STUDIUL FACTORILOR CARE DETERMINĂ VIGOAREA

SEMINŢELOR DE PORUMB ŞI INFLUENŢA ACESTEIA

ASUPRA POTENŢIALULUI DE PRODUCŢIE – rezumat teză de
doctorat

THE FACTORS STUDY WHICH DETERMINE THE VIGOUR

OF CORN SEEDS AND ITS INFLUENCE UPON PRODUCTION
POTENTIAL - phd. thesis abstract

Firuţa Camelia Todoran

USAMV Cluj-Napoca
Teza de doctorat a fost realizată sub îndrumarea domnului
Prof. univ. dr. Gavrilă MORAR

INTRODUCERE

Potenţialul ridicat de producţie, precum şi larga utilizare a

porumbului în furajarea animalelor şi în alte numeroase domenii ale
activităţii umane, plasează această plantă printre cele mai extinse specii
cultivate în lume, ocupând locul al treilea ca suprafaţă după orez şi grâu,
iar ca volum al producţiei pe primul loc. Această situaţie face ca
porumbului să i se acorde o atenţie deosebită, atât de către cercetători,
cât şi de către cultivatori, aceasta cu atât mai mult cu cât porumbul acupă
o importantă pondere şi în securitatea alimentară a populaţiei umane în
continuă creştere.
Randamentele mari de boabe sau de biomasă, asociate cu
diversitatea posibilităţilor de valorificare prin procesare, au făcut din
această cultură una dintre cele mai dinamice componente ale agriculturii
intensive, moderne şi ,implicit, ale programelor de dezvoltare economico
– socială.
Bioetanolul, un combustibil ecologic, obţinut din plantele de
porumb, are avantajul că este aproape inofensiv pentru mediul
înconjurător, dat fiind ca o parte din emisiile de dioxid de carbon ale
automobilelor care folosesc bio-combustibil sunt absorbite din atmosferă
prin procesul de fotosinteză al plantelor.
Sămânţa este singurul factor de producţie realizat de agricultură
pentru agricultură. Toţi ceilalţi factori (mecanizare, fertilizare chimică,
irigare, tratamente fitosanitare) reprezintă contribuţia industriei şi a altor
sectoare la creşterea gradului de intensivizare.

5
 Noţiunea de vigoare, un indicator relativ nou pentru calitatea
seminţelor, s-a dezvoltat din necesitatea de a explica faptul că mai multe
loturi de seminţe pot să aibă aceeaşi germinaţie în condiţii optime de
laborator, dar pot să fie destul de diferite ca rezultat în condiţii
suboptime de laborator, sau câmp.
Teza de doctorat cuprinde rezultatele cercetărilor efectuate în
perioada 2006 - 2008 vizând principalii hibrizi de porumb cultivaţi în
Transilvania ai căror seminţe au fost calibrate pe patru mărimi .
Cercetarile de laborator s-au efectuat în condiţii controlate de creştere
(fitotron),iar experinţele de câmp au fost amplasate în câmpul
experimental de la Staţiunea de Cercetări şi Producţie JUCU, unitate de
cercetare aparţinând Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină
Veterinară Cluj-Napoca.
La cercetările efectuate ne-am propus ca obiective studierea
principalilor factori care influenţează vigoarea seminţelor de porumb şi
influenţa acesteia asupra potenţialului de producţie; influenţa unor
factori care influenţează germinaţia seminţelor sub aspectule ei
principale (energia şi facultatea germinativă), cold-testul prin germenii
viguroşi, precum şi uniformitatea de răsărire şi creştere a plantelor ca o
consecinţă a diferenţelor de vigoare între hibrizi şi calibre.
Realizarea prezentei teze de doctorat nu ar fi fost posibilă fără
sprijinul şi îndrumarea deosebit de competentă a D-lui prof. Univ.dr.
Gavrilă Morar, căruia pe această cale îi aduc cele mai calde şi sincere
mulţumiri şi cele mai alese sentimente de stimă şi preţuire.
Cuvenite mulţumiri aduc colegilor şi întregului colectiv de la
disciplina de Fitotehnie, pentru modul în care au fost alături de mine pe
toată perioada de studii doctorale.
Profunde şi sincere mulumiri adresez conducerii Staţiunii de
Cercetare- Dezvoltare Agricolă Turda, în mod special D-lui director dr.
Ioan Haş şi D-lui ing. Grigore Moldovan, care m-au îndrumat şi sprijinit
în activitatea de cercetare.

1.OBIECTIVELE CERCETĂRILOR, MATERIALUL BIOLOGIC

ŞI METODA DE CERCETARE
1.1 OBIECTIVELE CERCETĂRILOR

Pentru studiul factorilor care determină vigoarea seminţelor de

porumb în condiţii controlate ale seminţei în laborator şi în condiţii de
câmp, ne-am propus următoarele obiective de cercetare:
Obiectivele cercetărilor efectuate în condiţii de laborator:
6
 ► determinarea energiei şi facultăţii germinative la seminţele de
porumb provenite de la trei hibrizi cultivaţi pe suprafeţe mari în zona
Transilvaniei (HT Turda 201, HD Turda 200, HT Turda 165) ;
► influenţa calibrării seminţelor de porumb după lungime şi
grosime pe patru calibre (LL- mare lat, LR- mare rotund,
ML – mediu lat, MR – mediu rotund), asupra energiei şi facultăţii
germinative în condiţii de laborator ;
► influenţa calibrării seminţelor şi a anului de producere asupra
valorilor cold-testului la cei trei hibrizi de porumb;
►influenţa tratamentului pentru controlul bolilor
sistemice(TOPSIN 70 PU) la seminţele de porumb pe calibrele şi
hibrizii experimentali asupra valorilor cold-testului;
►influenţa hibridului şi a calibrelor asupra procesului de
respiraţie la seminţele de porumb pe un interval de 11 zile în diferite
faze ale procesului de germinaţie;

Obiectivele cercetărilor efectuate în condiţii de câmp experimental:

► determinarea uniformităţii de răsărire a seminţelor ca expresie
a valorilor cold-testului;
►determinarea vigorii de creştere a plantelor răsărite la 7 zile (în
faza de 2 frunze) şi în faza de 11 frunze;
► influenţa adâncimii de semănat asupra uniformităţii de răsărire
la hibrizii şi calibrele studiate;
► influenţa azotatului de amoniu aplicat concomitent cu
semănatul asupra uniformităţii şi vigorii de creştere a plantelor la
hibrizii şi calibrele studiate;
► uniformitatea de înflorire a plantelor ca expresie a vigorii;
► influenţa seminţelor cu vigoare diferită asupra producţiei de
porumb.

1.2. MATERIALUL BIOLOGIC UTILIZAT ÎN

EXPERIMENTARE.
Hibridul poate influenţa vigoarea prin particularităţiile sale
biologice: tipul de hibrid, grupa de maturitate, mărimea bobului.
Materialul biologic luat în studiu a fost creat la SDCA Turda,
dintre hibrizii aflaţi în producţie şi de perspectivă.
TURDA 201-hibrid triliniar, semitimpuriu, creat la SCDA Turda
,grupa FAO 340, înregistrat în anul 2002.

7
 Planta are talie mijlocie având 11-13 frunze cu port semierect la
maturitate verde. Ştiuletele are formă cilindrico- conică, cu o lungime
medie spre mare, rahisul de culoare roşie cu 16-18 rânduri de boabe.
Bobul este dent de culoare galben-aurie, cu un MMB de 315-335 g.
Compoziţia chimică a bobului; proteine10,5 – 13,3%, grăsimi 4,2 –
4,8%, amidon 70- 72,4%.
Are o rezistenţă bună la temperaturile scăzute din prima parte a
perioadei de vegetaţie, deasemenea are o rezistenţă bună la căderea
plantelor, precum şi la bolile criptogamice şi dăunători. Rezistenţă
mijlocie la frângerea tulpinilor şi o toleranţă bună la secetă, arşiţă şi
şiştăvirea boabelor.
În condiţii naturale şi tehnologice optime se recomandă a fi
semănat la o densitate de 65-70000 plante/ha.
Potenţial realizat : 13640 kg/ha (CTS Rădăuţi, 2001)
13630 kg/ha (CTS Dej, 2001)
12560 kg/ha (CTS Sibiu, 1999)
10313 kg/ha (CTS Rădăuţi,2000)
TURDA 200 – hibrid dublu, timpuriu,înregistrat în 1976,
reînscris în Catalogul Oficial în anul 2000.
Perioada de vegetaţie de la semănat la maturitate este de 149±67
zile, respectiv 1094 ± 67 grade termice utile, încadrându-se in
clasificarea FAO 290.
Planta are talie mijlocie, cu 13-15 frunze cu port semierect spre
aplecat. Ştiuletele este de formă cilindro- conică cu o lungime medie,
având rahisul de culoare roşu intens cu 14-16 rânduri boabe. Bobul este
dent de culoare galben aurie cu MMB 260-330 g. Compoziţia chimică a
bobului; proteine 11,8 - 14,4%, grăsimi 4 - 5,4%, amidon 67,7 - 70,3%.
Are o rezistenţă bună la temperaturile scăzute din prima parte a
perioadei de vegetaţie, plasticitate ecologică bună. Prezintă rezistenţă
mijlocie la căderea şi frângerea tulpinilor la maturitate.
Potenţialul de producţie (kg/ha boabe cu 15% umiditate), în
experienţele din cadrul reţelei ecologice a CSIOS şi ASAS din perioada
de preomologare, a realizatat producţii de peste 10000 kg/ha.
În cazul acestui hibrid, trebuie menţionat faptul că deşi a fost
înregistrat în anul 1976, se află şi în prezent în sistemele de producţie de
sămânţă datorită producţiilor mari şi stabile care au fost obţinute prin
cultivarea pe suprafeţe destul de mari de-a lungul acestei perioade.
În condiţii naturale şi tehnologice optime se recomandă
cultivarea lui la o desime de50-60000 plante/ha.

8
 TURDA 200 se recomandă a se cultiva în zona a II-a şi a III- a de
favorabilitate din Transilvania, Moldova şi vestul ţării.
TURDA 165 – hibrid triliniar, timpuriu, aparţinând grupei FAO
270 .
Planta de talie medie-înaltă, cu 12-13 frunze cu port semierect,
frunzele având limbul foarte puternic curbat. Ştiuletele are formă
cilindrico- conică cu o lungime medie, având rahisul de culoare roşie cu
16-18 rânduri boabe. Bobul este dent, culoare galben- aurie, MMB 300-
330 g. Compoziţia chimică a bobului; proteine 12,1 – 12,9%, grăsimi 4,2
– 4,6%, amidon 67 – 71,7%.
Are o rezistenţă bună la temperaturile scăzute din prima parte a
perioadei de vegetaţie, deasemenea are o rezistenţă bună la căderea
plantelor. Prezintă rezistenţă mijlocie la frângerea tulpinilor, are o
toleranţă bună la secetă, arşiţă şi şiştăvirea boabelor.
În condiţii naturale şi tehnologice se recomandă cultivarea lui la
o densitate de 60-70000 plante/ha.
Potenţial de producţie:
13730 kg/ha (CTS Rădăuţi, 2001)
12230 kg/ha (CTS Rădăuţi, 2000)
10750 kg/ha (CTS Sibiu, 1999)
TURDA 165 se recomandă a se cultiva în zona a II-a şi a III-a de
favorabilitate din Transilvania, Moldova şi vestul ţării.

1.3. TEHNICA EXPERIMENTALĂ FOLOSITĂ

1.3.1. Factorii şi graduările experienţelor

Pentru experienţele efectuate în condiţii de laborator s-a folosit

tehnica experimentală pentru experienţele polifactoriale sau randomizate
complet cu doi şi trei factori astfel:
Pentru determinarea energiei şi facultăţii germinative şi a vigorii
de creştere prin cold-test la hibrizii şi calibrele studiate s-au folosit
seminţe din anul anterior şi cu doi ani în urmă, tratate sau netratate cu
fungicidul sistemic după schema:

1) Factorul A - anul din care a provenit sămânţa de porumb cu

graduările:
a1 – 2004
a2 – 2005
a3 – 2006
9
 2) Factorul B - hibridul de porumb,cu graduările:
b1 – HT TURDA 201
b2 – HD TURDA 200
b3 – HT TURDA 165
3) Factorul C - calibrul seminţei,cu graduările:
c1 – LL ( mare lat)
c2 – LR (mare rotund)
c3 – ML (mediu lat)
c4 – MR (mediu rotund)
4) Factorul D – tratamentul cu produsul sistemic Topsin, cu
graduările
d1 – tratat
d2 - netratat
Repetiţii - 4

Pentru verificările în condiţii de câmp s-au repetat factorii şi

graduările folosite la determinările de energie şi facultate germinativă şi
cold-test efectuate în condiţii de laborator, exceptând tratamentul cu
produsul fitosanitar Topsin 70 PU.
Experienţele de câmp s-au efectuat timp de doi ani, 2006 şi 2007,
cu sămânţă provenită din anii 2004, 2005 respectiv 2005, 2006, anul al
treilea de studiu în câmpul experimental fiind destinat aspectelor legate
de interacţiunile uniformităţii de răsărire şi vigorii de creştere a plantelor
cu adâncimea de plantare, calibrul seminţelor şi hibrizii experimentali pe
de o parte, iar pe de altă parte interacţiunea acestora cu doze diferite de
azotat de amoniu aplicate concomitent cu semănatul.
Amplasarea experienţelor de câmp în anul 2008 s-a făcut după
metoda parcelelor subdivizate cu trei factori după următoarea schemă:

Experienţa 1 Influenţa adâncimii de semănat a seminţelor de

porumb din patru calibre la trei hibrizi de porumb
Factorul A – hibridul de porumb
A1 – HT TURDA 201
A2 – HD TURDA 200
A3 – HT TURDA 165
Factorul B – calibrul seminţelor
B1- LL – mare lat
B2 – LR – mare rotund
B3 – ML – mediu lat
B4 – MR – mediu rotund

10
 Factorul C – adâncimea de semănat
C1 – 4cm
C2 – 6 cm
C3 – 8 cm
Repetiţii – 3

Experienţa 2 Influenţa aplicării azotatului de amoniu concomitent

cu semănatul asupra seminţelor de porumb din patru calbre la trei
hibrizi de porumb

Factorul A – hibridul de porumb

A1 – HT TURDA 201
A2 – HD TURDA 200
A3 – HT TURDA 165
Factorul B – calibrul seminţelor
B1- LL – mare lat
B2 – LR – mare rotund
B3 – ML – mediu lat
B4 – MR – mediu rotund
Factorul C – dozele de azot din azotat de amoniu
C1 – 50 kg/ha
C2 – 75 kg/ha
C3 – 100 kg/ha
Repetiţii – 3

1.4. TEHNICI DE CALCUL STATISTIC UTILIZATE LA

INTERPRETAREA REZULTATELOR.
Calculele s-au efectuat după metoda analizei varianţei cu trei
factori folosindu-se pentru interpretarea rezultatelor semnificaţia
diferenţelor după testul Student şi testul Duncan.
De asemenea s-au folosit grafice după metoda histogramelor,
curbe de regresie între factorii implicaţi în studiu.
Aprecierea vigorii de creştere şi a uniformităţii de înflorire a fost
apreciată prin note de la 1 la 9, nota 9 reprezentând vigoare maximă.
Producţia de porumb exprimată în boabe şi ştiuleţi a fost adusă la
15% umiditate pentru toate variantele prin prelevarea de probe în
momentul recoltatului şi uscarea la etuvă după metoda clasică.

11
 1.5 METODE DE CERCETARE UTILIZATE
Cercetările s-au efecuat în condiţii de laborator şi în condiţii de
câmp utilizând metode consacrate de cercetare.
1.5.1 Cercetări efectuate în condiţii de laborator
În condiţii de laborator s-a efectuat un studiu complex al
seminţelor de porumb privind germinaţia (energia şi facultatea
germinativă, cold-testul şi intensitatea respiraţiei la seminţele de porumb
din toate combinaţiile de factori).
1.5.1.1 Metoda determinării germinaţiei seminţelor de porumb.
Capacitatea de germinaţie a seminţelor a fost apreciată prin doi
indici: facultatea germinativă şi energia germinativă. Determinarea
energiei şi facultăţii germinative s-a efectuat în patru repetiţii a câte 100
seminţe, iar stratul de germinaţie a fost hârtia de filtru industrial, albă,
fabricată din celuloză 100%.
Citirile s-au efectuat de două ori, la patru zile pentru
determinarea energiei germinative şi la şapte zile pentru facultatea
germinativă.
1.5.1.2 Metoda determinării potenţialul de vigoare în condiţii
de laborator (cold-test)
Cold-testul a fost prima analiză de vigoare şi mulţi ani singura
pentru seminţele de porumb.
Rezultatul determinării permite clasificarea loturilor de sămânţă
în grupe de rezistenţă, dând posibilitatea alegerii perioadei optime de
semănat pentru fiecare lot.
Abilitatea seminţelor de a germina şi de a răsării în solul rece şi
umed este influenţată de genotip, calitatea seminţelor (atât fizică ,cât şi
fiziologică), agenţii patogeni de pe seminţe sau din sol şi tratamentul
efectuat la seminţe. Cold-testul încearcă să măsoare efectele combinate
ale acestor factori.
1.5.1.3 Determinarea intensităţii respiraţiei a seminţelor de
porumb
Determinările s-au efectuat la intervalul de 1,3,7 şi 11 zile de la
imbibiţia seminţelor în 4 repetiţii. Temperatura de desfăşurare a
experimentului a fost de 23-27˚C.
Respiraţia seminţelor a fost determinată prin metoda Frenyò,
metoda şi modul de lucru se bazează pe măsurarea timpului necesar

12
pentru decolorarea soluţiei de fenolftaleină, sub acţiunea CO2 degajat în
timpul respiraţiei.
Se calculează intensitatea respiraţiei care se va exprima în:
mgCO2 degajat/100g material proaspăt/ ora
Pentru experienţele de laborator s-au tratat seminţele, iar
produsul folosit a fost TOPSIN 70 PU în concentraţie de 2gr / 10 l apă.
TOPSIN 70 PU este un fungicid sistemic cu acţiune curativă şi
preventivă.
TOPSIN 70 PU asigură o persistenţă îndelungată şi o combatere
riguroasă, are o acţiune sistemică, putând fi aplicat pe soluri umede şi la
rădăcinile subterane.
1.5.2 Cercetări efectuate în condiţii de câmp
Cercetările din câmp au fost efectuate în câmpul experimental de
la Staţiunea de Cercetare Jucu pe parcursul anilor 2006 - 2008 şi au vizat
completarea studiilor efectuate în laborator referitoare la uniformitatea
de răsărire a plantelor, la determinarea vigorii de creştere în funcţie de
factorii experimentali, la uniformitatea de înflorire, la influenţa
azotatului de amoniu aplicat concomitent cu semănatul asupra răsăririi şi
vigorii de creştere, la influenţa factorilor experimentali asupra producţiei
de porumb boabe.

1.5.2.1 Metoda de cercetare privind uniformitatea de răsărire.

Corelaţia între indicii stabiliţi prin analize de laborator şi
răsărirea în câmp constituie o parte importantă a controlului vigorii
seminţelor. Uniformitatea de răsărire s-a efectuat prin numărarea zilnică
a plantelor răsărite timp de trei zile şi a fost exprimată prin procentul de
plante răsărite în fiecare zi, la cei trei hibrizi experimentali din patru
calibre ale seminţei provenite din ani diferiţi de obţinere.
1.5.2.2 Metoda de cercetare privind vigoarea de creştere.
În condiţii de câmp vigoarea plantelor s-a apreciat prin note de la
1 la 9, nota 9 reprezentând vigoare maximă, la şapte zile de la răsărire
(în faza de două frunze) şi în faza de 11 frunze.
1.5.2.3 Metoda de cercetare privind uniformitatea de înflorire
Uniformitatea de înflorire a plantelor de porumb este un indicator
calitativ al dezvoltării plantelor şi poate fi un control garantat al
uniformităţii de maturizare a acestora cu avantajele care decurg din
aceasta, în vederea recoltării mecanizate şi maturizării uniforme a
boabelor în procesul producerii de sămânţă.
13
 Uniformitatea de înflorire a fost apreciată prin note de la 1 la 9
pentru fiecare hibrid la cele patru calibre.
1.5.2.4 Metoda de cercetare privind determinara de producţiei
de ştiuleţi şi boabe.
Din toate combinaţiile de factori şi graduări s-au recoltat toţi
ştiuleţii care s-au cântărit şi s-au raportat la hectar. Din fiecare hibrid şi
calibru s-au prelevat probe de boabe şi rahis la care s-a determinat
umiditatea la recoltare.
După calculul umidităţii prin procedeul clasic s-a corectat
producţia recoltată pentru umiditate 15%.
1.5.2.5. Metode de cercetare privind influenţa adâncimii de
semănat şi a azotatului de amoniu asupra procentului de plante
răsărite şi a vigorii de creştere
În experienţa de câmp efectuată în anul 2008 ne-am propus să
testăm influenţa adâncimii de semănat şi a azotatului de amoniu în
interacţiune cu calibrul seminţelor asupra răsăririi plantelor de porumb şi
a vigorii de creştere la hibrizii experimentaţi.
Scopul acestui studiu a pornit de la faptul că solubilizarea
azotatului de amoniu se face cu absorbţie de căldură şi acest fapt ar putea
influenţa procesele de germinare şi de manifestare a vigorii seminţelor.
Adâncimea de semănat poate influenţa răsărirea şi vigoarea
plantelor şi în acest sens seminţele de porumb din cei trei hibrizi,
calibrate pe mărimi experimentale, s-au semănat la trei adâncimi: 4,6,8
cm. Într-o experienţă separată s-a semănat la 6 cm concomitent cu
aplicarea azotatului de amoniu în doze de 50,75,100 kg/ha.
Aprecierea vigorii s-a făcut după 7 zile de la răsărire (în faza de 2
frunze) şi în faza de 11 frunze.

1.6 REZULTATE OBŢINUTE

1.6.1 REZULTATE OBŢINUTE IN CONDIŢII DE LABORATOR

1.6.1.1 Influenţa factorilor experimentali asupra energiei şi facultăţii

germinative
Vechimea seminţelor de porumb poate influenţa valorile
germinaţiei la hibrizii cultivaţi prin condiţiile de producere, maturare şi
păstrare din anul de producere până la însămânţare.
Aprecierea diferenţelor după testul comparaţilor multiple (testul
Duncan) (tabel 1) indică faptul că în medie pe întreaga experienţă
14
hibrizii de porumb prezintă diferenţe semnificative a valorilor energiei şi
facultăţii germinative în ambii ani experimentali.
Se remarcă în anul experimental 2006 hibridul T-200 cu cele mai
mari valori ale energiei şi facultăţii germinative, urmat de hibrizii T-201
şi T-165.
Diferenţele valorilor energiei şi facultăţii germinative între anii
experimentali 2006 şi 2007 sunt mai mari şi păstrează proporţia
diferenţelor dintre hibrizii T-201 şi T-200 faţă de T-165 (tabel 1).

Tabel 1
Influenţa vechimii seminţelor în interacţiune cu hibridul asupra energiei şi
facultăţii germinative în cei doi ani experimentali

Anul Anul de prod. Energie germinativă Facultate germinativă

experimental a semintei T-201 T-200 T-165 T-201 T-200 T-165
83,21 88,03 70,84 90,84 93,43 85,90
2004
2006 b a c b a c
81,96 85,90 75,12 92,37 92,21 83,46
2005
b a c a a b
79,47 73,72 66,81 91,97 88,63 82,63
2005
a b c a b c
2007
75,03 79,75 62,84 89,88 89,78 83,13
2006
b a b a a b

Folosirea unor calibre diferite ale seminţei (tabel 2) arată că după

primul termen de citire, respectiv pentru energia germinativă, valorile
acesteia sunt aproximativ egale pentru doi ani consecutivi de producere a
seminţei (2004-2005, şi 2005-2006). Mai putem observa că valorile
anului experimental 2007 sunt mai scăzute comparativ cu anul
experimental 2006, ceea ce ne conduce la ipoteza că energia germinativă
este dependentă de vechimea seminţelor (tabel 2).
După un an de păstrare se pierde până la 6-8% din valoarea
energiei germinative. După timpul necesar pentru aprecierea facultăţii
germinative, în cazul anului experimental 2006, putem constata diferenţe
semnificative de germinaţie ale calibrului mediu rotund (MR) la sămânţa
provenită din anul 2004 şi la cea obţinută în anul 2006.
În cazul celorlalte calibre şi pentru o vechime de cel mult doi ani
diferenţele între valorile facultăţii germinative sunt nesemnificative
(tabel 2).

15
 Tabel 2
Influenţa vechimii seminţelor în interacţiune cu calibrul asupra energiei şi
facultăţii germinative pe cei doi ani experimentali

Anul de Energie germinativa Facultate germinativa

Anul prod. a
LL LR ML MR LL LR ML MR
semintei
82,16 80,62 81,00 79,00 90,87 89,20 91,20 88,95
2004
2006 a a a a ab bc a c
81,29 81,29 80,00 81,41 90,29 89,79 88,79 88,54
2005
a a a a a ab ab b
72,58 79,63 74,46 76,67 88,63 88,08 86,83 87,42
2005
bc c ab a a a a a
2007
78,17 72,96 65,67 66,71 87,58 87,79 89,17 85,83
2006
a b ab ab ab ab a b
LL – mare lat
LR – mare rotund
ML – mediu lat
MR – mediu rotund

Tabel 3
Influenţa vechimii seminţelor asupra facultăţii germinative în
interacţiunea factorilor tratament x hibrid de porumb x calibrul seminţei

Anul de Netratat Tratat

obţ a Calibrul
T-201 T-200 T-165 T-201 T-200 T-165
seminţei
90,25
LL 94,75 a 90,50 abc 81,75 fgh 91,25 ab
abcd
83,25 fgh
88,50 90,25 85,00
LR 91,25 ab 80,75 gh 92,75 ab
2005 bcde abcd efgh
ML 94,25 a 81,25 fgh 82,00 fgh 92,75 ab 90,50 abc 80,25 h
85,50 85,75 84,75
MR defh cdef
83,25 fgh 93,25 ab 92,00 ab
efgh
88,75 84,75
LL abcd
91,75 abc 86,00 fgh 90,25 abc 94,00 ab
cdef
86,50 87,50
LR 90,25 abc 90,25 abc 80,00 efg
bcde
92,25 abc
abcd
2006
89,25 86,75 88,25 87,00 89,00
ML abcd bcde abcd
94,75 a
bcde abcd
86,75 82,25 88,75 89,50
MR 90,50 abc
bcde defg abcd abcd
87,25 fg
LL – mare lat
LR – mare rotund
ML – mediu lat
MR – mediu rotund

16
 În interacţiunea factorilor tratament cu Topsin x hibridul de
porumb x calibrul seminţei, se constată superioritatea facultăţii
germinative a hibridului T-201 atât la seminţele netratate cât şi a celor
tratate , din ambii ani de producere, urmat de hibrizii T-200 şi T-165,
valorile acestuia dn urmă fiind sub 90 % din valoriile medii pe toate
calibrele, atât la sămânţa netratată cât şi cea tratată (tabel 3).
Putem observa la hibridul T-200, la seminţele din ambii ani de
producere, în cazul tratării seminţelor cu fungicidul Topsin 70 PU, o
creştere a valorilor facultăţi germinative la toate calibrele şi că produsul
TOPSIN are un uşor efect stimulativ asupra germinaţiei seminţelor
(tabel 3).

1.6.1.2. Influenţa factorilor experimentali asupra valorilor cold-

testului seminţelor de porumb
În urma analizelor de cold-test efectuate asupra seminţelor de
porumb provenite din doi ani de producţie între hibrizii experimentaţi, se
constată diferenţe asigurate statistic privind procentul germenilor
viguroşi. Astfel germenii viguroşi au valorile cele mai mari la hibridul
T-201 urmat de hibrizii T-200 şi T-165, în anul 2006 şi la hibridul T-200
urmat de hibrizii T-201 şi T-165 în anul 2007, acesta din urmă fiind cu
valori mai mici, atât în funcţie de anul experimental cât şi în funcţie de
anul de producere a seminţelor (tabel 4).

Tabel 4
Influenţa vechimii seminţelor de porumb în interacţiune cu genotipul
asupra valorilor cold-testului în cei doi ani experimentali

Anul experimental Anul de prod. a seminţei Germeni viguroşi

T-201 T-200 T-165
2004 76,75 a 76,13 a 72,75 a
2006
2005 73,50 a 66,75 a 70,50 a
2005 71,00 ab 73,69 a 65,13 b
2007
2006 67,56 a 69,81 a 59,25 b

Urmărind valorile germenilor viguroşi, proveniţi din sămânţa

obţinută în anul 2004, rezultaţi din cele patru calibre, constatăm o
scădere semnificativă între calibrul mediu rotund (MR) şi calibrele mare
lat (LL), mare rotund (LR) şi mediu lat (ML), precum şi între calibrul
mediu lat (ML) şi celelalte calibre în cazul seminţelor cu anul de
producere 2005 (tabel 5). Astfel mărimea cea mai mică a seminţelor

17
reprezentată prin calibrele mediu lat (ML) şi mediu rotund (ML) se
corelează direct cu valorile cele mai mici ale germenilor viguroşi.
Pe ambii ani experimentali se pare că cel mai favorabil calibru
pentru obţinerea de germeni viguroşi este calibrul mare lat (LL). În
condiţiile unor cantităţi suficiente de sămânţă, fracţia de calibrare mare
lat (LL) poate aduce o contribuţie însemnată la creşterea vigorii
seminţelor prin numărul determinant de germeni viguroşi (tabel 5).

Tabel 5
Influenţa vechimii seminţelor şi a calibrelor experimentale asupra
germenilor viguroşi în cei doi ani experimentali

Anul Anul de obţ. Germeni viguroşi

experimental a seminţei LL LR ML MR
2006 2004 76,08a 71,42b 76,00a 64,00c
2005 74,08a 71,92a 64,00b 71,00a
2005 74,25a 67,42b 69,42b 68,67b
2007
2006 66,58a 68,17a 61,92b 65,50ab
LL mare lat
LR mare rotund
ML mediu lat
MR mediu rotund

Tabel 6
Influenţa vechimii şi a tratamentelor cu fungicide asupra germenilor
viguroşi la hibrizii de porumb experimentaţi in cei doi ani

Anul Anul de prod. Tratamentul Germeni viguroşi

experimental a seminţei T-201 T-200 T-165
2004 Netratat 70,38 ab 74,50 a 72,75 a
2006 Tratat 73,13 a 77,75 a 72,75 a
Netratat 71,88 a 65,25 a 74,38 a
2005
Tratat 75,13 a 68,25 a 66,63 a
Netratat 65,13 bc 72,38 ab 60,13 c
2005
Tratat 76,88 a 75,00 ab 70,13 abc
2007
Netratat 62,50 bc 62,25 abc 58,13 c
2006
Tratat 72,63 ab 74,38 a 60,38 c

Din datele prezentate în tabelul 6, rezultă că la seminţele care dau

naştere la germeni viguroşi, tratamentele la sămânţă nu modifică
valoarea acestora în mod semnificativ la nici unul din hibrizii testaţi ,
sau chiar se constată o tendinţă de stimulare a germenilor viguroşi ca
urmare a tratamentului cu Topsin.
18
 Această constatare vine în întâmpinarea procedeelor de tratare a
seminţelor de porumb cu fungicidul sistemic Topsin, influenţa acestuia
fiind benefică asupra vigorii seminţelor (tabel 6).

1.6.1.3. Influenţa factorilor experimentali asupra intensităţii de

respiraţie a seminţelor de porumb
Crearea de bioenergie prin procese catabolice de descompunere a
substanţelor organice acumulate este corelată cu dioxidul de carbon
eliberat prin procesul de respiraţie. Cu cât masa seminţelor de porumb
este diferită ca urmare a calibrului cu atât procesele catabolice, rezultat
al respiraţiei, vor fi diferite, iar CO2 eliberat proporţional.
Valorile intensităţii respiraţiei are un trend ascendent în primele
7 zile de germinaţie, după care scad (tabele 7,8,9,10).

Tabel 7
Determinarea intensităţii respiraţiei prin metoda Frenyò (la 1 zi) în
interacţiunea hibridul experimental x calibrul seminţelor

mg CO2 eliberat/100g sem/h

Hibridul Calibrul Semnf diferenţelor
mg
T-201 ML 13,05 a
MR 12,15 b
ML 13,30 a
T-200
MR 12,00 bc
ML 11,55 bc
T-165
MR 11,25 c
ML- mediu lat
MR- mediu rotund

Tabel 8
Determinarea intensităţii respiraţiei prin metoda Frenyò (la 3 zile) în
interacţiunea hibridul experimental x calibrul seminţelor

Hibridul Calibrul mg CO2 eliberat/100g sem/h Semnf diferenţelor

ML 20,70 a
T-201
MR 18,75 b
ML 20,10 a
T-200
MR 18,15 bc
ML 17,85 c
T-165
MR 15,30 d
ML- mediu lat
MR- mediu rotund

19
 Între hibrizii experimentaţi se constată o diferenţiere relativă în
ceea ce priveşte intensitatea procesului respirator. Hibrizii T-201 şi T-
200 se aseamănă mult şi se apropie între ei, atât ca mărime a valorilor
intensităţii respiratorii pe etapele determinării (la 1 ,3, 7, 11 zile), cât şi
ca diferenţieri între cele două calibre mediu lat (ML) şi mediu rotund
(MR) (tabele 7,8,9,10).
Din datele prezentate în tabele 7,8,9,10 rezultă diferenţe asigurate
statistic între calibrele mediu lat (ML) şi mediu rotund (MR) ale celor
doi hibrizi.
Tabel 9
Determinarea intensităţii respiraţiei prin metoda Frenyò (la 7 zile) în
interacţiunea hibridul experimental x calibrul seminţelor

Hibridul Calibrul mgCO2 eliberat/100g sem/h Dif. Semnif.

T-201 ML 43,9 0 Mt
MR 45,7 1,8 ***
ML 44,4 0 Mt
T-200
MR 41,2 -3,2 000
ML 40,9 0 Mt
T-165
MR 40,8 -0,1 -
DL 5% 0,8
DL 1% 1,17
DL 0,1% 1,76
ML- mediu lat
MR- mediu rotund

Tabel 10
Determinarea intensităţii respiraţiei prin metoda Frenyò (la 11 zi) în
interacţiunea hibridul experimental x calibrul seminţelor

Hibridul Calibrul mgCO2 eliberat/100g sem/h Dif. Semnif.

T-201 ML 34,5 0 Mt
MR 33,8 -0,7 00
ML 32,6 0 Mt
T-200
MR 31,9 -0,7 00
ML 30,0 0 Mt
T-165
MR 30,9 0,9 000
DL 5% 0,41
DL 1% 0,61
DL 0,1% 0,94
ML- mediu lat
MR- mediu rotund

20
 Hibridul T-165 are în permanenţă, pe durata întregului proces
respiratoriu, valori mult mai mici ale respiraţiei comparativ cu cei doi
hibrizi anteriori, iar calculele statistice efectuate prezintă aceste diferenţe
semnificative şi distinct semnificative între calibrele studiate (tabele
7,8,9,10).

1.6.2. REZULTATE OBŢINUTE ÎN CONDIŢII DE CÂMP ÎN CEI

DOI ANI EXPERIMENTALI
1.6.2.1. Influenţa factorilor experimentali asupra procentului de
plante răsărite
Analizând influenţa calibrului seminţelor asupra procentului de
plante răsărite, constatăm că în medie pe cei trei hibrizi experimentaţi,
cele mai mari valori ale răsăririi la cele trei date de apreciere se
înregistrează la calibrul mare lat (LL), iar în final la ultima dată de
apreciere a procentului de plante răsărite diferenţele dintre calibre se
estompează. Totuşi, mărimea seminţelor din calibrul mediu rotund (MR)
nu reuşeşte să atingă nivelul procentului de plante răsărite de la calibrele
cu dimensiuni mai mari (tabel 11).
Din punct de vedere practic acest aspect poate avea semnificaţii
deosebite. Dacă la calibrul mediu rotund (MR) se mai adaugă şi condiţii
climatice nefavorabile în perioada răsăririi, folosirea la plantare a
seminţelor calibrate, din calibrele mare lat (LL) şi mare rotund (LR)
poate avea o influenţă benefică asupra răsăririi şi dezvoltării ulterioare a
plantelor de porumb.

Tabel 11
Influenţa calibrării seminţelor de porumb asupra % de răsărire a
plantelor în cei doi ani experimentali

% plante rasarite
Calibrul Anul experimental 2006 Anul experimental 2007
07.06.06 08.06.06 09.06.06 07.06.07 08.06.07 09.06.07
LL 65 a 90 a 96 ab 56 a 70 a 82 a
LR 50 b 70 b 93 ab 50 b 66 a 80 a
ML 49 bc 76 b 96 a 43 bc 56 b 73 b
MR 43 c 70 b 93 b 40 c 50 c 68 b
LL – mare lat
LR – mare rotund
ML – mediu lat
MR – mediu rotund
21
 Calibrul mare lat (LL) a prezentat cele mai mari valori ale
germinaţiei şi în condiţii de laborator pentru toţi hibrizii experimentaţi,
fapt ce ne determină să considerăm că în condiţile unor cantităţi
suficiente de sămânţă hibridă de porumb folosirea cu precădere a
calibrului mare lat (LL) ar conduce la lanuri de porumb răsărite rapid şi
complet (tabel 11).
În interacţiunea anul de provenienţă al seminţei X hibridul
experimental sub aspectul procentului de plante de porumb răsărite
constatăm o diferenţă evidentă între valorile celor doi ani experimentali
(2006 şi 2007) (tabel 12).
Comparativ cu hibridul T- 201 luat ca martor, hibridul T-200
înregistrează diferenţe semnificative de răsărire la cele trei date
consecutive de apreciere, valorile fiind progresiv mai mari cu durata
intervalului de apreciere,în acest an hibridul T-200 dovedindu-se cel mai
constant şi mai consecvent în ritmul de răsărire.
Plantele răsărite din seminţele hibridului T-165 din cei trei ani
de producere şi în cei doi ani experimentali prezintă diferenţe
semnificativ negative faţă de hibridul T-201 după primele intervale de
apreciere, iar în anii favorabili producerii de sămânţă hibridă, cum a fost
anul 2004, poate în final să germineze la fel de bine ca hibrizii T-201 şi
T-200.

Tabel 12
Ritmul de răsărire a hibrizilor de porumb din seminţe provenite din ani
diferiţi de producere în cei doi ai experimentali

Anul % plante rasarite

Anul Hibridul
experimental 07.06.06 08.06.06 09.06.06
T-201 42 cd 69 c 90 b
2004 T-200 62 a 89 a 98 a
T-165 50 bc 78 b 98 a
2006
T-201 61 a 80 b 98 a
2005 T-200 59 ab 86 ab 96 ab
T-165 37 d 66 c 96 ab
T-201 77 a 83 a 89 a
2005 T-200 56 c 63 b 75 b
T-165 32 f 44 c 70 d
2007
T-201 67 b 82 a 89 a
2006 T-200 45 d 59 b 75 b
T-165 37 e 40 c 77 c

22
 Hibridul T-165 rămâne un hibrid mai sensibil la factorii de
germinaţie şi experienţele de câmp confirmă cercetările efectuate în
laborator, faptul că acest hibrid are cele mai mici valori de vigoare şi că
trebuie semănat în condiţii agrofitotehnice foarte bune, spre sfârşitul
perioadei de semănat.
Putem afirma că hibridul T-200 se dovedeşte a fi unul dintre cei
mai valoroşi hibrizi creaţi la Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare
Agricolă Turda, el răspunzând afirmativ şi din punct de vedere al
răsăririi, cerinţelor producătorilor de porumb pentru consum. Valoarea
sa şi constanţa în producţie a determinat menţinerea lui peste 20 de ani
în sistemul producerii de sămânţă din Transilvania şi Moldova (tabel
13).

Tabel 13
Influenţa vechimii seminţelor de porumb în interacţiune cu calibrul
acestora asupra % de plante răsărite în cei doi ani experimentali

Anul Anul de % plante rasarite

prod. a Calibrul
experimental 07.06.06 08.06.06 09.06.06
sem.
LL 61 ab 87 ab 99 b
2004 LR 53 bc 74 c 95 ab
ML 52 c 79 bc 98 a
2006 MR 39 d 74 c 92 b
LL 68 a 93 a 95 ab
LR 47 cd 71 c 99 ab
2005
ML 47 cd 73 c 99 a
MR 47 cd 71 c 95 ab
LL 60 a 69 ab 86 bcd
LR 56 a 71 a 80 abc
2005
ML 46 b 57 c 74 cde
MR 44 bc 56 c 70 de
2007
LL 58 a 71 a 87 a
LR 44 bc 63 bc 83 ab
2006
ML 45 bc 60 c 72 cde
MR 39 c 47 d 67 e
LL- mare lat
LR- mare rotund
ML- mediu lat
MR – mediu rotund

Vechimea seminţelor de porumb şi calibrul acestora poate

influenţa ritmul de răsărire a plantelor la hibrizii cultivaţi prin condiţiile
23
de producere, maturare şi păstrare din anul de producţie până în anul
însămânţării.
Plantele provenite din seminţele calibrelor mare lat (LL) şi mare
rotund (LR) au un ritm de răsărire mai bun la toate cele trei date de
apreciere, decât plantele provenie din calibrele mediu lat (ML) şi mediu
rotund (MR), ceea ce ne determină să considerăm că separarea
seminţelor pe calibre poate avea un efect benefic asupra plantelor
răsărite şi asupra evoluţiei ulterioare a culturii porumbului (tabel 13).

1.6.2.2 Influenţa factorilor experimentali asupra vigorii plantelor

Vigoarea plantelor apreciată prin note de la 1 la 9, a fost
apreciată comparativ la seminţele provenite din ani diferiţi de producere,
la şapte zile de la răsărire (în faza de două frunze) şi în faza de 11 frunze
(tabel 14).
Din studiul influenţei calibrului seminţelor asupra vigorii de
creştere constatăm că separarea seminţelor pe calibre poate determina
influenţe semnificative asupra vigorii plantelor de porumb.
Astfel seminţele de calibrul mare lat (LL) şi mare rotund (LR)
dau naştere la plante mai viguroase decât seminţele din calibrele mediu
lat (ML) şi mediu rotund (MR) atât la şapte zile de la răsărire cât şi în
faza de 11 frunze, ceea ce ne determină să considerăm că sortarea
seminţelor pe calibre poate avea o influenţă pozitivă asupra vigorii
plantelor răsărite din acestea (tabel 14).

Tabel 14
Influenţa calibrului semnţelor asupra vigorii de creştere

Calibrul La 7 zile (in faza de 2 frunze) In faza de 11 frunze

% Dif. Semnif. % Dif. Semnif.
LL 7,5 0 Mt 7,8 0 Mt
LR 7,3 -0,2 - 7,7 -0,1 -
ML 7 -0,5 00 7,3 -0,5 00
MR 6,9 -0,6 000 7 -0,8 000
DL 5% 0,32 0,33
DL 1% 0,42 0,44
DL0,1% 0,55 0,58
LL- mare lat
LR- mare rotund
ML- mediu lat
MR – mediu rotund

Din studiul influenţei hibridului asupra vigorii de creştere, în

medie pe toate calibrele, constatăm că seminţele provenite de la hibridul
24
T-165 dau naştere la plante mai puţin viguroase, atât la 7 zile de la
răsărire (în faza de două frunze), cât şi în faza de 11 frunze, comparativ
cu hibridul T-201, diferenţele fiind distinct semnificativ negative (tabel
15).

Tabel 15
Influenţa genotipului asupra vigorii de creştere

La 7 zile de la răsărit (în faza

Hibridul În faza de 11 frunze
de 2 frunze)
% Dif. Semnif. % Dif. Semnif.
T-201 7,33 0 Mt 7,54 0 Mt
T-200 6,95 -0,37 - 7,25 -0,29 -
T-165 6,33 -1 00 6,66 -0,87 00
DL 5% 0,50 0,42
DL 1% 0,73 0,62
DL0,1% 1,00 0,93

Aprecierea diferenţelor după testul Student, în interacţiunea anul

de provenienţă a seminţelor x hibridul experimental ne arată că
seminţele cu anul de producere 2004, atât la şapte zile de la răsărire cât
şi în faza de 11 frunze, produc la plante mai viguroase la hibrizii T-200
şi T-165 comparativ cu hibridul T-201 luat ca martor, diferenţele fiind
foarte semnificativ pozitive.
Explicaţia comportamentului surprinzător a vigorii seminţelor
provenite de la hibridul T-165 în anul 2006, nu poate fi găsită decât în
calitatea excepţională a seminţelor obţinute în anul 2004.
Plantele provenite din seminţele anului 2005 de la hibrizii T-200
şi T-165 au vigoare apreciată cu diferenţe semnificativ negative
comparativ cu hibridul T-201 la şapte zile de la răsărire, iar în cazul
hibridului T-200 vigoarea revenind cu diferenţe pozitive în fenofaza de
11 frunze (tabel 16).
În interacţiunea anul de obţinere a seminţei x hibridul
experimental, remarcăm că hibridul T-200 (an de obţinere a seminţei
2005) are cele mai mari valori ale vigorii de creştere atât la 7 zile de la
răsărire (în faza de 2 frunze), cât şi în faza de 11 frunze (tabel 17).

25
 Tabel 16
Influenţa vechimii seminţelor în interacţiune cu genotipul asupra vigorii
de creştere

La 7 zile de la
Anul de prod. a răsărit În faza de 11
Hibridul (în faza de 2 frunze
seminţei
frunze)
% Dif. Semnif. % Dif. Semnif.
T-201 6,9 0 Mt 7,3 0 Mt
2004 T-200 8,2 1,3 *** 8,1 0,8 ***
T-165 7,9 1 *** 8 0,7 ***
T-201 7,3 0 Mt 7,4 0 Mt
2005 T-200 6,4 -0,9 000 7,6 0,2 *
T-165 6,3 -1 000 6,4 -1 000
DL 5% 0,31 0,15
DL 1% 0,43 0,21
DL 0,1% 0,61 0,29

În ceea ce priveşte seminţele cu anul de producere 2006,

constatăm cele mai mari valori ale vigorii de creştere la hibridul T-201,
atât la 7 zile de la răsărire, cât şi în faza de 11 frunze.Diferenţe ale
vigorii de creştere apreciată cu valori semnificativ negative se
înregistrează la hibridul T-200 în faza de 11 frunze, şi cu valori distinct
semnificative la hibridul T-165 la ambele date de apreciere (tabel 17).

Tabel 17
Influenţa vechimii seminţelor în interacţiune cu genotipul asupra vigorii
de creştere

Anul de obţ a Hibridul La 7 zile de la răsărit În faza de 11 frunze

seminţei (în faza de 2 frunze)
% Dif. Semnif. % Dif. Semnif.
T-201 7,5 0 Mt 7,91 0 Mt
2005 T-200 7,66 0,16 - 8,16 0,25 -
T-165 7,25 -0,25 - 7,83 -0,08 -
T-201 7,16 0 mt 7,16 0 mt
2006 T-200 6,25 -0,91 - 6,33 -0,83 0
T-165 5,41 -1,75 00 5,5 -1,66 00
DL 5% 0,95 0,78
DL1% 1,56 1,25
DL0,1% 3,06 2,34

26
1.6.2.3. Influenţa factorilor experimentali asupra uniformităţii de
înflorire (apreciată prin note de la 1- 9)
Uniformitatea de înflorire a plantelor de porumb este un indicator
calitativ al dezvoltării plantelor şi poate fi un control garantat al
uniformităţii de maturizare a acestora cu avantajele care decurg din
aceasta, în vederea recoltării mecanizate şi maturizării uniforme a
boabelor în procesul producerii de sămânţă.

Tabel 18
Influenţa vechimii seminţelor în interacţiune cu genotipul la semănatul cu
diferite calibre ale seminţei în cei doi ani experimentali asupra
uniformităţii de înflorire (note de înflorire de la 1 -9)

Anul de Calibrul
Anul prod. a Hibridul
LL LR ML MR
seminţei
7,25
T-201 8,75 a 8,25 abc 8,25 abc
cdefg
2004 7,50
T-200 8,50 ab 8,50 ab 8,25 abc
bcdef
7,25 7,75 7,75
T-165 8,25 abc
2006 cdefg abcde abcde
7,00 7,50 7,50
T-201 8,50 ab
defg bcdef bcdef
8,00 7,75
2005 T-200 6,75 efg 8,25 abc
abcd abcde
7,00
T-165 6,75 efg 6,50 fg 7,25 cdef
defg
T-201 7,33 bc 7,33 bc 7,66 abc 7,66 abc
2005 T-200 7,66 abc 8,33 a 8,33 a 7,66 abc
T-165 7,33 bc 7,33 bc 7,33 bc 7,66 abc
2007
T-201 7,66 abc 7,66 abc 7,66 abc 8,00 ab
2006 T-200 7,00 cd 7,66 abc 7,66 abc 7,33 bc
T-165 7,00 cd 7,33 bc 6,33 de 7,00 cde
Nota 1 – înflorire neuniformă
Nota 9 -înflorire foarte uniformă
LL- mare lat
LR- mare rotu
ML- mediu lat
MR – mediu rotund

Uniformitatea de înflorire poate reflecta uniformitateade răsărire

şi creştere până la un loc, dar pe parcursul procesului de creştere şi
dezvoltare al plantelor au loc prea multe interferenţe, interacţiuni cu
27
factori de mediu de la răsărire până la înflorire. De aceea o corelaţie
strânsă, directă, este greu de identificat şi de pus în evidenţă între calibre,
vigoare de răsărire, creştere şi uniformitate de înflorire.
Aprecierea diferenţelor după testul comparaţilor multiple (testul
Duncan), în interacţiunea anul de producere a seminţelor x hibridul
experimental x calibrul seminţelor, ne arată că uniformitatea de înflorire
nu este influenţată în mod semnificativ de nici unul dintre aceşti factori.
În interacţiunile din cadrul aceluiaşi hibrid nu se remarcă nici o
diferenţă demnă de luat în considerare între anul de producere a
seminţei, calibru şi uniformitatea de înflorire (tabel 18).

1.6.2.4. Influenţa factorilor experimentali asupra producţiilor obţinute

Producţia de porumb depinde de calitatea seminţei folosite la
însămânţare, de însuşirile masei de seminţe, impunându-se ca seminţele
să aibă o înaltă capacitate germinativă şi un procent de puritate cât mai
ridicat.
Ca şi în cazul relaţiei între mărimea seminţei reprezentată de
calibrul acesteia şi uniformitatea de înflorire, nici în relaţia calibru x
producţia obţinută nu ne aşteptăm la influenţe spectaculoase,
semnificative, tot ca urmare a complexităţii factorilor de producţie care
intervin între semănat şi recoltare, perioadă în care chiar dacă unele
plante pot avea un mic avans în vegetaţie în primele fenofaze, o vigoare
mai mare, aceasta se estompeză, se anulează, până la maturizarea
fiziologică.
Calculul statistic al producţiilor obţinute în experienţele efectuate
în anii 2006 şi 2007 prin metoda analizei varianţei nu scoate în evidenţă
diferenţe semnificative în interacţiunea de ordinul III (an de producere a
seminţelor x hibrid x calibru) (tabele 19,20).

28
 Tabel 19
Influenţa anului de producere a seminţelor în interacţiune cu genotipul şi
calibrul seminţelor asupra producţiilor obţinute

Anul de prod. a Dif

Hibridul Calibrul Kg/ha % Semnf
sem kg/ha
LL 3760,25 100 0 Mt
T-201 LR 3749,50 99,71 -10,75 -
ML 4325,00 115,01 564,75 -
MR 4076,00 108,39 315,75 -
LL 4386.00 100 0 Mt
2004 LR 4800,50 109,45 414,5 -
T-200
ML 4910,50 111,95 524,5 -
MR 3875,75 88,36 -510,25 -
LL 3192,50 100 0 Mt
LR 3359,00 105,21 -166,5 -
T-165
ML 3237,25 101,40 44,75 -
MR 2914,33 91,28 -278,17 -
LL 3687,00 100 0 Mt
LR 3800,00 92,21 113,0 -
T-201
ML 3641,00 98,75 -46,00 -
MR 3176,00 86,14 -511,00 -
LL 4877,75 100 0 Mt
LR 5146,75 105,51 269,00 -
2005 T-200
ML 4699,25 93,34 -178,5 -
MR 4256,25 87,25 -621,5 -
LL 3568,00 100 0 Mt
LR 3476,25 97,42 -91,75 -
T-165
ML 3023,75 87,74 -544,25 -
MR 3597,75 100,8 29,75 -
DL 5% 573
DL 1% 763
DL 0,1% 995

29
 Tabel 20
Influenţa anului de producere a seminţelor în interacţiune cu genotipul şi
calibrul seminţelor asupra producţiilor obţinute

Anul de prod. a Dif.

Hibridul Calibrul Kg/ha % Semnif.
sem. kg/ha
LL 4408,00 100 0 Mt
T-201 LR 4185,75 95 -222,3 -
ML 4069,25 92,3 -338,8 -
MR 4118,50 93,43 -289,5 -
LL 4787,25 100 0 Mt
2005 LR 4631,75 105,1 -155,5 -
T-200
ML 4725,50 98,71 -61,75 -
MR 4775,75 99,75 -11,5 -
LL 3070,00 100 0 Mt
LR 2966,50 96,62 -103,5 -
T-165
ML 2914,75 94,94 -155,25 -
MR 2812,50 91,61 -257,5 -
LL 4337,00 100 0 Mt
LR 4563,75 105,22 226,75 -
T-201
ML 4286,75 98,84 -50,25 -
MR 4106,50 94,68 -230,5 -
LL 4878,25 100 0 Mt
LR 5085,25 104,24 207,00 -
2006 T-200
ML 4874,25 99,91 -4,0 -
MR 4784,25 98,07 -94,00 -
LL 2981,25 100 0 Mt
LR 2843,75 95,38 -138,1 -
T-165
ML 2713,75 91,02 -267,5 -
MR 2732,75 91,66 -248,5 -
DL 5% 353
DL 1% 470
DL 0,1% 612

1.6.2.5 Cercetări privind interacţiunea factorilor experimentali hibrid

x calibrul seminţelor x adâncimea de semănat asupra ritmului de
răsărire al plantelor şi a vigorii de creştere

În experienţa de câmp efectuată în anul 2008 ne-am propus să

testăm influenţa adâncimii de semănat în interacţiune cu calibrul
seminţelor asupra răsăririi plantelor de porumb şi a vigorii de creştere la
hibrizii experimentaţi.
30
 În acest sens s-au ales trei adâncimi de semănat, 4,6,8 cm, dintre
normele adâncimii, la care s-au semănat calibrele experimentale
selectate din seminţele hibrizilor T-201, T-200 şi T-165 într-o experienţă
trifactorială amplasată după metoda parcelelor subdivizate în trei
repetiţii.
Semănatul s-a efectuat după perioada optimă pentru a evita
influenţa stresului termic asupra germinaţiei seminţelor şi pentru a
delimita stric relaţia adâncime de semănat x calibru x hibrid.
În interacţiunea adâncimea de semănat x calibrul seminţelor x
hibridul de porumb se poate remarca la hibridul T-201, adâncimea de
semănat de 6 cm cu cele mai mari valori ale ritmului de răsărire, în mod
special la calibrele mare lat (LL), mare rotund (LR) şi mediu rotund
(MR). De asemenea se mai poate constata valorile semnificativ negative
ale ritmului de răsărire la calibrul mediu lat (ML) la oricare din
variantele de semănat (figura 1). În condiţiile unei perioade umede şi
calde cum a fost perioada în care au răsărit seminţele de porumb de la
diferite adâncimi, se pare că adâncimea de semănat (în intervalul 4-8
cm) are o importanţă mai mică chiar la seminţele din calibre diferite.
Ritmul de răsărire a fost ridicat, notele de apreciere fiind cuprinse între 8
şi 9 şi peste 9 la calibrele mare lat (LL) şi mare rotund (LR) şi ceva mai
mici la calibrele mediu lat (ML) şi mediu rotund (MR) (figura 1).

LL LR ML MR

10,0 9,7
9,3
9,0 9,0 9,0
9,0 8,7 8,7
8,3
8,0 7,7
7,3
7,0 6,7
6,0
6,0
5,0
4,0
3,0
2,0
1,0
0,0
4cm 6cm 8cm

adâncime semanat

Fig 1 Influenţa adâncimii de semănat şi a calibrelor seminţelor de porumb

provenite de la hibridul T-201 asupra ritmului de răsărire

Din studiul influenţei adâncimii de semănat şi a calibrelor

seminţelor asupra vigorii de creştere la 7 zile de la răsărire (în faza de
31
două frunze) la hibridul T-201, constatăm că varianta cu adâncimea de
semănat 4 cm are o vigoare de creştere uşor mai mare, probabil ca
urmare a răsăririi mai timpurie (figura 2).
Vigoarea de creştere în faza de 11 frunze, apreciată în
interacţiunea adâncimea de semănat x calibrul seminţelor x hibridul de
porumb, ne arată o egalizare relativă a plantelor (note de 7- 8) la toate
cele trei adâncimi de semănat (figura 3).

LL LR ML MR

9 8
8
8 8 8
7 7 7
7
7 7 7 7 7

0
4cm 6cm 8cm

adâncime semanat

Fig 2 Influenţa adâncimii de semănat şi a calibrelor seminţelor de porumb

provenite de la hibridul T-201 asupra vigorii de creştere la 7 zile de la
răsărire

LL LR ML MR

8 8
8 8 8
7 7 7 7
7 7
7 7 7

0
4cm 6cm 8cm

adâncime semanat

Fig 3 Influenţa adâncimii de semănat şi a calibrelor seminţelor de porumb

provenite de la hibridul T-201 asupra vigorii de creştere în faza de 11
frunze
32
1.6.2.6 Cercetări privind interacţiunea factorilor experimentali hibrid
x calibrul seminţelor x fertilizare cu azotat de amoniu asupra ritmului
de răsărire al plantelor şi a vigorii de creştere
În condiţiile unor fracţionări pe calibre a seminţelor de porumb
ne-am propus să studiem cum reacţionează germenele în timpul răsăririi
la influenţa azotatului de amoniu care s–ar aplica concomitent cu
semănatul.
În acest sens s-a conceput o experienţă trifactorială, hibrid x
calibru x doze de azotat de amoniu, aplicate pe rândul de semănat de
tipul 3 x 4 x 4 în trei repetiţii.
Comparativ cu valorile ritmului de răsărire în parcela
nefertilizată, în care acestea ating valori maxime, la calibrele mare lat
(LL) şi mare rotund (LR) se pare că azotatul de amoniu prin prezenţa sa
în preajma germenului cu efect de răcire a microzonei sau de uşoară
fitotoxicitate, reduce ritmul de răsărire îndeosebi la calibrele mare lat
(LL) şi mare rotund (LR) care germinează primele şi la care efectul
azotatului se poate resimţii mai puternic (figura 4). Efectul este vizibil şi
apreciat cu 2-2,5 note mai mici decât în cazul variantelor nefertilizate.
Calibrele, mai mici, mediu lat (ML) şi mediu rotund (MR) cu o
germinaţie uşor întârziată pot fi stimulate în germinare dacă azotatul de
amoniu se dizolvă în apa din sol cu 1-2 zile mai târziu decât în faza de
maximă sensibilitate a germenului.
Astfel se poate explica ritmul înalt de răsărire la variantele
fertilizate cu azot în parcele semănate cu seminţe de porumb din
calibrele mici mediu lat (ML) şi mediu rotund (MR) (figura 4).

LL LR ML MR

10,0 9,3
9,0 9,0 9,0 9,0 9,0
9,0 8,7 8,7

8,0 7,7 7,7 7,7

7,3
7,0
7,0 6,7 6,7
6,3
6,0
5,0
4,0
3,0
2,0
1,0
0,0
0 50 75 100

doza de azot

Fig 4 Influenţa azotatului de amoniu şi a calibrelor seminţelor la hibridul

T-201 asupra ritmului de răsărire

33
 În interacţiunea de gradul trei, fertilizare la sol pe rândul de
semănat cu azotat de amoniu x calibrul seminţelor x hibridul de porumb,
se constată o creştere netă a vigorii la variantele fertilizate, unde până în
faza în care plantele de porumb ajung să formeze 11 frunze, aportul
azotului din îngrăşământul aplicat pe rând începe să devină vizibil.
Ca urmare, vigoarea plantelor este determinată de acest aport
suplimentar de azot pentru toate dozele aplicate la hibrizii T-201
(figura 5) şi T-200 (figura 6).
Pentru hibridul T-165 la care influenţa azotatului aplicat pe rând
era vizibil în faza de 2 frunze (la 7 zile de la răsărire), în acest moment
de determinare (în faza de 11 frunze) plantele se uniformizează, sistemul
lor radicular mai dezvoltat trecând peste stimulul azotului după
înrădăcinare (figura 7), iar doza mare de azotat de amoniu aplicată pe
rând (100 kg/ha) începe să se manifeste ca doză de fertilizare în procesul
creşterii plantelor (notă de vigoare 8) (figura 7).

LL LR ML MR

9
9 9
8 8 8
8 8
8 8 8 8
7 7
7 7
7 7 7

0
0 80 130 160

doza de azot

Fig 5 Influenţa azotatului de amoniu la semănatul cu diferite calibre ale

seminţei la hibridul T-201 asupra vigorii de creştere în faza de 11 frunze

34
 LL LR ML MR

9 8 8 8 8 8
9
8 8 8
8 7 7
8
7
8
7
7 7

6
5
4
3
2
1
0
0 80 130 160

doza de azot

Fig 6 Influenţa azotatului de amoniu la semănatul cu diferite calibre ale

seminţei la hibridul T - 200 asupra vigorii de creştere în faza de 11 frunze

ML MR

9
8 8
8 7 7
7 7 7 7
7
6
5
4
3
2
1
0
0 80 130 160

doza de azot

Fig 7 Influenţa azotatului de amoniu la semănatul cu diferite calibre ale

seminţei la hibridul T - 165 asupra vigorii de creştere în faza de 11 frunze

CONCLUZII

1. Concluzii privind rezultatele obţinute în laborator.

► Vigoarea seminţelor definită ca suma însuşirilor de calitate

care determină o mai bună comportare a acestora în condiţii

35
suboptime de câmp este determinată de factori genetici, de mediu,
tehnologici şi de condiţiile de păstrare.
► Dintre însuşirile de calitate ale seminţei energia şi facultatea
germinativă constituie premizele de apreciere a vigorii înainte de
exprimarea acesteia în condiţii de câmp.
► Dintre factorii luaţi în studiu, hibridul cultivat cu
caracteristicile sale genetice are o influenţă semnificativă atât asupra
energiei cât şi a facultăţii germinative a seminţelor. În acest sens
hibrizii de porumb consacraţi sub aspectul producţiei în teritoriu T-
201 şi T-200 prezintă valori ale energiei şi facultăţii germinative
semnificativ mai mari decât hibridul T-165, diferenţe care se
păstrează cu fiecare an de cultură.
► Pregătirea seminţei de porumb pentru semănat prin calibrare
şi tratamente fitosanitare determină modificări importante în
comportamentul seminţelor în procesul de germinare.
► Calibrele mai mari şi tratamentele fitosanitare la sămânţă
constituie elemente stimulative pentru energia şi facultatea
germinativă la hibrizi şi pentru seminţele păstrate 1- 2 ani.
► Pentru acelaşi calibru al seminţei, energia germinativă ca
prim indicator al vigorii seminţelor prezintă diferenţe senificative în
anii cu condiţii favorabile de maturare a plantelor şi valori
semnificativ mai mari la sămânţa tratată cu fungicidul Topsin.
► Tratamentul seminţelor cu Topsin măreşte diferenţe demne
de luat în considerare valorile energiei şi facultăţii germinative la
majoritatea calibrelor experimentale.
► Cold-testul ca cel mai reprezentativ indicator al vigorii
seminţelor de porumb apreciat prin procentul de germeni viguroşi
este determinat în cea mai mare măsură de hibridul cultivat şi de
calibrul seminţelor.
► Germenii viguroşi au cele mai mari valori la hibrizii T-201
şi T-200 în ambii ani experimentali pentru toate provenienţele de
producere a seminţelor.
► Cel mai favorabil calibru pentru obţinerea de germeni
viguroşi este calibrul mare lat (LL). În condiţile unor cantităţi
suficiente de sămânţă, această fracţie de calibrare mare lat (LL) poate
aduce o contribuţie însemnată la creşterea vigorii seminţelor prin
numărul determinant de germeni viguroşi.
► Mărimea cea mai mică a seminţelor reprezentată prin
calibrele mediu lat (ML) şi mediu rotund (MR) se corelează direct cu
valorile cele mai mici ale germenilor viguroşi.

36
 ► La seminţele din care se obţin germeni viguroşi tratamentele
cu fungicidul Topsin nu modifică valorile acestora în mod
semnificativ la nici unul din hibrizii testaţi, chiar se constată o
tendinţă de stimulare a germenilor viguroşi în urma tratamentelor cu
Topsin.
► Pentru aprofundarea unor diferenţieri morfofiziologice între
hibrizii de porumb şi calibrele experimentale se poate utiliza cu
succes studiul comportamentului respirator al seminţelor.
Intensitatea respiraţiei diferenţiază relativ hibrizii experimentaţi, T-
201 şi T-200 asemănându-se mult între ei, cât şi cele două calibre
mare lat (LL) şi mare rotund (LR) pe un trend ascendent în primele 7
zile de germinaţie.
► Hibridul T-165 are în permanenţă pe durata întregului
proces respirator (11 zile) valori mult mai mici comparativ cu ceilalţi
doi hibrizi cu diferenţe semnificative şi distinct semnificative pentru
calibrele studiate.
► Există o corelaţie pozitivă între intensitatea procesului
respirator şi mărimea seminţelor reprezentată prin cele patru calibre
cu valori descrescătoare ale intensităţii respiraţiei pe măsura reduceri
seminţei.
2. Concluzii privind rezultatele obţinute în câmp.
► Procentul de plante răsărite în câmp ca indicator al vigori
seminţelor se corelează cu calibrul acestora, cele mai mari valori ale
răsăririi la cele trei date de apreciere înregistrându-se la calibrul mare
lat (LL).
► Deşi după 3 zile de apreciere a răsăririi plantelor diferenţele
dintre calibre se estompează în cea mai mare parte, calibrul cu
mărimea cea mai mică a seminţelor , mediu rotund (MR), nu reuşeşte
să recupereze nivelul procentului de plante răsărite de la calibrele de
dimensiuni mai mari.
► Calibrele mare lat (LL) şi mare rotund (LR) au o influenţă
hotărâtoare asupra procentului de plante răsărite, iar folosirea cu
precădere la semănat a seminţelor de mărime mai mare ar conduce la
formarea unor lanuri de porumb răsărite rapid şi complet.
► Dintre hibrizi experimentaţi, hibridul T-200 s-a dovedit cel
mai constant privind ritmul de răsărire, iar hibridul T-165 rămâne
mult mai sensibil la factorii de germinare şi răsărire, având cele mai
mici valori privind vigoarea şi răsărirea şi ca urmare va trebui
semănat spre sfârşitul perioadei optime în condiţii agrofitotehnice
mai bune.
37
 ► Separarea seminţelor pe calibre poate determina influenţe
semnificative asupra vigorii plantelor de porumb. Seminţele de
calibrul mare lat (LL) şi mare rotund (LR) dau naştere la plante mai
viguroase decât seminţele din calibrele mediu lat (ML) şi mediu
rotund (MR) atât la 7 zile de la răsărire cât şi în faza de 11 frunze.
► Vigoarea plantelor este dependentă de hibridul cultivat şi de
gradul de maturizare a seminţelor în anul de producere, diferenţele
exprimate fiind foarte semnificativ pozitive atât la 7 zile de la
răsărire cât şi în faza de 11 frunze, îndeosebi la hibridul T-200, în
anii favorabili de producere de sămânţă.
► Uniformitatea de înflorire nu este influenţată de calibrele
sau vechimea seminţelor din cadrul aceluiaşi hibrid, între răsărirea
plantelor şi înflorire intervin prea mulţi factori de creştere care
uniformizează diferenţele de vigoare la răsărire.
►Dintre factorii tehnologici implicaţi în răsărirea şi vigoarea
seinţelor de porumb adâncimea de semănat în intervalul normal de 4-
8 cm are o influenţă mică asupra vigorii de răsărire, diferenţele
înregistrate rămânând la nivelul celor stabilite pentru hibrizi şi
calibre.
►Aplicarea azotului sub formă de azotat de amoniu
concomitent cu semănatul asupra răsăririi şi vigorii seminţelor de
porumb are un efect contradictoriu. În timp ce la seminţele mari din
calibrele mare lat (LL) şi mare rotund (LR) care germinează mai
rapid şi mai viguros induce o reducere a ritmului de răsărire şi
influenţeză uşor vigoarea la seminţele de dimensiuni mai mici din
calibrele mediu lat (ML) şi mediu rotund (MR) care germinează
întârziat stimulează răsărirea prin faptul că acestea răsărind mai încet
găsesc ionii toxici mai diluaţi în soluţia solului fără efect fitotoxic
chiar stimulativ după 1 – 2 zile de întârziere a dizolvării
îngrăşămintelr în sol.
►Efectul aplicării azotului asupra seminţelor din diferite
calibre şi hibrizi se estompeză după 7 zile de la răsărire, vigoarea
plantelor egalizându-se pentru toate interacţiunile.
► Rezultatele de cercetare obţinute în ambii ani experimentali
în interacţiunea factorilor studiaţi asupra producţiei de porumb
reflectă o diminuare până la egalizare a diferenţelor de vigoare
înregistrate după răsărire, ca urmare a complexităţii factorilor de
producţie care intervin în dezvoltarea plantelor până la recoltare.

38
 BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. ABBA, E.J., A. LAVATO, 1999, – Effect of seed storage temperature and

relative humidity on maize (Zea mays) seed viability and
vigour.Seed Sci.Technol 27: 101 – 114;
2. BARLOY, J., 1984 – Phase germinaţion, levée et implantaţion, In:Physiologie
du mais, coordinator A. GALAIS, INRA, Paris;
3. BĂRBULESCU, A., I. VONESCU, M. GHEORGHE, M.C. MATEIAŞ,1989–
Tratamentul chimic al seminţei, componentă a luptei integrate
împotriva unor dăunători ai culturilor de câmp, Analele ICCPT
Funfulea, vol 57, p. 367;
4. BEEWLEY, J.D., M. BLACK, 1994 – Seeds physiology of development and
germination, Plenum Press, New York;
5. BÎLTEANU Gh., Al. SALONTAI, C. VASILICĂ, V. BÎRNAURE, I.
BORCEAN, 1991- Fitotehnie, Ed. Did. Şi Ped., Bucureşti
6. BOURDU, R., A. BONSER, 1991 – In Physiologie et producţion du mais.
INRA, Paris, pag. 19-29;
7. BUCURESCU N., D. ROMAN, P. CROITORU, C. NEGRUŢ, 1992 - Sămânţa
şi pregătirea acesteia pentru însămânţare, Ed. Ceres Bucureşti;
8. BURZO, I., S. TOMA, Aurelia DOBRESCU, Livia UNGUREANU, V. Ştefan,
1999 – Fiziologia plantelor de cultură, vol. 2, Întreprinderea
Editorial- Poligrafică Ştiinţa, Chişinău;
9. CERNEA, S., 2008 – Fitotehnie – Ed. AcademicPres, Cluj – Napoca, şi colab.
MUNTEAN, L.S., G. MORAR, M.M. DUDA, I.D. VÂRBAN, S.
MUNTEAN.;
10. CRISTEA M., I. CĂBULEA, T. SARCA, 2004 - Porumbul – Studiul
Monografic, Ed. Academiei Române;
11. DINCU I., G., LĂCĂTUŞU, 2002 – Bazele tehnologice ale culturilor agricole,
Ed. Ceres Bucureşti;
12. DUDA MARCEL M., D. I. VARBAN, S. MUNTEANU, 2003 – Fitotehnie -
Îndrumător de lucrări practice, Partea I, E.d AcademicPres Cluj;
13. FEIER ECATERINA, GH. MATEI, 2003 - Lucrări practice de Fitotehnie-
Partea I, Tipo.Univ. Craiova;
14. GAY J.P, 1984 – La cyete du mais, la Physiologie du mais, Coordinator
A.Gallais, INRA, Paris:
15. LAVATO, A, N. BALBONI, 2005- Seed Vigour in Maize (Zea mays),
University of Bologna, Italia;
16. MARIN Ş.,2004 – în Fitotehnie, Ed. ,, Ion Ionescu de la Brad” Iaşi, si
colab.,AGLAIA MOGÂRZAN, MORAR
17. MORAR G.,2004 – Fitotehnie, Ed. ,, Ion Ionescu de la Brad” Iaşi, si colab.,
ALGAIA MOGÂRZAN, Ş. MARIN;
18. MUNTEAN L.S., 2008 – Fitotehnie – Ed. AcademicPres, Cluj – Napoca, şi
colab.CERNEA, S., MORAR, G., M.M. DUDA, I.D. VÂRBAN,
S. MUNTEAN.;
19. MUNTEAN L.S., I. BORCEAN, Gh. V. ROMAN., M. AXINTE, 2003 –
Fitotehnie, Ed. ,, Ion Ionescu de la Brad”, Iaşi;
20. MUNTEAN L.S., 1995 – Mic tratat de fitotehnie, vol. 1, Ed. Ceres, Bucureşti;

39
21. MUREŞAN T., N.P. PANĂ, ZOIA CSERESNYES, 1986 – Producerea şi
controlul calităţii seminţelor agricole, Ed. Ceres, Bucureşti;
22. MOLDVAN G., 2001 – Influenţa calibrării asupra valorii culturale, a
semănatului de precizie şi a costului seminţei de porumb, AGRIS,
Nr. 3;
23. NAGY ELENA, 2002- Recomandări pentru protecţia culturilor de primăvara
împotriva bolilor transmisibile prin sămânţă şi sol. Agricultra
transilvană. Cultura plantelor de câmp, Buletin informativ nr.6,
SCDA Turda, 37 p;
24. PACURAR IOAN ,2007 – Producerea seminţelor de cereale, leguminoase
pentru boabe şi plante tehnice, Ed. Phoeix – Braşov;
25. RUGET F., 1984 – Quantification de la respiration des plantés entiès:notion
de respiration de croisance et de entretien. Physiologie de mais.
INRA, Paris;
26. SALONTAI AL., L.S. MUNTEANU, M. SAVATI, M. BÂRSAN,1988 -
Certificarea şi controlul calităţii materialului săditor la culturile de
câmp, Ed. Dacia;
27. STRAJERU SILVIA, MURARIU DANIELA, MIRELA POPA, DOMINICA
PLACINTA, 2001 – Conservarea şi utilizarea resurselor genetice
vegetale Suceava, pag 8-11
28. TELKRONY D.M., J., WOLTZ, 1999- Standardition of the cold-test for corn
Seed. Proceedings Amercan Seed Trade Corn and Soybean
Research Conf. 52; p 206- 227;
29. VÂTCĂ S., ŞTEFANIA GÂDEA, MONICA ZDREMŢAN, 2007 – Fiziologie
Vegetală, Lucrări practice, Ed, AcademicPres Cluj-Napoca;
30. VERDIER P., 1983 – Approuche ecophysiologique de la selecţion du mays
precoce. These doctorat en scienses U.E.R. Clermont- Ferrnand, II,
pag. 179;
31. *** www.ag.ohio-state.edu;
32. *** www.iscsms.ro

40