Funcţiile basmului / ale personajului

Numărul acestor funcţii este, în concepţia lui Propp, limitat, mai exact 31.
1. Absenţa – „Unul din membrii familiei pleacă de acasă”. Este vorba de o plecare temporară, la război, la
pescuit, la lucru. Moartea părinţilor poate constituie o formă întărită de absenţă.
2. interdicţia – „O interdicţie este specificată eroului”; o cameră, a douăsprezecea uşă etc;
3. încălcarea – „interdicţia este încălcată”. De obicei, răufăcătorul îndeamnă la încălcare.
4. iscodirea – „răufăcătorul încearcă să iscodească cum stau lucrurile”; unde a ascuns un obiect, cum
confecţionează ceva, Poate exista şi o formă inversă de iscodire atunci când victima interoghează
răufăcătorul etc.
5. divulgarea – „răufăcătorul obţine informaţii asupra victimei sale”;
6. vicleşugul – „răufăcătorul încearcă să–şi înşele victima pentru a pune stăpânire pe ea sau pe averea ei”;
7. complicitatea – „victima se lasă înşelată ajutându–şi astfel, fără să vrea, duşmanul; Eroul acceptă, se lasă
convins de răufăcător. O observaţie ar fi că interdicţiile sunt întotdeauna încălcate, iar propunerile
înşelătoare, dimpotrivă sunt întotdeauna acceptate îndeplinite.
8. a. prejudicierea – „răufăcătorul face un rău sau aduce o pagubă unuia din membrii familiei”; Această
funcţie este extrem de importantă deoarece ea reprezintă factorul motor propriu-zis al basmului. Absenţa,
încălcarea interdicţiei, divulgarea, reuşita înşelăciunii pregătesc această funcţie, o fac posibilă sau îi
uşurează pur şi simplu concretizarea. Din această cauză, primele şapte funcţii pot fi considerate ca o parte
pregătitoare a basmului, în timp ce prejudicierea lansează intriga propriu-zisă, este punctul ei de înnodare.
b. lipsa – „unuia din membrii familiei îi lipseşte ceva, doreşte să aibă un lucru oarecare”
9. mijlocirea – „Nenorocirea sau lipsa sunt comunicate, eroului i se adresează o rugăminte sau o poruncă, el
este trimis undeva sau este lăsat să plece”: Această funcţie introduce eroul în basm. Eroii basmului sunt de
două feluri: a.căutătorii (eroul caută fata răpită; caută ceva furat etc.) b. eroul victimă (eroul este răpit sau
izgonit de acasă) Momentul mijlocirii există în ambele situaţii. Importanţa acestui moment constă în aceea
că el determină plecarea – sau trimiterea de acasă. contraacţiunea → acest moment este specific doar pentru
basmele în care eroul este un căutător.
11. plecarea – eroul pleacă de acasă. Această plecare este diferită de absenţa temporară. Plecarea
căutătorului are drept scop tocmai căutarea victimei, în timp ce plecare eroului-victimă constituie începutul
acelui drum fără căutări, de-a lungul căruia eroul va trece prin felurite aventuri.
12. prima funcţie a donatorului – „Eroul este pus la încercare, iscodit, atacat etc, pregătindu –se astfel
înarmarea lui cu unealta năzdrăvană sau cu ajutorul năzdrăvan”;
13. Reacţia eroului – eroul reacţionează la acţiunea viitorului donator. În majoritatea cazurilor reacţia poate
fi pozitivă sau negativă. .
14. Înzestrarea, obţinerea uneltei năzdravane – unealta năzdrăvană intră în posesia eroului;
15. deplasarea spaţială, călăuzirea – „Eroul este adus – în zbor, călare, pe jos – la locul unde se află obiectul
căutării lui”; De regulă, obiectul căutării se află într-o altă împărăţie, pe un alt tărâm. Această împărăţie este
fie foarte departe pe orizontală, fie foarte sus ori foarte afund pe verticală. Mijloacele de comunicaţie pot fi
aceleaşi în toate cazurile, dar marile înălţimi şi marile adâncimi dispun de forme specifice.
16. lupta – eroul şi răufăcătorul intră în luptă directă;
17. marcarea, însemnarea – eroul este însemnat. I se face un semn pe corp sau i se dă un obiect;
18. victoria – răufăcătorul este învins;
19. remedierea – nenorocirea sau lipsa iniţială este remediată;
20. întoarcerea – eroul se întoarce;
21. urmărirea, goana – eroul este urmărit, iar urmăritorul se transformă în animale, fenomene ale naturii etc.;
22. salvarea – eroul scapă de urmărire; el presară obstacole, se transformă la rândul lui, evită ispitele;
23. sosirea incognito – eroul soseşte acasă sau în altă ţară, fără să fie recunoscut;
24. pretenţii neîntemeiate – falsul erou formulează pretenţiile sale neîntemeiate;
25. încercarea grea – eroul are de făcut faţă unei grele încercări: mîncat / băut peste măsură, foc,
ghicit,ascuns;
26. soluţia – încercarea este trecută cu succes;
27. recunoaşterea – eroul este recunoscut;
28. demascarea – răufăcătorul sau falsul erou este recunoscut;
29. transfigurarea – eroul capătă o nouă înfăţişare;
30. pedeapsa – răufăcătorul este pedepsit;
31. căsătoria – eroul se căsătoreşte şi se înscăunează împărat. Propp atrage atenţia asupra faptului că nu sunt
obligatorii într –un basm toate funcţiile şi că ele se pot manifesta şi în perechi, cum ar fi: interdicţie –
încălcare, luptă – victorie, urmărire – salvare.