INTERFERENŢE DE ORDIN PSIHOLOGIC ŞI INFORMATIV ÎN EVALUAREA

PERSONALULUI CARE NECESITĂ ACCES LA INFORMAŢII CLASIFICATE

– studiu de caz: legislaţia SUA -

BUŞTIUC FLORIN
CRISTACHE RĂZVAN

Abstract
The personnel security standards that must be applied to determine whether a person is eligible for access to
classified information or assignment to sensitive duties are based on all available information about the person's loyalty,
reliability, and trustworthiness. Protection of classified information requires compliance with a complex set of rules and
regulations, and willingness and ability to comply with rules and regulations is, therefore, an important qualification for
access to classified information. Any conduct that indicates disrespect for rules and regulations is a security concern.
The adjudicative process focuses on the core issue addressed by the security clearance process: Does subject's past
conduct justify confidence that subject can be trusted to properly safeguard classified information? The adjudicative
process is based upon an examination of a sufficient period of a person's life to make an affirmative determination that the
person is an acceptable security risk – it implies an investigative process from a counterintelligence perspective, which
develops information and evaluates the background, in order to identify vulnerabilities and security risks.

Pentru a explica infrastructura lucrării, apreciem că este foarte util să prezentăm de la început
conceptele majore utilizate în legislaţia SUA, referitoare la protecţia informaţiilor clasificate şi la criteriile de
evaluare a compatibilităţii accesului la această categorie de informaţii; astfel, apreciem că va fi foarte vizibil că
evaluarea de securitate, ca proces de analiză a informaţiilor despre o persoană se fundamentează pe două
perspective care se contaminează conceptual reciproc: 1) psihologică: personalitatea ca întreg, comportament,
autocontrol, integritate, cinste, încredere, şi 2) informativă: investigarea trecutului, informaţii valide şi reale,
date pozitive/adverse, vulnerabilităţi, riscuri/ameninţări.
Legislaţia SUA - „Evaluarea de securitate reprezintă examinarea unei perioade de timp suficiente din
viaţa unei persoane pentru a se face o estimare pertinentă a faptului că respectiva persoană reprezintă un risc
de securitate acceptabil. De asemenea, se defineşte şi ca estimarea pertinentă a unui număr de factori
situaţionali şi individuali care se raportează la conceptul de personalitate ca întreg. Decizia de autorizare a
accesului la informaţii secrete de stat va avea în vedere încrederea, corectitudinea şi capacitatea persoanei de a
proteja informaţii clasificate.
Vor fi luate în considerare informaţiile valide şi reale despre o persoană, favorabile şi nefavorabile,
raportate la trecut şi prezent. În evaluarea relevanţei unui anumit comportament al unei persoane se vor avea
în vedere următorii factori:
 natura, durata şi importanţa comportamentului;
 circumstanţele respectivului comportament, inclusiv participarea conştientă;
 frecvenţa şi recenţa acestuia;
 vârsta persoanei şi maturitatea;
 în ce măsură participarea a fost voluntară;
 prezenţa sau absenţa reabilitării (sau alte modificări ale comportamentului);
 motivaţia pentru respectivul comportament;
 riscul de a fi supus la presiuni, şantaj;
 probabilitatea continuităţii ori recurenţei comportamentului.
Decizia de autorizare a accesului la informaţii secrete de stat va avea în vedere încrederea, siguranţa,
onestitatea şi capacitatea persoanei de a proteja informaţii clasificate. Nici o politică de securitate nu poate
înlocui integritatea şi disciplina personală a unei persoane căreia i s-a acordat dreptul de a accesa informaţiile

1
clasificate în ceea ce priveşte protejarea acestora. Dacă trecutul unei persoane indică lipsă de loialitate sau
faptul că nu prezintă încredere, se ridică problema dacă acesteia i se poate acorda responsabilitatea de a lucra
într-un mediu de securitate unde protecţia informaţiilor clasificate este cuvântul de ordine”.
Astfel, pentru conceptul de personalitate ca întreg operăm cu două elemente – comportament (ce fac)
şi motivaţie (de ce fac), care se circumscriu următoarelor principii: ideea de individualitate , care se referă la
caracterul unic, original al personalităţii pe baza căruia putem diferenţia un individ de altul; ideea de concret,
în sensul că o cunoaştere a personalităţii ne permite o predicţie cu privire la ceea ce va face în mod concret un
individ într-o anume situaţie; ideea de stabilitate, trăsăturile de personalitate reprezentând constante ale
comportamentului.
Motivaţia (ansamblu de trebuinţe, tendinţe, interese, intenţii, idealuri care declanşează gândire sau
acţiune) şi comportamentul (forma de manifestare exterioară şi observabilă a personalităţii, care se constituie
într-un ansamblu organizat, sistematic şi unitar de acţiuni în prezenţa unui scop) raportate la dimensionalitatea
TRECUT – PREZENT şi corelate cu variabile precum vârstă, frecvenţă şi circumstanţe, permit formularea unei
concluzii referitoare la factori subiectivi relevanţi pentru domeniul protecţiei informaţiilor clasificate:
corectitudine, încredere şi responsabilitate.

COMPORTAMENT Corectitudine
(îndeplinire sarcini)
TRECUT/
PREZENT
- informaţii PERSONALITATEA Încredere
valide, reale, ca (acces neînsoţit)
favorabile/ ÎNTREG
nefavorabile Responsabilitate
(respectare reglementări)
MOTIVAŢIE

Din punct de vedere psihologic, apreciem că variabilele vârstă, frecvenţă şi circumstanţe definesc esenţa
comportamentului uman general – consistenţa, ca proprietate fundamentală a gândurilor/credinţelor şi
acţiunilor. Consistenţa general comportamentală rezultă dintr-o consistenţă existentă între comportamente
variate, exprimate în situaţii diverse/diferite, astfel încât să se concluzioneze că respectivele comportamente au
o predispoziţie fundamentală comună – astfel, avem ideea de predictibilitate. Perspectivele asupra consistenţei
se definesc prin stabilitatea personală (măsura în care un comportament îşi păstrează invarianţa în timp) şi
coerenţa cross-situaţională (patternuri invariante care se manifestă indiferent de situaţie). În acest sens,
evaluarea de securitate presupune a) examinarea unei perioade de timp suficiente şi b) analiza unor factori
situaţionali şi individuali pentru a stabili dacă un comportament, ca o dispoziţie/tendinţă generală de răspuns,
va avea implicaţii din punct de vedere al securităţii în ceea ce priveşte protecţia informaţiilor clasificate –
Comportamentele din trecut, cu relevanţă pentru securitate, permit o concluzie că individul nu se va mai
implica în acte similare în viitor?
Prin prisma individului ca actant în planul protecţiei informaţiilor clasificate, se identifică următoarele
trăsături dezirabile de personalitate :
- corectitudinea – constă în respectarea regulilor, îndeplinirea eficientă a sarcinilor sociale şi profesionale
- cinstea – este centrată asupra întreţinerii de relaţii sincere şi corecte
- încrederea – este asociată respectării cuvântului dat, a angajamentelor verbale sau scrise
- discreţia – calitate a celui care se comportă cu discernământ, nu se amestecă în aspecte care nu-l privesc,
păstrează secretul, este rezervat
- loialitatea – se manifestă sub forma respectării obligaţiilor asumate, prin ataşament şi devotament faţă de
instituţie
Dacă interpretăm personalitatea ca întreg în termeni de rezistenţă şi vulnerabilitate, atunci factorii de
rezistenţă sunt a) conştiinţa socială dezvoltată, b) auto-controlul şi c) capacitatea de a satisface angajamentele
- „Nici o politică de securitate nu poate înlocui integritatea şi disciplina personală a unei persoane căreia i s-a
acordat dreptul de a accesa informaţiile clasificate în ceea ce priveşte protejarea acestora”.
Conştiinţă socială dezvoltată (intenţia de a respecta regulile) – protecţia datelor clasificate este
asigurată prin aplicarea regulilor. Conştiinţa socială se traduce prin acceptarea autorităţii, aplicarea regulilor şi
regulamentelor, respectiv relaţionare interpersonală adecvată. Persoana cu o conştiinţă socială dezvoltată are un
sentiment foarte puternic a “ceea ce este greşit şi ceea ce este drept” şi este caracterizată prin corectitudine
pentru că aceasta reprezintă un principiu de viaţă.
2
 Autocontrol (aptitudinea de a exercita un control responsabil şi raţional asupra unor impulsuri
comportamentale) - conceptul de securitate se raportează la o atitudine pro-activă, bazată pe raţionamente şi
explicaţii ale necesităţii protecţiei informaţiilor clasificate. Pentru indivizi, autocontrolul se defineşte prin
controlul conştient al comportamentului – “evaluează înainte de a acţiona, îşi îndeplinesc conştiincios
responsabilităţile profesionale şi acceptă existenţa unor recompense pe termen lung”. Situaţiile dezirabile
comportamental se concretizează în obiective realiste, planuri puse în practică, asumarea responsabilităţilor,
realizări profesionale şi personale bazate pe efort/conştiinciozitate şi atitudini pozitive la locul de muncă în
raport cu pregătirea profesională şi studiile.
Capacitatea de a satisface angajamentele (aptitudinea de a–ţi respecta în timp obligaţiile personale
sau profesionale) – a avea acces la informaţii clasificate presupune şi un angajament de confidenţialitate valabil
după încetarea raporturilor de muncă – Va fi persoana în cauză capabilă, după o perioadă de timp, să rămână
loială şi să păstreze confidenţialitatea informaţiilor? Totodată, capacitatea de a satisface angajamentele se
reflectă în existenţa unor relaţii interpersonale adecvate şi de durată, stabilitate profesională sau participarea la
acte care nu presupun existenţa unui interes personal.
Legislaţia SUA - „Deşi informaţiile adverse referitoare la un singur criteriu pot să nu fie suficiente
pentru o decizie negativă, persoana poate fi avizată negativ dacă datele conturează un pattern referitor la
deficienţe în capacitatea de discernământ, iresponsabilitate sau labilitate emoţională (recentă sau recurentă).
Dacă rezultă informaţii relevante pentru securitate, se va avea în vedere dacă persoana:
- a adus voluntar la cunoştinţă datele respective;
- a fost sinceră şi a răspuns integral la întrebările puse;
- a solicitat sprijin şi a urmat indicaţiile pe linie profesională atunci când a fost cazul;
- a rezolvat sau este cel mai probabil ca problemele de securitate să se clarifice;
- prezintă modificări pozitive în comportament şi angajament”.
Din punct de vedere informativ, examinarea unei perioade suficiente/relevante de timp din viaţa unui
individ se realizează prin prisma identificării vulnerabilităţilor („a se face o estimare pertinentă a faptului că
respectiva persoană reprezintă un risc de securitate acceptabil”) – ce caracteristici sau circumstanţe pot
determina o persoană să comită un act indezirabil, cu impact/consecinţe negative în ceea ce priveşte protecţia
informaţiilor clasificate. Avem următoarele vulnerabilităţi asociate unor circumstanţe şi trăsături de
personalitate:
- dificultăţi personale – divorţ, faliment, probleme medicale, dependenţa sunt factori care creează
posibilitatea exercitării de influenţe/presiuni.
- lipsa de loialitate – apartenenţa la diferite organizaţii ale lumii interlope, generarea de suspiciune şi
neîncredere în colective profesionale, exploatarea indiscreţiei.
- pălăvrăgeala/lăudăroşenia - indiscreţii comise prin convorbiri telefonice sau telegrame în clar sau
prin discutarea în public, în cercurile de prieteni sau în familie a unor probleme profesionale confidenţiale.
- nevoia de bani – acoperirea cheltuielilor legate de rezolvarea unor probleme de sănătate; plata
datoriilor rezultate din jocurile de noroc, împrumuturile de la diverşi “prieteni” sau din casa de bani de la locul
de muncă.
- tulburările mentale sau emoţionale - comportamentul echivoc, dezorganizat. Aceste persoane pot fi
utilizate prin subordonarea voinţei şi exploatarea “cenuşiului” în ceea ce priveşte sentimentul de
responsabilitate.
- consumul de alcool – se reduce capacitatea de discernământ, se pot produce indiscreţii şi implicarea în
activităţi ilegale.
- predispoziţia la acte de manipulare şi şantaj – de regulă, există situaţii “sensibile” referitoare la viaţa
intimă sau la lucruri care, dacă ar fi dezvăluite, ar afecta climatul familial sau imaginea socială.
Legislaţia SUA - „Fiecare caz trebuie judecat individual … Liniile directoare prezentate sunt limitate
de natura şi complexitatea comportamentului uman. Decizia finală cu privire la acordarea accesului la
informaţii clasificate …trebuie să fie o judecată generală, pe baza evaluării judicioase a liniilor directoare,
fiecare dintre acestea trebuind să fie evaluate în contextul persoanei ca întreg.

A – loialitatea faţă de SUA

B – influenţe externe
C – preferinţe externe
D – comportamentul sexual
E – conduita personală
F – aspecte financiare
G – consumul de alcool
H – implicarea în activităţi conexe utilizării drogurilor
I – aspecte psihologice
3
 J – încălcări ale legii
K – manipularea informaţiilor clasificate
L – activităţi externe
M – utilizarea sistemelor de prelucrare a informaţiilor.

LOIALITATEA FAŢĂ DE SUA – Voinţa şi efortul de a proteja informaţiile clasificate sunt incerte dacă există
îndoieli cu privire la loialitate.
INFLUENŢE EXTERNE – Relaţiile cu străini pot prezenta interes din punct de vedere al securităţii dacă
persoana are interese în exterior sau probleme financiare, pentru că în acest context poate fi manipulată sau
determinată să sprijine o persoană, un grup, organizaţie sau guvern străin într-un mod care nu avantajează
interesele SUA sau devine vulnerabilă la şantaj sau presiuni din exterior.
PREFERINŢA EXTERNĂ - dacă un individ manifestă preferinţă pentru un alt stat/entitate, poate fi dispus
inclusiv să divulge informaţii ori să ia decizii contrare intereselor SUA.
COMPORTAMENTUL SEXUAL - Condamnarea pentru comportament sexual ilegal indică dezechilibre
emoţionale sau de personalitate, reflectă lipsa de discernământ sau discreţie sau poate implica riscul ca persoana
să fie expusă la şantaj sau presiuni având ca rezultat incertitudinea în ceea ce priveşte încrederea pe care o
prezintă persoana sau capacitatea de a proteja informaţii clasificate. NU se poate argumenta o avizare negativă
avându-se în vedere exclusiv orientarea sexuală a persoanei.
CONDUITA PERSONALĂ - comportamentul care implică lipsă de discernământ, sinceritate, cinste, sau lipsa
de disponibilitate în a respecta regulile şi regulamentele poate ridica întrebări în ceea ce priveşte încrederea şi
capacitatea persoanei de a proteja informaţii clasificate.
ASPECTE FINANCIARE - eşecul sau inabilitatea unei persoane de a trăi în limitele posibilităţilor materiale, de
a-şi plăti datoriile şi a îndeplinii obligaţiile financiare pot indica lipsă de control, de judecată sau de capacitate
de a respecta regulile sau regulamentele, toate acestea ridicând semne de întrebare cu privire la încredere şi
abilitatea de a proteja informaţii clasificate. O persoană care nu îşi poate îndeplini obligaţiile financiare este
supusă riscului de a se implica în activităţi ilegale pentru a obţine bani. Dependenţa de jocuri de noroc
reprezintă un factor care poate genera implicarea în activităţi financiare ilegale, inclusiv spionajul. Totodată,
afluenţa de venituri, fără a se cunoaşte sursa acestora şi care nu pot fi explicate, implică riscuri de securitate.
CONSUMUL DE ALCOOL - consumul excesiv de alcool indică în majoritatea cazurilor un discernământ
minim, se reflectă în imposibilitatea de controla impulsurile, determină implicarea în activităţi cu un grad
ridicat de risc şi generează întrebări cu privire la încredere şi cinste.
IMPLICAREA ÎN ACTIVITĂŢI CONEXE DROGURILOR - utilizarea de droguri ilegale sau utilizarea
necorespunzătoare a unei reţete medicale ridică întrebări cu privire la încrederea şi siguranţa pe care le prezintă
un individ, deoarece afectează discernământul şi pune la îndoială capacitatea persoanei şi disponibilitatea de a
respecta legile, regulile şi regulamentele.
ASPECTE PSIHOLOGICE - anumite aspecte emoţionale, mentale sau de personalitate pot pune la îndoială
discernământul, încredere şi cinstea.
ÎNCĂLCĂRI ALE LEGII - activităţile contrare legii ridică întrebări cu privire la discernământul persoanei,
încredere şi onestitatea sa. Prin natura lor pun la îndoială capacitatea persoanei de a respecta legea regulile şi
reglementările.
MANIPULAREA INFORMAŢIILOR CLASIFICATE - Nerespectarea intenţionată sau din neglijenţă a regulilor
şi regulamentelor privitoare la protecţia informaţiilor clasificate sau a altor informaţii confidenţiale ridică semne
de întrebare cu privire la discernământul persoanei şi capacitatea de a proteja astfel de informaţii.
ACTIVITĂŢI EXTERNE – implicarea în unele activităţi profesionale externe prezintă interes din punct de
vedere al securităţii dacă presupune un conflict de interese cu responsabilităţile pe linia protecţiei informaţiilor
clasificate şi implică un risc sporit de diseminare neautorizată a informaţiilor clasificate.
UTILIZAREA DE SISTEME DE PRELUCRARE A INFORMAŢIILOR - nerespectarea regulilor, procedurilor
sau regulamentelor referitoare la sistemele de prelucrare a informaţiilor ridică întrebări referitoare la încrederea
prezentată şi onestitatea unui individ cu privire la dispoziţia şi capacitatea de a proteja corespunzător sisteme,
reţele sau informaţii (sistemele de prelucrare a informaţiilor se referă la tot ceea ce implică componente de hard
sau soft ale unui computer, sau date utilizate pentru comunicarea, transmiterea, procesarea, manipularea,
stocarea sau protecţia informaţiilor).

Într-o abordare sumativă a liniilor directoare, prezentăm o perspectivă informativă care motivează
definirea acestor categorii (nn. obiectivul principal al protecţiei informaţiilor clasificate este să se prevină
accesul acelor persoane care din diferite motive vor dezvălui, voluntar sau involuntar, respectivele informaţii).
În contextul economic şi social actual, mediul pentru operaţiuni de spionaj este mult mai permisiv;
există o varietate de mijloace pentru a se acoperi interesul pentru diferite ţinte, este relativ uşor să se contacteze

4
sub diferite pretexte foarte multe persoane şi să fie identificate acelea care au acces la informaţii
clasificate/sensibile.
Următorii factori cresc probabilitatea ca o persoană să intre în atenţia serviciilor de spionaj:
- accesul la informaţii, persoane sau locuri ce prezintă interes activ pentru serviciile de informaţii.
- călătorii frecvente într-un stat străin (este mult mai facilă dezvoltarea unei legături)
- existenţa unor legături într-un stat străin, care se bazează pe obligaţii
- activitate profesională într-o zonă şi pe o poziţie care presupune contacte oficiale multiple cu cetăţeni străini,
care au un pretext foarte plauzibil pentru a intra în contact.
- fond etnic, rasial sau religios care devine o bază pentru dezvoltarea unui contact relaţional.
Următoarele comportamente se concretizează în indicii că o persoană prezintă un grad mare de
“atractivitate” :
- solicitări de servicii din partea unei cunoştinţe sau prieten, pe baza unei relaţii personale. Iniţial se solicită mici
servicii, dar gradual se va cere mult mai mult, respectiv informaţii confidenţiale sau clasificate. Se vor realiza
întâlniri din ce în ce mai des într-un cadru privat, în afara biroului (în cadrul discuţiilor se va face apel la
motivaţii ideologice, etnice sau religioase, iar în unele cazuri, se vor oferi direct bani sau se utilizează şantajul).
- solicitarea unor informaţii cu caracter confidenţial de către persoane necunoscute, altele decât angajaţi din
organizaţie care sunt responsabili de gestionarea/utilizarea acelor date. Indiciile pot fi: angajatul care primeşte
cererea nu l-a întâlnit niciodată pe solicitator, adresa de Internet este înregistrată în altă ţară, se pretinde calitatea
de student sau consilier, se justifică că nu s-a putut obţine informaţia din altă parte.
- comportamente evidente pe perioada unei vizite: în delegaţie este un reprezentant diplomatic, subiectul
discuţiei se modifică (şi nu a fost inclus pe lista de discuţii), o persoană este inclusă în delegaţie în ultimul
moment, un vizitator se rătăceşte întâmplător în clădire
- solicitanţi/studenţi suspecţi. Indiciile se referă la faptul că solicitanţii provin din organizaţii afiliate unor
structuri guvernamentale sau companii din state cu regim autoritar, activitatea profesională pentru care se aplică
are mai mult un caracter confidenţial, angajarea pe post este condiţionată de un contract pe mai mulţi ani, iar
persoana este de acord cu un salariu minim.
- invitaţii neuzuale la seminarii sau congrese ştiinţifice: toate costurile sunt achitate, pe perioada seminariilor
invitaţii sunt abordaţi de persoane care au pe ecusoane nume incomplete/vagi sau care demonstrează un interes
agresiv în probleme de ordin confidenţial.
Dezvoltarea unei legături din partea unei persoane “interesate” are următoarele faze:
Contact iniţial. Daca nu ştie încă, să-şi confirme dacă aveţi acces la informaţii clasificate şi dacă prezentaţi
interes. Dacă răspunsul este pozitiv, să identifice o justificare logică pentru continuarea contactului şi să vă
obţină acordul pentru o noua întâlnire. În general, se aşteaptă ca acest lucru să reuşească în unul din zece cazuri.
Conferinţele ştiinţifice, programele internaţionale de dezvoltare a afacerilor, seminariile, expoziţiile şi diversele
întâlniri reprezintă oportunităţi pentru a face un număr mare de contacte iniţiale într-o scurtă perioadă de timp.
Contact operaţional. Se analizează indicii care evidenţiază o potenţială vulnerabilitate exploatabilă. Cu alte
cuvinte, sa stabilească dacă este avantajos să cheltuiască timp şi bani pentru a dezvolta contactul cu
dumneavoastră. Din nou, succesul este cam în unul din zece cazuri. Un indicator de succes e disponibilitatea
dumneavoastră de a vorbi despre subiecte de interes, iar solicitarea de informaţii utile – dar nu neapărat secrete
– este o etapă intermediară către colaborare.
Contact dezvoltat. În această fază, scopul e de a stabili o relaţie de prietenie şi încredere. Să descopere ce
anume vă sensibilizează ca persoană. Să vă determine slăbiciunile, obiectivele pe care nu le-aţi realizat (din
diverse motive) şi ambiţiile. Să vă creeze sentimente de plăcere sau să evidenţieze interesul dvs personal în
menţinerea contactului. Să vă determine să resimţiţi o obligaţie. Să vă deschidă drumul spre furnizarea de
informaţii, începând cu cereri simple şi inocente pentru sfaturi profesionale, discuţii despre tematici recente în
aria profesiunii dvs, conversaţii despre colegii dumneavoastră de muncă şi cum să vă descurcaţi cu ei, explicaţii
posibile pentru politica organizaţiei dvs. Aceasta poate progresa către solicitarea de articole din publicaţii
profesionale care sunt foarte dificil de procurat în statul “prietenului” dumneavoastră sau de informaţii
tehnice/administrative din organizaţie, care nu sunt protejate, dar nu sunt publice (au un regim de circuit intern).
Solicitările respective se concretizează într-un tipar regulat, astfel încât să veniţi la întâlniri pregătit să furnizaţi
informaţii – chiar şi “nevinovate”. De exemplu, o cerere a agendei de telefon interne a organizaţiei nu este
nevinovată – reprezintă o alarmă. Pentru o un serviciu de informaţii străin, agenda de telefon este un instrument
primar pentru identificarea numelor persoanelor cu acces la informaţiile-cheie.
În mod sigur, o persoană prezintă interes prin prisma valorii informaţiilor şi locurilor la care are acces.
Cu cât este mai semnificativ accesul pe care îl are, cu atât este mai indicat să adopte o atitudine prudentă în
raport cu persoane necunoscute şi să aplice cu stricteţe procedurile de securitate. Dar este necesar să se
conştientizeze că valoarea unui angajat nu este condiţionată în mod exclusiv de funcţie sau poziţia ierarhică.
Personalul auxiliar - secretarele, operatorii de date şi personalul administrativ (de întreţinere) pot crea
circumstanţe pentru acces la informaţii clasificate. Cel mai simplu mod în care un angajat poate descuraja pe
5
cineva care este prea insistent să abordeze aspecte profesionale care implică şi discutarea unor informaţii
clasificate sau să stabilească o întâlnire privată “interesată”, este să menţioneze că trebuie să primească aprobare
de la structura de securitate a instituţiei.

Bibliografie

1. Alexandrescu, Florin, Micle, Mihai-Ioan. (2002). Tehnici de pregătire şi protecţie psihologică a persoanei. Bucureşti:
Editura ARPT
2. Alexandrescu, Florin, Petru Andrei. (1999). Personalitate şi comunicare. Bucureşti: Editura Licorna
3. Allport W., Gordon. (1991). Structura şi dezvoltarea personalităţii. Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică
4. Ajzen, Icek. (2005). Attitudes, personality and behavior. England: Open University Press
5. Cooper, H.H.A., Redlinger J., Lawrence. (1990). Catching Spies. USA: Bantam Book
6. Desmaretz, Gerard. (2002). Totul despre spionaj. Iaşi: Editura Polirom
7. Ilie, Gheorghe, Urdăreanu, Tiberiu. (2001). Securitatea deplină. Bucureşti: Editura UTI
8. Melton, H. Keith, Piligian, Craig şi Swierczynski, Duane. (2003). The Spy’s Guide: Office Espionage. Philadelphia:
Quirk Productions
9. Petrescu, Stan. (2003). Arta şi puterea informaţiilor. Bucureşti: Editura Militară
10. Schultz, Duane. (1986). Theories of personality. California: Cole Publishing Company
11. U.S. Departament of Transportation (United States Coast Guard) - Military Personnel Security Program (ComDtinst
M5520.12B)
12. Headquarters Departament of the Army (1988) - Personnel Security Program
13. Centrul de cercetare al Departamentului de Apărare al SUA (2001) - Manualul funcţionarului care are acces la
informaţii clasificate

Legislaţie SUA
Executive Order 12958 - Classified National Security Information
Executive Order 12968 - Access to Classified Information
Adjudicative Guidelines for Determining Eligibility for Access to Classified Information (revised, 2005)