4.

Mulţimi fuzzy (mulţimi vagi – fuzzy sets)

Noţiunea de mulţime vagă a fost introdusă în matematică şi teoria sistemelor de

Zadeh (1965) sub denumirea de „mulţime fuzzy” care în traducere înseamnă mulţime
neclară, estompată şi care se foloseşte sensul de vag, imprecis. In prezent termenul fuzzy
se foloseşte cu valoare de adjectiv şi în limba română. Mulţimile fuzzy şi în general
conceptele fuzzy au apărut din necesitatea de a exprima cantitativ „vagul”, „imprecisul”.
Teoria mulţimilor clasice este binecunoscută, iar în teoria mulţimilor fuzzy este
denumită în mod obişnuit ca „teoria clasică a mulţimilor” în loc de „teoria mulţimilor”.
Funcţia de apartenenţă µ A (x) a elementului x la o mulţime clasică A , ca submulţime a
universului X , este definită prin:
1 dacã x ∈ A
µ A (x ) =  (5)
0 dacã x ∉ A
Aceasta înseamnă că un element x este fie membru al mulţimii A ( µ A ( x) = 1 )
sau nu ( µ A ( x) = 0 ). Mulţimile clasice mai sunt denumite şi mulţimi rigide, ferme,
tranşante (crisp sets). Insă în multe clasificări nu este clar dacă elementul x aparţine sau nu
mulţimii A . De exemplu, dacă mulţimea A este alcătuită din PC-urile care sunt prea
scumpe pentru bugetul unui student, atunci este evident că mulţimea nu are margini clar
definite. Desigur se poate spune că un PC de 2500$ este prea scump, dar ce se poate spune
de un PC la 2495$ sau 2502$ ? Sunt acestea prea scumpe sau nu? Se poate stabili însă o
limită peste care un PC este prea scump pentru un student (să zicem 2500$) şi o limită sub
care un PC nu este prea scump, să zicem 1000$. Intre aceste limite, rămâne totuşi un
interval în care nu se poate preciza dacă un PC este prea scump sau nu. In acest interval
poate fi utilizat un grad care să clasifice preţul ca parţial prea scump. Aici apare rolul
mulţimilor fuzzy: mulţimi ale căror funcţii de apartenenţă au grade de apartenenţă în
intervalul [0,1].
O mulţime fuzzy (concept introdus de Zadeh, 1965) este o mulţime
caracterizată de grade de apartenenţă în intervalul real µ A ( x) ∈ [0,1] . O mulţime fuzzy A ,
o submulţime fuzzy a universului X este descrisă prin:
m
A = ∑ µ A ( xi ) / xi =µ A ( x1 ) / x1 + ... + µ A (xm ) / xm (6)
i =1

unde µ A ( x) este funcţia de apartenenţă, X este cunoscut ca universul de

discuţie. Când universul X nu este finit, o mulţime fuzzy A este definită ca:
A = ∫ µ A ( x ) / x. (7)
X
De exemplu, în afirmaţia „umiditatea este mare” , umiditatea este universul de
discuţie în timp ce „mare” reprezintă o mulţime fuzzy.
Pentru exemplul anterior, mulţimea fuzzy reprezintă acele PC-uri prea scumpe
pentru bugetul unui student. Universul de discuţie este reprezentat de PC-uri cu preţuri
variate. Mulţimea fuzzy A este descrisă în figura 2.
 Fig.2. Mulţimea fuzzy A reprezentând PC-uri prea scumpe pentru bugetul unui student.
Variabila x reprezintă preţul.

Din figura 2 se poate observa că dacă preţul este sub 1000$ în mod sigur PC nu
este prea scump şi dacă preţul este peste 2500$, PC-ul este clasificat ca prea scump. Intre
cele două limite poate fi observat un grad de apartenenţă crescător cu preţul. Nu este
neapărat necesar ca funcţia de apartenenţă să fie crescătoare sau discontinuă pentru 1000$
sau 2500$. Alegerea funcţiei de apartenenţă a unei mulţimi fuzzy este arbitrară.

4.1. Proprietăţi ale mulţimilor fuzzy

In cele ce urmează s-a urmărit prezentarea celor mai utilizate proprietăţi ale
mulţimilor fuzzy şi nu o tratare exhaustivă a acestora.
Înălţimea unei mulţimi fuzzy A („height”) hgt (A) este definită ca:
hgt ( A) = sup µ A ( x ) (8)
x∈X
iar mulţimile fuzzy cu înălţimea egală cu 1 sunt denumite normale. Mulţimile
fuzzy sunt subnormale dacă hgt ( A) < 1. Nucleul unei mulţimi fuzzy (găsit în literatură
drept kernel, nucleus, core) este o submulţime fermă a lui X :
core( A) = {x ∈ X | µ A ( x ) = 1} (9)
Suportul unei mulţimi fuzzy este tot o mulţime fermă a lui X :
s ( A) = {x ∈ X | µ A ( x ) > 0} (10)
Dacă suportul unui set fuzzy este definit atunci se mai numeşte suport compact.
Figura 3 prezintă noţiunile de nucleu, înălţime şi suport pentru o mulţime fuzzy.
 Fig.3 Înălţime, suport şi nucleu pentru mulţimea fuzzy A.

1
Elementele pentru care µ A ( x) = sunt denumite puncte de trecere („crossover
2
points”).
O tăietură α a unei mulţimi fuzzy este definită ca:
α − cut ( A) = {x ∈ X | µ A ( x ) ≥ α }. (11)
O tăietură α a unei mulţimi este denumită în literatura de specialitate mulţime
nivel. O tăietură α strictă este definită prin
_
α − cut ( A) = {x ∈ X | µ A ( x ) > α } (12)
Astfel, nucleul unei mulţimi fuzzy poate fi definit ca o tăietură α cu α=1
core( A) = 1 − cut ( A)
iar suportul poate fi definit ca o tăietură α strictă, cu α=0
_
s ( A) = 0− cut ( A) .
O mulţime fuzzy convexă este caracterizată prin
∀x1 , x2 , x3 ∈ X , x1 ≤ x2 ≤ x3 → µ A ( x2 ) ≥ min (µ A ( x1 ), µ A ( x3 )) (13)
unde x1 , x 2 şi x3 sunt valori ale lui X . Astfel, mulţimea fuzzy din figura 3 este convexă.
Convexitatea unei mulţimi fuzzy poate juca un rol important în combinaţie cu o
altă proprietate importantă a mulţimilor fuzzy care apare atunci când mulţimile fuzzy
formează o partiţie fuzzy. Când N A mulţimi fuzzy A j sunt submulţimi ale universului X ,
( )
un asemenea tuplu de mulţimi fuzzy A1 ,..., A j ,... AN A se numeşte partiţie fuzzy dacă:
NA
∀x ∈ X , ∑ µ ( x ) = 1.
j=1
Aj (14)

ştiind că A j ≠ Φ şi A j ≠ X .
 Fig. 4. Exemplu de partiţie fuzzy.

Un exemplu de partiţie fuzzy este dată în figura 4. O partiţie fuzzy formată din
mulţimi fuzzy normale şi convexe nu poate conţine mai mult de două mulţimi fuzzy
suprapuse.

4.2. Numere şi intervale fuzzy

Un număr fuzzy este un tip special de mulţime fuzzy. O mulţime fuzzy F este
un număr fuzzy, de obicei o submulţime fuzzy a lui R , dacă îndeplineşte următoarele
criterii:
• Mulţimea fuzzy este convexă, aşa cum s-a definit prin (13);
• Mulţimea fuzzy este normalizată: hgt ( F ) = 1 ;
• Funcţia de apartenenţă a mulţimii fuzzy este continuă pe interval;
• Nucleul mulţimii fuzzy constă într-o singură valoare.
Astfel, un număr fuzzy este întotdeauna o mulţime fuzzy însă nu şi viceversa.
Un exemplu al numărului fuzzy „în jur de 5” este prezentat în fig.5a. Operaţiile matematice
de adunare, scădere etc. pot fi extinse numerelor fuzzy cu ajutorul principiului extensiei.
In afară de numere fuzzy, pot fi considerate şi intervale fuzzy (Dubois şi Prade,
1988). Un interval fuzzy este o mulţime fuzzy cu aceleaşi restricţii ca cele definite pentru
numerele fuzzy excepţie făcând nucleul care poate avea mai multe valori. Un exemplu de
interval fuzzy „de la în jur de 2 la în jur de 7” este prezentat în fig.5b.

Fig.5. Mulţimi fuzzy reprezentând numărul fuzzy „în jur de 5” şi intervalul

fuzzy „de la în jur de 2 la în jur de 7”.