ISTORIA MOBILIERULUI

Claudia Fechete, Istoria Artei II

ABRAHAM ROENTGEN ȘI DAVID ROENTGEN

SLIDE 1 În cea de-a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, Europa, plină de

războaie și foamete vedea o mare schimbare, se petrecea trecerea spre națiunea
modernă de la vechile structuri feudale. Opulența care îi caracteiza în aceste decenii pe
marii monarhi se opunea cu noile idei ale Iluminismului. Tot în această perioadă se
întrevăd primele mișcări ale Revoluției Industriale, dar și devastatoarele efecte ale
revoluțiilor politice. Acesta este contextul în care s-a născut atelierul familiei Roentgen
asupra căruia se va opri lucrarea de față.

SLIDE 2 Piesele de mobilier produse de Abraham Roentgen (1711-1793) și de

fiul său David Roentgen (1743-1807) în actualul district Neuwied din Germania, merită
o atenție specială, deoarece ei reprezintă o singularitate SLIDE 3. În secolul al XVIII-
lea, artizanii și meșteșugarii rămâneau cel mai adesea anonimi, legați de norme
împovărătoare ale unei ierarhii sociale prestabilite. Familia Roentgen prezintă o
particularitate în acest sens, există numeroase documente și portrete atât ale lui
Abraham și David Roentgen, cât și ale soțiilor acestora. Deoarece din această perioadă
a Vechiului Regim numai șase sau șapte portrete de ebeniști rămân cunoscute,
portretele familiei Roentgen sunt foarte prețioase1.

SLIDE 4 Abraham Roentgen a fost

ucenicul tatăluui său, dar a părăsit Germania
petrcând doi ani în Olanda și o perioadă mai lungă
în Londra. Toate aceste călătorii și-au pus amprenta
asupra lucrărilor sale viitoare. Întors pe teritotiile
Sfântului Imperiu Roman, Abraham Roentgen a
observat că nobilimea germană era dornică să adopte
ultimele tendințe în materie de mobilier. Astfel încât,
Abraham se va numi pe sine ebenist englez și
creațiile sale vor fi concepute după gusturile franceze
și engleze care erau marcate de liniile curbe
extravagante ale stilului rococo.2 Prima jumătate a
secolului al XVIII-lea, sub influența franceză, este
marcată de stilul rococo. Trăsăturile lui includ flori,
arabescuri, forme șerpuite, „S”-uri, cupizi, scoici. Printre caracteristicile acestui stil se
numără: picioarele de tip cabriole, cu terminații în formă de picoare de leu sau cu ghiare

1 Wolfram Koeppe, From Rococo Plaufulness to Neoclassical Elegance, în „Extravagant inventions. The
princely furniture of the Roentgens”, The Metropolitan Museum of Art, New York, p. 3.
2
Judith Miller, Furiture. Worlds styles from classical to contemorary, A Dorling Kindersley Book,
Londra, 2005, pp. 76-80.

1
care țin strâns o sferă. SLIDE 5,6,7,8 Mesele de ceai, cutiile prețioase și cufărașele
de ceai de influență britanică au devenit cele mai căutate produse ale atelierului lui
Abraham Roentgen în această perioadă.

SLIDE 9,10,11,12V Biroul de scris închis realizat de către Abraham

Roentgen între anii 1758-1762 pentru arhiepiscopul Johann Philipp Walderdorff
rămâne una dintre cele mai rafinate și complexe piese de mobilier ale secolului. Biroul
este conceput pentru spațiul privat al episcopului, proiectat cu numeroase sertare și
compartimente secrete. Acest birou are o importanță deosebită pentru istoria
mobilierului german, care era caracterizat încă de la sfârșitul secolului al XVI-lea de
existența diferitelor compartimente secrete, specialitatea ebeniștilor germani.

SLIDE 13 David Roentgen s-a născut în

Herrnhaag, la nord de Frankfurt în 1743. David a fost
primul dintre cei opt copiii ai lui Abraham Roentgen.
David a început să lucreze ca ucenic în atelierul tatălui
său de la vârsta de 14 ani. El învăța ușor această meserie,
avea abilități în domeniul afacerilor, dar era interesat și
de inovațiile din domeniul tehncii și mecanicii. Atelierul
familiei Roentgen era foarte cunoscut, însă de cele mai
multe ori este menționat faptul că produsele pe care le
vindeau nu reușeau să le acopere cheltuielile. De aceea
în 1765, Abraham și David călătoresc împreună în
Olanda și apoi în Londra, cheltuie sume generoase pe
esențe de lemn exotic necesar pentru proiectele viitoare. David a început apoi să
călătorească împreună cu cele mai noi piese de mobilier ale atelierului în diferite orașe
ale Germaniei pentru a le face cunoscute3. SLIDE 14 Una dintre piesele prezentate a
fost identificată anii trecuți: secretaria, bisroul închis, cu ceas realizată în jurul anului
1768.

3Wolfram Koeppe, From Rococo Plaufulness to Neoclassical Elegance, în „Extravagant inventions. The
princely furniture of the Roentgens”, The Metropolitan Museum of Art, New York, p. 8.

2
 SLIDE 15, 16, 17V În aceeași perioadă, în 1769 este realizată și masa de
toaletă. În centrul mesei este ascunsă o oglindă, care se poate ridica. Masa se extinde în
lățime și dezvăluie numeroase compartimente secrete, care se pot accesa numai cu
cheiță.
Atelierul familiei Roentgen i-a angajat numai pe cei mai pricepuți meșteri din
Europa. Procesul de a cumpăra piese de mobilier se poate compara cu achiziționarea
unui automobil în zilele noastre, fiecare avea diferite proprietăți și specificații care
depindeau de dorințele clientului și de resursele financiare.

SLIDE 18 Deja din

timpul călătoriilor în Londra,
David a început să facă
cunoștință cu stilul
neoclasicist. Această trecere
spre noul stil de mobilier poate
fi observată în Palatul Wörlitz,
considerat cel mai timpuriu
edificiu neoclasic de pe
continentul european. David a
fost comisionat în 1771 pentru
un ansamblu de mobilier din
salonul prințesei. Chiar dacă
aceste piese au fost realizate
sub presiunea comanditarilor,
se poate observa o ușoară schimbare de stil. Se consideră faptul că acest început de
orientare spre neoclasicism este caracterizat de mai puțin rafinament în realizarea
mobilierului Roentgen.
Mișcarea iluministă de înlocuire a obiceiurilor, tradiției și religiei cu legi naturale
și raționale s- a manifestat în artă, deci și în producția pieselor de mobilier. Marii

3
ebeniști s-au inspirat și ei asemenea filosofilor din lumea clasică. Printre tărsăturile
importante ale mobilierului neoclasic se numără: ghirlandele din frunze de laur, urnele
grecești, intarsiile, picioare drepte sub formă de coloane, mânere și butoni ovali, figuri
și portrete clasice. În Germania acest stil a fost exprimat cel mai bine de David Roentgen.
Chiar dacă la început mobilierul tatălui său a fost influențat stilurile Queen Anne și de
cele ale Țărilor de Jos, David realizează trecerea spre influențele neoclasiciste. 4
David Roentgen a devenit tot mai cunoscut, ajungând spre sfârșitul deceniului al
VIII-lea să realizeze importante piese de mobilier pentru
Curtea franceză de la Versailles. Primind numeroase distincții
și titluri a reușit să cștige încrederea celor mai importanți
comanditari în Paris, Brussels, Berlin și în final Împărătesei
Ecaterina a II-a a Rusiei la Saint Petersburg5.

SLIDE 19 Sub influența stilului

neoclasicist s-au realizat numeroase
piese demobilier la atelierul familiei
Roentgen, printre acestea amintim:
Masa de Joc realizată pentru Ducele Charles Alexander de
Lorraine (1775) și SLIDE 20, 21VSecretaria pentru succesorul
coroanei prusace Frederick Wiliam II (1779), denumit Berlin
Secretary Cabinet6. Aceast birou închis este considerat cea mai
importantă piesă de mibilier realizată de către atelierul familiei
Reontgen. Piesa este încoronată la partea superioară de
impresionantul ceas. Ușile și sertarele se deschid automat la
atingerea unui buton. Se pot observa de asemenea numeroase
compartimente secrete. Piesa de mobilier este extrem de complexă, proiectată special
pentru o familie regală, dar care totodată aducea faimă creatorului ei. Intarsia centrală
prezintă o cameră în miniatură, decorată cu coloane aurite, pilaștrii, paviment
spectaculos, dar totodată se observă și mici piese de mobilier,
oglinda, comoda, scaunele și masa de joc.

SLIDE 22, 23V, 24V Însă ingeniozitatea lui David Roentgen

nu se oprește doar la mecanizarea pieselor de mobilă, el realizează
în anul 1782 o mașinărie automată care o reprezenta pe regina
Franței, Maria Antoaneta. O păpușă care cântă la clavecin și o
reprezintă pe regină cunoscută ca iubitoare a muzicii, care știa să
cânte la diferite instrumente, inclusiv la clavecin. Este prima
mașinărie automată a Curții de la Versailles. SLIDE 25 Dar David Roentgen continuă
să realizeze piese de mobilier pentru familii imperiale, de data aceasta pentru Ecaterina

4
Judith Miller, Furiture. Worlds styles from classical to contemorary, A Dorling Kindersley Book,
Londra, 2005, pp. 136-142.
5 Bernd Willscheid, Abraham and David Roentgen, în „Extravagant inventions. The princely

furniture of the Roentgens”, The Metropolitan Museum of Art, New York, p. 23.
6
Joseph Aronson, The Encyclopaedia of Furniture, Crown Publishers, New York, 1995, p. 368.

4
a II-a a Rusiei. În anul 1784 David realizează Biroul intitulat Apollo, datorită statuetei
de bronz sprijinită pe piedestal care îl reprezintă pe zeul artelor și științelor.

Familia Roentgen și-a pus amprenta asupra secolului al XVIII-lea. Multitudinea

pieselor de mobilier ne dezvăluie succesul atelierului acestei familii. Inovațiile aduse
prin mecanizarea pieselor de mobilier, dar și ritmul alert de adaptare la noile tendințe,
fac din Abraham și David Roentgen importanți artiști care au știut să trăiască în spiritul
vremii. Ajungând până la Curtea de la Versailles, apoi la cea de la Saint Petersburg,
David Roentgen va rămâne o personalitate marcantă în istoria pieselor de mobilier de
influență clasică.

BIBLIOGRAFIE

Aronson, Joseph,
The Encyclopaedia of Furniture, Crown Publishers, New York, 1995.

Koeppe, Wolfram,
From Rococo Plaufulness to Neoclassical Elegance, în „Extravagant inventions. The princely
furniture of the Roentgens”, The Metropolitan Museum of Art, New York.

Miller, Judith,
Furiture. Worlds styles from classical to contemorary, A Dorling Kindersley Book, Londra,
2005.

Robie, Virginia,
Historic styles in furniture, Cambridge Press, Boston, 1916.

Willscheid, Bernd,
Abraham and David Roentgen, în „Extravagant inventions. The princely furniture of the
Roentgens”, The Metropolitan Museum of Art, New York.