1. Membrana obturatoare- este o sindesmoza.

Adera strans de panul osos cu exceptia partii

anterosuperioare care este libera si participa la delmitarea canlului orturator.
2. Simfiza pubiana- este situata inre cele doua fete ovalare ale oaselor pubiene. Oasele pubiene
sunt mai aprpiate in partea posterior asfel delimiteaza un spatiu cuneiform cu baza situata spre
anterior. Suprafetele articulare sunt acoperite cu cartilaj hialin iar intre ele se afla un disct
interpubian (fibrocartilaj), care umple spatiul cuneiform:
- Ligamentul pubian superiro- useste cele toua tuberozitati pubiene
- Lifamentul pubian anterior- este stituat intre ramurile inferioare ale oaselor pubiene.
Rotunjeste unghiul subpubian si formeaza arcada pubiana.
3. Articulatia sacroiliaca- se realizeaza intre fetele auruculare ale sacrului si coxalului. Faptul ca
fetele articulare sunt neregulate si rugoase contribuie la stabilizarea pelvisului. Fetele articulare
sunt acoperite de cartilaj hialin intre care se interpune o lama fobrocartilaginoasa
intraaarticulara.
- Ligamentul sacroiliac anterior
- Ligamentul sacroiliac poterior- este format din fibere sucrte cu o directie orizolntala situate
superficial si fibre lungi cu o directie oblica spre verticala situate mai profund. Se intinde de
la rugozitatile sacrului pana la ilion.
- Ligantul sacroiliac interosos- este situat sub ligamentul sacroiliac posterior, este un ligament
scurt, puternic situat intre tuberozitaeta sacarala si iliaca.

Acestea sunt ligamente sunt capsulare. Mai exista si doua ligamente extracapsulare:

- Ligamentul sacrospinal-uneste partea anteromijlocie a marginii laterale a sacrului cu spuna

ischiadica si participa impreuna cu ischionul la delimitatea gaurii ischiadice mare. Are o
directie dinspre posteromedial spre anterolaeral.
- Ligamentul sacrotuberal-uneste partile laterale ale sacrului cu tuberozitatea ischionului. Are
o directie din superomedial spre inferolateral. Participa impreuna cu osul ischion si cu
ligamentul sacrospinal la delimitaea gaurii ischiadice mici. (din acest ligament se despreinde
un proces falciform care adera de ramurile ischionului si ubisului si care se continua ca
ligament pubin inferior, arcuat).
4. Articulatia lombosacrala- se face intre vertebra cinci lombara si osul sacru unde se afla si unghiul
promontorium. Este inatrita de ligamente longitudinale anterior si pisterior dar si de un ligament
situat la distanta care uneste partea posterioara a creste iliace cu procesele transverse ale
vertebrelor lombare 4 si 5. Ligamentul iliolombar uneste partea posterioara a crestei iliace cu
procesele transversale ale vertebrelor lombare 4 si 5.
5. Articulatia sacrococcigiana- se realizeaza intre cornurile sacrale si conurile cocigiene disuse
superior. Capsula articulara este stransa si este intarita de niste ligamente.

MUSCHII MEMBRULUI INFERIOR

Muschiul fesir mare are originea medial de linia gluteala posterioara , pe partea posterioara a sacrului,
pe ligamentul sacrotuberal si pe fascia toracodorsala. Insertia se face prin intermediul tractului iliotibial
al lui Maissiat pe contilul lateral al tibiei. Fibrele profunde au o insetie si pe tuberozitatea feriera. Intre
tractul iliotibial si linia astra se interpun 2-3 burse intermusculare gluteale. Intre muschiul fesir si
tuberozitatea ischiadica se interpune bursa ischiadica a muschiului fesir mare. Muschiul fesir mare trece
peste trohanterul mare astfel intre acesta si os se interpune bursa trohanterica a muschiului fesier mare.
Este inervat de nervul fesier inferior, are o actiune de extensie a coapsei si o usoara roatatie externa.

Aponevroza fesiera este o formatiune fasciala sotuata anterosuperior de muschiul fesir mare. Ea
acopera muschiul fesr mijlociu si serveste pentru insertia fibrelor acestuia.

Muschiul fesir mujlociu. Are originea pe aripa iliaca intre linia fesira anterioara si cea posterioara si pe
aponervora fesiera, insertia se face pe parte alaterala a trohanterului mare. Intre tronatul mare si
muschiu se interpune bursa trohanterica a muschiului fesier mijlociu. Este inervat de muschiul fesier
superior. Actiunea este de abductie. Fibrele anterioare fac rotatie interna iar fibrele posterioare fac
rotatie externa. Rotatia interna ese mai puternica decat rotatia externa. Este partial acoperit de fesirul
mare.

Muschiul fesier mic. Este situat sub muschiul fesier mijlociu. Este totatl acoperit de acesta. Are originea
intre linia fesira anterioara si cea inferioara, insertia de face pe partea anterioar aa trohanterului mare.
Intra trohanter si tendonul de insertie se interpune bursa trohanterica a muschiului fesier mic. Este
inervat de nercul fesir inferior. Face abductie si rotaatie interna. Este un muschi triunghiular.

Mushciul piriform. Are o parte pelvina si o parte sacrala. Trece peste orificiul ischiadic mare cu care
destermina doia orificii: orificiul piriform superior si inferior. Are originea pe fata pelvina sacrului lateral
de orficiile vertebrale anterioare. Insertia de face pe partea superioara a trohanterului mare. Intre
tendonul de insertie si os se interpune bursa trohanterica amuschiul piriform. Inervatia este data de
nervul muschiului piriform din plexul sacral S1,2. Actiunea este de abductie a coapsei si rotatie externa.

Mushciul trceps coxal este format din cei doi muschi gemeni si muschiul obturator intern.

Muschiul obturator intern. Are orginea pe partea interna a memranei oturatorii si pe marginile care o
marginesc. Mushciul paraseste bazinul prin orificiul ischiadic mic. Face un unghi drept spre anterior.
Intre os si muschi la trcerea prin orificiu se interpune bursa ischiadica a muschiului obturator intern.
Insetia se face printr-un tendon comun cu muschii gemeni in fosa trohanterica. Intre tendonul de
insertie si capsula articulara a soldului se interpune bursa subtendinoasa a mschiului obturator intern.
Inervatia se face de mervul muschiuli obturator intern din plexul sacral L5 S2. Actiune-trotaatie externa
si usoara abductie.

Muschiul obturator intern, are o parte pelvina si o parte coxala. Orginea este pe membrna obturatorie si
pe marginiile care o marginesc. Paraseste bazinul prin orificiul ischiadic mic aici se interpuune bursa
ischiadica a muschiului obturator intern. Face un unghi anteiro de 90 de greade. Se insera in fosa
trohanterica. Intre muschi si capsula articulara a soldului se interpune bursa subtendinoasa a muschiului
obturator interb. Este inervat de nervul muschiului obturator intern din plexul sacral L5-S2. Face
abductie si rotatie externa.

Muschiul geaman superior are originea pe spina ischiadica si insertia printr-un tendon comun pe fosa
trohanterica. Inervatia este facuta de nervul muschiului obturator intern din plexul sacral L5-S2.
Actiunea este de rotatie externa.

Muschiul geaman inferior are originea pe tuberozitatea ischiadica si insertia printr-un tendon comun cu
muschiul obturator intern in fosa trohanterica. Este inervat de nervul muschiului patrat femural din
plexul sacral L5-S1. Actiunea este de rotatie externa.

Muschiul parrta femural este un muschi situat cel mai distal dintre muschii coxal enterni. Are originea pe
tuberozitatea ischiadica ca si geamanul inferior. Insertia este pe tuberculul partat de pe creasta
intertrohanterica care se afla poserior. Este inervat de nercul muschiului patrat femural din plexul sacarl
L5-S1. Face doar rotatie esterna ca si cei doi gemeni, spre deosebire se muschiul obturator intern care
pe langa rotatie externa mai face si abductie.

Muschii coapsei sunt grupati in trei compartimente:

Compartimentul anterior sau extensor: Muschiul croitor, cvdriceps femural si muschiul articular al
genunchiului.

Compartimentul medial sau adductor: muschiul obturator extern, muschii adductori lung, scurt, mare si
mic, pectineu si gracilis.

Muschiul croitor. Este cel mai lung muschi din corp care strabare coapsa dintre supero extern spre
medio intern. Este un muschi flexor aflat in compartimesntul extensorilor ai coapsei. Are origine ape
spina iliaca anterosuperioara. Insertia muschiului croitor se face pe condilul medial al tibiei sub forma
unei formatiuni tendinoase numite bala de gasca. Intre tendnul de insertie si muchii semitendino si
gracilis s einterpune bursa subtendinoasa a muschiului croitor, iar intre ligamentul colteral al tibiei
muschiul crotor, gracilis si semitendinos se interpunebursa anserina. Inervatia este data de nervul
femural. Actiunea este de flexie a gambei pe coapsa si de usoara totatie externa a coapsei.

Muschiul cvadriceps femural. Este cel mai voluminos muschi care ocupa intreg compartimentul anteior
al coapsei. Are 4-5 capete de orgine. Insertia tubturor muschilor se face printr-un tendon comun pe
tuberozitatea tbiei, care cuprinde in interior lui si rotula, parte ainfrapetelara ligamentului se numete
ligament patelar.

Muschiul drept femural este singurul care trece pese articulatia soldului, are o pozitie superficiala si are
2 capete de orginea: capul drept pe spina iliaca anterosuperioara si capul reflex pe carea superioara a
cetabulului.

Mushciul vast lateral este cel mai voluminos, are originea pe intreaga lungime a busei laterale a liniei
aspre, pe linia intertrohanterica si pe partea anterioara a trohanterului mare.
Mushciul vast medial, are originea in jumattea superiaora a buzei mediale a liniei aste, pe linia
supracondilara mediala si pe epicondilul medial.

Muschiul vast intermediar are orginea in 3 partimi superioare a fetei anterioare a corpului femural.

Insertia se face printr-un tendon comun pe tuberozitatea tibiei care cuprinde si rotula. Partea
infrapetelara a acetui tendon se numeste ligament patelar.

Muschiul cvadricep fermural este cel mai voluminos muschi, ocupa intreg compartimentul anterior al
coapsei. Are 4-5 capete de rogine:

Musciul drept femural- are si el 2 roginie: capul drept pe spina iliaca anteroinferioara si capul refltex pe
sranceana acetabulului. Este situat superficial.

Muschiul vast lateral- are originea pe toata lungimea buzei laterale a liniei aspre, pe partea anterioara a
trohanterului mare si pe linia intertrohanterica. Este cel ami voluminos din cadrul muschiului cvadriceps.

Muschiul vast medial- are originea pe jumatatea superioara a busei mediale a liniei aspte, pe linia
supracondilara mediala si pe epicondilul medial.

Mushciul vast intermediar are originea pe trei partimi superioare ale corpuui femurului si este acoperit e
mushciul drept femural.

Inserta se face printr-un tendon comun pe tuberozitatea tibiei. Tendonul cuprinde si patela, partea
infrapetelata se numeste ligament patelar.

Inervatia este reaizata de nervul femural din plexul lombar L 2-L 4.

Actiunea este de extensie a gamebi. Mushciul drept femural ajuta la fexia coapsei pe trunci si la rotatia
externa a coapsei.

Inervatiase este facut de nervul femurla din plexul lombar L2-L4.

In jurul tendonului de insertie se formeaza mai multe burse:

Bursa sucutanata reprotuliana-este siturata naterior de rotula intre fascia lata si subcutis.

Bursa subfasciala prefotuliana-este situata anteriorde rotula, intre fascia lata si retinaculele rotulei.

Bursa subtendinoasa prerotuliala- este situata intre tendonul cvadricepsului si baza rotulei.

Bursa supratoruliana-situata intre femur si dendonul cvadricepsului

Bursa subcutanata infrarotuliana-este sitat aintre subcutos si ligamentul patelar.

Bursa infrarotuliana profunda- este situata intre tibie si ligamentul rotulian.

BURSE:
 1. Bursa sucutanata prerotuiana- intre subcutis si fascia lata
2. Bursa subfasciala prerotuliana- intre fascie si retinaculul rotulian.
3. Bursa subtendinoasa prerotuliana- intre rotula si tendonul cvdricepsului
4. Bursa supratoruliana- intfemur si tendonul cvadricepsului
5. Bursa subcutanata infrarotuliana-intre subcutis si ligamentul patelar
6. Bursa infrarotuliana prifunda- intre tendonul cvadricepuslui si tibie.

Lugamentul sacrospinal-uneste partea aneromediala a marginii laterale a sacrului cu spina ischiadica.

Impreuna cu osul delimiteaza orificiul ischiadic mare. Ae o directie dinspre anteromedial sper
posterolateral.

Ligamentul sacrotuberal- este sub ligamentul sacrospinal. Uneste marginea laterala sa sacrului cu
tuberozitatea ischiadica delimitant cu celalat ligament si cu osul orificiul ischiadic mic. Ligametnul
sacrotuberal are o prelungire anterioar acare adera de marginile anterioare ale ramurii ischiopubiene
sub forma de proces falciform si care se termina cu ligamentul pubian inferior sau arcuat. Are o dorectie
dinspre superomedial sapre inferolateral.

Articulati alombo sacrala se realizeaza intre L5 si baza sacrului. Are toate elementele caracteristice unei
articulatii intre bertebre. Este intarita de ligamente longitudinale anterior si posterior si de niste
ligamente situate la distanta: ligamentul iliolambar care uneste partea posterioara a crestei iliace cu
procesele transversale ale L5 si L4.

Muschiul fesier mare are originea medial de linia fesiara posterioara, pe ligamentul sacrotuberal, pe fata
posterioara a sacrului si pe fascia toracodorsala. Are insertie prin intermediul tracutului iliotibial pe
condilul lateral al tibiei. Unele fascicule mai profunde se insera si pe tuberozitatea gluteala a femurului.
Muschiul trece peste trohanterul mare intre muschi si os se interpune bursa trohanterica a fesierului
mare. Intre tractul ilio tibial se interpun 2-3 burse intermusculare gluteale. Inervatia este data de nervul
fesir sinferior. Actiunea este de extensie si totatie externa.

Aponevroza fesiera- se insera pe creasta iliaca si pe marginea superolaterala a fesierului mare. Acopera
fesierul mijlociu si este o insertie a acestuia.

Mushciul fesire mijlociu- are originea intre liniile gluteale anterioara si posterioara si pe aponevroza
fesiera. Insertia se face pe partea lateral a trohanterului mare. Intre trohanter si muschi se interpune
bursa trohanterica a fesierului mijliciu. Face rotatie esterna si interna. Si abductie. Este inervat de nervul
fesier suerior. Rotatia interna este ami puternica decat cea externa.

Muschiul fesier mic-are originea intre creasta gluteala anteriaora si cea inferioara. Se insera pe partea
anterioara a trohanterului mare al femurului intre os si muschi se interpune bursa trohanterica a
muschiului fesier mic. Este inervat de nervu fesir inferior. Face abductie si rotatie interna.

Mushciul piriform are orignea pe fata pelvina a sacrului, lateral de orificiile vertebrale anterioare,
paraseste bazinul prin incizura ischiadica mare si se insera pe partea superioara a frohanterului mare.
Intre mushci si os se interpune bursa trohanterica a muschiului piriform. Inervatia este data de nervul
muschiului piriform din plexul sacral S1,2. Face rotatie esterna si abductie.

Muschiul triceps coxal:

Mushciul oturator intern-are origine ape partea inerna a membranei obturatorii, paraseste bazinul prin
orificiul ischiadic mic si face un unghi drept spre anterior. Aici se interpne bursa ischiadica a muschiului
abturator intern. Insertia se face prinr-un tendon comun in fossa trohaneterica, aici se interpune bursa
subtendinoasa a mushciului obturator intern. Inervatia este data de nervul muschiului bturator intern
din plexul sacral L5-S2.

Muschiul geaman superior- are orginea pe spina ischiadica si pe insera in fossa trohanerului mare. Este
inervat de n obrutrator intern din plexul sacral L5-S2. Face rotatie esterna.

Muschiul geaman inferior-are origine ape tuberozitate aischiadica si se insera in fosa trohanterului
mare. Este inervat de nervul mushciului partat femural din plexul sacral L5-S1. Face daor rotatie externa.

Mushciul patrat femural-are orginea pe tuberozitatea isciadica si se insera pe tuberculul patrat de pe

creasta intertrohanterica. Inervatia este data de nervul mushciului patrat femural din plexul sacral L5-S1.
Face rotatie externa.

Mushciul croitor-este cel ami lung mushi din corp, este un flexor in compartimentul extensorilor.
Originea este pe sipina iliaca anterosuperioara, iar insertia se face sub forma de laba de gasca pe
condilul medial al tibiei. Pe condilul lateral al tibie se insera tracutl iioitibial cu muschiul fesir mare. Intre
gracilil si semitendinos is insertia coritorului se interpune bursa subtendinoasa a muschiul coritor. Intre
ligamentele colaterale tibiale si insertia croitorului s einterpune bursa anserina. Este inervat de nervul
femural si face extensia gamnbei pe coapsa si flexia coapsei pe trunchi.

Muschiul cvadciceps femural este cel mai volumino smuschi si ocupa intreg compartimentul anteiro al
coapsei. are 4-5 capete de origine:

Muschiul drept femural- are un cap drept cu origine pe spina iliaca anteroinfeiroar aasi un cap reflex pe
spranceana cetabuluilui.

Muschiul vast lateral-este cel mai volminos. Are originea pe toata buza lateral a alinie aspre, pe linia
intertrohanterica si pe partea anterioara a trohanterului mare.

Muschiul vast medial-are originea pe jumatatea superioara a buzei mediale a liniei aspre, pe creasta
condilara mediala si pe epicodilul medial.

Muschul vast intermediar-are prginea pe trei partimi superioare a fetei anterioare a corpuui femural.

Insertia se face pe tuberozitatea tibiei printr-un tendon care cuprinde si rotula. In jurul tendonului se
interpun mai multe burse:

1. Bursa subcutananta prerotuliana –intre subcutis si fascia lata

2. Bursa scubfasciala prerotuliana- intre fascia lata si tendonul cvadricepsului
3. Bursa subtendinoasa prerotuliana-intre tendon si patela
4. Bursa suprarotuliana-intre tendon d femur
5. Bursa infrapetralra profunda-intre tnedon si tibie
6. Bursa subcutanata infrapetelara-intre subcutis si ligamentul patelar.

Inervatia este data de nervul femural din plexul lombar L2-L4.

Actiunea deste de extensie a gamebi de coapsa, iar prin muschiul drept femura face si flexia coapsei
de trunchi si rotatie externa.

Croitorul face entensia ameni,flexia coapei de trunchi si rotatie externa.

Muschiul articular al genunchiului-are originea pe patrimea inferioar a fetei anterioare a femurlui

(3/4 sup din fata anteiroara a femurlui sunt ocupate de vast intermediar). Insetia sef ace la acpusla
articular asi pe bursa suprarotuliana (suprapetelara). Este inervat d enervul femural din pelexul
lombar L2-L4. Si are ca actiunea sidicarea capulei si bursei in timpul extensei gambei.

Mushcii coapsei:

Compartimentul anterior-croitor, cvdariceps femural si articular al genunchiului

Compartimentul medial-gracilis, pectinei, addcutori si obturator extern

Compartimentul posteior-biceps femural, semitendinos si semimembranos.

Mushciul pectineu-are orginea pe creasta pectineala a pubisului si insertia pe linia pectineala de pe

femur, extremitate asuperioara. Este inervat de nervul femurla din plexul lomar L2-L4 si uneoride
nervul obturator. Are actiunea de flexie a coapsei de trunchi si addcutie.

Mushciul adductor lung-are originea pe corpul pubisului, este situat medioinferior de pectineu. Se
insera pe treimea mijlocie a busei mediale a linie aspre. Este inervat de ramura anerioara a nervului
obturator si face adductie.

Muschiul adductor scurt-este situat mai profund decat adductorul lung. Are orginea pe ramur
ainfeiroara pubisului iar insertia se face pe treimea superioara a buzei mediale a liniei aspre. Este
inervat de ramura anterioar a nervului obturator. Actiunea este de adductie a coapsei.

Muschiul adductor mare-este cel amia mare, cel mai medial si cel mai profund dintre adductori.
Fibrele acetui muschi se asfrang in evantai si se insera pe o distanta foarte mare. Are orgine ape
ramura ischiopubica si insertia se face pe 2 treimi superioare ale buzei mediale a linei aspre lateral
de insertia addcutorilor lung si scurt. Mai are insertie si pe tuberculul adducotrului de pe epiconcilul
medial al femurului. Intre cele doua insertiis e formeaza deschiderea addductorului.

Mushciul addcutor minim-este denumirea fasciculului superior al adductorului mare care are o
directie orizontala. Are originea pe ramura ischiopubica si inserita pe partea superioar a abzei
mediale a liniei aspre a femurului. Este inervat de ramura posterioara a nervului obturator. Face
addcutie si rotatie externa a coapsei.

Muschiul gracil-este un mushciu subtire superficial, situat pe parte amediala a coapsei.are orgine
ape ramur ainfeiroara a pubisului, iar insertia este pe condilul medial al tibiei intre insertia
coritorului si insertia semitendinosului. Cele trei dendoane de insertie adica al croitorului al
semitendinosului si al gracilisului formeaz alaba de casca. Inervatie este asigurata de ramura
anterioara a nervului obturator. Face addcucte.

Addcutorul mare face addcutie si rotatie externa ca si fasciculul sau suprior care este denum
addcutor minim

Muschiul obturator extern-are orginea pe partea externa a memrainei obturatorii si in jumatatea

inferioara a marginii oasoase ischiopubiene. Insertia se face in fosa trohanterica. Iar inervatia este
asigurta de ramura anterioara a nervului obturator. Actiunea este de rotatie externa a coapsei.

Compartimentul femural medial:

1. Muschiul mectineu-are origine ape creasta pectineala a pubisului si insertia pe linia pectineala
de pe femur, este inervat de nervul femural sau de nervul obturator. Face addcuctie si flexie
coapsa de trunchi. Este situat mai medial de iliopsoas
2. Mushciul adductor lung-are originea pe corpul pubisului si insertia pe reimea mijlocie a buzei
mediale a liniei aspre a femurulul. Ese inervat de nervul obturator ramura anterioara. Face
addcuctie.
3. Muschiul adductor scurt-are originea pe ramura inferioara a pubisulul si insertia se face pe
treimea superioara a buzei mediale a liniei aspre. Este inervat de ramura anteriaora a nervului
obturator. Face adductie. Este situat mai profund decat adductorul lung.
4. Muschiul adductor mare-are originea pe ramura ischiopubica si insertia de face pe parte laterala
a busei mediale a liniei aspre tot in primele doua treimi, lateral de inserit a celor doi adductori
lung si scurt. Este inervat de ramur aprofunda a nervulul obturator. Face adductie si rotatie
externa. Mai are un fascicul care se insera pe tuberculul adductorului de pe epicondilul medial
al femurului. Astfel se delimiteaza deschiderea adductorului.
5. Mushciul adductor minim-este de fapt fasciculul superior al mushciului adductor mare. Are
orgine ape ramura ischiopubica si insertia in trimea superioar aa buzei mediale a linie aspre,
lateral de insertia adductorulul scurt. Este inervat de ramura posterioara a nervului obturator.
Face rotiatie externa a coapsei.
6. Muschiul gracil-are originea pe ramura inferioara a pubisului la fel ca si muschiul adductor scurt.
Se insera pe condilul medial al tibiei inre insertia coritorului si semitendinosului. Insertia se face
ptrin-un tendon comun cu acesti muschiu in forma de laba de gasca. Inervatia este asigurata d
enervul obturator ramura anterioara. Actiunea este de adductie a coapsei.
7. Muschiul obturator etern-are originea pe membrna obturatorie si pe jumattea infeiroara a
marginii ischiopubiene. Insertia este in fosa trohanterica. Inervatia este asigurata de ramura
anterioara a nervului obturator. Actiunea este de rotatie externa a coapsei.

Compartimentul femural posterior:

1. Muschiul biceps femural:are doua capete de origine. Este situat lateral in compartimentul
posterior.
- Capul lung: are origine a pe tuberozitatea ischiadica printr-un tendon comun cu muschiul
semitendinor. Capul lung reprezinta partea ischiogambiera a muschiului.
- Capul scurt: are orginea pe jumatatea inferioara a buzei laterale a linie aspre.
Insertia se face pe capul fibulei. Intre tendonul de insertie si ligamentul colateral fibular se
interpune bursa inferioara a muschiului biceps femural. Inervatia capului lung este data de
nervul tubial iar inervatia capului scurt de de nervul filular comun. Actiunea este de flexie a
gambei pe coapsa, capul lung extinde coapsa.
2. Muschiul semitendinos: este situat superficial in partea mediala a compartimentului posterior.
Originea este comun cu a capului lng al bicespsului femural si este pe tuberozitatea
ischiadica.(pe tuberozitatea ischiadica isi au orginea muschiul geaman inferior si muschiul
partrat femural). Insertia se face pe condilul medial al tibiei prin laba de gasca. Este inervat de
nervul tibial. In conditiiile in care capul lung al bicepsului femurla este inervat de nervul tibail, iar
capul scurt este inervat de nervul fibular comun). Are actiue de flexie a gambei si de rotatie
interna a gambei (terminarea flexiei). Muschiul face si o extensie a coapsei in articulatia
soldului.
3. Muschiul semimebranos: este situat mai profund sub muschiul semitendinos. Orginea este pe
tuberozitatea ischiadica la fel ca la biceps cap lung, semitendinos, geaman infeior si patrat
femural. Se insera pe condilul medial al tibiei si print-un tendon refractar (ligamenul popliteu
oblic) si pe condilul lateral al femurului. Intre capul medial al gastrocnemianului, tensdonul de
insertie si articulatia genunchiului se interpune bursa muschiului semimembranos a lui Brodi.
Este inervat de nervul tiabial si face flexie a gambei si rotatie interna sau flexie terminala.
Muschiul face si extensia copsei in articulatia soldului.

Mushciul iliopsoas a lui Hyrtl este situat anterioar in articulatia soldului si etse formar din muschiul
iliac, proas mare si poas mic.

1. Mushiul iliac-are orinea pe foasa iliaca si insertia pintr-un tendon comun cumuschiul psoas mare
pe trohanerul mic al femurului. Etse un muschiu lat destul de gros situat lateral. Mai are insertie
pe langa trohanerul mic si pe capsula articulara a soldului. Este acoperit d eparte ailiaca a fasciei
iliace. Este inervat de nrvul femural si are ca si actiune flexia coapsei de bazil si o usoara rotatie
interna. Mushciul iliac mic este un fasciul disctinct am mushciului iliac, porneste de pe spina
illiaca anterosuperioara pana pe capsla articulara a soldului.
2. Mushciul psoas mare-este situat medial, este un mufhi fuzilorm cu orginea pe vertebrele T12-L4,
pe discurile vertebrale corespunzatoare si pe apofizele transverse ale vertebrelor lobare. Ese
 acoperit de partea psoica fasciei iliace. Este inervat de nervul femural si are ca actiune flexia
coapsei de bazin si o usoara rotatie interna.
3. Mushciul psoas mic-este un mushci inconstant filiform, situat anterior de psoasul mare. Are
orginea pe T12-L1 si insertia pe eminenta iliopubica. Este inervat d enervul femural.

Muschiul biceps femural ocupa partea laeterala a compartimentului posterioar, este siturat
superficial.

- Capul lung are orginea pe tuberozitatea ischiadica prtint-un tendon comun cu mushciul
semitendinos. Capul lung reprezinta partea ischiogambiera a muschiului.
- Capul scurt are orginea pe jumatatea inferioar a abuzei latereale a liniei aspre.

Se insera pe capul fibulei. Intre os si tendonul de insertie se interpune bursa subtendinoasa a

mushciului biceps femural. Capul lung care este si partea ischiogambiera a muschiului etse
inervat de nervul tibial, iar capul scurt este inervat de nervul fibular comun. Actiunea este de
flexie a gambei. Capul lung extinde coapsa.

Mushciul semitendinos are originea pe tuberozitatea ischiadica printr-un tendon comun cu

capul lung al bicepsului femural. Insertia se face posteroinferior de muschiul gracilis prin laba de
gasca. Este inervat de nervul tibial. Actiunea este de flexie a gambei de coapsa si de o usoar
arotatie interna (flexie terminala). In articualtia soldului mushciul extinde coapsa.

Muschiul semimembranos este situat mai profund sub muschiul semitendinos. Are originea pe
tuberozitatea ischiadica si inertia se face pe condilul medial al tibiei, pe ligamentul colateral
tibial si prin intermediul unui tendon refractar (ligament popliteu oblic) se insera pe condilul
lateral al femurului. Bursa muschiului semimembranos a lui Brodie. Este inervat d enervul tibial.
Actiunea este de flexie a gambei si o usora rotatie interna. In articulatia solului este extendor al
coapsei.

Muschiul iliopsos este un muschi lat situat anterior de articulatia soldului. Este format
din:

1. muschiul iliac-este situat lateral. Are originea pe fosa iliaca siinsertia printr-un
tendon comun cu muschiul psos mare pe trohanerul mic al femurlui. Bursa iliaca
subtendinoasa. O parte din fascicule se insera si pe articulatia soldului. Este acoperit
de partea iliaca a fasciei iliace. Inervar de nervul femural si are actiunea de flexie a
copsei de bazin si usoar arotatie interna.
Muschiul iliac mic este un fasciul distinct care se fizeaza pe capsula articulara a
soldului in conditiiile in care porneste de pe spina iliaca anterosuperioara.
2. Mushciul psoas mare-este un mushci fuziform. Are originea pe corpurile vertebrelor
T12-L4, pe discurile intervertebrale corespunzatoare si pe apofizele transverse ale
vertebrelor lombare. Este inervat d enervul femural. Actiunea este de flexie a
 coapsei de bazin si de usoara rotatie interna. Este acoperit de partea psoica a fasciei
iliace.
3. Mushciul psoas mic- este insconstant. Este sitat anterior de muschiul psoas mare.
Are orgine ape corpurile vertebrelor T12-L1 si pe discul interbertebral
corespunzator. Insertia este pe eminenta iliopubica. Este inervat d enervul femural si
are actiunea de flexie a copsei de bazin si de usoara rotatie interna.

Mushciul tensor al fasciei late- este un muschi superficial. Are originea pe sina iliaca
anterosuperioara si insetia pe tractul iliotibial al lui Maissiat si pe fascia lata. Este inervat
de nervul fesir superior ca si fesierul mijlociu. Actiunea este de punere in tensiune a
fasciei coapsei (fasciei late). Acest muschi are si o usoara actiune de flexie, abductie si
rotatie interna.

Mushciul iliopsos este un muschi lat sitat anterior de articulatia soldului si este format
din:

1. Muschiul iliac-este sitat lateral si este un musci lat-are orinea pe fosa iliaca si insertia
se face printr-un tendon comun pe tubercul mic. Este inervat de nervul femural.
Actiunea este de felxie a coapsei de bazin si se usoara rotatie interna. Este acoperit
de partea iliaca a fasciei iliace. Muschiul iliac mic este inconstant si are originea pe
spina iliaca anterosuperioara si se insera pe capsula articulara a soldului.
2. Muchiul psoas mare-este un muschi fuzidorm si are originea pe vertebrele T12-L4,
pe discurile intervertebrale corespunzatoare si pe procesele transverse ale
vertebrelor lomare. Este acoperit de partea psoica a fasciei iliace. Este inervat de
nervul femural si face flexie a coapsei pe bazin si usoara rotatie interna.
3. Muschiul psoas mic-are orgine pe vertebrele T12-L1 si pe discul intervertebral
corespunzator iar insertia se face pe eminenta iliopubica. Este inervat de nervul
femural si are ca actiunea felxoa coapsei de bazin si o usoara rotatie interna.

Muschiul fesir mare. Este un muschiu lat situat superficial. Trece peste trohanterul mare
al femurului, intre muschi si os se interpune bursa trohanterica a fesierului mare. Are
originea medial de linia fesiera posteriaora, pe fata posterioara a sacrului si pe
ligamentul sacrotubera si pe fascia toracodorsala. Majoritatea fibrelor se insera pe
tractul iliotibal al lui Maissiat prin intermediul caruia ajumg pe condilul lateral al tibiei.
Acici se interpun 2-3 burse inetermusculare gluteale. Un sfert din fibrele fesierului mare
se insera pe tuberozitatea fesiera. Este inervat de nervul fesier inferior. Actiunea este de
extensie si rotatie externa a coapsei. face partea din lantul triplei extensii care azigura
pozitia ortostatismului.
Aponervroza fesiera are orginea pe creasta iliaca superiaora is pe partea superolaterala a
muschiului fesier mare. Este o origine a fesierului mijlociu.

Mushciul fesier mijlociul are orginea intre linia fesiera aneriara si posterioara si pe aponevrozaa
fesiera care il acopera. Se inserta pe partea lateral a troganetului mare aici se interpune bursa
trohanterica fesierului mic. Inservaria este data de nervul fesier superior. Ca si actiunea face
abductie, rotatie interna si externa. Rotatia interna este mai puternica decat rotatia externa.

Muschiul fesier mic are orgine pe aripa iliaca intre linia fesiera anterioara si cea inferioara. Se
insera pe partea anterioara a trohanterului mare al femurului, aici se interpune bursa
trohanterica a muschiului fesier mic. Este inervat de nervul fesier inferior. Actiunea este de
abductie si rotatie interna.

Mushciul tensor al fasciei late are originea pe spina iliaca antero suprioara, iar insertia pe
tractul iliotibial al lui Maissiat. Este inervat de nervul fesier superior, iar ca actiune face flexie,
abductie si rotatie interna.

Mushciul piriform are oriinea pe partea pelvina a sacrului latereal de orificiile sacarale
anterioare. Insertia se face pe partea superioara a troanterului mare. Paraseste bazinul prin
orificiul ischiadic mare cu care determina doua orficii: orificiul suprapiriform si orificiul
infrapiriform. Este inervat de nervul muschiului piriform dinplexul sacral S1,2. Actiunea este de
rotatie externa si abductie.

Mushciul triceps coxal:

1. Mushciul obturator intern-are orginea pe partea interna a membranei obturatii si

insertia se face in fosa trohanterica, paraseste bazinul prin orificiul ischiadic mic, unde
face un unchi drept spre anterior. Intre acest tendon si capsula articulara a soldului se
interpune bursa subtendinoasa a muschiul obturator intern. Inervatia este data de
nervul obturator intern din plexul lombar L5-S2. Actiunea este de roatie externa si
usoara abductie ca si cea a msuchiului piriform.
2. Muschiul geaman superior are originea pe spina ischiadica si insertia se face in fosa
trohanreica. Este inervat de nervul muschiului obturator intern din plexul sacarl L5-S2.
Actiunea este de roatie externa.
3. Mushciul geaman inferior are orgine ape tuberozitatea ischiadica si insertia se face in
fosa trohanteric. Este inervat de nervul muschiului patarat femural din plexul sacarl L5-
S1. Face doar rotatie externa ca si geamanul superior.

Muschiul patrat femural are originea pe tuberozitatea ischiadica si insertia se face pe

tuberculul patrat al crestei intertrohanterice. Este inervat de nervul muschiului patrat
femural din plexul sacarl L5-S1. Actiunea este de rotatie externa.
Muschii gambei-compartimentul anterior=crotior+cadriceps femural+articular al genunchiului.

1. Muschiul croitor-are originea pe spina iliaca anterosuperioara unde are orgiinea is

muschiul tensor al fasciei late si muschiul iliac mic. Se insera sub forma unui tendon de
laba de gasca pe condilul medial al tibiei. Intre tendonul de insertie, mushciul gracil si
msuchiul semitendinos de interpune bursa anserina. Intre tendonul de insertie al
mushciului croitor si muschiul gracil si semintendinos se interpune brsa subtendinoasa a
muschilui croitor. Inervat de femural. Face flexie a coapsei rotatie externa si de flexie a
gambei de coapsa.
2. Mushciul cvadriceps femural este cel mai voluminos ocupa tot compartimentul anterior.
Are mai multe capete de orgine:
- Muschiul drept femural are un cap drept cu orgine ape spina iliaca anteroinferioara
si un cap reflex cu originea pe sptanceana acetabulului.
- Mushciul vast medial are originea pe jumatatea superioara a buzei mediale a liniei
aspre si pe linia supracondilara mediala si pe epicondilul medial.
- Mushciul vast lateral are orginea pe intreaga buza laterala a liniei aspre si pe linia
intertrohanterica si pe partea anteriaora a trohanterului mare.
- Mushciul vast interpedial are originea pe trei patrimi superioare ale fetei anterioare
a corplui femural.

Insertia se face printr-un tendon comun pe capul fibulei. Este inervat de nervul femural si face
extensia gambei pe coapsa, rotatie externa si in articulatia soldului caul drept face flexia
coapsei.

3. Mushciul aricular al genunchiului are orginea pe sfertul inferior al fetei anterioare a

femurului se desprinde din vastul intermediar. Este un muschi profund. Insertia se face
pe bursa suprapetelara si pe capsula articulara a genunchiului. Este inervat de nervul
femural si are ca actiune ridicarea capsulei articulare in timpul extensiei.

Compartimenul medial_ADDUCTOR

1. Msuchiul pectineu are originea pe creasta pectineala a pubisului pana pe linia pectineala
de pe femur. Este inervat de nervul femural sau de nervul obturator. Acre ca sctiunea
felxia coapsei de bazin si adductia.
2. Mushciul adductor lung are orginea pe corpul pubisului si se insera pe treimea mijlociue
a buzei mediale a liniei aspre. Este inervat de ramura anterioara a nervului obturato.
Face adductie .
3. Mushciul adductor scurt are originea pe ramura inferioara a pubisului si se insera pe
treimea superioara a buzei mediale a liniei aspre. Este inervat de ramur aanterioar a
anervului obturator. Face adductie.
 4. Mushciul adductor mare are orginea pe ramur aischiopubica si se insera pe partea
laterala buzei mediale a linie aspre sub insertia celor dou addcutori lung si scurt. Este
inervat de ramura posterioara a nervului obturator. Face addcutic si prin fasciculul sau
superior face si rotatie externa.
5. Muschiul adductor mic esteun fascicul superior disctinct din mushciul adductor mare.
Are originea pe ramura ischipubica si se insera in partea superioara a buzeimediale a
linie aspre. Inervatia este asigurata de ramura posterioara a nervului obturator. Face
doar rotatie externa a coapsei.
6. Mushciul gracil are orginea pe ramura inferioar a pubisului ca si mushciul adductor
scurt, pentru ca adductorul lung are orginea pe corpul pubisului. Se insera pe condilul
medial al tibiei pe intre insertia sroitorului si semitendinosului. Este inervat de nerul
obturator ramura anterioara. Actiunea este de adductie.

Capsula articulara a soldului este intarita de trei ligamente capulara: lifametnul iliofemural care
are doua parti una transversa si alta descendenta vine de pe spina iliaca anterosuperioara pana
pe linia intertrohhanterica, ligamentul ischiofemural vine de pe corpul ischionului pana pe
partea poserioara a colului femurului si un libamentul pubofemural de pe ramura superioara a
pubisului pana pe linia intertrohanerica.

Nervul iliohipogastric porneste din L1 la care primeste ramuri si din T12 adica nervul subcostal.
Traverseaza peretele abdominal deasupra creistei iliace si se impart ein doa ramuri cutanate:
una laterala pentru cox si una anterioare pentru regiunea pubiana.

Nervul genitofemural vine din L2 la care participa si L1. se afla pe mmushciul psoas mare si se
divide in ramura femurala is ramura genitala. Ramura femurala se indreapa spre coapsa, trece
prin acuna vaselor, anterior de artera femurala si devine superficiala, strabae fascia ciuruita si
inerveaza tegumentul triunghiuli femural.

Nervul cutanat femural lateral vine din L3 dar mai primeste ramuri si din L2. Apare lateral de
mushciul psoas mare si se indreapta spre peretele lateroposterior al abdomenlui. Traverseaza
muschii lati ai abdomenului si trece prin lacuna mushcilor intre prinele iliace anterioare
superiaora si inferioara. Se distribuie pielii jumatatii inferolaterale a copsei.
 artera iliaca
comuna

artera iliaca
interna

artera artera fesiera artera fesiera

obturatoriue superioara inferioara

artera - ramura -ramura ramura artera insotitoare

ramura profunda
acetabulara anterioara posterioara superficiala a nervului ischidic

ramura
ramura profunda
superficiala