Embrionul unicelular ST1

1. Embrion primordial sau oocot definitiv- se formeaza pronucleul feminin. Au loc reactiile
zonala si corticala. Reactia corticala presupune dilatarea spatiulul subzonal, iar reactia
zonala presupune intarirea capsulei transparente.
2. Embrionul pronuclear- se formeaza pronucleul masculin si se apropie cei doi prinuceli.
3. Embrionul singamic sau zigotul-este ultima etapa a embrionului unicelular. Zigotul este
pregatit pentru segmentare. Prima axa de segmentare se numeste axa polara.

Embrion segmental ST2

Segmentarea-presupune divizarea zigotului in mai multe celule. Zogotul prezinta o segmentare

totala si egala. Se produce dupa axe ecuatoriale, meridionale si latitudinale. Prin segmentare se
formeaza blastomere. Morula are intre 12 si 32 de blastomere. Stadiul de morula corespunde
perioadei tubare a ciclului getstational. Blastomerele sunt de 2 feluri si anume: externe sau
micromere care se divid mai repede si formeaza spatii de clivaj care se vor unii pentru fomarea
cavitatii blastocistului si celule interne sau macromere din care se va forma chiema.

Aparitia cavitatii blastocistice duce la aparitita blastocistului

Compactarea presupune faptul ca blastocitele nu cresc in volum cand se divid datorita

impedimentului steric creat de membrana pelucida.

Blastocistul liber ST3

Este corespunzator blastocistului unilaminar=membrana pelucida. Formarea cavitatii

blastocistice are mai multe etape:

- Cavitate incipienta
- Colapsul cavitatii
- reDilatarea cavitatii
- Cavitate terminala

Are loc dezgolirea embrionului prin fragmentarea pelucidei. Rezulta embrion dezgolit. Se
formeaza un pol embrionic si un pol abembrionic si pol embrionic unde se va forma
embrionul.

Blastocistul unilaminar este format din:

- Trofoblast format din micromere

- Embrioblast. Masa celulara interna formata din epiteliu primordial care se numeste disc
embrionar. Din epitelul primordial al discului embrionar se diferentiaza doua foite:
- - epiblast sau foita externa situata spre trofoblast
 - -hipoblast sau foita interna situata spre cavitatea blastocistului

Blastocist aderent ST4

Embrionul adera de decidua, interbata dintre embrion si uter se numeste margine

sincitioepieliala.

Blasctocistul bilaminar este format din sincitiotrofoblast si citotrofoblast.

Apare mezoblastul extraembrionar sau membrana exocelomica a lui Heuser. Aceasta deriva din
hipoblast impreuna cu care formeaza endodermul primar. Ectodermul prmar este format din
epiblast.

Blastocist implantat ST5

Implantare superficiala sau nidatie.

5a: disc embrionar cu concavitate dorsala, cavitate blastocistica turtita, pol abembrionic vizibil
pe jumatate in uter. Primprdiul marginii caudale a liniei primitive, aria mezoblastogenica.
Blastocist invadant fara lacune trofoblastice. Trofoblast solid=fra lacune. Intre epiblast si
trofoblast apare o cavitate trofoepiblastica care va deveni cavitate amniotica primprdiala.

5b. Blastocist invadant cu lacune trofoblastice izolate. Cavitatea amniotica primordiala se

transforma in cavitate amniotica definitiva. Cavitatea blastocistului devine cavitatea sacului
vitelin primar. Aria caudala mezoblastogenica da nastere mezoblastului extraembrionar care se
va atasa sse trofoblast si va da nastere la corionul primar. Aparitia corionului duce la aparitia
blastocistului trilaminar. Sacul vitein primar este delimitat de membrana exocelomica sau
endoblastul extraembrionar. Membrana exocelomica sau endoblastul extraembrionar
delimiteaza spre exterior celomul extraembrionar care va deveni cavitate corionica.

5c. Blastocist invadant cu lacune trofoblastice comunicante. Discul embrionar are concavitatea
ventrala. Blastocistul este fixat sub epiteliul endometrului. Locul de implantare este acoperit de
un cheag ffibros. Din lacunele trofoblastice comunicante se va forma circulatia corionica
primara. Primordiul marginii caudale a liniei primitive se transforma in marginea caudala a liniei
primitive precoce. Se incheie implantatia. Cheagul fibros devine capac decidual. Apare lama
precordala precoce.

Conceptul vilos ST6

Caracterizat prin aparitia vilozitailor coriale S3. Apare linia primitiva formatiune caracteristica
gastrulatiei. In fuctie de evolutia liniei primitive avem:
6a. Detectarea sexului genetic, corionul primrdial devine corion. Concept vilos fara linie
primitiva manifestata.

Corionul este format din trofoblast si mezenchim corionic care ste tapetat spre interior de
mezoteliu corionic. In momentul formarii corionul prezinta vilozitati=corion vilos. Sacul vitelin
primar se transforma in sac vitlein secundar=vezicula ombilicala secundara.

In peretele sacului vitelin apar insule sangvine si se produce o hemagiogeneza incipienta. Odata
cu formarea cavitatii corionica si a corionului apre si pediculul de conexiune.

6b. Conceptul vilos cu linie primitiva manifestata: apare linia primitiva care se duce din caudal
spre mijlocul embrionului. Fomarea liniei primitive duce la formarea mezodermului embrionar.
Linia primitia apare la nivelul ectodermului si se termina in mijlicul embrionului cu nodulul
primitiv. Este marginita bilateral de santul primitiv. Pediculul de conexiune primordial, aparul
inn 6a va devenii pedicul de conexiune, la nivelul ecestuia apar vesele primordiale.

Gastrulatia are loc in S3 si presupuen transfomarea din embrion bilaminar in trilaminar si

aparitia mezodermului embrionar. Incepe in st 6 si continua pana in 7-8.

Chestii caracteristice gastrulatiei sunt: lama precordala, linia primitiva, alantoida, membrana
cloacala, notocordul aparut in st 7.

Embrionul cu proces notocordal ST7

Lama precordala din care se face membrana orofaringiana in 9. Lama precordala este situata in
partea anterioara a discului unde nu patrunde mexodermul intraembrionar.

Membrana cloacala zona posterioara a discului in care mezodermul intraembrionar nu

patrunde.

Alantoida este o proemnineta a sacului vitelin care contribie la hranirea si extrecita embrionului
si degradeaza in perioda fetala.

Procesul notocordal se formeaza prin migrarea celulelor din nodulul primitiv pana la lama
precordala, aproape de aea, se formeaza un cordon median intre endodern si ectoderm. Incepe
un proces de invaginare de la nivell nodulului pimitiv care transforma nototcordul in canal
notocordal. Stadiul ca nala notocordal este foarte scurt. Partea superioara se alipeste de
ecdoderm si formeaza lama notocordala, iar partea inferioara se lipeste de endoderm si
degenereaza impreuna cu acesta astfel se face o comunicare de scurta durata dintre cavitatea
amniotica si sacul vitelin prin canalul neuroenteric care poate sa persiste pana in stadiile 8-10.
Aria cardiogenica este ortiunea de dinaintea lamei precrdale in care patrunde mezodermul si
care va forma cordul.
Embrion pesomitic ST8

8a. Embrion presomtic fara sant neural- se caracterizeaza prin transformarea embrionului in
piriform. La nivelul nodulului primitiv se formeaza foseta primitiva.

8b. Embrion presomitic cu sant neural- se formeaza santul neural si incepe neurulatia.
Mezodermul de origine din celulele fomatoare ale liniei primitive, din partea anterioara se va
diferentia in mezenchimul capului, iar mezodermul care patrunde in aria cardiongenica intra in
alcatuirea cordului. Restul mezodermului se diferentiaza in doua struturi paralele cu
notocordul:

- Mezodermul paraxial: este situat de o parte si de alta a notocordului, se divide

metameric craniocaudal in somitomere care sunt primordiile somitelor.
- Mezodermul lamei laterale: este situat lateral de mezodermul paraxial si nu se divide
metameric.

In stadiul 8b apare prima lica a capului prin procesul de incurbarea embrionului.

Neurulatia: este procesul de formare a tubului neural prin aparitia lamei neurale. 2 faze:

- Neurulatie primara-lama neurala se adanceste si formeaza santul neural marginit de

plicile neurale. Neurulatia primara presupune formarea tubului neural primar si crestele
neurale primare . in 11 se inchide polul nreurorostral, iar in 12 se inchide polul
neurocaudal.
- Neurulatie secundara- este un proces de canalizare neurala. Are ca rezultat foarmarea
tubului neural secundar si creselor neurale secundare.

Embrionul cu 1-3 somite ST9

Somitele spre deosebire de somitomere au delimitare ectodermica.

Primele somite formare sunt somitele occipitale care vor forma craniul si musculatura
limbii. Somitele au in mijlocul lor o cavitate numita somitocelia. Apre prima punga
faringiana si artera primului arc faringian. La nivelul mezodermului embrionar modificarile
sunt majore.apare mereznchimul intermediar intre mezodermul paraxial si mezodermul
lamei laterale.

Mezenchiumul lamie laterale se divide in doua fite:

-mezenchimul somatopleural-externa-va participa la delimitarea celomului intraembrionar

-mezodermul splahnopleural-interna-formarea cordului

 Apare stomatodeumul primordial si membrana orofaringiana din lama cardiogenica.

Plica primordiala a capului se numeste plica capului. La celalalt capat apare plica primordiala
caudala si eminenta sau mugurele caudal. Apare si septul transvers. Hemagiogeneza inceputa in
stadiul 6 va duce la formarea:

-venelor intraembrionare-vena vitelina

-venelor extraembrionare-vasele viteline, vasele alantoidine, vase corionice.

Apare: mezecefalul, prozencefalul, rombencefalul, primordiul maduvei spinarii, flexua

mezencefalica, placoda optica.

Embrionul cu 4-12 somite ST10

Apare somita occipitala a 4 si 8 simite cervicale. Apare arcul faringian prim, proeminenta
maxilara, primordiul plicilor laterale ale corplui.

Embronul cu 13-20 de somite ST11

Se formeaza 8 somite toracice. Se formeaza arcul faringean secund si primprdiul arcului

faringian pertial.

Somitele incep sa se diferentieze in somatoame si dermatomiotoame. Primele sclerotoame

formate sunt sclerotoamele occipitale. Restul sclerotoamelor vor forma coloana vertebrala si
duramater. Apare placoda nazala si vezicula optica. Are loc ruptura membranei orofaringiene
aparute in stadiul 9 din lama precordala aparuta in stadiul 7.

Apare inelul ectodermal format din portiuni de epteliu ingrosat numite placode. Care
inconjoara embrionul. apare inelul ectodermal imperfect: parte rostrala, mugurele membrului
superior, parte caudala, creasta ectodermala ventrala a eminentei dorsale.

Embrion cu 21-29 de somite ST12

Apar 4 somite toracice si 4 somite lombare. Apare inelul ectodermal complet: parte rostrala,
mugurele membrului superior, parte prezumtiva intermembe, parte caudala, creasta
ectodermala ventrala a mugurelui caudal. Apre sinusul cervical, are loc comunicarea dintre
partile dreapta si stanga ale cavitatii peritoneala cranian de caudal amfoenteric. Se formeaza al
treilea arc faringean.

Embrionul cu peste 30 de somite ST13

Se formeaza 5 somite sacrale si 4-5 somite coccigiene. Se formeaza arcul faringean al patrulea.
Mugurele membrului inferior
Embrion in stadiul 14. Apare cupa optica, foseta cristalinului, flexura apontina, desmocraniu,
sclerotoamele sunt primrdiul vertebrelor, apar modificari la nivelul lor (sceleroatome cu parte
rostrata si parte causala).

Stadiul 15. Apare primordiul mainii. Primordiul arcului neural si primordiul costal. Are loc unirea
celor 4 clerotoame occipitale. Apare foseta nazala, in conditiile in care placoda nazala s-a
format in stadiul 11, fiind marginita de proeminenta nazala laterala, respectiv, mediala.

Stadiul 15. Apare primordiul mainii, in conditiile in care mugurele membrului superior aparea in
stadiul 11, iar in 13 mugurele membrului inferior. Apare foseta nazala care e arginita de
proeminenta nazala laterala respectiv mediala. Si apare vezicula cristalinului in conditiile in care
placoda cristalinului apare in 13, iar foseta cristalinului apare in 14 de odata cu cupa optica.

Embrion in sadiul 16. Apar primele miscari perceptibile. Are loc intrarea nervilor in promordiul
mainii in conditiile in care primordiul mainii apre in stadiul 15, iar mugurele membrului superior
apare in stadiu 11. Promordiul membrului superior apare in stadiul 15, mugurele membrului
superior apare in stadiul 11, iar intrarea nervior in primordiul mainiin are loc in stadiul 16. Tot
acum apare si primordiul piciorului. Se formeaza proeminenta fronatala si santul nazomaxilar.

Pacoda nazala apare in 11, foseta nazala apare in 15. Tot in 15 apare primordiul arcului neural si
rimordiul costal. Primordiul mainii, foseta nazala, vezicula cristalinului.

Se formeaza sinusul cervical in stadiul 12 cu comunicarea cinre cavitattile peritoneala.

Stadiul 15 are 5 chestii: foseta nazala, vezicula cristalinului, primordiul mainii, primordiul arcului
neural, primordiul costal.

Stadiul 16. Apar primele miscari. Intrarea nervilor in primordiul mainii si apare primordiul
piciorului in conditiile in care mugurele membrului inferior apare in stadiul 13. Se formeaza
proeminenta frontonazala si santul nazomaxilar. In stadiul 16 apare primordiul piciorului,
intrarea nervilor in primordiul mainii. Sinusul cervical se formeaza in stadiul 11. Se formeaza
santul nazomaxilar si eminenta frontonazala. Are loc hernia ombilicala fiziologica.

Stadiul 17. Apare miscarea de tremurare. Primordiile degetelor in conditiie in care primordiul
mainii apre in stadiul 15. Septul transversal format in stadiul 9 ajuns in planul mediocervical in
stdiul 14 , acum in stadiul 16 ajunge in planul mediotoracic. Primordiile nervilor cranieni.

Stadiul 17 se caracterizeaza prin aparitia nervilor cranieni, primordiilor degetelor, coborarea

septului transvers din planul mediocervical in care se afla in stadiul 14 in planul mediotoracic (
abia in stadiul 19 va fi la locul lui).
Stadiul 18. Apar mai multe tipuri de miscari, cum sunt miscarile genelor si sughitul, in conditiile
in care primele miscari se pot sesiza in stadiul 16, iar in stadiul 17 apare si tremuratul. Se poate
observa sexul gonadal masculin in conditiile in care sexul genetic este detectat in stadiul 6.
Apare varful nasului in conditiile in care palcoda nazala s-a format in stadiul 11, iar foseta nazala
in stadiul 15. Apare varful nasului in conditiile n care placoda nazala s-a format in stdiul 11 iar
foseta nazala in stadiul 15. Apare primordiul degetelor de la picior, in conditiile in care
mugurele membrului inferior apare in stadiul 13, iar primordiul piciorului apare in stadiul 16.
Apar primordiile musculare, si prezenta tuturor ganglionilor spinali. In conditiile in care nervii
caranieni se formeaza in stadiul 17.

In stadiul 16 apare proeminenta frontonazala si santul nazomaxilar.

Stadiul 18. Par primordiile degetelor de la picior. Toti ganglionii spinali. Varful nasului, si
primordiul septului nazal in conditiile in care foseta nazala apare in stadiul 15. Membrana
oronazala, scarita.

Stadiul 19. Apar cartilajele arcurilor faringiene. Septul transvers este aproape la locul lui. Apare
ciocanul si nicovala in onditiile in care in stadiul 18 a aparut scarita.

Stadiul 18. Apare varful nasului si placile parpebrale. Apar primordiile musculare si miscarile
generale precum si sughitul, toti ganglionii spinali. Apare varful nasului, septulnazal, membrana
oronazala, coanele rimordiale. Si carita

Stadiul 18. Apare varful nasului, septul nazal, membrana oronazala, coanele primordiale si
scarita. Apar primordiile musculare si apar si miscarile generale si sughitul. Primordiul degetelor
de la picioare si scarita.

Stadiul 19. Apar cartilajele arcurilor faringiene 1,2 si 3. Apare ciocanul si nicovala. Septul
transvers este aproape la locul lui.

Stadiul 18. Apare primordiul muschilor, apar miscari generale si sughitul. Apare varful nasului,
septul nazal, coanele primordiale, membrana oronazala. Primrdiile degetelor de la picor.

Stadiul 20. Eminenta caudala aparuta in stadiul 9 regreseaza si se transforma in vestibulul

eminentei caudale. Acest vestibul este format din tuberculul coccigian si tuberculul caudal.

Stadiul 20. Eminenta caudala aparuta in stadiul 9 devine vestibulul eminentei caudale care este
formt din tuberculul coccigian si tuberculul caudal.

Stadiul 21. Apar miscari izolate ale membrelor si miscari de retroflexie a capului si miscari de
rotatie a capului.

Stadiul 22. Mana atinge fata.

Stadiul 23. Miscari respiratorii, miscari de deschidere a gurii, miscari de intindere lenta a
corpului, miscari izolate de flectare a capului.

Stadiul 20. Eminenta caudala devine vestibul caudal format din tubercul caudal si tubercul
coccigian.

Stadiul 21. Miscari izolate ale mainii, retroflexia capului, rotatiea capului.

Stadiul 22. Miscari ale mainii care atinge fata.

Stdiul 23. Miscari respiratorii si miscari de deschidere a gurii. Miscari izolate de flectare a
capului.

Stadiul 20. Eminenta caudala devine vestibul format din tubercul caudal si tubercul coccigian.
Stadiul 21. Miscari izolalate ale membrelor, retroflexie a capului si rtotie a capului

22. mana atinge fata

23. miscari respiratorii, miscari de deschidere a gurii, intindere a corpului, miscari izolate de
flectare a capului.

Saptamana a 9-a de dezvoltare fetala. Se mareste constrictia cervicala pentru formarea gatului,
se reduce hernia ombilicala fiziologica, are loc alipirea pleoapelor, se reduce fectura capului la
22 de grade, in conditiile in care miscarile izolate de flexie ale capului apar in stadiul 23.
Coborarea gonadelor in abdomen, fuziunea tubercuilor labioscrotali, apare corpul perineal.

S9: hernie redusa, flexura la 22, alipire pleoape, constrictie cervicala, coborare gonade in
andomen, fuziune tub labioscrotal, formare corp peritineal. Formarea septului nazal in
conditiile in care primordiul septului nazal apare in stadiul 18 apare primordiuil septului nazal.

Rafeul anogenital, corpul perineal.

Saptaman a 10-a. Are 45 mm si 20g. Casca, iar flectura capului se reduce la 15 grade. Fatul se
misca dar miscarile lui nu sunt percepute de mana decat in S 14 daca e multipara sau in S 18
daca e nulipara. Se identifica sexul fenotipic extern, se formeaza tuberculul sinusal, labia mare
si labia mica si scrotul.

Stadiul 23. Apar miscari izolate de flecare a capului, miscari respiratorii si miscari de deschidere
a gurii. Miscari de intingere a corpului.

perioada fetala incepe cu luna a 9-a de dezvolatare pana in saptaman 38. Se desfasoara
fetogeneza, este perioada in care embrionul devine fat. Fetogeneza se imparte in 3 perioade:
perioada fetala timurie-trimestrul 1, perioada fetala intermediara-trimestrul 2, perioada fetala
tarzi-trimestrul 3.

Perioada fetala primara sau perioada fetala timpurie saptamanile 9-13. Este rprezentata de 5
saptamani care completeaza primul trimestru de viata.

In perioada fetala timpurie sau primitiva, care dureaza 5 saptamani, se completeaza primul
trimestru de viata intrauterina.

Fatul in saptaman a 9-a. Are o lungime de 35 de cm si m=10g.

Se caracterizeaza printr-o flectura a capului la 22 de grade, in conditiile in care in stadiul 23

embrionar apar miscari izolate de flexie a capului. Are loc alipirea pleoapelor si marirea
constrictiei cervicale pentru formarea gatului. Apare septul nazal in conditiiile in care primordiul
septului nazal a aparut in stadiul 18.

Reducerea herniei ombilicale fiziologice aparuta in stadiul 16. Coborarea gonadelor in

abdomen, fuziunea tuberculilor labioscrotali, se formeaza rafeul anogenital si corpul perineal.

Cartilajele arcurilor faringieane se formeaza in stadiul 19, cand se formeaza si ciocanul si

nicovala, ca scarita s-a format in 18.

Sapatmana a 10-a. 45, 20. Se reduce flectura capului la 15 grade, se poate identifica sexul
fenotipic extern. Fatul se misca, dar miscarile nu pot fi percepute de mama decat in S 14
daca e multipara sau in S 18 daca e nulipara. Fomarea tuberculului sinusal, labiilor mici si
mari si scrotului.

Ssaptamana a 11-a. 60, 30. Fatul are miscari se sugere si inghitire, iar flectura capului se
reduce la 8 grade.

S11. Inchitire si sugere si 8 grade.

S 12. 75 cu 50. Fatul are miscari de rotatie, se reduce si mai mult flexia capului si avem o
usoara flexie a capului.

S9. 30 cu 10. Avem o flexie de 22 de grade. Apare septul nazal, se alipesc pleoapele. Are loc
marirea constrictiei cervicale pt formarea gatului. Apare tuberculul labioscrotal si rafelul
anogenital. Coborarea gonadelor in abdomen. Se reduce hernia ombilicala fiziologica.

S 10. 45 cu 20. Se reduce flexia la 15 grade. CASCA. Se misca dar miscrile nu pot fi percepute
decat in S 14 de multipare sau in S18 de nulipare. Apr labia mica si mare, scrotul si
detectarea sexului fenotipic extern in conditiile in care detectarea sexului genetic are loc in
stadiul 6 iar detectarea sexului masculin in 18.

S 11. Se reduce flectura capului la 8 grade si apar inghitilul si sugerea.

S12. Se reduce si mai mult flexia capului pana la o flexie usoara. Are miscari de ROTATIE.

CASCA SUFLA si IMGHITE.

S 11. Are cap drept. 90 cu 75.

Primul trimestru de viata intrauterina.

S9. 30 cu 10. Alipirea pleoapelor, formarea septului nazal.