Caviatea orala se deschide anterior prin fanta orala, comunica posterior cu gatlejul care este

un pasaj de trecere catre nazofaringe si inferior se invecineaza cu regiunile gatului de care

este despartita de un planseu muscular. Caviatea orala prezinta doua compartimenste:
1. Vestibulul bucal care este partea cuprinsa intre alveole si buze. Acest spatiu
depaseste lateroposterior caviateta bucala si se continua in regiunea bucala.
Portiunea regiuni bucale care masrgineste deschiderea vestibulului bucal la acest
nivel se numeste obraz.
Regiuneabucala este regiunea cuc are comunica regiunea cavitari orale. Superior
este limiattea de o linie caer posneste de la baza nasului trece pe sub pometii
obrazului si se termina la nivelul antitragusului. Superior se invecineaza in partea
mediala cu regiunea nasului iar in partea laterala cu regiunea zigomatica. Inferior
este limitata de baza mandibulei si se inceveineaza cu regiunea mentala.
Lateroinferior este limitata de marginea alteriora aramurii mandilubei si postiunea
de insertie a muschiului maseter. Stratul muscular profund la nivelul obrazului este
reprezentat de muschiul buccinator. Regiunea bucla se invecineaza superior cu
regiunea orbitala, superomedial si supreolateral cu regiunea zigomativa. Inferior
limita este data de baza mandibulei, iar lateral ajunge pana la materinea anterioa a
arumurilor mandibulei si la muschiul maseter. Portiunea musculocutanata a regiuni
caer margineaste deschiderea vetibulului bucal la acest nivel este obrazul, rincipalul
msuchi find buccinatorul. Intre msuchiul buccinator si ramura mandibulei acoerita de
msuchi masticatori de afla corpul adipos al obrazului sau bula grasoasa a lui Bichat.
La nivelul molarului 2 superior se afla deschiderea canalului parotidian care porneste
de la glanda omonima. Deschiderea se fla intr-o papila numita papila canalului
partotidina care se afla in dretul molarului 2 superior si este deschiderea canalului
parotidina al lui Stenon sau Stenson. Tot la niveul obrazului se fla un oragan senzorial
un mecanoreceptor numit organul juxtaoral. Vestibulul bucal este o cavitate virtuala
care posted evenii reala printr-o respiratie fortata cu buzele alipite, prin umplerea ei
cu lichide sau cu corpi straini. Acesta comunica cu cavitatea orala prosriu zisa prin
spatiiile interdentare, mai ales cel retromolar dar si prin spatiul inconstatnt aflat
superior in linie mediana numit diastema sau strungareata. Vestibulul bucal este
tapetat de o mucoasa care prinzinta niste rasfrangeri in forma de pliuri care unesc
mucoasa gigivala de cea labiala. Esta un frau labial superior maibine reprezentat si
un frau labial infeiro mai slab dezvolatat. Mucosa de la nivelul vestibului bucal
corespunzator regiunii bucale sau obrazului se numste mucoasa jugala.
2. Cavitatea orala prospiu zisa este virtuala cand apropiem dintii si limba este relaxata,
es devine rala cand deschidem gura sau cand introducem alimente in aceasta. Este
formata din palat, gingie si triunghiul sublingual.
Palatul este format din:
1. Palatul dur este format anterior de apofizele palatine ale omaxilei unite in linie
mediana prin sutura palatina mediana si posteriro de oasele palatine prin partea lor
orizontala unite cu apofizele palatine ale maxilei prin suturra palatina transversala.
Palatur dur separa caviattatea bucala de cea nazala. Palatul dur este acoperit de
 mucoasa bucala care prezinta o rasfrangere mediana numita rafeul palatin si mai
multe rasfrangeri transfersale mai evidente anterior.
Muscoasa orala prezinta o plica mediana numita rafeul palatin si numeroase plici
palatine transversale. Plicile transverala sunt mai evidente la nou nascut si aurol in
supt acesta dispar pe parcursul vietii. Tot in linia mediana se gasete papila incisiva, o
ridicatura a mucoasei neperforata corespunsatoare cu canalul incisiv in forma de Y.
Poterolateral la niveul lamerol orzonatale ale palatinului se gasesc orificiile palatine
mari si mici acoperite de mucoasa bucala prin care trec arterele si nevii palatini.
Aceste orificii sunt acoperite de mucoasa orala. Aceste realizeaza comunicarea ire
caviattea orala si fosa pterigopalatina.
Sub mucosa orala se afla numeroase glande salivare mici care formeaza grupul
glandelor palatine.
Vascularizatia patului dur este realizata de arterele palatine mari si mici ramuri ale
arterei palatine descendente care vine din artera maxilara. Venele nenominaliate se
dreneaza la nivelul venelor maxilare.
2. Palatul moale este o portiune muculara care adera de palatul dur in partea
posteriora si separa cavitatea orala de nazofaringe. Valul palatin prezinta in
parteainferiora o prelingire conica care se numeste uvula palatin, lueta sau
omusorul.
Gingia este mucoasa care acopera apofizele alveolare. Este formata din punc de vedere
hstologic din doua parti. Oparte marginala sau libea care adera de baza apofizelor alveolare,
la cest nivel mucoasa givivala poate fi indepartata cu usurinta. Gingie alveolara sau partea
atasata a gingiei este situata mai aprope de insetia dintilor si este puternic aderenta de
peiostul acadelor. Gingia este comtinuarea mcuoasei orale vestibulare si se continua cu
mucoasa teriotriului ublingual. Se terina la nivelul insertiei dintilor printr-o margine gingivala
arcuita. Gingia prezinta niste papile gingivale in sonele interdentare care la randul lor
prezinta santuri de comuniare intre vestibul si caviattea orala propriu zisa. Diastema sau
ingesurile interdentare. Ingesurile interdentare se refera al faptul sa santurile albeolare sunt
disparute iar ditii iau contact pe intreaga lor lungime. Vascularizatia gingiei este slab
reprezentata si este determinata de vascularizatia regiunii orale si in mica masura de
ramujrile peridentare.
Inervatia gingiei este reprezentata din ramurile plexului dental superior care ste format din
ramruile alveolare superioare anterioare, ramura alveolara superioara medie si ramurile
alveolare superioare posterioare ale nervilor alveolari superiori din nervul maxilar.
Inervatia este realizata de ramuri gingivale superioare din plexul dental superior care este
realizatt la radndul lui din rarui alveolare superioare anterioare, ramura alveolara superioara
medie si ramuri alveolare superioare posterioare din nervii alveolari superiiori care vin din
nervul maxilar. Gingi inferioara este inervata din ramuri gingivale ale plexului gingival infeior
care este format din nervul alveolar inferior care vine din nervul mandibular. Pt gingia
inferioara mai exista si ramuri gingivale ale nervului mental care este ramura terminala a
nervului alveolar inferior.
Triunghiul sublingual este un triunghi care este vizibil prin ridicarea farfului limbii. In acets
ase afla glabda sublingala si cananlulull glanhei submandibulare. Prin ridicarea limbiin etse
pun intensiune fraul lumbii care se atidnde apamaproape de varf. De o parte si de alta al
frului limbii se afla doua cruncule sublinguale la nivelul carora se afla deschiderea canalului
sublingual mare al lui Bartholin si canalul submandibular al lui Wharton. De la caruncula
sublinguala pornesc oblic posterior doua pliuri sublinguale la nivelul carora se afla multe
deschiderei ale canaleler sublinguale mici ale lui Rivinus.
La mimifere exista mai multe tipuri de papile gustattive cum ar gi papilele conice prezente la
rumegatoare si caine si papilele marginale prezente al carnivore si porc. La nivelul limbi in
special la nivelul papilelor vualate circumvalate sau caliciforme se gaseste organul gustului
prespreznetat de mugurii cugatativi. Acesti muzuri gustattivi sau calice gustative se desfac la
suprafata prin poruri gustative. La nivelul mugurilor gusttativi segasesc mai multe tpuri de
celule epiteliale unele de sustinere alte cu rol gustativ. Epiteliocitele gustative sunt de mai
multe tipuri in functie e gustul receptionat:
1. Epiteliocide tip 1 pentru gustul dulce dispuse la varful limbii
2. Epiteliocote de tip 2 pt gustul sarat dispuse pe jumatatea anterioara a marginilor
limii
3. Epiteliocotele de tip 3 disupe in jumatate posterioara a corupui limbii si sunt pentru
gustul acru
4. Epitelocitele de tip 4 care sunt sicpuse in special la baz limbii presulcal si sunt pentru
gsutul amar.
Fata inferiora alimbi corespunde numai corpului limbii si este in mare parte neteda cu
exceptia fraului limbii si plicilor fimbiate.
Limba este acoperita de muscoasa limguala in special pe partea superioara unde este
rugoasa datorita prezentei papilelor gusttive dar si celor cu rol mecanic. Pe partea inferioara
alimbii mucoasa este in mare parte neteda cu exceptia pliciclor fimbiate.
Atat pe dosul limbii cat si pe fata inferiaora submucoasse afla un stat fibroconjunctiv care
este reprezentat de aponevroza limbuala. Tot submucoas se afla glandele linguale un grup
de glande salivare mici.
Glandele salivare linguale sunt urmatoarele:
1. Glanga linguala posterioara este situata postsulcal si presinta o partea profunda sau
glanda gustatorie a lui Ebner care este situata la nivelul postiuneiideclive a santului
care inconjoara palilele vualate si o parte superficiala numita si glanga radacinii
limbii.
2. Glanda linguala anterioara situata in plina musculatura alimbii aproape de fata
inferiora.
Cea mai mare aprtea alimbii este formata di muschi separati in linia mediana de un sept
conjunctiv numit septul limbii mai bine representat central in partea inferiroa alimbii si
mai sters pana la disparitia spre dosul limbiii si anterioar. Septul limbii aunge panna la
osul hioid de corpl caruia se fixeaza.
Muschii limbii, majoriattea sunt inervati de nervul hipoglos12, iafara de muschiul
palatoglos care este inervat de plexul faringina. Exista doua categorii de muschi linguali:
extrinseci care au originea inafara limbii si intrinseci care se gasesc exclusiv la nivelul
limbi.
Muschii extrinseci sunt in numar de 5:
1. Muschiul genioglos este principalul msuchi extrinsec al limbii si are orginea pe spina
mentala superioara siinsertia in eantai pe intraga suprafata a limbi si aponevroza
linguala, fibrele lui se rasfira in evantai si intercalaeaza cu fibrele altor muschi, acesta
e ste situat in lina mediana. Este inervat de nervul hipogps 12 si are drept actiunea
depresia si protrusia, este un drepresor si protrusor al limbii. Adica scoate limba si o
baga inapoi.
2. Muschiul hioglos este un muchi lateral de forma dreptunghiulara care are roginea pe
corpul osului hioid si pe cornul mare al acestuia se insera pe partile laterale ale limbii
si pe aponevrosa linguala este un depresor si un retractor al limbii, are actiunea
antagonica cu muschiul genioglos.
3. Muschiul condroglos este condiserat o dependenta a musciului hioglos avand
orginea pe cornul mic al osului hioid si situat sub msuchiul hioglos are actiunea de
retractie si depresie a limbii.
4. Msuhciul stiloglos este un musci cilindric cu originea pe apofiza stiloida a osului
temporar si insertia se partea lateral aa limbii posterior si superior. Ese un elevator is
retractir al limbii, este in acelasi timp muschiul suptulu si muschiul deglutitiei
5. Muschiul palatoglos eset sitat sub muschiul stiloglos, medial de acesta are orginea pe
apfiza palatina a maxilei si se insera posterosuperior, medial si posterior de mushciul
stiloglos, este inervat de plexul faringian spre deosebire de ceilalti muschi extrinseci
care sunt inervati de nervul hipoglso.
Msuchiulplatoglos este un musci cilindric situat medial de msuchiul stiloglos si care din
punct de vedere functional apartine gatlejului. Orginea lui este pe apofiza palatina si se
insera posterosuperior, medial si posterior de insertia muschiul stiloglos.
Muschii intrinseci ai limbii au rol in masticatie si modeleaza limba.
1. Muschil logitudinal superior este un msuchi nerepechie situat imediat su
aponevroza linguala a dosului limbii, miofibrele acestui muschi sunt o expansiune
amuschiulor hoglos si stiloglos, este mai bine presprezentat pe marginiloe limbii si
mai greu destingibil central. Participa la ridicarea varfului limbii.
2. Muschiul logitudinal inferioreste un msuchi pereche este un muschi cilindric preche
care participa la miscarea e protruzie si la coorarea varfuluilimbii este situat inre
muschiul genioglos si hipoglos.
3. Msuhciul transvers al limbii este cel mai bine reprezentat muschi intrinsec si este
format din fibre transversale care au orginea pe septul slingual si se insera pe
marginile limbii. Anterior unde setul lipseste miofibrele formeaa un singur muschi
intre laturile limbii, acest muschi se ingusteaza si mareste grosimea limbii.
4. Muschiul vertical al limbii nu este un muschi propsriu siz acesta este reprezentat de
niste fibre musculare verticale care sunt bine preprezentate in partea superioara
alimbii intre msuchiul transvers al limbii si aponevroza linguala . prin intremediul
acestor fibre limba se mareste in latine si isi micsoreaza grosimea.
La nivelul limbii exista si miofibrile linguale oblice.
Vascularizatia limbii este realizata in preincipal de artera linguala ramura a arterei
carotide externe. Artera linguala imrpeuna cu arrera faciala pot forma trunchiul
linguofacial. Din artera linguala primele care se dsprind sunt ramuriel dorsale alne limbii
care se indreapta ascendent spre radacina limbii. Din arrtera linguala se mai ddespreins i
artera sublinguala care se intdreapta spre glanda sublinguala. Raura terminala a rterei
linguale esre unu calibru important si se numsete arete prfunsa a limbii sau ramina.
Ramina este denumirea clinica a dosului limbii. Portiunea terminala arterei linguale care
vin edinartera carotida externa este destinata portiunii libere a limbii si se numeste
artera produnfa a limbi sau ranina.
Venere limbii sunt preprezentate de vena profunda a limbii, veneel drsale a le limbii
care se varsa in vena linguala si apoi in vena jugulara interna,, tot o ramura a
veneilinguale este si vena insotitoare a nervului hipoglos.
Limfaticele limbii se varsa in nodurile linguale apoi in nodurile submentale spoi in
nodurile mubmandibulare care se varsa in nodurile jugulodigastrice din grupul nodurile
cervicale laterale, subgrupul nodal superior profund.
Inervatia motorie a muchilor limbii este asigurata de nervul hipoglos in mare parte si
pentru mmuschiul palatoglos plxul faringian.
Inervatia senzitiva a limbii este asigurata de nervul lingual ramura a nevului madibular
din trigemen. Nervul mandibular da ramuri linguale pentru limba si nervul sublingual
pentru glanda sublinguala. Radacina limbii este inervata de ramuriel senzitie alre
nervului gososfarindian 9. Â
Inervatia gustattiva este asigurata de nervul intermedial sau 7 bis al lui Weisberg. Fibrele
gusttive iau calea nervului lingual apoi prin coarda timpanului aug in nervul facial si in
ganglioul geniculat