi

dintr'o loviturä tot ce ai realizat Intr'un
ceas ?
Se face haz si se recunoaste ca. ruleta n'a
fost scornitä de un calugär, cum se crede
Indeobste, ci de Tnsusi Scaraoschi. Si nu
fara bataie de cap a nascocit seful iadului
atatea combinatii carora niciun matematician
nu le-a putut descoperi o cat de mica spar-
tura.
Radu Soiman s'a asezat la o masa cu totul
libera, a comandat un menu mare si se simte
fericit. Manama. bine, bea bine; lar trenul
11 plimba. printre lanuri de porumb si pe mar-
ginea raurilor limpezi si repezi, printre paduri
negre de sonde si printre altele de brazi
pururea verzi si de fagi cu frunza aurita din
gratia primei luni de toamna.
Auzi idee I Auzi dumneata cap la el! Sa. ai
aisprezece mii de lei In buzunar, minus
cheltuelile mai recente, sa stii bine a la
cazinou, Innemerind un ceas bun, te poti face
milionar cu acest capital, ca-i doar veteran
el in chestii d'alde astea, nu-i novice ! si
totusi sa te gandesti, si. Inca foarte serios,
www.dacoromanica.ro
212 DAMIAN STANOIU
sa-ti cauti o slujba. cu pretul celor mai mari

umilinte, fara sa fii macar sigur ca. ai s'o
gasesti i sa incepi o viata noua" cu o leafa
de copist, tu care ai fost ani de zile codirector
la o banca. important& ai trait pe picior
mare, ai aspirat, ai avut temeiuri sa. aspiri
la o situatie si mai frumoasa.
Ce caraghios e omul cateodata!
Negresit, o viata noua" ar fi lucrul cel
mai de dorit pentru un individ care trage pe
dracu de coadä de amar de vreme, pierzan-
du-si demnitate si chiar dreptul de a se numi
om cu judetata proprie, dar in alte conditii.
Sa. scape de saracie acesta e lucrul de
capetenie. Sa. nu mai duel dorul banului
cum duce calatorul deserturilor dorul unei
picaturi de apa. S. manance tot ce-i va fi
pofta, sa. aibe cincizeci de costume de haine,
sa voiajeze in strainatate, in conditii de
nabab, insfarsit sa nu mai fie nevoit sa se
fereasca din calea propriilor sai copii, ci
dimpotriva. : sa-i primeasca zilnic in vila sa
tot o vilâ. vreasa-si cladeasca si tot la
marginea Capita lei si sa ia asupra-si
sarcina intretinerii lor.
Nu sunt copiii lui ? $i nu e el obligat sa-i
www.dacoromanica.ro
imbrace, sa.-i Intretie prin scoli, §i mai tarziu,

cand o fi vremea, sa-i casatoreasca gi sa-i
Inzestreze ?
Ba bine ca nu!
Pentru toate acestea insit numai si numai
la cazinou poate gasi izvorul de bath care-i
trebue. NuMai acolo se pot face milioane
din cateva rail, in timpul cel mai scurt, numai
acolo poti alunga s'athcia cu tot alaiul
cuvenit...
Ii venea sá sara. pe fereastra. de bucurie
c5.... s'a recules la timp. Auzi, auzi, ce
prostie, ce gugumanie era sa fac5.!
Mai ceru o sticla cu vin.
Confratii" ii observara. fata fericita gi
banuirá motivul.
Ai dat de bani, Soimane, 11 lua unul in
primire. Proiectezi desigur o lovitura ca de
zile mari!
Agi, tagadui Soiman in aga fel ca sa. se
observe ca. face pe ipocritul gi pe giretul.
Citii ceva vesel in ziare. Si am poft5. de un
paharut de vin in plus. De altfel, dupa cum
bine gtiti, cand mergem spre Sinaia nu chel-
tuim din banii nogtri ci pe socoteala lui
Penchas gi a lui Samuel, consumAm.
www.dacoromanica.ro
214 DAMIAN STANOIU
Confratii rasera ca de un lucru nostim gi

adevarat, gi mai comandara gi ei ate un
rand. Sunt toti intr'o bun& dispozitie gi
Inteo verva ce n'ar parea chiar atat de
naturala.
Soiman ii privi cu haz gi cu mil& Parca-i
vede la inapoiere : tacuti gi livizi de oboseala,
de suparare gi de foame, trantiti intr'un
fotoliu sau cautand uitare in coloanele unui
ziar ramas dela alti calatori sau imprumutat
dela vecinii din compartiment. Ori facând
haz de necaz, gi tragand invatäminte pentru
viitor in sgomotul motorului-rapid.
Cu el e alta socoteall. Traiegte de patru
ani un vis urat, ingrozitor de neat ; acum s'a
degteptat tot mai bine mai tarziu decat
niciodata gi totul se va indrepta. Alta
era incepe in viata lui de cautator neobosit
al norocului, la ruleta gi la cartile de joc.
hi scoase planul" din porttnoneu, jenat
parca de faptul ca-1 urgisise gi-1 ponegrise,
gi-1 ageza pe masa cu sentimente paternele.
Il reciti cu evlavia pacatosului care se
indreapta din noua catre Evanghelie, dupa
ce o vreme a parasit-o gi a hulit-o, gi nu g5si
nimic de gters sau de adaogat. Totul bine
www.dacoromanica.ro
calculat, cu prudental intocmit, nimic de

§ters, nimic de adlogat.
A§a dar, conform planului, se va multumi
in §edinta" de a zi cu 10 % asupra capitalului,
maine 15 %, adAugandu-se ca.§tigul la capi-
talul initial, poimaine 20 %, §i tot asa pAnS. ce...
Refuzg. sã pronunte cifra la care va ajunge
intr'o lund de zile. E a§a de frumoasä, a§a
de ademenitoare, de decisivl pentru o bubo-
gatire ca in basme §i pentru o viata de vis,
cl numai cu Raiul s'ar putea compara.
hi var. planul in buzunar, aproape hotete
§i isi lila o atitudine de nepasare. Pentru
doll& motive : sá nu bata". la ochi prea tare,
ca sg. nu dea de gandit celor ce 1-ar observa,
, mai ales, s5.-§i dovedeascl siei un calm
filosofic in fata avalan§ei de fericire ce va
urma.
Pe masura insä ce trenul se apropia de
locul cu norocul",aripile entuziasmului
oboseau i intrevelea tot mai clar i cealaltà
fatá. a medaliei.
Pared'. nu e el Stan Pltitul ? Nu se mai
gande§te la gafele pe care lea slvargit in
curs de patru ani i mai bine, cea de ieri
www.dacoromanica.ro
216 DAMIAN STANOIU
singura fiind In masura sad sileasca a-si con.

stitui si rezerve. Asa cum ar face orice om
cu experienta si cu prevedere.
Se bucurl ca. intelepciunea I-a convins
far.i. nicio rezistenta, ceea ce Inseamna cá. mai
dispune Inca de forte sufletesti suficiente
pentru a zagazui porniri nesabuite, si con-
veni sa nu pun& Intreg capitalul la bataie.
Dupa. o zi bung yin cel putin patruzeci rele,
asa ca n'ar fi de mirare daca roata aceea
nu i-ar acorda as-Uzi deck cinstea fraie-
rului.
Dar cu ce suma sa intre In cazinou §i.
uncle sa lase restul, adica grosul ?

Nu e sigur daca prietenul de ieri se mai
gaseste in Sinaia. $i chiar daca ar fi in
localitate, n'ar mai avea el indrazneala, dupa
scena de aseara, sa-i mai incredinteze banii.
Se gandi la Nea Nae, cel cu restaurantul,
la Ghita Munteanu, debitantul dela intrarea
cazinoului, la domnul Lucaci, depozitarul de
ziare din gara, toti negustori cinstiti si cuno-
scuti de aproape, dar renunta repede si la
bunele oficii ale acestora. Cine-i garanteazi
ca dupa ce va pierde suma cu care va intra
In cazinou, nu-si va cere si obtine toata
www.dacoromanica.ro
BUCURESTI - SINAIA 23.7
rezerva ca sa. mai incerce", i sá. ajungA.

apoi in ghiara mortii ?
Se cutremurA si se ca.i cl-§i cobeste singur-
Aceasta ins& fiind realitatea, se gandi la.
prietenul pe care il are in Busteni. Are sà-
se ducl la el sa.-i lase zece mii de lei, chit
ca. va trebui sa-i achite datoria fAcutal cu
aproape doi ani In urmA. Dar tot mai bine
sä achiti o datorie de o mie de lei decat sa.
pierzi zece mii si sA rAmAi fdra nicio posibi-
litate de a mai face o ultimA incer-
care".
Se bucurA i pentru usurinta cu care se-
decisese a merge la Busteni. Dupl ce trecu
de Valea LargA tusk punctul terminus de
rAbdare al jacgtorilor, c.ci dupl trecerea
podului toti regretä cã n'au aripi ca sa sar&
pe fereasträ i sa. ajungA mai repede la
cazinou, simtind ca n'ar putea rezista ispitei
de a se cobori in Sinaia, trecu repede inteun
compartiment de clasa a doua, puse portmo-
neul i palAria vai de pataxia lui 1 apo
intoarse ivorul cel mic pe dinAuntru i fraud
usa. Chiar in mathentul cAnd trenul inceti-
nise mersul, la intrarea in garl. Dupa. cum
se stie, calitorul poate incuia usa compar-
www.dacoromanica.ro
21t8 DAMIAN STANOIU
timentului, dar de afarä n'o mai poate

descuia.
Credea c5.-i va veni nebunealá. la oprirea
trenului §i va tipa la conductor sau la inso-
titorul vagonului, sa". vie sg.-i deschida.. Ceea ce
nu se Intampla.. Privi a.a de calm la colegii
de vis i de suferinta care se imbulzeau spre
ieire, cä. aproape sá. nu se recunoasca.. Mai
este el Radu Soiman, sau altul i-a luat
locul ?
Amicul dela Bu§teni Ins5. era plecat cu
Intreaga familie la Constanta. Ca mice
muntean dornic de... aer curat.
Ce sg. faca. ?
Socoti intamplarea ca un ghinion dar
n'avea vreme sa se boceascä. 0 hotarlre
trebuia luatä repede ca s5.-i mai riimAnA,
timp suficient sá. ajunga. la Sinaia i sá joace
fall grabg.
Cunosand Imprejurimile Bu#enilor, se
hota.rI sa ascundl banii In pgdure, In
vreun tufi. Ra.mäseserá acum foarte putini
vizitatori la munte, §i vremea neprielnica.
plimblrilor In midure Ii silea i pe ace#ia
sl stea acasa. sau prin cafenele. Licit, nicio
team5. nu putea s'a. aibA, ca-1 va zari cineva
www.dacoromanica.ro
unde Ii pitegte mizerabila i totodata ne-

pretuita-i comoara.
Ii aduse aminte de un fag batrau i scor-
buros, la a carui umbra, s'a oclihnit de multe
ori, pe vremea and nu-gi trecea verile prin
cluburi sau plangandu-gi mizeria in dogoarea
mansardelor, i drept la el se duse. Era in
partea din spre Azuga, deci nu la prea mare
distanta de casa amicului plecat.
Dupa. ce igi ascunse pachetul cu zece bi-
lete de ate o mie, in scorbura fagului, gi se
asigura. ca. nu I-a vazut nimeni, Ii aruna
ochii spre crengile groase gi netede ale ba-
tranului copac, indemnat de o putere care
nu era vointa lui, gi simti fiorul mortii. Igi
aduse aminte de gandurile negre din. poarta
cimitirului Sf. Vineri", de creanga copacului
din aleea ce duce spre capela, care-i daduse
ideea spanzuratorii, gi se vazu napadit de
pesimism.
Ingenunchil in fata copacului, aga cum 11
sfatuise in copilarie un preot calugar la care
se spovedise, gi care zicea c. omul tare in
credinta se poate marturisi i unui copac, cu
mai multa indrazneala chiar cleat in fata
duhovnicului care e dublat de om, igi
www.dacoromanica.ro
220 DAMIAN STANOIU
reinnoi juramintele &cute dupa alcatuirea pla-

nului" si inainte de a pleca de acasa, ultima
data, spre Sinaia. CA se va margini la ca-
stigul prevAzut in plan, adicA, 10°/, si chiar
mai putin, cazi de chtig mic n'a dat faliment
niciun negustor ; iar in caz de nereusita, in-
diferent motivul, nu va mai face alta incer-
care. Cu banii ramasi isi va procura un
costum ieftin, un pardesiu dela vechituri, si
se va duce la fratele fostului socru.
Ca sa. fie si mai sigur ca. nu-si va cAlca
juramintele atAt de solemne, mai lua doll&
bilete din pachet. Cand ai bath Mai multi
in buzunar, rezistente adica, joci mai Dia'.
teaml si castigi mai sigur. Iar in caz de sfe-
terisire, daca suma rezervata e mica, scapi
mai usor de ispita unei ultime" incercari.
S'a dus la Sinaia cu autobuzul care face
curse intre Campina si Brasov.
*
De data aceasta n'a mai intrat in cazinou

cu poza din ajun. Nu se mai simtea in ma.-
sura. sa dea sfaturi nimanui, si nici sa creadi
suta in suta in infailibilitatea faimosului sau.
plan. S'a strecurat aproape timid, cu pre--
simtiri descurajatoare.
www.dacoromanica.ro
$i-a amintit apoi ca. mai ales in materie de

jocuri de noroc, presimtirile se realizeazá
adesea contrariu. Cana crezi cg o sg apuci
pe Dumnezeu de picior, apuci pe satana de
coadg; $i cand incepi fárg curaj, aproape
sigur cg. te cureti, tocnaai atunci se intamplg.
sg intri bate() passg bung. Asa de bung, ca
nu mai poti sa. mai ie$i din ea. Si pang la
urmg.... tot te cureti.
Ciudatg mentalitate au jucatorii de noroc,
$i tot a$a de ciudatg. soartg. Cana sunt in
$ansg, atunci isprgvesc mai nenorocit. Joacä
alandala, cu ochii umflati, cu pärul i cra-
vata in neorânduialg, dau busna peste altii
ca sg foloseascg inspiratia de moment, de alt-
fel, in cazuri de acestea, nein$elgtoare, saltg
in slgvile cerului cand indeasg. mereu la fise
prin toate buzunarele, pentru ca la urmg.,
dupg. ce au dat $i castig si capital, conform
legilor implacabile ale jocului, sä plece cu
nervii rgvg.$iti $i cu desngdejdea celui care
$i-a tgiat craca de sub picior.
Pe catg. vreme, atunci când norocul nu le
surade nicio clipg, joacg la rece", mirati ca
pro$tii c. uncle pun para. bate vintul", $i
pleacg tot curatati ca $i colegii mai no-
www.dacoromanica.ro
222 DAMIAN STANOIU
rocogi", gi ca de obiceiu, dar mai odihniti gi

fara motive de cearta cu ei insisi. Au jucat
potolit, au incercat in toate chipurile gi la
toate mesele, dar nu le-a mers gi pace. Aveau
ei vreo putere sA-gi schimbe soarta din ziva
aceea ?
In aceastl stare sufleteasca de bolnav con-
damnat Inainte de a incerca vreun tratament,
Radu $oiman igi puse mintea gi nervii in
sgarda ca sl nu facA imprudente ireparabile.
Incerca Intai la duzini. El joaca de obicei
mai mult numere mici, deci igi puse ochii pe
duzina intAia, dela masa din dreapta. Avea
gi aceasta lege : cAnd infra in cazinou sa in-
cerce tntai la prima masa din rAndul al trei-
lea, in partea dreaptl.
Miza. o bailie de cinci sute. CAnd ai in
buzunar peste gapte mii de lei, iti &A mana
sa pipai astfel norocul primei lovituri.
Iegi duzina a treia...
Surprins, igi arunca. ochii pe cartonul din
fata unui domn care se agezase la masa dela
inceputul jocurilor gi constata cä inainte de
a miza el, iesise duzina intAia de sapte ori
la rand.
Simti uscat in gatlej dar nu se descurajA.
www.dacoromanica.ro
Nu se cade s. te gandegti numai decal ca.

ai venit tu cu ghinionul.
La masa de vis-a-vis iegise prima duzina.
Daca ar fi pus acolo...
Miza a doua oara la aceasta. masa.. $i tot
cinci sute. Daca iegea, Ii scotea parleala §i
o jumatate de mie In plus.
Iegi duzina a doua...
Iar la masa pe care o parasise, crupierul
striga numarul 8. Adica prima duzina...
Nu dispera, desigur. Un jucator cu ye-
chime gi cu aga de vastä experienta, nu pa-
legte de primele insuccese. Norocul are toane.
$i copiii o gtiu. Cateodata te plesnegte dela
Inceput de te miri singur, i te lasa. apoi sa
te Impotmolegti tot. Alte ori te ocolegte o
vreme, de te pune iaragi In dreapta mirare,
§i te imbrätigeaza hat atunci cand ai ramas
cu ultima mie sau cu suta pe care ti-o pu-
sesegi deoparte ca sa-ti plategti tichetul §i
sa-ti speli gatul Infuninginat, cu o ceasca. de
ceai.
Mai incerca de doua. ori riscand aceeagi
suma, dar cu acelagi rezultat.
Daca vazu ca. nu merge", se agezá la o
masa. i incepu cu marunteaua. Dar In zadar.
www.dacoromanica.ro
'224 DAMIAN STANOIU
Punea pe masa. trei plinuri ei ease cai, ca abia

sa. cAetige o biatA transversalA simplA.
SchimbA ei masa aceasta. Apoi ei pe a
patra i pe a cincea. Reveni la cele dintAi.
Trecu la cele din spre parc. Nimic. Unde
punea el miza parc h'. bAtea vAntul".
CAnd constattt ca mai dispune de o singurA
mie de lei, simti cazinoul invArtindu-se. Fiind
sigur a are s'o piardA, se gandi un moment
s. plece. 0 mie de lei adAugatA la cele opt
din scorbura fagului, Ii va prinde atit de
bine I Pentru un om sarac, un cAetig de doul
sute de lei e lucru mare, dar o paguba de o
sut A. e adevarat dezastru. Mai ales and
-zornAie cAteva in buzunar.
Dar nu pleca. Poate ca. norocul abia acum
are sa.-1 gAseascA. Nu etie el cum se intAmplA
adesea ? Iar dacA nu-1 gaseete, pleaca. implcat
la cuget cá a mers pan5. la sAnge", ei se le-
cueete pentru totdeauna...
CAnd mai era o jumatate de ceas pAn5. la
plecarea acceleratului de 21.11 spre Bucu-
reeti, cobora pe treptele cazinoului cu doi
lei in buzunar. Uitase ca." trebue sá plece
spre Bueteni. Iar de planul lui se alesese pu
radichiu...
www.dacoromanica.ro
In schimb, e mai linistit ca in seara pre-

cedenta. Asa de linistit, ca Incepe sa-i fie
teama.
Abia in gara isi aduse aminte cä trenul lui,
In seara aceasta, e spre Busteni. Avea un
accelerat la noua si jumatate.
Infra. in restaurantul garii sa-si cumpere
doul Bucegi", si ofta printre dinti. Nu-i
era foame, dar ar fi baut o sticla de bere.
Asa sete si asa poft5 avea de bere, incat,
daca. ar fi gasit un pol prin buzunare sau la
vreun cunoscut, ar fi uitat cele sapte mii
pierdute. Si chiar toate miile si toate zilele
si noptile pierdute in cazinou si prin diferite
cluburi.
Ceru un pahar cu apa.. Fara jena. Si obtinu
Indata flea vreo suparare din partea negu-
storului. Omul e obisnuit. Stie ca numai la
sosire are lumea bani. A vazut aa de multe
c5. nu-1 mai mil./ nimic si nu-1 mai supära.
nimic. Se multumeste cu satisfactia pe care
o citeste in ochii si pe fata clientului batut
de nenoroc.
Mai sosira si altii pentru acceleratul de
Bucuresti. Toti cu limba scoasa de fug& si
buzunarele intoarse.
15
www.dacoromanica.ro
226 DAMIAN STANOIU
Gazetarul oft& usurat cAnd descoperi ca.

poate sa. mánAnce o chiftea. Rareori in viata
lui, si atunci tot in restaurantul gArii Sinaia,
mai inghitise o chiftea cu asa poft5. nebunA.
PAcat ins5. cä trebui s'o ude cu api
chioarA.
Domnul cu calculele savante si cu mania
cifFelor biblice, intra cu mAinile la spate,
examinl masa cu bunAtAti pe toate cele patru
laturi, isi arunc5. ochii o c1ip5. si la taraba
cu bAuturi, si pleca fArA sA cumpere ceva,
Nu i-a plAcut, nu-i era foame, sau n'avea bath ?
Ipoteza ultima pAru tuturor drept cea mai
plauzibilA. Altfel n'ar fi intrat in restaurant.
Si daci nu-i plAcea, ar fi strambat din nas.
Inspectorul dela drumul de fier se multumi (?)
cu un sprit. Doamna care sosise in acelasi
compartiment cu el, se opregte in usa., cu fata
livida., cu buzele cAscate intr'un zAmbet fu-
nebru, adulmeca. prelung masa cu de toate,
apoi plecI cu grija sA nu se impiedece de
prag.
Dar ceea ce uimi pe $oiman si-i dete un gust
amar pe limbA, fu gestul de ultimA expresie
a consecintelor jocului de noroc, &cut de un
cunoscut ruletist si cartofor, care a jertfit
www.dacoromanica.ro
situatii si averi pe altarul Fortunei. Dui:4 ce

scotocise In zadar prin buzunare si tot cu
acelasi rezultat dibuise cAptusala hainei, pro-
fitase de un moment prielnic si furase o bu-
catá de paine...
www.dacoromanica.ro
VIII
Cand Soiman s'a coborit la Busteni, ploua

ca in phial toamra. Si tot a§a era de rece.
Si-a ridicat gulerul hainei si a asteptat ca-
teva minute in garg. Si-a dat seama apoi c.
ploaia nu e treatoare, c stomacul n'ar putea
sa. mai reziste, si cL fairA niciun ban in bu-
zunar nu poate gasi adlpost si nici mâncare.
A iesit repede in bulevard si de aci a In-
tins pasul ca.tre capaitul din spre Azuga, al
tiustenilor.
Ploaia rapäne de sus, paária si hainele i
s'au leorclit in ateva minute, dându-i infal-
tisarea unui caine alungat si a celui din urma
vagabond. Sau a unui uciga§ urmärit de
aproape de copoii Sigurantei, cu fotografia
afisata prin ziare i pe la ráspantii, si deci
in imposibilitate de a se adáposti sau ospata
unde va.
Fiind intunerec, a innemerit copacul cu banii,
www.dacoromanica.ro
bajba.clind ca orbul prin noroi i prin tufisul

plin de apa.
$i-a curätat pantofii cu iarbá i CU frunza.,
si-a spalat mainile inteo urma de Cal si s'a
sters pe poalele camasii. Apoi, fericit c5. are
bani, i deci isi poate procura si adapost si-
mincare, porni din nou in Busteni j poposi
la cea dintai carciuma intalnita. in cale.
Ar manca orice. Chiar caracatitá si pastrama
de oaie, singurele alimente pe care nu le poate
inghiti decat in situatii disperate.
Mai sunt in pravalie si alti clienti, se pare
c. patronul are reputatia unui depozitar de
vinuri bune. Doi din ei, un birjar si un sofer,
instalati la o masa. din fund, s'au cam intrecut
cu bäutura. Dar sunt asa de fericiti ca
atrasera. atentia lui Radu Soiman.
Birjarul, imbracat in caftanul lui si impo-
dobit cu mustati mari, pe oall", probabil ca
sa nu fie luat drept un muscal, e asa de mul-
tumit de meserie, asa de fericit zice el
se simte pe capra., mai ales daca bidiviii sunt
in forma si in fundul trasurii së leagana o
duduita. visatoare sau se giugiuleste o pereche
tanara, ca n'ar schirnba biciul nici pe-o .
sabie de general".
www.dacoromanica.ro
230 DAMIAN STANOIU
Soferul, dimpotriva : de ce bea de aceea

devine mai trist si mai amarit.
E de pärere a, Inteadevar, meseria de
birjar e foarte frumoasa, dar numai pe vreme
bung si numai avand bidivii pe cinste. Cu
automobilul insa. poti merge pe ploaie si pe
zapada, pe fulgere si pe trasnete, fara sa te
uzi si far& sa. ingheti de frig. Partea trista e
flash'. cd n'are masina lui proprie. Slujeste la
un burtos cu noua masini pe piata, care are
o bahornita de nevasta, trei teleleici care 41
toad., si niciun copil".
Hei, ce sa-i faci 1 11 consoleaza birjarul.
Rabzi si taci ! se resemneazd. sorerul.
Si-i trag bardaca dupa bardaca., fericiti c5.
sunt sAndtosi, ca vinul e bun si ca. isi beau
banii lor".
Noroc vere! ciocneste birjarul. Si te
vad cat mai repede cu noua masini pe piata.,
cu burta si cu trei ibovnice.
Noroc vere ! zice si soferul care pri-
meste gluma cu zambet trist pe buze. Sd. nu
mai poti de musterii si sa-ti faca nevasta un
baiat.
Trebue ! aproba birjarul pocnind cu bar-
daca de masa.
www.dacoromanica.ro
BUCURE§TI-SINAIA 23x
Apoi intinse un zâmbet sub toatä lungimea

mustatilor, privi nectarul cu ochi de parinte
fericit, i turna din nou in bardaci, flea. sa
explice de ce trebue" numaidecat un bäiat
Radu Solman Ii privi cu interes i cu shn-
patie. Iat. doi oameni care muncesc din greu
pentru existentä, dar sunt fericiti ca pot
munci i ea. la sfarsitul unei zile de truda,
de asteptari dupai musterii, de targueli cu cei
mai putin galantoni, se afla in masura sa bea
un pahar" de yin in cinstea acestei zile, si
sa-si doreasca nu milioane dela... ruleta,
ci until o masina in deplina proprietate,
celalalt un baiat care s'a".-i mWeneasca; nu-
mele i, probabil, meseria.
II interesd, mai mult ca niciodata, si efectul
bauturii. Greu de crezut, dar prietenul nostru
nu s'a imbatat niciodata. Nici chiar dupa.
lovituri" de pomina date la cazinou sau prin
cluburi. Na puate sa bea. Are o repulsie
organica pentru orice fel de bäutura. Trebue
sa fie prea insetat ca sa goleasca un pahar
de bere pana in fund, si prea ghiftuit cu
peste, cu mâncaruri grase si cu... suparari,
ca sa inghita o litra de yin.
Simpatiza.nd cu fericirea" provenita 80°0
www.dacoromanica.ro
232 DAMIAN STA NOIU
din carafa cu profiriu de pe masa', a celor

doi carmaci de vehicule, $oiman se intrebl
dacl un viciu se poate inlocui cu altul. Sunt
atatia oameni, §i el va fi unul din aceWa,
asupra cArora apasa. un pacat ereditar sau
un destin ciudat : vicioii. Unii se famAduesc
cu vremea, altii, cei mai multi, 1i duc povara
pang in marginea mormantului, llsand dupl.
ei jale i nicio lacriml de regret.
Cu sigurantl cA nu existl vicios care sl nu
doreascl o vindecare, ori macar o cat de
uwar5. temperantl. Neobtinand nici una nici
alta, se crede urmarit de un blestem sau
nascut cu o insuficient5. organicA. $i atunci,
om fiind, rivnete la... bunul altuia. Betivul
e convins c5. nu existA patima mai urat.5. ca
betia ; cartoforul e sigur ca. jocul de carti e-
viciul cel mai distrugator ; afemeiatul, in per-
manentl cu gandul la femei, cu buzunarul
mereu golit pe altarul arnorului, ve§nic In pe-
ricol sA primeascl un microb sau un glont,
§i yew:tic tradat", ar prefera betia i jocul
de carti. Bineinteles cand nu le are pe cate
trele, cum se intampla deseori.
$oiman f§i da perfect de bine seama ca.
numai sapa i lopata II pot desbara de ruletl.
www.dacoromanica.ro
Si se intreaba claca. n'ar fi posibil sa se ia.

de... betie. Organismu-i bolnav i probabil
defectuos, va fi compensat; in schimb, va.
cheltui bani i nervi mai putini. Toti carto-
forii sunt de parere c, oricat ai bea ei oricat
de scump ai plati o aventura amoroasa, tot
nu te costa cat cea mai nepretentioasa vi-
zitl" la cazinou sau inteun club unde se-
practica jocuri de noroc".
Zambi putin increzator in putinta ei in.
bunele urmari ale unei astfel de... transferari..
Ce folos ca te vindeci de-o ureche i surzeeti
de cealalta!
Totuei se gandi sá. faca o incercare. Poate
cá izbuteete. Otrava se vindeca adesea cu.
otrava.
Cum s'a intamplat ca are ei ceva pofta de
bautura. Friguros, batut de Dumnezeu ei de
dracu, mancarea gustoasa ei vinul ueor, frumos.
la culoare i cu placut5. aroma de razachie-
ei de tamaioasä.
Mai da o litrA
Dupa o a doua litra se simte incalzit dar-
cu un ueor inceput de migrena.
Dupa a treia se simte induioeat de soarta
bietului om, oricare ar fi ea, de deeartaciunea.
www.dacoromanica.ro
234 DAMIAN STANOIU
celor pAmântesti, de zAdArnicia oric5ror efor-

turi. Dac5. exist& moarte, ce te trudesti,
°mule, at5.ta ? Nu vezi ca nimic nu iei cu
tine in mormant ? Fii destept i profitA in,
alt chip de scurta-ti trecere pe pamant : bea
manancl, plirnbI-te, canta. i dantueste...
Are lacrAmi in ochi. DouA au pornit chiar
pe obraji la vale. Se gAndeste la trista lui
soartA, la copiii ramasi sa-i creascA alt tate,
la frumoasa i tânAra lui sotie care primeste
imbrAtisAri ce nu sunt ale lui... In sfarsit, la
ceea ce a fost odat5, ce ar fi putut s5. ajunga.
ce este astAzi...
Mai da. o juma' I
Vede dublu, apoi triplu... Deodata. pr.&
vIlia incepe sa. se invarteascA, cei patru-cinci
musterii impreuna. cu negustorul si cu b5.-
iatul care serveste, se multiplica la inrinit,
asemenea scaunele, mesele, obiectele de prin
rafturi. El insusi se mirä sughitand ca se
serveste din cinci sticle si dintr'o duzina de
pahare...
Isi dá seama cal s'a imbatat, sau ca e pe
calea cea bunA, amestecl un sughit c'o stram-
bAturA, chipurile : cu za.mbet de om satis-
fAcut, i simte nevoia sA inchidâ. o clip&
www.dacoromanica.ro
ochii. Cand Ii recleschise, pravalia se marise

mult, musteriii se numarau cu sutele, la fie-
care masa. se invartea o roata numerotata
In timp ce un domn cu haina neagra striga
din toata puterea bosogilor:
Mizati, domnilor !...
S'a desteptat a doua zi intr'un pat de cam-

panie, la postul de jandarmi, legat de maini
si de picioare...
Se batuse cu soferul, cu birjarul, si la urma,
In Invalmasealà, s'a boxat cu carciumarul.
Avea hainele pline de noroi, camasa fara
niciun nasture, fata i miniIe numai sga.-
rAieturi i pete de sange, iar nasul julit inteo
pa rte.
Noroc ca banii Ii avea in san. Scosese
portmoneul intre a doua si a treia litra, ca
sa vada ce e inauntru, si innemerise cu el in
san in loc s5.-I vire in buzunar.
Faceti unit de tot la betie, Ii spuse un
soldat cu gura goala, sigur fiind ca. i domnul
Ii cunoaste metehnele. Ati strigat jos gu-
vernul", ati Injurat pe unul Samuila, cine o fi
ala, i cereati un cutit ca sa. v. injunghiati
sotia i pe socru...
www.dacoromanica.ro
236 DAMIAN STANOIU
E rea si betia 1 oftä bietul $oiman de-

acuma in buni stiinti.
Ciliuzit de soldat, din porunca sefului in-
telegator, intrá la o casä de gospodar sirac,
unde gisi buni primire. Aci se spili de
noroi si de singe, isi curäti hainele si pan-
tofii, femeia ii puse nasturi pe unde trebuia
si-i cusu Cama§a pe unde era spintecata, iar
un unchias uitat de moarte dar si de boale,
il tot consola mereu cu intimplAri asemenea
si cu allele mai cu mot.
Sunt fel de fel de betii, domnule. $i ce,
para. numai dumneata te imbeti ?
Dupi ce s'a ospätat bine si a mai tras si
un puisor de somn, era timpul s'.1 se intrebe:
incotro ? $i ráspunsul veni prompt: la fra-
tele fostului socru, cel care conduce MIMI r-
sala Bincii Rominesti dintr'un mare centru
de peste Carpati.
Numirä banii, umplu o foaie intreagi de
cifre, si la urmi dovedi ci n'are indeajuns,
orioit de ieftin ar ciuta, si-§i cumpere si
haine si pantofi, ciorapi, pálárie, mkar o
cámag i o cravatâ, sl pliteasci.' si trenul
pini acolo, si-i mai r5mAie si ceva de chel-
tuialá. Nu putea si intindi mána chiar din
www.dacoromanica.ro
prima zi. Plus ca va trebui sä infrunte rusinea

de a se prezenta fara pardesiu...
Ah, i toamna asta asa de timpurie I se
tangui el ca un nedreptatit i persecutat.
Daca as fi avut pardesiu, cu siguranfl ca
vara se prelungea pana. la Sfintii Arhan-
gheli...
Ce sa faca dar ?
0 singura speranta Ii flutura prin cap:
sa mai incerce la cazinou... S. se duel cu
trei mii de lei, sa &cã apel la toatä vasta
lui experienta, la sfinti si la draci, la frica
de moarte si la dragostea de viata, sa-si amin-
teasca de copii, de putinta unei redresari,
de perspectivele unui viitor cat mai tranda-
firiu, i sa se Inapoieze macar cu sase. Si-ar
cumpara si-un costum i pantofi si palarie :
cu o mie de lei, poate si cu mai putin, ar
gasi un pardesiu la vechituri, ar plati trenul
si.i-ar mai ramane si de cheltuiala.
Ii dadu seama ca nu se mai poate supune
acestui gaud. Are si un cap greu ca de plumb
si constipat. Deci cu totul inapt pentru un
efort de judecata si de cumpanire.
Se gindi o clipa sa lase restul de bani la
bunii oameni, dar numai o cIip.. Ce-ar
www.dacoromanica.ro
238 DAMIAN STANOIU
gandi acestia despre el ? Si daca se vor lasa

ispititi, saraci cum sunt, i vor refuza sa
mai restituie ?
Plati boiereste grabi picioarele Catre
fagul cel batran i nesupus ispitelor. Mai
ales ca.' se apropia vremea sà plece spre Si-
naia.
Ii retinu trei mii, iar restul, aproape cinci
mii, le infasura n hartie de jurnal si le
ascunse In scorbura copacului.
E ziva namiaza mare. $i e asa de senin,
ca. se \rad varfurile muntilor i chiar crucea
de pe Caraiman.
Radu Soiman, cu toata graba de a pleca,
sau poate ca avea ezitari de ultima orl, foarte
firesti In situatia lui nenorocita, luâ. i el cu-
nostinta. de neasteptata schimbare a vremii.
Pur si simplu. Fara sa arate ca se bucura sau
Ii e tot una. Isi aduse ILLS& aminte ca are
nasul julit, fata i mâinile sfasiate, si se gandi
la figura pe care o vor face acei care il cu-
nosc, and va apare II halul acesta in catinou.
Toti 31 stiu de cartofor, nimeni insa nu l-a
vazut beat. Iar acum, un chior si tot f§i da
seama ca s'a fmbatat si a facut scandal.
Dar ce mai am de pierdut ? ii reprog
www.dacoromanica.ro
BUCURETI - S1NAIA 239.
el astfel de scrupule far5. rost la un individ.

care intr'adevar nu mai are ce pierde.
Privirea Ii sari involuntar la creanga groasä.
neteda pe care o sorocise In seara tre-
cuta pentru un eventual gest de suprem cu-
raj, i nu gi-o retrase. Nici nu se Infricoga,..
Aprecie grosimea crengii, gasind-o suficienta.
pentru a tine o greutate mult mai mare cle-
at atarna corpul lui numai piele i os, apoi
Ii lasa privirea sa alunece pe deasupra
Bugtenilor i pe toata valea Prahovei cat
se vedea din vecinatatea fagului.
Ce sa mai caute la Sinaia ? Va pierde
acegti trei mii de lei, maine se va duce cu
restul, i apoi ?...
Igi dibui cureaua gi se convinse c. e In-
cinsa In jurul mijlocului.
0 deslega, o cerceta cu mama i cu ochiu
de expert, gi se incredinta ca e suficient de
tare ca sa tina un om, eventual pe el, span-
zurat de creanga.
Curios Se gandegte la moarte, igi face,
toate aceste socoteli, Fara sa se teama, fara.
sa-i tremure macar o filar& din corpul lui.
Intrucat capul i se limpezise gi el instan-
taneu, gasi ugor explicatia acestui calm,.
www.dacoromanica.ro
-240 DAMIAN STANOIU
-acestei nepasari greu de crezut, in faptul

cá. se obisnuise asa de mult cu ideea sinu-
ciderii, a gestului suprem", ca nu mai gasea
acum nimic extraordinar in insasi apropiata
implinire a ceea ce nu se mai poate amana.
Parc& s'ar pregati sa primeasca o vizita, sa
stea la masa sau sa. se culce.
Mai examini odata creanga batranului
fag, precum i distanta care ar ramane intre
pamant i picioarele lui, i Ln'avu nimic de
cbiectat. Creanga e suficient de puternica,
iar inaltimed numai buna pentru a rasa in
aef picioarele unui spanzurat.
Totusi nu se grabi sa-si curme indata viata.
Ii da. seama ca hotarirea-i e definitiva si
ca. nimic nu 1-ar mai putea impiedeca sa. faca
gestul sortit tuturor oamenilor care se lasa
coplesiti i biruiti de greutatile vietii si de
vitregia soartei.
E asa de frumoasa. ziva de astazi ! $i atat
de mult a absentat el din randul celor care
pretuesc o raza. de soare strabatand printre
varfuri de stanci 4i frunze tomnatice de fag,
c. n'ar putea sa inchida ochii pentru ves-
nicie inainte de a se apropia de Dumnezeu
prin chiar mijlocirea celor de El zidite.
www.dacoromanica.ro
SUCURESTI - SINAIA 241
Ar fi vrut sá. faa o preumblare prin pl-

dure, dar soarele n'a avut Inca timp sa. usuce
urmele ploii care a azut neintrerupt mai bine
de patru zile. Ce mult Ii pracea odatg. sá.
umble printre copacii Infrunziti, sa se lase
ugor atins de crachite iegite in cale, sa-gi sa-
ture plamânii cu aer miresmat de felurimea
florilor din cang.
Langl satul lui natal, agezat la mica. de-
pärtare de Olt gi de Dunare, e o baltA mare
cu pegte, iar in preajma baltii o pldure ne-
sfargit5. de salcii. In vacanta cea mare, dar
dar mai ales In vacanta Pagtelui, and sal-
ciile dau cele dintâi semnalul revenirii la
viata. a arborilor jefuiti de asprimea dugm5.-
noassa a iernii, nu avea placere mai mare
decât sä. rItalceasa ore intregi prin armata
de sálcii gi s5, miroase cu nesatiu parfumul
deosebit al celor dintli muguri Infloriti in
pragul primaxerii.
Iegi din padure i igi pironi ochii pe cre-
.stele uriage ale muntilor din spatele Bu-
gtenilor.Teri, nor gi ploaie fiind, un ne-
cunosator al locului ar fi jurat ca hill-
timile de aci nu se urea mult prea de-
parte de aburul impragtiat In marginea
www.dacoromanica.ro
242 DAMIAN STANOIU
_
neguroasa a cerulut. Astazi, zarea find

complet limpezita si vizibilitatea lath ob-
stacole, se poate admira in voie : si cerul
albastru, asezat pe creste ca un capac urias,
de sticla, deasupra unei rásadnite, si inalti-
mile ametitoare ale stancilor, si stralucirea
de sfarsit de stagiune a celei mai frumoase
stele de pe firmament.
Soiman n'a fost ceea ce se cheama un spor-
tiv. N'a incalecat niciodata pe bicicleta, n'a
stat nicio clipä la volanul unui automobil,
nu si-a pus nici oand sarica in spate si bo-
canci tintuiti in picioare, ca sä se aburce pe
cararile ursilor si ale caprioarelor. Ceea
ce nu inseamna ca i-a placut viata cazaniera,
viata clocita de oras si de cafenea. Dimpo-
triva : de cAteori nu-I napadea dorul salcii-
lor de la.nga.' satul din partea unde se imbina
lunca Dunarii cu a Oltului, placerea unei
nebunii de viteza pe soselele asfaltate, no-
stalgia padurilor de brazi si a apelor alba-
strel.
Era ins5. atit de incatusat in treburile
dela banca, in viata de acasa, in multimea
obligatiilor de tot felul, cá numai in uncle
sarbatori gasea ragazul sa poposeasca undeva
www.dacoromanica.ro
pe Valea Prahovei, foarte rar sA. ia drumul

apelor albastre. Atunci i-se pArea cA renaste,
cA viata incepe pe alte tAramuri. Se sben-
guia ca un copil si respira schimbarea de-
corului prin toti porii.
De cand s'a lAsat acaparat de farmecele
ruletei, drumul spre Sinaia si spre Constanta
devenise un fel de cAlltorie cu tramvaiul.
Il fAcea des, din ce in ce mai des. Aproape
zilnic. Dar nu vedea nici muntii nici marea.
Fiindcl nu-1 mai interesau, nu-1 mai atrAgeau
ca alt.& data, nici majestatea brazilor, nici
simfonia valurilor izbite de dig sau unele de
allele.
Consultä. ornicu-i hodorogit : e patru si
jumAtate.
Zambi sAgalnic. Apoi trist.
Pentru ce oare se mai uitase la ceas ? Ce
interes mai are pentru un condamnat la
moarte, goana nesfArsitA a minutarului ? Mai
ales cand e liber sail. aleagl $i clipa si unelta
mortii ?
La cazinou au Inceput jocurile...
0 umbra. grea i se asternu pe fatA. Se
Intepeni locului, cu privirea rAtAcitl In zare.
Nu-1 mai cuprinse fiorul atat de cunoscut
www.dacoromanica.ro
244 DAMIAN STANOIU
jucatorilor, nu mai simti räscolindu-i sangele

forta magnetica a patimii.
DimpotrivA : o greatA teribila Ii rascoli
mAruntaele si-i dada amar in gura.
Cum a fost cu putintA. ?
Ce surub s'a slabit, sau s'a rupt, in capul
lui, dupA vizita aceea la clubul din bulevar-
dul BrAtianu ?
Ce dezechilibru se produce in creierul unui
ins sAnatos, in ziva and jocul de carti ocupa.
in existenta lui un loc mai important cleat
familia, deck cinstea i cleat orice altA
obligatie?
Ii aminteste destul de clar tot trecutul lui
pana in ziva aceea fatalA, i nu gaseste ni-
mic care sA justifice patima de mai tarziu.
Nu 1au atras niciodata jocurile obisnuite
intre copii. DimpotrivA : ii era scarbA de
colegii de scoala. care Ii dadeau condeiele din
ghiozdan, gologanul primit dela mama pentru
covrigi sau pentru bomboane, i nasturii dela
haine si dela camAsi, ca sA joace arsice sau
sot or' fardA.
I-a plAcut din totdeauna munca, economia
pi regularitatea in toate.
N'a fost niciodata printre elevii cu note
www.dacoromanica.ro
BUCURESTI - SIN AIA 245
mari, dar intotcleauna printre cei silitori ei

cu purtare buni.
A intrat apoi In Universitate.
Cate tentatii nu incrucieeaza paeii tanäru-
lui scapat de sub supravegherea pArintilor ei
a pedagogilor ei de numarul dela uniformA.
care gatue dorul de libertate al liceeanului
din cursul superior!
Totuei el a rezistat ispitelor de tot felul,
bineinteles In limitele omeneetilor puteri, ei
a tocit zi ei. noapte, cu eervetul ud la cap --i
mereu cu gandul la un destin care sa. insemne
mai intai bucuria pArintilor care ei-au dat
bucatica dela gura pentru intretinerea lui In
ecoli Inalte.
Si deodata, fara inclinari fireeti, farä obie-
nuintA in materie, Earl vreun pacat ereditar
care sa-1 indemne ca un blestem, a prins gu-
stul ei apoi patima jocului de cArti.
Nu etie cum ajunge un om sa. se impati-
measca de alcool, cum altul sa-ei piarda vre-
mea, averea ei sanätatea cu femeile, cum unii
sa se indulceasca de sunetul banului ei sad
adune cu pretul tuturor dezertarilor. Tei In-
chipue totuei ca mai greu se prinde orice alt
viciu decAt jocul de cArti.
www.dacoromanica.ro
246 DAMIAN- STANOIU
Bautura danneaza sanatatii i dreptei ju-

decati, deci nu poate capcani pe om cu una
cu doua.
Femeile nu sunt mai putin primejdioase,
incat numai barbatii cu structuri organice
speciale, isi pierd capul in fata tuturOr fu-
stelor.
Masa verde" insä e la indemana oricui si
farmecul ei irezistibil tuturor firilor. N'are
microbi, nu contine alcool, nu-ti pretinde sa.-i
cumperi bijuterii sau s'o duci la cinema, nu
te tav5.1este prin noroaie, nici nu-ti ameninta
linistea si fericirea conjugalä. Dimpotriva:
iti ofera posibilitatea tuturor fericirilor pe
care poate sä le aduca puterea nemarginita
a bogatiei. Fara alta truda decat... o usoara
bataie de cap, daca sal joci la banca sau la
ponta, la rosu sau la negru, etc., etc.
Se cutremurA. de grozavia ce poate ascunde
un zambet candid, de fecioara imaculata.", o
bomboana imbibata cu otrava, o barba re-
spectabila de preot. $i de slabiciunea pe
care o dovedeste capul cel mai solid, carac-
terul cel mai blindat, in fata perspectivei de
imbogatire rapid& si far& munca.
Intra intr'o carciuma si ceru o litra de yin.
www.dacoromanica.ro
Dela mescioara de brad, la care isi goleste

paharul §i i§i rumega ultimele ganduri, pri-
ve§te lacom si ingaduitor la trecatorii gra,
biti sau simpli plimbareti filosoficosi, §i se
simte asa de inutil si asa de intepenit in
hotarirea luatL ca-i vine sa lacrameze de
tristete si de bucurie totodata. De tristete
ca. pleczoi, de bucurie ca are curajul s'o faca.
$i Inca inteun chip cu totul demn. Nu plange,
nu se tangueste, nu se bate cu pumnii in
cap, nici nu regreta macar altceva cleat
faptul nesfarsit de dureros ca nu-si va mai
vedea copilasii niciodata.
Incercá s. creada cu putere in viata de
dincolo", pe care o fagaduesc toate religiile,
si unde se vor intalni fiintele dragi despar-
tite temporar de legea necrutatoare a mortii,
dar nu izbuti. Nu e un necredincios, dar
problemele religioase nu 1-au pasionat nicio-
data in asa masura ca sa-1 scoata. din starea
incertitudinii.
N'a contrazis nici pe preoti, nici pe atei.
Deci, balanta sufletului sau, adeseori amg.rit
cä nu poate lua o atitudine total favorabila
celor propovaduite de cartile sfinte, n'a in-
clinat mai abitir in nicio parte.
www.dacoromanica.ro
248 DAMIAN STANOIU
nici acum nu se lis5. prea mult in sensul

dorintei sale din ceasul premergAtor sfarsi-
tului.
Hotári sa distrugâ. tot ce i-ar putea divulga
identitatea, iar banii sg-i lase pentru a i se
ridica o cruce pe mormant. Are destui cre-
ditori, dar unii sunt oameni care altadata an
fost ajutati de el, altii sunt destul de bogati
ca 81 nu ofteze dupa cateva mii de lei, cii
care un fost prieten a plecat sa, nu se mai
intoarca. niciodata.
De altfel, cu opt mii de lei abia ar impaca
pe unul sau pe doi.
Ii rugá. in gaud s5.-1 ierte, §i aternu pe
hartie aceste randuri, cu o limpezime de spirit
si cu o 1inite ce nu se pot inchipui cleat
la astfel de nefericiti, care cauta in mormânt
suprema justificare a venirii i trecerii kr
pe p/mant.
Sant o victima a jocurilor de noroc.

jmposibilitatea de a ma desbdra de cel mat
costisitor viciu din cafe exist& m'a hotdrit sd-mi
curm un supliciu i apri destul de prelungit.
Nu incercafi sd-mi stabilifi idenfitatea. Ar Ii
o osteneald inutild. Nu sunt certat cu nicio lege,
www.dacoromanica.ro
BUCUREST1- SINAIA 249A
nu va avea cine sei pkingd sincer in urma sicriu-

lui meu.
Nu-mi facefi nici autopsie. Ingropafi cadavre
ldngd fagul de care il yeti gdsi atdrnat, iar cir
banii pe care ii las, rog sd mi-se ridice o cruce
la mormant, cu urmdtoarea inscriptie: Aici
odihnete pentru veci, leul unuia care s'a
spanzurat de dragostea ruletei i a foitelor.
Iertati-1 ,5i rugati-v5. pentru el".
As dori ca soarta mea nefericitd si supremut
gest pe care il fac, sd serveascd de invdtdtaret
si celor nepdtrunsi incd peind la mdduvd de
patima jocului, dar mai ales acelora ce nu
cunosc cuvintele: cazinou, ruletd, baccark
chemin-de-fer, deceit din auzite si din cdrfi.
Nu intrafi intr'un cazinou sau intr'un club in
care se joacd la noroc, cad ispita e teribild. far
dacd vd duce curiozitatea, nu sacrificaji nicio,
monedd, fie si cu titlul de incercare. Tofi pdti-
masii acestor jocuri, au fdcut la inceput o simpld
incercare". Dacd pierzi un pol, mai pui anal ca
sd-1 recuperezi; iar dacd se intdrnpld sd castigi,
nu te poti opri sd nu iei mai mull. .57 iatd-te
dela inceput prins in mrejele celei mai nenorocite.
inveigh iesite vreodatd din mintea unui cdlugdr.
Poti sd frecventezi toald viaja localurile czt
www.dacoromanica.ro
a50 DAMIAN STA NOIU
bduturi spirtoase, feird sit' dobeendefti darul betiei.

_La ruletd $i la cdrii, sunt de ajuns cloud sau
trei incerceiri", ca sd capeti o boald mai groaz-
ailed deceit cancerul fi deceit oftica.
Fie cd aceste umile sfaturi, pe care fi le in-
gadue un nenorocit inainte de ali pune ftreangul
de gât, sei aibd parte de o cdt mai larga rds-
pdndire, fi de o cdt mai intinsd crezare qi ascul-
tare.
0 caldd sdrutare fi O lacrimd pentru cei mai
-de aproape fi mai dragi."
Inchise ultima dorinta" inteun plic, la un

loc cu biletele de balled., gi Vaal plicul in
sari, la piele, ca sâ. nu fie descoperit de
primul trecAtor. Apoi plati consumatia gi
La drumul bisericii.
Ar fi vrut sa se hltample gi cu el minunea
care s'a mai intamplat cu alti complet ne-
credinciogi, gi sä se imprieteneasa. in ceasul
mortii cu toate cite le pomenesc scripturile
sfinte. Sa simta fiorul credintei macar in
masura in care a simtit fiorul inceperii jocu-
rilor de ruletä. Sa. creadl fara." niciun pic de
rezervá gi sl-gi plangi cele din urmä lacrami
ingenunchiat la picioarele Celui P astignit.
www.dacoromanica.ro
Nenorocul lui sa gaseasca biserica In situatia

de a nu putea sa. primeascä o jumitate de
credincios dornic sä-si umple golul din suflet.
Tocmai se facea curatenie mare, din care
priciná totul era vraiste in sfantul locas.
Rada Soiman privi mahnit neoranduiala
din casa Domnului si crezu o clipä ca nu e
o simpla coincident& si ca pentru pacatele
lui a sugerat Dumnezeu preotului gandul sà
curete tocmai astazi biserica....
Si se bucurg. mai apoi. Deoarece Isi in-
chipuia ca Dunmezeu II pedepseste si nu-i
primeste dragostea de ultimá orb:, nu e aceasta
o dovaclg. incontestabila ea nu se mai in-
doieste de existenta supremului stapan si
judecator ?
Dar ce pacate a facut el, ca A. gaseasca.
locasul Domnului, intenfionat neprimitor de
marturisire si de jertfg. ?
Si ce fel de Dumnezeu e acela, razbunator
si meschin, care sa intrebuinteze mijloace
pur omenesti, pentru a za.'clarnici intoarcerea
celui pe jumatate ratacit ?
Dar de ce li yin in minte, tocmai acum,
astfel de ganduri prostesti si copilaresti ?
Plea farg sa-si fi fkut macar o cruce,
www.dacoromanica.ro
252 DAMIAN STANOIU
caindu-se amarnic pentru cei din urmg. pasi

calcati in curtea unei biserici crestinesti.
Toata linistea care pusese stapanire pe
capu-i atat de framAntat In ultimele patruzeci
si opt de ore, pierise ca un fulg in fata
vAntului, lasand loc unui nou inceput de
ciclon.
Dela biserica luâ. drumul atre padure,
catre fagul destinat sa-i fie calau. Dar dupg.
douazeci de pasi se opri. De ce n'ar mai
Incerca odatg. ?... Ce nu se poate face cu
aproape opt mii de lei ? Dar ce, para-ti
trebue opt mii de lei ca sg-ti umpli buzu-
narele, toate buzunarele, de jetoane de cate o
mie
..Si isi indrepti picioarele In directia garii.
Dupg. ativa pasi insg. intoarse ceal al ta
paging si se vAzu din nou batut de ghinion"
si de soartg, iesind din cazinou cn buzunarele
goale, cu matele chioraind, lipsit de ultima
nadejde, si apoi sfarsind tot de craca unui
fag sau strivit sub rotile unei locomotive.
$i iar isi inturng. pasii catre copacul cel
batrAn.
Apoi iar Intoarse foaia...
$i tot asa pang. and, dAndu-si seama cal
www.dacoromanica.ro
va innebuni inainte de a lua o decizie, pro-

Eta'. de un moment prielnic mortii, gi rupse
in mici bucltele plicul cu scrisoarea gi cu
banii. Tot aga carnetul dela Biroul Populatiei
gi alte acte gi scrisori care i-ar fi divulgat
identitatea.
Cana ajunse Linga fagul secular, capul ii
era din nou linigtit. Aga de linigtit, ca: are
senzatia unei expieri inainte de a-gi pune
gtreangul de ga.t.
Incetase oHce adiere de vant, nu se auzea
niciun sgomot prin tufiguri, nicio migcare de
frunzä sau de ram. Se parea ca. gi pAdurea
gi pásarelele gi vazduhul li inteleg sbuciumul,
gi-i inlesnesc decizia mantuitoare.
Fagul insugi il indemna si facI astazi
ceea ce tot va trebui sa facá. maine in con-
ditii sufletegti gi mai mizerabile. S'a lasat
parcá mai jos, ca un bunic atunci când ajutá
nepotelului sa. i se urce in arca ; iar creanga
ursita sa.-i simtá ultimele svacniri, s'a ingrogat
incã odatA pe cat era in ajun. 11 asigurl
fara glas, ca. a rasa' rit gi a crescut numai gi
numai ca 85 -i serveasci lui, in ceasul din
urmâ, de caliu gi de salvator... $i-1 mustra,
aproape omenegte, a mai are un pic de in-
www.dacoromanica.ro
254 DAMIAN STANOIU
doiall In privinta unui destin care se impli-

neste. Care trebue sä se ImplineascA...
Soiman intelese totul s't läsa." un oftat si-i
iasA, printre buzele ce i se uscaserä. ca Inteun
cuptor de febra ucigatoare.
Dup5. un sfert de ceas atarna 1initit si Fara.'

griji de craca nevinovatä. a fagului secular...
Ultima privire i-a fost In directia... Sinaiei;
si ultimul gand la cei doi ingerasi care
râmâneau mai departe sub protectia unui
tata vitreg, dar totusi mai bun decat cel
adevárat.
SFARSIT
www.dacoromanica.ro
ERRATA
La pag. 16, rdndul al aselea, sd se citeascd (haulm'

In loc de de7iN1ui.
La pag 68, rdndul al doilea, sd se citeascd transet in
loc de transept ; idem, la pag. 88, rdndul al patrulea.
www.dacoromanica.ro
INSTITUTUL DE
ARTE GRAFICE
CUGETARE A"
STR. POPA NAN, 21
B UCU R ES TI IV
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro

Damian Stãnoiu - Bucuresti-Sinaia

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Damian Stãnoiu - Bucuresti-Sinaia

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

D AMIAN ST AN OIU

EDITURA "CU;GETARE A"

W. urcati inteun vagon de clasa I-a.

Ca lea Victoriei sau thaciti pe Baragan, i-ar

de informatii. Era preocupat de plecare §i

pe care urmeaza. sä. puna. stapanire In re§e-

vinge pe sine, este mai puternic decAt cel ce

tntr'alt chip. Anume, daca faptul ca. inch' nu

sinceritatea cu care simte adevArul ; dar daca.

Locueste in strada Popa Nan.

far& gust, §i. de a-i aduce venituri, a fost

fete. $i-a cladit, In ultimile zile, dupl punerea

§i sA-1 mai audl nechezand praf §i pulbere

din maim unui hamal nevoias si starnind

Dar un rAs gol gi repezit pe care el insugi 11

inteo salA unde banii se devalorizeaz5. pAn5.

$i, mai ales, nu-I poate asigura nimeni ca.

Cine e Radu $oiman ?

numele ; i totodata sa puns. tn grea cumpana

In ziva de 14 Aprilie 1933, zi insemnatä

din barou a fost exclus pentru tentativg de

c landestine, a jucat poker, tabinet, barbut

Totusi vrea sá. mai dea macar ()dat&

dorintl nebuna. de a-si reface viata cu aju-

deplina, fara drept de apel, ca; nu insemna-

aceastä suma saraca ? Sa te imbogategti

Astfel a judecat domnul Radu $oiman

la castigul cel mare. Chit ca n'ai cumparat

cente, cei douazeci de mii vor fi trecut de

dar e aproape sigur c5. alt jucator nu s'a

au capAtat o nuanti intre galben i vAna.t,

om la aceleasi rezultate ca i lipsa oricArei

se Intreba. daca se mai frAmanta In capul

si cheltuielile interzise de manualul jucAto-

0 cunoaste de aproape patru ani, dela

o auzise dela un avocat, iar acesta dela un

M'am tutors absolut fara niciun ban,

unui cimp de alb cenusiu, brazdat de o puz-

La fel face gi el... Adica a facut...

mese gi era curios sa' vada cum o s. meargl.

In paclurea de vagoane, si se Iasi prada.

sionat al jocurilor de ruleta nu se duce la

graf de pe calea Grivitei. Un film bun, §i

de lungile avteptari, sau a vreunui tanc pe

Mai ales cl armätura ii e completl. Cu

tru a-si definitiza proaspetele porniri, in tov5.-

Radu Soiman, amintindu-§i de alte vremuri,

Are doulzeci de mii de lei... Ce s5. pun&

a zis banului fisk, jeton, etc., pretuindu-1

SA vAndl gaz prin sate ?

0, dac& i-ar reu$i planul...

Ce sa'. fac cu douIzeci de mii de lei ?

Intre ele, cä o limpezire i o Inseninare nu

multumi din ochi i se urcA in vagonul de

mereu bilet, ca sa-1 coste mai ieftin, cu toate

Baietasul e cu un an si ceva mai ink. II

/4ezat la fereastra cafenelei Coroana",

cheltuiasa pe un lucru care nu se cheama.

S'a bucurat insa si de lovitura. Nu fiindca

§i preparative pentru lovitura de gratie si de

Radu $oiman se bucura ca de o senzatie

si ploaia ? Destul ca. s'a värsat cafeaua, cä

el sa.' aibA iiarte de semne bune". Incura-

plictiseala celor cinci ceasuri cate mai