Facultatea de Ştiinţe Economice

Franciza

Studenti: Vasilache Adrian

Vacaroiu Andrei
Specializare: Management
Anul: III
 Conceptul de Francizare

Franciza reprezinta o forma de cooperare contractuala între un francizor si un

francizat (persoane fizice sau persoane juridice, independente din punct de vedere
financiar) prin care primul, contra unei taxe de intrare în franciza („drept de
intare”) si a unei taxe anuale raportata la cifra de afaceri („redeventa”), acorda
celui de-al doilea dreptul de comercializare a bunurilor si serviciilor folosind
marca, numele, magazinele puternic personalizate, sistemele publicitare proprii,
know-how-ul francizorului.

Francizarea unei afaceri inseamna extinderea teritoriala a unei afaceri prin

vanzarea retetei care a dus-o la succes simultan cu multiplicarea (copierea)
acesteia.

Ce afaceri se pot franciza:

- o afacere de succes

- reteta sa se poate multiplica si invata cu relativa usurinta

Franciza a reusit si in Romania sa creeze o moda in afaceri, gratie catorva

exemple de succes. Insa acest fapt a indus multora si iluzia ca, prin definitie,
francizarea unei afaceri poate fi un business profitabil. Practica demonstreaza ca
franciza poate avea un esec la fel de rasunator, ca si succesul.

Pentru orice afacere care vrea sa se dezvolte in sistem de franciza trebuie sa existe
o asa-numita unitate pilot. Prin operarea unei unitati pilot, francizorul poate dovedi
viabilitatea conceptului sau de franciza si al sistemului.
Francizarea inseamna construirea unei metode simple, usor de invatat si testate
pentru a conduce afacerea respectiva.

Francizorul trebuie sa fie capabil sa demonstreze ca a operat acea afacere cu

succes o perioada de timp suficienta si (de multe ori) intr-un numar suficient de
locatii pentru a accepta si incuraja pe cineva sa-si investeasca capitalul sau
economiile in acea afacere.

Francizarea - un sistem simplu, avantajos pentru ambii parteneri .

De ce ar vrea o afacere sa se extinda in regim de franciza?

- extindere teritoriala, cu costuri reduse, cresterea vanzarilor (mai ales la

francizele de retail si alimentatie, acolo unde obiectivul este cresterea productiei),
cresterea notorietatii, cresterea profitului direct si indirect obtinut prin redevente,
etc .Sistemul extinderii prin franciza este simplu.

Compania-francizor, cea care vrea sa se extinda, ofera francizatului (cel care

obtine franciza) dreptul de a-i folosi marca si know-how-ul pe durata contractului
de franciza, contra unor taxe de franciza si a unor obligatii contractuale.

Francizatul poate fi o companie deja existenta pe piata sau poate fi un

intreprinzator care vrea sa puna bazele unei afaceri. De fapt, cea mai importanta
conditie pentru obtinerea francizei este capitalul initial necesar si un minim de
experienta in domeniu.Avantajele alegerii acestui sistem constau, pentru
francizori (firme care acorda franciza) in costuri mai mici de administrare si
control, pentru bunul mers al afacerii fiind responsabila firma francizata.

Criterii pt francizare

1.Credibilitate - Ca sa vanda francize, o companie trebuie mai intai sa fie

credibila in ochii francizatilor potentiali. Credibilitatea se poate reflecta intr-un
numar de feluri: marimea organizatiei, numarul unitatilor, anii de functionare,
aspectul unitatii prototip, publicitatea, recunoasterea marcii de catre consumatori si
puterea management-ului, dar, in primul rand, satisfacia consumatorului, masurata
la randul ei prin indicatori specifici. Apare elementul subiectiv – atractia
investitorului-consumator catre acea marca.

2. Diferentierea - Pe langa credibilitate, o afacere in franciza trebuie sa se

diferentieze in mod adecvat de competitorii sai, de multe ori tot francize. Aceasta
poate veni numai dintr-o diferentiere a produselor sau serviciilor, un cost redus al
investitiei, o strategie de marketing unica sau tinte diferite ale marketingului .
3. Transferabilitatea cunostintelor - Urmatorul criteriu de francizabilitate este
posibilitatea si abilitatea de a-i invata pe altii un sistem. Pentru a se franciza, o
afacere trebuie, in general, sa fie capabila sa educe pe deplin un potential francizat
intr-o perioada de timp relativ redusa. Vorbind la modul general, daca o afacere
este atat de complexa incat nu poate fi explicata unui francizat in trei luni,
compania va avea dificultati in a se franciza.

Unii francizori mai complecsi depasesc acest handicap prin selectarea numai a
unor francizati potentiali care sunt deja "educati" in domeniul lor.

4. Adaptabilitate - In continuare, se va masura cat de bine poate fi adaptat un

concept de la o piata la alta.

Unele concepte nu se adapteaza bine la mari regiuni geografice datorita

variatiiilor regionale in ceea ce priveste gusturile sau preferintele consumatorilor
(vezi francize in alimentatie publica). Altele sunt limitate de diferite legi de stat (se
intampla in SUA). Si multe alte concepte functioneaza doar pentru ca se afla intr-o
locatie extrem de unica. Si altele functioneaza datorita abilitatilor si talentelor
unice ale individului din spatele conceptului.

5. Prototipuri de operare rafinate si de succes - Un prototip rafinat este necesar

pentru a demonstra ca sistemul este dovedit si este in general instrumental in
pregatirea francizatilor. De asemenea, prototipul actioneaza ca teren de testare
pentru noi produse, noi servicii, tehnici de marketing, desfacere a marfii si
eficienta operationala.

6. Sisteme documentate - Toate afacerile de succes au sisteme. Dar pentru a fi

francizabile, aceste sisteme trebuie sa fie documentate intr-o maniera care le
comunica in mod eficient unui francizat. Vorbind la modul general, un francizor va
avea nevoie sa isi documenteze politicile, procedurile, sisteme, formele si practicile
de afaceri intr-un manual cuprinzator si usor de folosit de catre utilizator.

7. Capacitatea de achizitionare - Aceasta reprezinta pur si simplu abilitatea unui

potential francizat de a plati pentru franciza respectiva. Acest criteriu este in
acelasi timp o modalitate de selectie a potentialilor francizati si chiar o metoda de
marketing de pozitionare pe piata pentru o anumita marca.
 Venituri de pe urma investitiei - Acesta este adevaratul test al francizabilitatii. O
afacere francizata trebuie, bineinteles, sa fie profitabila. Dar mai mult decat atat, o
franciza trebuie sa aduca suficient profit dupa efectuarea investitiei de catre
francizat.

Profitabilitatea este intotdeauna relativa. Trebuie sa fie masurata cu investitia ca

sa ofere un numar semnificativ. In acest fel, investitita in franciza poate fi masurata
comparativ cu alte investitii cu risc comparabil care sunt in competitie cu
respectiva franciza. In mod normal un contract de franciza se incheie pentru o
perioada initiala de 5 – 7, iar recuperarea investitiei nu trebuie sa depaseasca 2-3
ani. Cele mai multe francize isi recupereaza investitia cam in 12 – 18 luni.

9. Tendinte si conditii de piata - Chiar daca nu sunt atat de mult un indicator al

francizabilitatii cat un indicator general al succesului oricarei afaceri, aceste
tendinte sunt cheia planificarilor pe termen lung. Creste piata sau se consolideaza?
Cum va afecta aceasta afacerea dumneavoastra pe viitor? Ce impact va avea
Internetul? Vor ramane relevante produsele si serviciile francizei in anii urmatori?
Cum se descurca ceilalti competitori, francize sau nu? Si cum va afecta mediul
competitional probabilitatea de succes a francizei dumneavoastra?

Pe scurt daca va francizati afacerea, verificati daca dispuneti de:

1.O afacere testata si dovedita cu cel putin o unitate pilot de

succes;

2.Un manual de operatiuni;

3.Un contract de franciza;

4.Un pachet de promovare cu formularul de candidatura;

5.Fonduri adecvate si sprijin de management (operational si de vinzare)

Tipuri de franciza

Franciza apare sub o varietate de forme prin care proprietarul unui

produs/serviciu/afacere/marca etc. cedeaza dreptul de utilizare a acestor elemente
unei alte persoane contra unei sume de bani. Cele mai cunoscute tipuri de franciza,
atât în economia americana cât si în celelate state occidentale, sunt:
-Franciza de productie sau a marcilor de fabrica – Product and Trade Name
Franchising – în cadrul careia produsele sunt fabricate de catre francizor si
distribuite prin intermediul francizatilor. Este cazul vânzarilor de automobile, dar si
al firmelor profilate pe îmbutelierea si distributia bauturilor nealcoolice.
-Franciza de distributie - Business Format Franchising – care are drept
particularitate faptul ca relatia dintre francizor si francizat se prelungeste si în ceea
ce priveste gestiunea punctelor de vânzare, managemntul afacerii, strategiile de
marketing etc.
Acest tip de franciza cuprinde restaurantele, comertul cu amanuntul, prestatiile de
servicii etc. Totodata, trebuie mentionat ca acest tip de franciza tinde sa se devolte
într-un ritm net superior primului, datorita vânzarilor semnificativ mai mari pe care
le aduce.

Contractul de franciza

Romania este a doua tara din lume , dupa Statele Unite , care a adoptat un act
normativ privind regimul juridic al francizei.

Adoptata relativ tarziu, legislatia privind sistemul juridic al francizei a deschis

noi oportunitati investorilor straini dar si celor autohtoni. Ordonanta nr 52 din 28
august 1997 , completata mai apoi de Legea nr 79 din aprilie 1998 , reglementeaza
un domeniu cu un mare potential de dezvoltare .

Contractul de franciza este un contract sinalagmatic, cu titlu oneros , intuitu

personae , ce implica colaborare stransa intre parti, independente din punct de
vedere financiar. Acest document reprezinta temelia unui parteneriat solid intre
cele doua parti beneficiare : francizorul si francizatul (beneficiarul) .

Calitatea de francizor : Pentru ca un agent economic sa devina francizor ,

trebuie sa indeplineasca, conform legislatiei trei conditi de baza:
 -Sa aiba o marca inregistrata la OSIM.
-Afacerea francizabila sa fie derulare
- Sa aiba experienta necesara in a pune la dispozitia viitorului francizat un set de
cunostiinte elementare in demararea afacerii ( know-how)

Calitatea de francizat : Conform articolului 7 din Legea 79/1998 francizorul

selectioneaza beneficiarul care face dovada competentelor solicitate, respectiv:
calitati manageriale si capacitate financiara pentru exploatarea afacerii . Cu alte
cuvinte , orice persoana fizica sau juridica poate derula afaceri in franciza atata
timp cat indeplineste conditiile solicitate de francizor:
- sa dezvolte reteaua de franciza si sa mentina identitatea sa comuna, precum si
reputatia acesteia;
- sa furnizeze francizorului orice informatie de natura a facilita cunoasterea si
analiza performantelor si a situatiei reale financiare, pentru a asigura o gestiune
eficienta in legatura cu franciza;
- sa nu divulge la terte persoane know-how-ul furnizat de catre francizor, atât pe
toata durata contractului de franciza, cât si ulterior.

Prima operatie pentru incheierera unui contract de franciza o reprezinta faza pre-
contractuala , care permite fiecarei parti sa-si confirma decizia de a colabora .
Temporal semnifica perioada intre primul contact si semnarea propriu-zisa a
contractului de franciza. Au loc schimb de informatii si discutii preliminare, in care
ambele parti incearca sa stabileasca termenii si conditiile unei viitoare cooperari .
Conform legislatiei, francizorul trebuie sa puna la dispozitia beneficiarului
informatii, cum ar fii :
- Experienta dobandita si transferabila
- Conditiile financiare ale contractului ( taxa de intrare in retea, redevente anuale ,
alte contributii finaciare)
- Lista cu actualii francizati si date de contact ale ecestora. Beneficiarul poate asfel
sa afle de la sursa cat de viabila va fi viitoarea cooperare.

Transparenta este esentiala in cultivarea unor relatii pe termen lung. In Statele

Unite, fimele mari pun la dispozitia viitorilor francizati chiar si situatia litigiilor pe
care francizorul le-a avut de-a lungul timpului cu francizatii sai , si modul in care
ele s-au solutionat.
 In cazul in care cele doua parti cad la un acord echitabil, faza precontractuala se
incheie cu semnarea unui contract de rezervare . Acesta reprezinta un document
prin care francizatul se angajeaza sa nu divulge nici o informatie care ar putea
dauna imaginii sau bunei derulari a relatiilor dintre parti. In acelasi timp,
francizorul are obligatia de a nu cauta alt partener in aceeasi zona, fara acordul
actualului partener. Cea mai importanta parte a contractului de rezervare o
reprezinta clauza de confidentialitate si non-concurenta , prin care ambele parti
se obliga, indiferenta de rezultatele negocierilor sa nu foloseasca informatii intr-un
mod care ar dezavantaja cealalta parte.
Dupa acordul de vointa din partea celor doua parti, urmeaza intalnirea la masa
tratativelor. Negocierea contractului in vederea semnarii are in vedere o serie de
termene si conditii asupra carora cele doua parti trebuie sa cada de acord.
Important de mentionat , negocierea contractului reprezinta o parte esentiala cu
efecte pe toata durata derularii contractului.. Reprezentantii trebuie sa fie insotiti de
o echipa de specialisti capabili sa rezolve orice problema aparuta:
- Un jurist , bun cunoscator al legislatiei si procedurilor legale in vigoare
- Un expert contabil, pentru a evalua forta financiata si capacitatea partenerului
de a-si respecta obligatiile contractuale
- Un consultant in domeniul francizei , experimentat si familiarizat cu termenii
din contract.

Conform art.6 - Legea 79/1998 , contractul de franciza trebuie sa contina :

-Obiectul contractului
- Drepturile si obligatiiler partilor
- Conditiile financiare
- Durata contractului.
- Garantii
- Clauze de neconcurenta
- Cesiunea drepturilor contractuale
- Forta majora
- Litigii
- Conditii de modificare, prelungire si reziliere
- Dipozitii generale.

Drepturile si obligatiile partilor reprezinta partea cea mai importanta a

contractului. In acest capitol sunt stipulate expres conditiile de functionare a
contractului.

Obligatiile francizorului:

1. Transmiterea know-how-ului . Pentru a fi eligibil, acesta trebuie sa

indeplineasca trei conditii :
- Sa apartina francizorului .
- Sa reprezinte un ansamblu de cunostiinte noi, aplicabile si probate de francizor in
intreprinderea proprie.
- sa fie transmisibil francizatului.

Informatiile care constituie know-how-ul sunt adunate intr-un document intitulat

Manual de franciza .
Pe langa transmiterea fizica a informatiilor prevazute in know-how , francizorului
se obliga sa acorde asistenta pentru implementarea cu succes a retetei in cadrul
afacerii francizatului.

2. Asistenta tehnica si comerciala . Francizorul este obligat pe tot parcursul

contractului sa acorde asistenta pentru a permite francizatului implemantarea si
dezvoltarea cu succes a retetei afacerii si a cunostiintelor implicare de know-how.

3. Obligatia de aprovizionare . Daca, in temeiul conventiei, francizatul vinde

produse pe care trebuie sa le procure de la francizor , acesta din urma trebuie sa
livreze primului produsele care ii sunt comandate. Francizorul se va afla in pozitia
unui vanzator si isi va asuma responsabilitatiile.

4. Exclusivitate teritoriala . Prin folosirea unor firme ,embleme sau marci

francizatul beneficiza de o clientela preconstituita, dar instalarea unui alt francizat
in apropiere, va duce la diluarea pietei. De aceea ,contractul de franciza trebuie sa
contina clauze privind exclusivitatea teritoriala in beneficiul francizatului, insa
aceasta este conditionata de cifra minima de afaceri, numarul consumatorilor si
perspectiva cresterii acestora.
Obligatiile francizatului

1. Respectarea regulilor propuse de francizor.

Eficacitatea retelei de franciza depinde de modul in care francizatii se prezinta
consumatoriilor. Un astfel de rezultat presupune ca francizorul si-a stabilit si
definit conceptia nu doar in ansamblu, ci pana la detalii : alegerea locatiilor, forma
acestora, amenajarea interioara si exterioara, lista produselor si serviciilor oferite,
prezentarea generala a marfurilor , tinuta vestimentara a personalului.
2. Pastrarea secretului know-how-lui.
Valoarea comerciala a acestuia este data de faptul ca nu este cunoscut publicului,
iar legea romana instituie pentru francizat obligatia de a nu divulga la terte
persoane know-how-ul furnizat de catre francizor, atat pe toata durata contractului
de franciza, cat si ulterior.
3. Plata taxelor si redeventelor : francizatul datoreaza, in schimbul serviciilor si
drepturilor de folosinta :
- Taxa de intrare ( front money) . aceasta suma, exigibila de regula la incheierea
contractului sau la un termen stabilit prin contract, remunereaza transmitarea
know-how-lui si asistenta la demararea afacerii.
- Redevente ( royalties) , remunerearea pentru formarea si asistenta continua
asigurata pe durata contractului . Reprezinta un procent din cifra de afaceri anuala.
4. Obligatia de non-concurenta . Contractul de franciza nu trebuie sa conduca la
impartirea pietei intre membrii retelei de franciza . Concurenta este benefica pentru
o economie, dar in cazul francizei, aceasta ar putea pune piedici in dezvoltare
ambelor parti. De aceea , in contract se stipuleaza clar termenele de non-
concurenta.
5. Realizarea cifrei minime de afaceri . clauza are menirea sa asigure
francizorului un venit minim cert , atunci cand redeventa datorata de francizat se
stabileste proportional cu cifra de afaceri. Realizarea cifrei de afaceri minime poate
avea valoarea unei conditii rezolutorii sau poate permite francizatului exercitarea
dreptului de reziliere anticipata a contractului.

Drepturile si obligatiile partilor sunt rezumate de articolul 4 aliniatul 1 din

Ordonanata nr.52/1997

Contractul de franciza trebuie sa reflecte interesele membrilor retelei de franciza ,

protejnad drepturile de proprietate intelectuala si industriala ale francizorului prin
mentinerea identitatii comune si a reputatiei retelei, si trebuie sa defineasca, fara
ambiguitate, obligatiile si responsabilitatiile fiecarei parti.

Manualul de franciza . Reprezinta , dupa denumire, un ansamblu de regului,

informatii, instructiuni cuprinse intr-un document mai larg, care permit
francizatului sa-si creeze o imagine de ansamblu asupra intregii afacerii de
franciza, si in acelasiu timp ajuta la implemantarea acestora in dezvoltarea viitoare.

Scopul - sa prezinte intr-o forma scrisa modul in care este condusa activitatea in
cadrul francizei- adica lucrare utila concesionarilor dupa scolarizare .
- sa il ajute pe proprietar sa isi protejeze ideile, know-how-ul si secretele
comerciale.

Continutul - o introducere care sa prezinte , in general, ceea ce doreste

proprietarul de la concesionar.
- descriere a sistemului de functionare.
- Un inventar al echipamentelor necesare si modul lor de intretinere.
- Indicatii detaliate privind functionarea:
- ora de deschidere.
- descrierea activitatii pe posturi
- Politici de achizie a marfurilor
- standarde pentru produse si servicii
-Metode contabile
-Tehnici privind marketingul si publicitatea
- Formulare care trebuie utilizate pentru diversele operatiuni, precum si pentru alte
situatii .
- Persoanele si organizatiile cu care se poate lua legatura in cazul unor probleme
specilale.
 Potrivit articolului 7 din Ordonanta nr 52/ 1997, contractul de franciza va
respecta urmatoarele principii :
- Termenul va fi fixat astfel incat sa permita beneficiarului amortizarea investitiilor
specifice francizei . In majoritatea cazurilor, 5 ani este perioada minima de
amortizare
- Francizorul va instiinta pe beneficiar, cu un preaviz suficient de mare, asupra
intentiei de a nu reinoi contractul la data expirarii.
- Obligatiile financiare ale beneficiarului vor fi cu claritate precizate si vor fi
determinate astfel incat sa favorizeze atingerea obiectivelor comune.

Incetarea contractului de franciza .

1. Incetarea existentei uneia dintre parti. Intervine in cazul decesului uneia

dintre parti, sau ,in cazul persoanelor juridice, al faimentului declarat de instanta de
drept .

2. Expiratea termenului pentru care a fost incheiat contractul de franciza

Potrivit articolului 6 OU 52 /1997 , contractul de franciza trebuie sa cuprinda si
durata acestuia, si conditiile de modificare , prelungire si reziliere. Dar in articolul
7 se prevede ca francizorul va instiinta pe beneficiar cu un preaviz suficient de
mare asupra intentiei de a nu reinnoi contractul la data expirarii. Cu alte cuvinte,
un contract de franciza ajuns la termen este considerat prelungit de drept daca
francizorul nu si-a exprimat opunerea, intr-un termen suficient de mare.
3 . Anularea contractului de franciza. Poate fi anulat in conditiile dreptului
comun. Are in vedere vicii de consimtamant, dol sau eroare in momentul semnarii.
Potrivit art 14 din OU 52 /1997 , contractul se anuleaza la cererea uneia dintre parti
daca sunt prezente vicieri de consimtamant sau daca contractul contine informatii
eronate sau ambiguue.

4 Reazilierea contrectului de franciza.

Sanctiune care intervine in cazul neexecutarii culpabile a obligatiilor izvorate din
contracte sinalagmatice

Efectele incetarii contractulu de franciza

 Atunci cand contractul de franciza inceteaza, drepturile incorporate transmise spre
folosinta francizatului vor fi restituite francizorului. Francizatul nu va mai putea
folosi nici marca, nici alte semne distinctive si nu va mai putea uza de know-how-
ul transmis.
De la data incetarii contractului isi vor produce efectele clauzele de neconcurenta
convenite de parti. Cat priveste reparatiile, atunci cand incetarea contractului este
urmare a conduitei culpabile a uneia dintre parti, iar aceasta a pricinuit prejudicii
contractantului, acesta este indreptatit la despagubiri potrivit regulilor dreptului
comun. Nu se poate recunoaste francizatului dreptul la despagubiri pentru clientela
pierduta eventual la incetarea contractului.

Riscurile francizarii

Extinderea prin franciza presupune insa si unele riscuri. In primul rand, pentru
francizor exista riscul ca partenerul sa foloseasca experienta si know-how-ul
obtinut pe perioada francizei pentru a pune bazele unei companii concurente.
Unele contracte stipuleaza pentru evitarea acestei situatii o clauza de non-
concurentialitate.
Din punctul de vedere al francizatului, dezavantajele ar fi taxele de franciza si
posibilitatea redusa de a schimba specificul firmei pe durata derularii francizei,
deci inflexibilitatea contractului de franciza. De asemenea, francizatul nu are
posibilitatea de a-si pune in practica propriile idei, decat in masura in care acestea
sunt in concordanta cu cele ale francizorului .

Conform unui studiu al Departamentului de Comert al SUA, 83% din afacerile

independente isi inceteaza activitatea in primii cinci ani de activitate, in timp ce
peste 90% din francize functioneaza si dupa primii 10 ani de la demarare.
Acesta este doar un mit. Asta deoarece nimeni si nimic nu garanteaza succesul
unei francize daca aceasta nu este bine structurata, bazata pe o idee de afaceri
viabila si testata, iar daca francizatul nu respecta cerintele francizorului si nu
depune efort pentru demararea si derularea afacerii .
 Franciza a reuşit şi în România să creeze o modă în afaceri, graţie câtorva
exemple de succes. Însă acest fapt a indus multora şi iluzia că, prin definiţie,
francizarea unei afaceri poate fi un business profitabil. Practica demonstrează că
franciza poate avea un eşec la fel de răsunător, ca şi succesul, dacă proprietarul se
pripeşte să-şi dea afacerea încă "necoaptă" pe mâinile oricui.

Chiar dacă nu există estimări oficiale privind gradul de eşec în franciză, una din
patru afaceri "la cheie" nu înregistrează succesul dorit. Motivul? Cel mai des
întâlnit este acela că francizorul pleacă din start greşit la drum.

"Nu orice afacere care funcţionează bine poate fi francizată", a declarat, pentru
"Adevărul", Eugen Driga, directorul firmei de consultanţă şi brokeraj în francize,
Imo Franchise Consulting. Elena Zoltăreanu, account manager la Observatorul
Francizei România, consideră, totodată, că românii încalcă unul dintre principiile
de bază ale sistemului de franciză. Potrivit acesteia, un alt obstacol major este
finanţarea, "multe bănci refuzând să finanţeze o astfel de afacere, sub pretextul că
este vorba, de fapt, despre un start-up în cadrul businessului respectiv". Un alt risc
constă în selectarea incorectă a potenţialilor francizaţi. "În primele zile ale unei
francize, mulţi francizori au tendinţa de a accepta francizaţi care nu sunt potriviţi.
O selectare defectuoasă aduce, inevitabil, probleme care se agravează treptat şi
forţează francizorul să aloce resurse pentru rezolvarea lor", a precizat Driga. -
Testarea neadecvată a unităţii-pilot

Fiind vorba despre un nou concept, există riscul ca francizorul să nu fi testat

sistemul său suficient de bine ca acesta să-şi fi demonstrat viabilitatea pe piaţă.
Deşi este dificil de determinat ce reprezintă o testare suficientă a afacerii-pilot,
noul francizor poate avea nevoie şi de doi ani pentru a dezvolta sistemul său până
la stadiul în care este gata să fie francizat.

- Selectarea defectuoasă a francizaţilor

Mulţi francizori au tendinţa de a accepta francizaţi care nu sunt potriviţi. Aceasta

se întâmplă deoarece francizorul fie este presat să vândă rapid, fie nu este încă în
măsură să identifice corect caracteristicile şi calităţile pe care potenţialul francizat
trebuie să le aibă pentru a putea opera franciza respectivă.

- Franciza poate fi prost structurată

Acesta poate fi rezultatul unei testări inadecvate a unităţii-pilot, a incapacităţii de

a anticipa posibilele probleme ce pot apărea pe parcurs şi/sau imposibilitatea de a
trage concluziile potrivite din experienţa acumulată în timpul testării afacerii-pilot.
Problemele de structură conduc la probleme de operare, iar acestea creează
dificultăţi financiare şi disfuncţionalităţi în controlarea unei reţele de francizaţi.

- Capital insuficient

Mulţi francizori nu reuşesc să vadă că, până la a obţine profit, pot trece chiar şi
între trei şi cinci ani de la demararea francizării unei afaceri. Francizarea nu este o
soluţie pentru companiile cu dificultăţi financiare, iar colaborarea cu un francizor a
cărui afacere se confruntă cu astfel de probleme ar fi un dezastru.

- Management greşit

Chiar dacă operează în acest sistem, franciza nu este scutită de greşelile care se
pot face în cadrul unei afaceri obişnuite. Acestea pot fi de orice natură, pornind de
la strategii neinspirate de vânzări, de marketing sau chiar de investiţii, până la
modul în care francizorul colaborează cu francizaţii ori introducerea în cadrul
sistemului a unor politici noi, care îi nemulţumeşte pe francizaţi.

Francizarea pe exemplul RAMADA

In 1954,un grup de investitori au hotarat sa investeasca intr-un lant de
hoteluri,care 5 ani mai tarziu a primit numele de Ramada.

Inca din 1997,Ramada este detinuta de Cendant Corporation.

Ramada Worldwide este parte a grupului Wyndham Hotel Group care este cel
mai mare grup hotelier la nivel international si este prezent pe sase continente, cu
un total de 6550 de hoteluri. Brandul Ramada a fost creat in 1954, iar in 2004 a
intrat in portofoliul Wyndham Hotel Group.

Brandul Ramada este reprezentat in Romania de Trend Hospitality care

actioneaza ca dezvoltator strategic in Romania, Bulgaria si Republica Moldova si
detine exclusivitate de francizare pe piata romaneasca a brandurilor din portofoliul
Wyndham respectiv Ramada, Super 8 Motel si Days Inn.

Trend Hospitality este partenerul strategic Wyndham Hotel Group in Romania,

reprezentant al brandului hotelier Ramada.

Ramada Plaza a inregistrat un grad de ocupare de 48% in primele sase luni de

operare, cu peste 18.000 de clienti. Segmentele principale de piata sunt compuse
85% din turismul de afaceri si 15% din turismul de vacanta.Pana in 2015 vrea 30
de hoteluri in romania

Miza pe România
La rândul său, Christian Michel, vicepreşedinte al Windham Worldwide, a
precizat că România este o piaţă atractivă pentru companie, având cea mai
importantă viziune de dezvoltare din Europa. Kim Verbist, arhitectul-şef al lanţului
Ramada, a precizat că hotelul se ridică la standardele impuse de lanţ în ceea ce
priveşte confortul şi siguranţa. „Oferă o luminozitate foarte bună şi un peisaj
deosebit”, a precizat Verbist.

Ramada Brasov

Ramada Brasov reprezinta o investitie de aproximativ 20 de milioane de euro de

tip greenfield,a Trend Hospitality, partenerul strategic Wyndham Hotel Group in
Romania, reprezentant al brandului hotelier Ramada.

Hotelul Ramada din Brasov, dezvoltat de firma HPTower SRL, a fost deschis la
inceputul lunii septembrie, in urma finalizarii unei investitii de 20 milioane de
euro,construit intr-un tim record,de 18 luni. HP Tower SRL si Trend Hospitality,
partener strategic in Romania, Bulgaria si in Moldova a grupului hotelier american
Wyndham, au semnat, in luna iunie, contractul de afiliere la lantul Ramada a
hotelului din Brasov. Unitatea a fost inaugurata, oficial, pe 5 septembrie. Hotelul,
clasificat la patru stele, are o capacitate de 110 camere, dintre care 89 standard,
zece camere de tip executive si noua apartamente, unul fiind prezidential.
Totodata, unitatea dispune de doua camere pentru persoanele cu dizabilitati
motorii. Unitatea are centru de conferinte cu trei sali multifunctionale si o sala de
reuniuni, care totalizeaza 170 de locuri.
 La anunţarea parteneriatului a participat chiar Christian Michel, vicepreşedintele
pe probleme de dezvoltare al companiei Wyndham Worldwide, deţinătoarea
licenţelor Ramada pe plan internaţional.

Hotelul ofera clientilor toate facilitatile unui hotel de 4 stele Ramada

international.

Hotelul Ramada Braşov, cotat la patru stele, este situat în zona comercială de la
intrarea în oraşul Braşov dinspre Bucureşti. Hotelul va avea o capacitate de 115 ca-
mere, un centru de conferinţe cu trei săli multifuncţionale, cu o capacitate totală de
200 de persoane, un centru de sănătate şi o parcare subterană cu o capacitate de 50
de locuri, care se va adăuga parcării din faţa hotelului.

Negocieri pentru al doilea proiect Ramada la Braşov

Tinu Sebeşanu, CEO Trend Hospitality, partener strategic pentru mai multe mărci
ale grupului Wyndham (Ramada, Super 8 şi Days Inn), a anunţat că planurile
companiei pentru următorii zece ani vizează „un număr de 30 de proprietăţi, şapte
dintre acestea fiind construite în doi ani şi jumătate”. Sursa citată a mai precizat că
la Braşov se mai au în vedere câteva locaţii, dezvoltatorul HP Tower aflându-se în
discuţii cu Windham pentru un nou hotel, sub brandul Ramada Encore. Sebeşanu a
arătat că printre locaţiile avute în vedere de lanţul hotelier în acest an se află, pe
lângă Braşov, oraşele Iaşi, Cluj-Napoca, Timişoara, Craiova, Deva şi Slatina. „La
Sibiu am avut un succes deosebit, am devenit lideri de piaţă, iar principalul hotel
de acolo a fost închis după şase luni, iar în Bucureşti ne-am atins target-ul de 1.200
de camere, devenind lideri de piaţă”, a declarat Sebeşanu.
Directorul general al Ramada Braşov, Markus Koller, a arătat, la rândul său, că
„atât creşterea economică, cât şi creşterea turismului de vacanţă la poalele Tâmpei
au condus la necesitatea apariţiei primului hotel dintr-un lanţ internaţional la
Braşov”, adăugând că „noi credem cu tărie că Braşovul, situat în inima României,
are potenţialul de a deveni un important centru de conferinţe”.Cand s-a decis
semnarea contractului de franciza pentru aceasta locatie, am avut in vedere atat
potentialul provenit din turismul de afaceri cat si cel din turismul de vacanta.
Brasovul este un oras important situat in centrul tarii, care prezinta o oferta
insuficienta in ceea ce priveste locatiile destinate conferintelor.
Bibliografie

1) www.ramada.com

2) www.fbb.ro

3) www.info-ghid.ro

4) www.ghidafaceri.ro

5) www.adevarul.ro

6) Ziarul ” Buna ziua Brasov