SC 006 2001

MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE, TRANSPORTURILOR Şl LOCUINŢEI
ORDIN Nr. 1625

din: 02.11.2001
pentru aprobarea reglementării tehnice "Soluţii cadru pentru reabilitarea şl
modernizarea instalaţiilor de încălzire din clădiri de locuit"
Având în vedere avizul Comitetului Tehnic de Coordonare Generală nr. 3/
08.10.2001 şi avizul Consiliului Tehnico-Ştiinţific nr. 76/03.05.2001,
în conformitate cu prevederile art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind
calitatea în construcţii,
în temeiul prevederilor art. 2 pct. 45 şi ale art. 4 alin (3) din Hotărârea
Guvernului nr. 3/2001 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Lucrărilor
Publice, Transporturilor şi Locuinţei,
Ministrul lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei, emite următorul
ORDIN
Art. 1 - Se aprobă reglementarea tehnică: "Soluţii cadru pentru
reabilitarea şi modernizarea instalaţiilor de încălzire din clădiri de
locuit", indicativ SC-006-01, elaborată de IPCT-SA şi prevăzută în
anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2 - Reglementarea tehnică prevăzută la art. 1 se publică în
Buletinul Construcţiilor prin grija Direcţiei Generale Tehnice în
Construcţii şi în broşura tipărită de IPCT-SA.
Art. 3 - Prezentul ordin intră în vigoare la data publicării lui în Buletinul
Construcţiilor.
Art. 4 - Direcţia Generală Tehnică în Construcţii va aduce la îndeplinire
prevederile prezentului ordin.
MINISTRU MIRON TUDOR MITREA
MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE, TRANSPORTURILOR Şl LOCUINTEI

SOLUŢII CADRU PENTRU IPCT S.A.
REABILITAREA Şl MODERNIZAREA Dr.ing.Dan Căpăţînă
INSTALAŢIILOR DE ÎNCĂLZIRE DIN Ing.Şerban Stănescu Ing.Dan
CLĂDIRI DE LOCUIT INDICATIV: SC- Berbecaru Ing.Constanţa
006-01 Caluianu Ing. Constanţa
Caluianu Ing.Dan Berbecaru
DIRECTORGENERAL: Ing.Octavian Angheluţă
DIRECTOR GENERAL ADJUNCT: Ing.Raluca Căzănescu
DIRECTOR INSTALAŢII: Ing.Gabriel Ivănescu
ŞEF PROIECT: Ing.Elisabeta Pătrut
COLECTIV ELABORARE:
Avizat de:
DIRECŢIA GENERALĂ TEHNICĂ ÎN CONSTRUCŢII
DIRECTOR GENERAL: Ing.lon Stănescu
RESPONSABIL: Ing.Ligia Forsea
Coordonat de:
• A.I.I.R. PREŞE
Prof.dr.ing.Liviu Dumitrescu
CUPRINS
PIESE SCRISE
Cap.1. Obiect. Domeniu de aplicare................................................................8
Cap.2. Condiţii generale pentru aplicarea soluţiilor de reabilitare,

modernizare a instalaţiilor de încălzire................................10
Cap.3. Deficienţe ale instalaţiilor de încălzire din clădirile de locuit şi măsuri

de îmbunătăţirea performanţelor......................................................................18
Cap.4. Soluţii de reabilitare a instalaţiilor din clădirile de locuit ....................36
Cap.5. Soluţii şi scheme de modernizare a instalaţiilor de încălzire .............50
Cap.6. Soluţii de contorizare a consumatorilor de energie pentru încălzire la

clădiri de locuit existente..................................................................56
Fişa 1 - Tratamente de curăţire chimică şi protecţie anticorosivă a
instalaţiilor de încălzire la clădiri de locuit alimentate de la o sursă de
căldură exterioară (termoficare, CT de cvartal) - fig.1, 2, 3, 3'.........................64
Fişa 1' - Tratamente de curăţire chimică şi protecţie anticorosivă a

instalaţiilor existente de încălzire la clădiri de locuit individuale sau
înşiruite dotate cu sursă proprie de căldură -fig.4, 5...................................74
Fişa 2 - Robinete cu termostat - fig.6...........................................................85
Fişa 3 - Repartitoare de căldură - fig.7, 8 ...................................................89
Fişa 4 Echilibrarea hidraulică şi termică a instalaţiilor de încălzire
centrală-fig.9, 10, 11, 12, 13, 14................................................98
-Fişa 5
Contorizarea energiei termice la nivel de bloc la clădiri de locuit
-Fişa 6 - existente - pl.1'-5 .....................................................................108
Scheme de instalaţii interioare cu individualizarea încălzirii

Fişa 7 colective - utilizând surse proprii de producere a agentului termic-
pl.6-7.........................................................................................116
-Fişa 8 -
Scheme de alimentare cu agent termic pentru încălzire cu
contorizare de apartament - pl.8-11.........................................120
Surse locale de producere a agentului termic - pl.12-20...........128

PIESE DESENATE
Planşa 1 - Contorizare energie termică - Montaj de contor în subsol - Varianta
1 ..........................................................................111
Planşa 2 - Contorizare energie termică - Montaj de contor în subsol -Varianta

2..........................................................................................112
Planşa 3 - Contorizare energie termică - Montaj de contor în nişă la

parter................................................................................. 113
Planşa 4 - Contorizare energie termică - Montaj de contor în

cămin ........................................................................................
..114
Planşa 5 - Detaliu contor energie termică pentru contorizare

încălzire.............................................................................115
Planşa 6 - Schema de distribuţie bitubulară cu coloane amplasate în casa

scării şi distribuţii orizontale de apartament, cu reglaj prin
amestec la nivel de coloană .................................................118
5
Planşa 7 - Schema de distribuţie bitubulară cu coloane amplasate în casa
scării şi distribuţii orizontale de apartament. cu reglaj prin
amestec la nivel de apartament..........................................119
Planşa 8 - Contorizare de apartament a energiei termice din instalaţia de

încălzire - sistem monotubular -Exemplificare
P+4.................................................................................... 124
Planşa 9 - Contorizare de apartament a energiei termice din instalaţia de

încălzire - sistem monotubular Exemplificare
P+10................................................................................. 125
Planşa lO- Contorizare pe apartament a energiei termice din instalaţia de

încălzire - sistem bitubular - Exemplificare
P+4................................................................................... 126
Planşa 11 - Contorizarea pe apartament a energiei termice din instalaţia de

încălzire - sistem bitubular - Exemplificare
-P+10.................................................................................. 127
Planşa12- Schema 1 - Centrală termică cu 1 cazan pentru încălzire, cu

reglajul prin acţionarea asupra
arzătorului ...................................................................................
.........132
Planşa13- Schema 2 - Centrală termică cu 1 cazan pentru încălzire şi

prepararea apei calde de consum, cu circuite separate de
încălzire................................................................................ 133
Planşa 14 - Schema 3 - Centrală termică cu 1 cazan pentru încălzire şi apă

caldă de consum cu reglajul sarcinii termice prin amestec cu
robinet cu 3 căi .....................................................................134
Planşa15- Schema 4 - Centrală termică cu 2 cazane pentru încălzire şi apă

caldă de consum cu pompe de circulaţie pe cazan, butelie de
egalizare a presiunilor şi pompe de circulaţie pe fiecare coloană
.......................... ............................................................... .135
Planşa 16 - Schema 1 - Punct termic pentru încălzire şi prepararea apei
calde de consum într-o treaptă cu schimbător de căldură în
paralel cu instalaţia de încălzire........................................... 136
Planşa17- Schema 2 - Punct termic de bloc pentru încălzire şi preparare apă

caldă de consum în regim instantaneu, cu racordare la centrala
termică de cvartal .................................................................137
Planşa18- Schema 3 - Punct termic de preparare agent termic pentru

încălzire cu schimbător în contracurent şi cu boiler pentru
prepararea apei calde de consum racordat în paralel cu
instalaţia de încălzire. ...........................................................138
Planşa19- Schema 4 - Punct termic de bloc sau scară pentru încălzire şi

preparare apă caldă de consum cu schimbătoare de căldură
racordate în paralel cu reţeaua de
termoficare.............................................................................139
Planşa 20 - Punct termic de bloc cu modul pentru prepararea agent termic

încălzire şi apă caldă de consum....................................... 140
SOLUŢII CADRU PENTRU
REABILITAREA şi INDICATIV
MODERNIZAREA SC-006-01
INSTALAŢIILOR DE INCĂL21RE
DIN CLÂDIRI DE LOCUIT
1. OBIECT DOMENIU DE APLICARE
Obiectul prezentei reglementări este stabilirea soluţiilor de

reabilitare şi modernizare a instalaţiilor de încălzire la
clădirile de locuit existente în scopul reducerii
consumurilor energetice.
Lucrarea de faţă se adresează proiectanţilor,

executanţilor, asociaţiilor de locatari şi proprietari,
experţilor tehnici şi furnizorilor de echipamente necesare
în realizarea soluţiilor de reabilitare/modernizare a
clădirilor de locuit.
Prevederile prezentei reglementări se aplică la:
clădiri de locuit colective alimentate de la o sursă de

căldură exterioară (termoficare, CT de cvartal);
clădiri de locuit individuale sau înşiruite dotate cu
sursă proprie de căldură (încălzire centrală şi încălzire
cu sobe).
Obiectivele prezentei reglementări sunt:
reducerea consumurilor de energie termică pentru
satisfacerea necesarului de căldură pentru încălzire şi
apă caldă de consum la clădirile de locuit existente prin
eliminarea risipei de energie;
Elaborat de: Aprobat de:
INSTITUTUL DE MINISTRUL
PROIECTARE, LUCRĂRILO
CERCETARE Şl R PUBLICE,
TEHNICÂ DE TRANSPORT
CALCUL ÎN URILOR Şl
CONSTRUCŢII IPCT- LOCUINŢEI
SA Cu Ordinul
nr.
1625/02.11.20
01
creşterea confortului termic al locatarilor;
identificarea măsurilor de la simplu la complex pentru reducerea
consumurilor energetice pentru încălzire şi apă caldă menajeră
funcţie de gradul de uzură al instalaţiilor;
creşterea randamentului şi optimizarea exploatării sistemelor
de încălzire;
reducerea cheltuielilor de întreţinere ale instalaţiilor de către
locatari;
măsurarea şi controlul consumurilor energetice.
La proiectarea şi executarea reabilitării şi modernizării instalaţiilor de

încălzire din clădirile de locuit se vor avea în vedere, prevederile
cuprinse în:
[1] - Legea 10/1995 - privind calitatea în construcţii.

[2]- O.G. 29/30.01.2000 privind reabilitarea termică a
fondului construit existent şi stimularea economisirii
energiei termice - M.Of. nr.41/31 ianuarie 2000.
[3] - Legea 199/2000 privind utilizarea eficientă a energiei.
[4] - Normativul pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor
de încălzlre centrală -113.
[5] - Normativul pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor
sanitare - l 9.
[6] - Normativ pentru realizarea auditului energetic al
clădirilor existente şi al instalaţiilor de încălzire şi
preparare a apei calde de consum aferente acestora -
NP 047-2000.
[7] - Normativ pentru expertizarea tehnică şi energetică a
clădirilor existente şi a instalaţiilor de încălzire şi
preparare a apei calde de consum aferente acestora -
NP 048-2000.
8] - Normativ pentru elaborarea şi acordarea certificatului
energetic al clădirilor existente - NP 049-2000.
[9] - Soluţii şi detalii de montaj pentru contoare de apă caldă
şi energie termică - SC 001-1996.
[10] - Ghid de proiectare, execuţie şi exploatare a
centralelor termice mici - GP 051-2000.
[11] - Soluţii cadru pentru instalaţii interioare de
încălzire utilizând noi sisteme de producere a
agentului termic -SC 005/2000.
[12] - Soluţii cadru de contorizare a consumurilor de
apă, gaze naturale şi energie termică aferente
instalaţiilor din blocurile de locuinţe- SC 002-1998.
[13] - Ghidul de performanţă pentru încălzire şi
ventilare
-Contract IPCT-MLPAT nr. 1159/1997. [14]
- Dotarea cu instalaţii a clădirilor de locuit pentru
îmbunătăţirea condiţiilor de confort al ocupanţilor
ordin MLPAT-nr.25/N/10.11.1993.
[15] - Instalaţii de încălzire. Necesarul de căldură de
calcul. Prescripţii de calcul - SR 1907/1-1997.
[16] - Instalaţii de încălzire. Necesarul de căldură de
calcul. Temperaturi interioare convenţionale de calcul
- SR 1907/2-1997.
[17] - Instalaţii de încălzire. Numărul anual de grade-
zile - SR 4839-1997.
[18] - Ghid pentru calculul necesarului anual de
căldură al clădirilor de locuit - GP 039-1997.
2. CONDIŢII GENERALE PENTRU APLICAREA SOLUŢIILOR DE
REABILITARE, MODERNIZARE A INSTALAŢIILOR DE
ÎNCĂLZIRE
Pentru alegerea şi aplicarea soluţiilor de reabilitare şi

modernizare a instalaţiilor la clădirile de locuit trebuie
respectate următoarele principii:
- să se urmărească prin soluţiile de reabilitare termică,

obţinerea de economii de energie pe ansamblul clădirii,
asigurându-se condiţiile de confort necesare;
- încadrarea soluţiilor în prevederile auditului energetic al
clădirii;
10
- tratarea în ansamblu a clădirii: construcţie şi instalaţie;
- măsurile simple de reabilitare vor avea prioritate:
- obligativitatea reabilitării termice cu ocazia altor lucrări
(consolidarea structurii de rezistenţă, schimbarea destinaţiei,
etc.);
- soluţiile de reabilitare să se realizeze pe cât posibil fără
afectarea spaţiului locuit;
- soluţia optimă să fie validată de disponibilităţile financiare.
Cerinţe de calitate
Proiectarea şi executarea lucrărilor de reabilitare şi modernizare a

instalaţiilor de încălzire din clădirile de locuit se face cu scopul ca
acestea să corespundă calitativ cel puţin nivelurilor minime de
performanţă, conform cerinţelor esenţiale definite de Legea
nr.10/1995 privind calitatea în construcţii şi în special următoarelor
cerinţe:
- igiena, sănătatea oamenilor, refacerea şi protecţia mediului;

- izolarea termică, hidrofugă şi economia de energie;
- protecţia împotriva zgomotului;
- siguranţa în exploatare.
Cadrul legal şi de reglementare
Cadrul legal pentru reabilitarea şi modernizarea instalaţiilor aferente

clădirilor de locuit existente îl reprezintă Ordonanţa Guvernamentală
nr.29/30.01.2000 privind reabilitarea termică a fondului construit
existent şi stimularea economisirii energiei termice.
Soluţiile cadru pentru reabilitarea şi modernizarea instalaţiilor aferente

constituie una din măsurile pentru fundamentarea programelor de
reabilitare şi modernizare termică a clădirilor ce se vor realiza anual
de către Guvernul României în baza Politicii Energetice a statului.
11
Conform O.G. nr.29 pentru reabilitarea termică a clădirilor de locuit
existente, proprietarii sau administratorii acestora după caz, vor
proceda la:
a) - evaluarea stării tehnice a clădirii asupra căreia se intervine prin:

- contactarea unui birou de consultantă sau a unei companii de
servicii energetice pentru efectuarea auditului energetic, stabilirea
procedurii de intervenţie şi a asistenţei tehnice de specialitate
necesară şi pentru elaborarea certificatului energetic al clădirii;
- contractarea elaborării expertizării tehnice privind starea clădirii şi
instalaţiilor aferente şi elaborarea, formularea şi analizarea
variantelor de reabilitare şi modernizare.
b) - acceptarea soluţiei de reabilitare şi modernizare termică şi a
sistemului de finanţare propus prin expertiza tehnică;
c) - obţinerea autorizaţiei de construcţie;
d) - contractarea elaborării proiectului tehnic şi a detaliilor de execuţie
pentru soluţia stabilită, a graficului de eşalonare în timp a
execuţiei lucrărilor; .
e) - stabilirea modalităţilor de decontare a lucrărilor:
f) - stabilirea executantului lucrărilor de reabilitare şi modernizare
termică a clădirilor conform legislaţiei în vigoare.
Conform O.G. nr.29/2000 la clădirile existente la care se efectuează

lucrări de reducere a riscului seismic, se vor realiza şi lucrări de
reabilitare şi modernizare termică a clădirilor şi instalaţiilor aferente.
Conform O.G. nr.29/2000 exploatarea clădirilor şi a instalaţiilor

reabilitate se face în conformitate cu caietul de sarcini sau
instrucţiunile de exploatare elaborate de proiectant.
Competenţe în activitatea de reabilitare
Activitatea de reabilitare şi modernizare termică a clădirilor existente şi

a instalaţiilor aferente va fi asigurată de:
- MLPTL pentru:
- coordonarea activităţii de elaborare a reglementărilor tehnice

din domeniul construcţiilor;
- asigurarea elaborării proiectelor directoare şi soluţii cadru
pentru reabilitarea şi modernizarea clădirilor şi instalaţiilor
aferente;
- propune spre aprobarea Guvernului programele naţionale
anuale de reabilitare şi modernizare termică a clădirilor şi
instalaţiitor aferente (împreună cu ARCE);
- stabilirea procedurii de atestare, autorizare sau certificare a
firmelor şi persoanelor fizice sau juridice implicate în activitatea
de consultanţă, expertizare, proiectare, execuţie şi exploatare
conform Legii 10/1995 privind calitatea în construcţii şi OG
29/2000.
- MLPTL, ARCE şi filialele acesteia din ţară pentru:
- elaborarea de studii de fundamentare a reabilitării termice a

clădirilor şi încadrarea în Politica Energetică a statului;
monitorizarea performanţelor clădirilor reabilitate termic în
scopul stabilirii direcţiilor de acţionare şi a politicilor de
finanţare;
- iniţierea de acţiuni promoţionale pentru educarea populaţiei
pe plan local.
- Direcţiile şi/sau serviciile de Urbanism şi Amenajarea Teritoriului

din cadrul consiliilor judeţene şi al Municipiului Bucureşti,
municipiilor, oraşelor şi sectoarelor municipiului Bucureşti pentru:
- eliberarea certificatului energetic al clădirii:
13
- verificarea şi avizarea documentaţiei de reabilitare termică a
clădirilor, finanţate prin bugetul local.
- Administraţia publică locală pentru formarea unui curent de opinie

favorabil economisirii energiei utilizate pentru încălzirea clădirilor.
Surse de finanţare şi facilităţi fiscale
Fondurile necesare pentru evaluarea stării termice a clădirii asupra

căreia se intervine şi pentru realizarea măsurilor de reabilitare termice se
vor asigura, după cum urmează, prin:
- alocaţii din bugetele locale în limita prevederilor aprobate de

consiliile locale, consiliile judeţene şi Consiliul general al municipiului
Bucureşti, în condiţiile legii;
- fonduri proprii ale proprietarilor clădirilor care se reabilitează;
- atragerea de fonduri de la firmele sau companiile pentru servicii
energetice (ESCO);
- atragerea de fonduri de la regiile şi societăţile de alimentare cu
căldură şi apă caldă de consum pentru reabilitarea reţelelor din
subsolul clădirilor de locuit pentru reabilitarea reţelelor din subsolul
clădirilor de locuit şi pentru montarea de contoare.
Eliberarea certificatului energetic al clădirii este scutită de taxe conform

O.G. nr.29/2000.
În conformitate cu O.G. nr.215/29.12.1999 privind modificarea şi completarea unor

reglementări referitoare la taxa pe valoarea adăugată (TVA). lucrările de
reabilitare a locuinţelor existente sunt scutite de TVA.
Expertizarea şi auditul energetic în vederea
reabilitării/modernizării energetice a instalaţiilor de încălzire
Expertizarea energetică a clădirilor de locuit ce urmează să fie

reabilitate termic se realizează de către consultanţi energetici
(persoane fizice sau birouri de consultanţă) atestaţi în conformitate cu
OG 29/2000 şi pe baza prevederilor normativelor în vigoare NP 047 şi
NP 048.
Etapele necesare obţinerii certificatului energetic sunt:
Solicitantul certificatului energetic se adresează Direcţiei sau

Serviciului de Urbanism şi Amenajarea Teritoriului (D/SUAT) din
Primăria localităţii sau sectorului în raza căruia se află situată clădirea,
printr-o cerere.
- Cererea este trimisă de către D/SUAT unui consultant energetic -

primirea cererii de către consultantul energetic constituie momentul
deschiderii dosarului de expertiză energetică a clădirii.
- Consultantul energetic elaborează expertiza energetică - şi
întocmeşte raportul de expertiză energetică a clădirii.
- Acordarea certificatului energetic pe baza verificării dosarului de
expertiză energetică de către D/SUAT în termen de max.15 zile de
la depunerea dosarului de expertiză întocmit de către consultant.
Proiectarea şi executarea lucrărilor de reabilitare şi modernizare

a instalaţiilor de încălzire
Proiectarea lucrărilor de reabititare şi modernizare a instalaţiilor de

încălzire poate fi realizată pe bază de proiect numai de către societăţi
(agenţi economici) care au primit certificarea profesională din partea
organismelor abilitate de MLPTL.
15
Proiectul se elaborează de către proiectanţi cu competenţe în
domeniu.
Proiectul se verifică de către verificatori de proiecte atestaţi

MLPTL.
Proiectul de reabilitare a instalaţiei de încălzire centrală se va

întocmi pe faze de proiectare (Studiu de Fezabilitate - SF, Proiect
Tehnic - PT, Detalii de Execuţie - DE). în cazuri speciale sau la
lucrări de mică anvergură proiectul de reabilitare a instalaţiei de
încălzire centrală poate finaliza în fază unică.
Fazele de proiectare şi conţinutul acestora, m conformitate cu legile

şi reglementările tehnice în vigoare şi cu specificul lucrărilor de
instalaţii de încălzire sunt următoarele:
Studiu de fezabilitate
La baza studiului de fezabilitate stă tema de proiectare întocmită de

către beneficiar.
Studiul de fezabilitate privind reabilitarea instalaţiilor de încălzire
centrală are rolul de a stabili indicatorii tehnico-economici şi
soluţiile principale ale lucrării. La faza Studiu de fezabilitate se obţin
toate avizele şi acordurile.
Proiectul tehnic
Proiectul tehnic se elaborează pe baza studiului de fezabilitate

aprobat sau pe baza temei de proiectare întocmite de către beneficiar.
în cazul în care nu se face studiu de fezabilitate. Proiectul tehnic
pentru reabilitarea instalaţiilor de încălzire trebuie să conţină părţi
scrise şi părţi desenate.
Detalii de execuţie
Detaliile de execuţie se elaborează pe baza proiectului tehnic avizat

de beneficiar, după stabilirea executantului şi a furnizorului
(producătorilor) echipamentelor şi materialelor de instalaţii în urma
licitaţiei de execuţie.
Detaliile de execuţie trebuie să cuprindă toate elementele necesare
pentru buna execuţie a instalaţiei. detaliind informaţiile furnizate prin
proiectul tehnic.
Detaliile de execuţie pentru reabilitarea instalaţiilor de încălzire trebuie
să cuprindă părţi scrise şi desenate.
Proiectul de execuţie al lucrărilor de reabilitare a instalaţiei de încălzire
(proiectul tehnic, detaliile de execuţie, dispoziţiile de şantier) va fi
cuprins în Cartea tehnică a construcţiei deţinută de proprietarul
imobilului.
Începerea executării lucrărilor de reabilitare a instalaţiilor de încălzire

este permisă numai după ce executantul a primit:
- proiectul instalaţiei, la fazele Detalii de execuţie şi Proiect tehnic;

- avizele şi acordurile necesare;
- autorizaţia de construire.
Executarea lucrărilor de reabilitare termică a instalaţiilor de încălzire
poate fi realizată numai de către societăţi (agenţi economici) care au
primit certificarea profesională din partea organismelor abilitate de
MLPTL şi agreerea tehnică din partea beneficiarului sau distribuitorului
de energie termică după caz.
Executarea lucrărilor de reabllitare termică a instalaţiilor de încălzire

se realizează cu materiale şi echipamente omologate şi agrementate
de către organismele abilitate în România, însoţite de certificate de
calitate şi care corespund
17
prevederilor din proiect: beneficiarul are obligaţia să ceară
aceste documente firmelor furnizoare.
Se va asigura controlul execuţiei lucrărilor de reabilitare
termică a instalaţiilor de încălzire centrală pe şantier de către
beneficiar (proprietarul sau administratorul imobilului) şi
executant prin persoane specializate şi atestate: diriginţi de
şantier atestaţi MLPTL, responsabili cu execuţia lucrărilor
atestaţi MLPTL şi după caz, consultanţi tehnici - experţi.
Competenţele instalatorilor autorlzaţi pentru proiectarea şi

executarea lucrărilor de reabilitare a instalaţiilor de încălzire
centrală funcţie de domeniul de activitate şi destinaţia
lucrărilor sunt conform Normativului l 13 - Revizuit.
3. DEFICIENŢE ALE INSTALAŢIILOR DE ÎNCÂLZIRE DIN

CLĂDIRILE DE LOCUIT şi MÂSURI DE ÎMBUNĂTÂŢIRE A
PERFORMANŢELOR
Starea actuală a instalaţiilor de încălzire la clădirile de

locuit existente
Se constată în prezent scăderea drastică a performanţelor

instalaţiilor de încălzire la clădirile de locuit datorită următorilor
factori:
3.1. Defecţiunile instalaţiilor de încălzire la clădirile de

locuit existente
Clădirile de locuit existente colective alimentate de la o sursă de

căldură exterioară (termoficare, CT de cvartal), realizează
temperaturi interioare inferioare celor prevăzute în STAS 1907,
existând diferenţe care pot ajunge la până la 4-8°C. Reducerea
temperaturii interioare se datorează unor cauze care trebuie
evidenţiate la diagnosticarea instalaţiei ca de exemplu:
- funcţionarea corpului de încălzire;
- corespondenţa dintre temperatura de ducere a
agentului termic şi temperatura exterioară;
- regimul de livrare al căldurii;
- deteriorarea protecţiei termice a clădirii;
- respectarea proiectului şi calitatea execuţiei:
- regimul hidraulic al reţelei de distribuţie şi/sau al instalaţiei
interioare.
Defecţiunile la reţeaua de conducte interioare
Reţeaua de conducte interioare de încălzire prezintă defecţiuni

cauzate de greşeli de montaj precum şi de defecte de fabricaţie ale
materialelor (ţevi, fitinguri, etc.) şi anume:
- Scurgeri de apă din conducte datorate următoarelor cauze:

- executarea defectuoasă a îmbinărilor cu filet, cu flanşe sau cu
sudură;
- apariţia şi accentuarea fenomenului de coroziune:
- îngheţarea apei în conducte la întreruperea încălzirii
pe timp de iarnă.
- Neetanşeitatea îmbinărilor cu filet datorate unei execuţii
necorespunzătoare a îmbinărilor, fie folosirii unor fitinguri defecte
(cu fisuri) fie datorită tăierii adânci a filetului.
- Blocarea circulaţiei apei datorită formării sacilor de aer
(contrapante).
- Înfundarea conductelor cauzată de neglijenţe de montaj
(îmbinări necorespunzătoare, montarea unor conducte deja
înfundate parţial sau total) fie ca urmare a acumulăm pietrei sau
impurităţilor în unele puncte ale conductei sau în armăturile de
închidere şi reglaj.
- Deteriorarea izolaţiei termice a conductelor: conduce la majorări
inutile de consumuri de combustibil.
19
Cauzele cele mai frecvente care au produs deteriorarea izolaţiei
termice sunt:
• lovituri mecanice apărute cu ocazia unor lucrări de reparaţii la
pereţi sau la conducte apropiate;
• fixarea insuficient de rigidă a conductei a determinat vibrarea şi
deplasarea acesteia datorită variaţiei de temperatură iar
izolaţia termică să crape:
• umezirea izolaţiei termice datorită scurgerilor din conducta
izolată, din conductele vechi sau în infiltraţie.
Defecţiuni la corpurile de încălzire
S-au constatat următoarele defecţiuni la corpurile de încălzire şi anume:
- Radiatoare de fontă
Defecţiunile întâlnite frecvent la radiatoarele de fontă sunt:

neetanşeitatea şi blocarea circulaţiei agentului termic în corpurile de
încălzire.
- Scurgerile de apă de la radiatoare se datorează:

• strângerii necorespunzătoare a niplurilor dintre elementele de
radiator; lipsa garniturilor de etanşare sau degradarea acestuia
ca urmare a unei funcţionări îndelungate a radiatorului la
diferenţe mari de temperatură;
• fisuri la elementele radiatorului datorate unor lovituri mecanice,
montaj defectuos, coroziune avansată;
• scurgeri pe lângă axul robinetului cu dublu reglaj care are drept
cauză degradarea presgarniturii din azbest datorită manevrelor
repetate. Aceasta este un defect foarte des întâlnit atât datorită
strângerii insuficiente a piuliţei de strângere a presgarniturii sau
degradării acesteia, cât şi sistemului defectuos de etanşare care
nu permite manevre repetate;
- Blocarea circulaţiei agentului termic în radiator care se
poate producere ca urmare a următoarelor cauze:
• îmbinarea defectuoasă a legăturii de la
radiator la coloana (pătrunderea capătului de
legătură prea mult în coloană) ceea ce conduce la
mărirea pierderilor de sarcină şi facilitează
acumularea unor depuneri de piatră;
• dimensiunea prea mică (3/8") a ţevii de
racordare a radiatorului; aceasta se face că
datorită depunerilor progresive de piatră sau
de alte impurităti să se obtureze ţeava de
legătură şi deci circulaţia apei în radiator este
blocată sau îngreunată;
• înfundarea robinetului de dublu reglaj ca
urmare a acumulării unor impurităţi în
robinet sau depuneri de piatră;
• existenţa aerului la partea superioară a
radiatorului ca urmare a montării defectuoase
(cu contrapantă). Această defecţiune este
importantă în special la instalaţiile cu
circulaţie prin gravitaţie; la circulaţia forţată sacul de
aer este diminuat prin antrenarea aerului în
conductă ca urmare a vitezei mari a apei;
• depunerea impurităţilor (mâl) la partea
inferioară a radiatoarelor.
- Registre, convectoradiatoare, serpentine din ţeavă şi

convectoare
Defectele la registrele şi serpentinele din ţeavă de oţel sunt

similare cu cele de la radiatoarele din fontă şi anume:
• scurgeri de agent termic; blocarea circulaţiei agentului

termic în corpul de încălzire.
21
Privind cauzele scurgerilor la registre şi serpentine se mai pot
adăuga unele defecţiuni care apar la îmbinările prin sudură
(cordoane de sudură insuficient de compacte).
Defectele care apar la convectoare sunt:
• scurgerea de agent termic; blocarea circulaţiei agentului termic

în elementul încălzitor ca urmare a unor cauze similare cu cele
prezentate la radiatoare şi registre din ţevi;
• diminuarea cedării de căldură datorită depunerilor de praf pe
aripioarele elementelor de încălzire.
•
3.2. Aspecte privind vârsta instalaţiilor de încălzire centrală
din clădirile de locuit
În marea majoritate a situaţiilor. elementele principale ale instalaţiilor

de încălzire din clădirile de locuit colective existente au rămas
neschimbate de la darea în folosinţă a clădirii, astfel instalaţiile de
încălzire - radiatoare şi conducte au o vechime de peste 30 de ani
care în mod normal sunt uzate fizic şi moral.
Pe lângă uzura avansată a instalaţiilor de încălzire datorată vechimii
lor se adaugă şi faptului că de-a lungul anilor nu s-au efectuat lucrări
de reparaţii curente legiferate prin acte normative.
Prin modul în care sunt concepute şi executate instalaţiile de
încălzire interioare din clădirile de locuit existente nu sunt posibile:
• realizarea lucrărilor normale de întreţinere şi modernizare acolo

unde amplasarea conductelor de distribuţie se află sub
pardoseala parterului în canale nevizitabile, etc.;
• individualizarea regimului de încălzire al apartamentelor;
• individualizarea regimului de facturare (pe apartament);
• intervenţii punctuale asupra corpurilor de încălzire (lipsa robinetelor
pe retur).
Menţionăm că prescripţiile tehnice din domeniu elaborate până anul

trecut nu prevedeau în mod explicit pentru instalaţiile de încălzire din
locuinţe durata maximă de vârstă pentru elementele componente.
Astfel conform Hotărârii Guvernamentale nr.964/30.12.1998 pentru
aprobarea clasificaţiei şi a duratelor normale de funcţionare a
mijloacelor fixe se prevăd duratele de serviciu normate cu care se
calculează norma de amortizare pentru construcţii, astfel duratele de
serviciu normate pentru clădirile de locuinţe şi conducte sunt:
• clădirile de locuit din cărămidă beton sau beton armat 50 ani;

• conductele din oţel în mediu normal 25 ani.
Conform Ghidului de performanţă pentru instalaţii de încălzire şi

ventilare elaborat la IPCT-SA se consideră, în condiţiile vieţii moderne
şi ale progresului tehnic actual, ca durată de viaţă pentru o instalaţie
de încălzire nu trebuie să depăşească 15-25ani.
3.3. Aspecte privind regimul de funcţionare în exploatare a

instalaţiei de încălzire
Problema de inconfort acustic şi vizual
La proiectarea şi executarea instalaţiilor de încălzire la clădirile

de locuit existente de confortul tactil şi acustic au fost
neglijate.
Forma şi amplasarea corpurilor de încălzire montate în
încăperi, aspectul şi culoarea suprafeţelor de încălzire nu
contribuie în majoritatea situaţiilor la îmbunătăţirea estetică a
încăperilor.
23
Problema privind comanda şi reglarea regimului termic
În prezent, instalaţiile de încălzire din clădirile de locuit existente

nu dispun de mijloace de reglare a regimului termic.
În clădirile de locuit existente racordate de regulă la termoficare,
posibilitatea utilizatorului (locatarului) de a comanda regimul de
încălzire al încăperii locuite din interiorul acestora este extrem de
redusă. Practic, ea se rezumă la acţionarea asupra robinetului de
închidere cu dublu reglaj al radiatorului, care în cazul în care nu
este blocat, poate realiza o reducere a debitului de căldură cedat
în încăperi.
Nu există posibilitatea de a comanda pornirea încălzirii sau
creşterea debitului de căldură, întrucât sursa termică (punct
termic sau centrală termică de termoficare sau de cvartal) care nu
este m exploatarea locatarilor, livrează căldura m acelaşi regim
pentru toţi consumatorii în general cu debite diferite de
necesităţile de încălzire.
Reglajul calitativ al livrării căldurii care se practică la sursă este
necorespunzător întrucât temperaturile agentului termic sunt mai
reduse decât cele reclamate de temperatura exterioară a aerului.
Defecţiuni de funcţionare a instalaţiilor de încălzire la clădirile

de locuit
0 categorie importantă de defecte o constituie defectele de

funcţionare ale întregii instalaţii care depinde de configuraţia
instalaţiei, de modul in care a fost proiectată şi executată precum
şi modul) în care este exploatată.
Defectele de funcţionare a instalaţiilor interioare de încălzire
constatate de-a lungul anilor prin exploatarea acestora sunt
următoarele:
1. Ecart prea mic între temperatura apei din conducta de tur şi

retur şi deci debit de căldură insuficient, cedat în încăperi are
următoarele cauze:
• debitul masic foarte mare:
• scurtcircuitarea unor consumatori şi circulaţii:
• existenţa unor zone din instalaţiile care nu se încălzesc
(coloane înfundate sau incorect echilibrate, legături
necorespunzătoare la corpurile de încălzire, la robinetele de
închidere):
• sistem de reglaj ineficient. neexistând corelare între parametrii
agentului termic şi sarcina de încălzire (temperatura
exterioară).
2. Funcţionarea necorespunzătoare a corpurilor de încălzire de la

etajele superioare
Cauzele care determină funcţionarea precară a corpurilor de încălzire

de la ultimul etaj sunt:
• lipsa apei din instalaţie (în partea superioară a instalaţiei):

• poziţia incorectă a vasului de expansiune:
• formarea sacilor de aer la partea superioară a coloanelor (numai la
distribuţia superioară):
• dimensionarea defectuoasă a conductelor sau/şi echilibrarea
hidraulică corectă a circuitelor:
• poziţia incorectă a pompei de circulaţie în schema instalaţiei.
3. Funcţionarea neuniformă a corpurilor de încălzire. situate pe

aceeaşi coloană
Acest fenomen este cauzat fie de o dimensionare necorespunzătoare

a coloanei (fără a se lua în considerare efectul perturbator al
gravitaţiei), fie o legare defectuoasă a corpurilor de încălzire de pe
coloană şi se manifestă astfel:
25
• la funcţionarea cu temperaturi ridicate ale agentului termic se
încălzesc mai mult la corpurile de la etajele superioare, iar cele de
la etajele inferioare mai puţin:
• la funcţionarea cu temperaturi moderate fenomenul se produce
invers; se încălzesc mai mult corpurile de încălzire de la nivelele
inferioare şi mai puţin de la nivelele superioare.
4. Încălzirea incompletă a unor coloane
Acest defect poate apare datorită:
• unei racordări defectuoase a coloanei la conducta de distribuţie

(capătul coloanei intră prea mult în conducta de distribuţie);
• înfundării coloanei cu impurităţi transportate de apă;
• dimensionării şi echilibrării indirecte.
5. Funcţionarea intermitentă a unor corpuri de încălzire
Unele corpuri de încălzire funcţionează normal sau uneori îşi întrerup

funcţionarea datorită acumulării unor dopuri de aer m acestea sau pe
conductele de legătură prin montarea defectuoasă şi lipsa
dispozitivelor de dezaerisire la aceste corpuri.
3.4. Aspecte specifice ale instalaţiilor de încălzire din

subsolurile clădirilor de locuit
Aspecte generale
Se disting în principal pentru clădirile de locuinţe realizate, două

situaţii după cum sursa termică este amplasată în subsol (centrală
termică proprie) sau în exteriorul clădirii (centrală termică de zonă
sau termoficare).
La clădirile de locuit vechi construite înainte de 1940 s-a practicat
soluţia cu centrala termică proprie amplasată într-o încăpere la
subsol. La aceste blocuri au apărut probleme legate de siguranţă în
exploatare, siguranţa la foc, pericolul de poluare. protecţia
împotriva accesului persoanelor neautorizate.
Pentru a se asigura o exploatare normală este necesar să se ia
măsuri pentru îndeplinirea condiţiilor de iluminat, ventilare şi protecţie
fonică precum şi asigurarea de condiţii igienico-sanitare
corespunzătoare pentru personalul de exploatare.
Traseele conductelor de distribuţie din subsol trec în unele cazuri prin
încăperi în care accesul personalului nu este liber, existând astfel
dificultăţi de intervenţie în caz de avarie pe unele ramuri sau coloane.
Blocurile de locuinţe construite după 1970 s-au prevăzut cu subsol
tehnic în care sunt montate conductele de distribuţie ale instalaţiei de
încălzire precum şi conductele de apă şi canalizare.
0 soluţie necorespunzătoare care a fost practicată este cea în care
reţelele de distribuţie de distanţă traversează subsolurile blocurilor
pentru alimentarea atât a blocurilor respective cât şi a celor
învecinate.
În acest mod nu a existat posibilitatea delimitării instalaţiilor şl
consumurilor pentru fiecare bloc în parte. De asemenea au fost
inundate subsolurile de acest tip prin defectele apărute la conducte şi
armături.
Într-o etapă ulterioară de proiectare s-au realizat distribuţii
independente pentru fiecare bloc şi racordare prin racord unic.
Subsolurile tehnice la aceste blocuri sunt circulabile. dar în unele
situaţii înălţimea liberă este nesuficientă pentru o exploatare normală
iar accesul in subsol este dificil, instalaţia de iluminat nu asigură toate
condiţiile necesare pentru o bună supraveghere a instalaţiilor (nivel de
iluminat. posibilităţi de acţionare. etc.).
27
Defecţiuni ale instalaţiilor de încălzire din subsoluri
În subsolurile blocurilor construite după 1970 se constată

următoarele deficiente:
• conductele de încălzire care vin de la punctul termic sau centrala

termică de zonă nu sunt prevăzute la intrarea în subsol cu aparatura
de măsură şi control: termometre. manometre, debitmetre. contoare
de căldură:
• nu există posibilitatea reglării debitelor pe ramurile care pleacă
de la distribuitorul din subsol (în eventualitatea că s-a prevăzut un
astfel de punct de distribuţie).
• termoizolarea conductelor realizată din vată minerală
protejată cu carton asfaltat este în majoritatea situaţiilor
deteriorată:
• robinetele de închidere de la baza coloanelor nu se pot
utiliza datorită montajului defectuos al acestora (apropiate
de elementele de construcţie) precum şi datorată blocării
lor.
3.5. Întreţinerea sistemelor de încălzire la clădirile de locuit
Pentru funcţionarea corespunzătoare a oricărui sistem de încălzire la

clădirile de locuit. pe lângă lucrările de reparaţii sunt necesare şi
unele lucrări curente de întreţinere care au drept scop buna
funcţionare a sistemelor şi prevenirea apariţiei defectelor.
Executarea cu regularitate a lucrărilor de întreţinere are ca efect:
• prelungirea duratei de funcţionare a sistemelor de încălzire:

• majorarea perioadei de timp între reparaţii.
În final se reduc corespunzător cheltuieli de exploatare ale instalaţiilor.
3.5.1. întreţinerea instalaţiilor de încălzire centrală cu apă caldă
Oricât de bine ar fi proiectat şi executat un sistem de încălzire

centrală. el nu poate funcţiona fără nici o intervenţie asupra lui.
Operaţiile de întreţinere au rolul de a menţine aceste sisteme în
permanentă stare de funcţionare şi de a preveni apariţia unor
defecţiuni.
Operaţiile de întreţinere la corpurile de încălzire
Operaţiile de întreţinere ce trebuie efectuate la diversele tipuri de

corpuri de încălzire utilizate la locuinţele tip bloc urmăresc menţinerea
acestora în permanentă stare de funcţionare şi realizarea unui aspect
plăcut care să integreze corpul de încălzire în ambianţa încăperii în
care este montat. Lucrările se referă la următoarele operaţiuni mai
importante:
• menţinerea corpurilor de încălzire permanent. în stare de curăţenie

prin îndepărtarea prafului care se depune pe ele:
• eliminarea imediată a eventualelor scurgeri de apă care apar la
dopuri, la îmbinări demontabile sau robinete cu dublu reglaj:
• revopsirea periodică a corpurilor de încălzlre sau a .măştilor
acestora (cel mult la 4 ani):
• remedierea defecţiunilor care cauzează scurgeri prin elementele
corpului de încălzire (fisuri. străpungeri datorită fenomenului de
coroziune etc.):
• spălarea radiatoarelor, îndepărtarea depunerilor de mâl.
29
Măsurile de întreţinere prezentate mai sus se completează cu
indicaţiile de exploatare ale fabricantului corpurilor de încălzire.
Operaţiile de întreţinere la reţeaua de conducte
Reţeaua de conducte a instalaţiilor de încălzire centrală, constituie

partea care poate da naştere la cele mai multe defecţiuni, dacă nu se
iau măsuri de verificare şi întreţinere permanentă.
Operaţiile curente de întreţinere la reţeaua de conducte se referă în
special la:
• verificarea permanentă a conductelor principale de distribuţie şi a

coloanelor pentru a identifica imediat eventualele scurgeri înainte de
a degrada finisajele construcţiei (zugrăveli. pardoseli, etc.);
• verificarea armăturilor montate pe conducte (dacă există scurgeri
pe la presgarnituri sau pe la îmbinările cu flanşe sau filet între
armătură şi ţeavă):
• se va verifica periodic (cel puţin înaintea perioadei de încălzire)
dacă armăturile se închid normal: dacă nu se închid etanş se
schimbă garniturile sau se şlefuiesc suprafeţele de etanşare la
robinetele cu sertar:
• se verifică periodic starea izolaţiei termice, în special a
conductelor montate în subsoluri sau în canale termice pentru a
identifica la timp eventualele degradări ale acesteia:
• conductele care nu sunt izolate termic să se stabilească necesitatea
izolării lor:
• la apariţia petelor de rugină care ies de sub vopsea. se iau
imediat măsuri pentru curăţenia acestora sau revopsire pentru a
stopa procesul de coroziune care poate pătrunde în peretele ţevii:
• periodic se manevrează armăturile de închidere sau de
dezaerisire, chiar dacă nu este nevoie. pentru a evita
blocarea acestora datorită depunerilor de piatră. impurităţi. etc.;
• de regulă înaintea unei revopsiri totale a reţelei de conducte se va
face o verificare generală a etanşeităţii instalaţiei (conductelor.
armăturilor. fitingurilor, etc.).
În cursul exploatării instalaţiilor interioare. cu toate măsurile de
prevenire de-a lungul exploatării lor apar depuneri. Aceste depuneri
împreună cu suspensiile formate din produsele de coroziune şi
eroziune, creează de multe ori greutăţi în exploatare. De aceea se
utilizează metode de spălare a instalaţiei prin utilizarea unor produşi
chimici dezincrustanţi.
3.5.2. întreţinerea instalaţiilor de încălzire cu sobe
Menţinerea în permanentă stare de funcţionare a sobelor depinde în

mare măsură la executarea unor operaţii periodice care să asigure
realizarea condiţiilor normale de exploatare. Executarea
corespunzătoare a lucrărilor periodice de întreţinere duce la evitarea
apariţiei defectelor şi deci la întreruperile prelungite în funcţionarea
încălzirii.
Operaţiuni de întreţinere la sobe
Utilizarea fără riscuri a sobelor care funcţionează cu diverse categorii

de combustibil se poate realiza numai respectând unele reguli de
exploatare şi executând la timp câteva operaţii simple pentru
întreţinere.
Executarea operaţiilor periodice de întreţinere la sobe nu necesită o
calificare specifică astfel încât se pot efectua chiar de către
persoanele care folosesc aceste aparate de încălzire.
Principalele operaţii de întreţinere. care au aplicabilitate la toate

tipurile de sobe sunt:
• menţinerea pemanentă a sobelor în stare de curăţire:
31
• controlul permanent al funcţionării arzătoarelor şi a stării
focarului precum şi remedierea imediată micilor ă defecte care-şi
fac apariţia:
• verificarea permanentă. în cazul sobelor cu gaze sau cu
combustibil lichid. a conductelor şi armăturilor din instalaţia de
alimentare cu combustibil pentru a evita scurgeri prin neetanşeităţi:
• controlul periodic al modului de fixare a elementelor
componente ale sobei. precum şi a burlanelor de legătură
la coşul de fum:
• realizarea continuă a unui reglaj corespunzător al arderii
fără a lăsa ca soba să funcţioneze cu ardere
necorespunzătoare a combustibilului.
Operaţiuni de întreţinere a coşurilor de fum care deservesc

sobele
Nu se recomandă montarea de dispozitive de protecţie la gurile de

evacuare a coşurilor.
Este total contraindicată prelungirea coşurilor de zidărie prin coşuri de
tablă neizolate. aceasta provocând o zonă rece care împiedică tirajul.
Întreţinerea corespunzătoare a costurilor de fum are tot atâta

importanţă ca şi întreţinerea sobei. întrucât dacă coşul de fum nu
funcţionează bine. soba nu dă randamentul corespunzător. Operaţiile
periodice de întreţinere la coşurile de fum se referă în special la:
• curăţirea periodică a coşului de fum cel puţin de două ori pe an şi

ori de câte ori este nevoie: pentru curăţire este bine să se facă
apel la lucrători calificaţi:
• remedierea imediată a unor defecte care apar în cursul funcţionării;
căderea dispozitivelor de protecţie de la gura de evacuare a
coşului. crăpături din zidăria coşului etc.:
• menţinerea unei etanşeităţi corespunzătoare la punctul de
racordare al burlanelor din tablă (sau ceramică) cu coşul de fum
pentru a evita pătrunderea aerului fals în coş:
• verificarea înălţimii coşului de fum la tiraj precum şi refacerea
înălţimii iniţiale a coşului în urma prăbuşirii acestuia din diverse
cauze (calamităţi, furtuni, etc.).
Realizarea tuturor operaţiunilor de întreţinere la sobe şi la coşurile de

fum reclamă un minim de efort şi de cheltuieli, de aceea este bine ca
ele să fie executate cu regularitate.
3.5.3. Îmbunătăţirea performanţelor instalaţiilor de încălzire

În scopul realizării condiţiilor de confort în clădirile de locuit existente
este necesară îmbunătăţirea performanţelor instalaţiilor de
încălzire prin reabilitarea sau modernizarea acestora.
Conform Normativului 1 13. instalaţiile de încălzire trebuie să
corespundă nivelelor minime de performanţă referitoare la exigenţele
esenţiale definite de Legea 10/1995 privind calitatea în construcţii.
Conform Normativului l 13 - materialele (conductele, armăturile) şi
echipamentele (corpurile de încălzire, caznele, etc.) utilizate la
executarea lucrărilor de reabilitare şi modernizare a instalaţiilor de
încălzire la clădirile de locuit existente vor avea caracteristicile şi
toleranţele prevăzute în standarde şi prescripţiile tehnice ale
producătorilor - interni şi externi - şi vor satisface condiţiile tehnice
cerute în proiectul instalaţiei de încălzire.
Îmbunătăţirea performanţelor instalaţiilor de încălzire la clădirile de
locuit existente se realizează prin:
Utilizarea corpurilor statice performante
Conform l 13 în cazul reabilitării instalaţiilor de încălzire se

recomandă:
33
• utilizarea în aceeaşi instalaţie a unor corpuri de încălzire cu
curbe caracteristice de variaţie a cedării de căldură cât mai
apropiate:
• utilizarea corpurilor de încălzire cu indice ridicat de încărcare
termică al metalului, pentru durata de viaţă (W/Kg) x ani durată
de viaţă.
La alegerea corpului de încălzire se vor avea în vedere parametrii

maximali de presiune şi temperatură ai agentului termic la care
acesta va funcţiona precum şi de condiţiile locale de montaj în
încăpere.
Odată cu înlocuirea corpurilor de încălzire se vor înlocui şi robinetele
de reglaj şi anume se vor utiliza robinete cu dublu reglaj.
în cazul instalaţiilor de încălzire individualizate (la nivel de scară. de
apartamente) sau în cazul contorizării la nivel de bloc şi montării
repartitoarelor se pot folosi robinete de reglare cu termostat.
La alegerea tipului de corp de încălzire vor fi avute în vedere

următoarele:
Radiatoare de fontă au drept avantaj:
• puteri termice specifice mari pe metru pătrat de radiator:

• rezistenţă bună la coroziune;
• posibilităţi diverse de montaj şi amplasare;
• posibilităţi de curăţire de praf;
• durata foarte mare de viaţă.
Dintre dezavantaje enumerăm:
• aspect mai puţin prezentabil;

• greutate foarte mare:
• montaj greoi. necesită vopsire şi probare pe şantier.
Radiatoare din oţel - au în principal avantajele următoare:
• aspect plăcut. finisaj de calitate al suprafeţelor prin culori

atractive:
• preţ specific mic sau mediu:
• greutate redusă;
• rezistenţă bună la presiuni şi temperaturi maxime (la 4 sau
6 bar şi respectiv la 100 sau 140°C);
• se montează uşor;
• posibilităţi diverse de montaj şi amplasare;
• se curăţă uşor de praf.
Dezavantajul constă în:
• durata de viaţă redusă (uneori sub 10 ani, din cauza

coroziunii); necesita tratarea apei din instalaţie.
Radiatoarele din aluminiu sau din aluminiu şi oţel se

caracterizează prin:
• aspect estetic cu design adecvat folosirii în apartamente de lux; se

livrează vopsite în culori variate şi atractive;
• puteri termice mari pe metru liniar;
• spaţiu redus ocupat în încăperi;
• greutate mică;
• rezistenţă bună la presiuni şi temperaturi maxime;
• coroziune electrostatică Al-oţel cu transport de ioni de Al.
Dezavantajele principale sunt:
• durata de viaţă medie (10-20 ani);

• în timpul utilizării se formează hidrogen la contactul dintre aluminiu
şi apă (cazul radiatoarelor construite exclusiv din aluminiu);
• coroziune electrochimică la instalaţii alcătuite din mai multe
materiale (Al. Cu, Zn. etc.).
35
Armăturile folosite în reabilitarea instalaţiilor de încălzire se vor alege
în raport cu funcţionarea lor şi cu parametrii agentului termic.
Armăturile de reglare vor fi însoţite de certificarea caracteristicilor

(debit, presiune) funcţie de gradul de închidere.
Armăturile cu funcţionare automată alese în raport cu funcţiunile lor,

vor fi însoţite de întregul echipament auxiliar de automatizare (sau cu
indicaţii precise privind elementele care se completează) şi de
certificările prevăzute în normativul I 13.
Armăturile de reglare ale corpurilor de încălzire se aleg in

conformitate cu soluţia de reglare a sistemului de încălzire recomandată
de Normativul l 13 cap.4.13.
SOLUŢII DE REABIUTARE A INSTALAŢIILOR DIN CLÂDIRILE DE

LOCUIT
Reabilitarea instalaţiilor din clădirile de locuit colective alimentate de la o

sursă de căldură exterioară (termoficare, CT de cvartal) şi clădirile de
locuit individuale sau înşiruite cu sursă proprie de căldură constă în
efectuarea lucrărilor de reparaţii. completări sau înlocuiri de echipamente
pentru readucerea instalaţiilor la parametrii iniţiali din proiect.
Principiile care trebuie să stea la baza soluţiilor de reabilitare şi care

trebuie avute în vedere la selectarea măsurilor ce vor fi aplicate sunt
conf.cap.2.
Obiectivele propuse prin aplicarea soluţiilor de reabilitare a instalaţiilor

existente la clădirile de locuit având la bază evaluarea stării existente a
instalaţiei. sunt următoarele:
- identificarea măsurilor de reabilitare de la simplu la
complex:
- creşterea confortului termic al locatarilor:
- reducerea consumului de energie termică a clădirilor şi implicit
reducerea cheltuielilor:
- mărirea gradului de gestionare individuală (reglare.
contorizare).
Soluţiile-cadru de reabilitare a instalaţiilor de încălzire la clădirile de

locuit colective alimentate de la o sursă de căldură exterioară
(termoficare. CT de cvartal) şi la clădirile de locuit individuale sau
înşiruite dotate cu sursă proprie de căldură au caracter de
recomandare.
CLĂDIRI DE LOCUIT EXISTENTE COLECTIVE ALIMENTATE

DE LA 0 SURSĂ DE CĂLDURĂ EXTERIOARĂ (TERMOFICARE,
CT DE CVARTAL)
Soluţiile de reabilitare a instalaţiilor de încălzire la clădiri de locuit

colective alimentate de la o sursă de căldură exterioară (termoficare,
CT de cvartal) sunt prezentate în continuare şi sunt clasificate după
gradul de complexitate a instalaţiei şi amploarea lucrărilor şi anume
(tabelul 1):
A.SOLUŢII SIMPLE
A1 - Înlocuirea în subsolul tehnic a vanelor defecte nefuncţionale pe

conductele de distribuţie ale agentului termic care prezintă
pierderi de agent termic.
Scopul soluţiei constă în:
- eliminarea pierderilor de agent termic;

- asigurarea bunei funcţionări a instalaţiei;
- evitarea inundării subsolurilor.
37
A2 - Remedierea termoizolaţiei conductelor de distribuţie din
subsol
- reducerea fluxului termic disipat prin conductele de distribuţie ale

agentului termic.
A3 - Înlocuirea vanelor defecte - nefuncţionale de la baza coloanelor

de distribuţie.
asigurarea unei bune circulaţii a agentului şi eliminarea pierderilor

de agent termic din instalaţia interioară.
A4 - Înlocuirea conductelor de distribuţie agent termic fisurate din

subsol
- eliminarea pierderilor de agent termic;

- asigurarea bunei funcţionări a instalaţiei:
- eliminarea inundării subsolurilor.
A5 - Montarea robinetelor de golire la baza coloanelor
- posibilitatea efectuării golirii coloanelor în cazul apariţiei unor

defecte (fisurarea elementelor de încălzire, conductelor şi
armăturilor):
- posibilitatea efectuării golirii coloanelor în cazul realizării unor
lucrări de reabilitare.
A 6 - Spălarea corpurilor statice (prin demontarea de pe poziţie)
cu jet de apă sub presiune, eliminarea depunerilor de
nisip şi nămol de la partea inferioară a corpurilor de încălzire şi
apoi remontarea pe poziţie.
- creşterea eficienţei funcţionării corpurilor statice;

- creşterea eficienţei instalaţiei de încălzire.
A7 - Curăţirea chimică şi protecţia anticorosivă a instalaţiei
- creşterea eficienţei instalaţiei de încălzire prin asigurarea

unei bune circulaţii a agentului termic şi implicit reducerea
consumurilor energetice.
Operaţiile de curăţire a instalaţiei trebuie făcute numai după

efectuarea modificărilor aduse instalaţiei pentru repunerea sa în
funcţiune, cu ocazia reabilitării sau modernizării. înaintea
efectuării tratamentului de curăţire chimică, spălare, clădire şi
protecţia anticorosivă a instalaţiei de încălzire la clădirile de locuit
racordate la termificare trebuie realizat următoarele:
- controlul stării generale a instalaţiei de încălzire centrală;

- controlul calităţii apei din instalaţie;
- verificarea etanşeităţii instalaţiei.
Descrierea acţiunii de curăţire chimică şi protecţie anticorosivă

este detaliată în fişa nr.1.
39
A8 - Înlocuirea robinetelor corpurilor statice existente şi
nefuncţionale

- utilizarea corectă de către consumator a robinetelor de radiator
determină obţinerea unor economii importante de energie şi
implicit economii m bugetul familiei.
Corpurile de încălzire sunt echipate cu robinete cu dublu reglaj.

Utilizate pe scară largă în străinătate, în România robinetele termostatice
nu sunt în prezent utilizate la echiparea instalaţiilor de încălzire la clădiri
de locuit racordate la termificare (blocuri de locuit); cauza principală o
constituie faptul că temperatura agentului termic livrat este sub nivelul
cerut de condiţiile climatice exterioare.
Robinetele cu termostat montate pe corpurile de încălzire servesc la

reglarea individuală a temperaturii interioare la clădirile de locuit
îndeplinind următoarele funcţiuni:
- măsoară mărimea de reglat (temperatura interioară);

- compară şi reglează direct admisia fluidului m corpul de încălzire.
Introducerea robinetelor cu termostat la corpurile de încălzire impune:
- echilibrarea termică şi hidraulică a instalaţiei (soluţia A10).

- contorizare la nivel de bloc (A11) şi/sau de apartament.
Pentru domeniul de utilizare principiul de funcţionare şi execuţia

robinetelor cu termostat se va consulta fişa nr.2.
Se menţionează că măsura de înlocuire a robinetelor cu dublu reglaj cu

robinete cu termostat se adoptă doar în situaţiile în
care sursa termică poate furniza un debit de căldură mai mare decât
sarclna termică a consumatorului.
A9 - Dotarea corpurilor statice existente cu repartitoare de căldură
Scopul soluţiei constă:
- în asigurarea controlului asupra livrării căldurii la consumator:

- reducerea consumurilor de energie termica pentru încălzire.
Repartitorul de căldură este un instrument modern care permite

defalcarea pe fiecare corp de încălzire în parte a consumului total de
căldură a clădirii conform unei proceduri specifice. asigurând astfel
baza tehnică a sistemului de repartizare a costurilor încălzirii pe
apartamente.
Menţionăm că pentru utilizarea repartitoarelor de căldură este
necesară prevederea obligatorie a corpurilor de încălzire cu robinet cu
cap termostat.
Metodă exactă şi economică în domeniul înregistrării consumurilor
individuale, utilizarea repartitoarelor este foarte eficientă în instalaţiile
de încălzire centrală racordate la termoficare. Aparatele sunt citite de
către personalul de serviciu al firmelor furnizoare în cazul
repartitoarelor cu evaporare sau datele măsurate pot fi transmise la
distanţă - în cazul repartitoarelor electronice - la o unitate de stocare a
datelor.
Descrierea principiului de funcţionare al repartitoarelor de căldură.
modul de utilizare şi modul de prelucrarea datelor înregistrate pe
aparat sunt detaliate în fişa nr.3.
Contorizarea căldurii combinată cu un sistem de facturare prin
repartiţie parţială a sarcinii la încălzire utilizând repartitoarele de
căldură conduce la:
41
- incită locatarii să fie atenţi la temperatura realizată
în încăpere:
- incită locatarii la economie,
A10- Echilibrarea hidraulică şi termică a instalaţiilor de încălzire
Scopul soluţiei:
- repartizarea corectă a debitelor de agent termic în instalaţie;

- reducerea risipei de energie termică pentru încălzire.
Echilibrarea termică şi hidraulică a instalaţiilor de încălzire

centrală din clădirile de locuit m cadrul acţiunii de reabilitare a
acestora este indispensabilă deoarece nu se poate imagina o
reabilitare termică cu transformarea reţelei fără reechilibrare.
Echilibrarea integrală a instalaţiilor de încălzire centrală
reprezintă un proces prealabil contorizării.
Cauzele care provoacă dezechilibrarea termică a instalaţiilor de

încălzire:
1. Cauze permanente: - dezechilibrul hidraulic între debitele

necesare ale corpurilor de încălzire şi debitele reale reprezintă
cauza cea mai frecventă şi importantă a dezechilibrării termice
şi este produs de defectele instalatiilor termice şi anume:
- ţevi parţial obturate cu nămol sau tartru:

- reţea de distribuţie şi corpuri de înncălzire prost
dimensionate:
- consecinţa unei reabilitări termice (pe partea de construcţie):
- consecinţa montării robinetelor cu termostat pe corpurile de
încălzire.
2. Cauze nepermanente (pasagere) - ecarturi de temperatură
(ducere - întoarcere) neconforme. provocate de:
- aporturi gratuite prin încălzire suplimentară a spaţiilor cu aparate

electrice sau datorită prezenţei ocupanţilor. radiaţie solară etc.:
- pierderi gratuite - prin răcirea unor încăperi datorate ventilării
naturale a încăperilor.
În prezent. aceste disfuncţionalităţi sunt combătute prin reglarea

temperaturii şi nu prin echilibrarea reţelei. Avantajele echilibrării
termice printr-o bună echilibrare hidraulică a instalaţiilor de încălzire
sunt:
• confort - dispariţia apartamentelor insuficient încălzite sau prea

încălzite - antrenând robinetele cu termostat care trebuie
montate pe corpurile de încălzire:
• echitate în repartiţia costurilor de încălzire prin temperaturi
nediferenţiale prin diverse apartamente;
• economii de energie termică şi de cheltuieli aferente.
Echilibrarea se poate realiza astfel:
a) echilibrarea integrală - cu măsurarea debitului de agent termic al

corpului de încălzire:
b) echilibrarea coloanelor - cu măsurarea debitului de agent termic pe
coloane.
a) Echilibrarea integrală realizează:
- un reglaj cu control simultan al corpurilor de încălzire:

- echilibrare între coloanele instalaţiei.
Avantajele echilibrării integrale:
- reglare rapidă şi precisă:

- diagnostic prealabil focalizat asupra reţelei şi asupra
fiecărui corp de încălzire.
43
b) Echilibrarea coloanelor realizează:
 reglarea cu măsurarea debitului de agent termic la
nivelul coloanelor:
 nu se efectuează măsurarea debitului de agent termic la
nivelul corpurilor de încălzire.
Avantaje:
 acces uşor la un reglaj pe zonă:
 debitele de agent termic pe coloane corecte:
 posibilitatea urmăririi instalaţiilor pe zone.
Dezavantajele:
 echilibrarea coloanelor între ele nu elimină defectele de

echilibrare între corpurile de încălzire ale aceleiaşi
coloane. chiar dacă au fost făcute prereglaje eventual
asupra lor:
- retuşurile de reglaj ale corpurilor de încălzire perturbă
corpurile de încălzire ale aceleiaşi coloane:
- dificultatea de a interveni simplu cu cost mic la locatarii
nemulţumiţi;
- reglaje neprotejate sau mult prea uşor accesibile şi în
consecinţă riscul ca echilibrajul să se strice rapid.
Dispozitivele utilizate pentru procedeul de echilibrare şi condiţiile de

montaj ale acestora sunt prezentate în fişa 4.
Se menţionează că efectele maxime se obţin printr-o echilibrare

integrală a instalaţiei.
A11 - Contorizarea energiei termice la nivel de bloc (scară) (vezi

cap.6)
- cunoaşterea consumurilor reale de căldură pentru încălzire
şi asigurarea unei facturări corecte a căldurii.
Contorizarea la nivel de bloc (scară) a energiei termice se

completează cu utilizarea repartitoarelor de căldură pe fiecare
corp de încălzire (soluţia A9) şi înlocuirea robinetelor existente cu
robinete cu termostat (soluţia A8).
Soluţiile de contorizare a consumurilor de energie termică la nivel

de bloc (scară) sunt prezentate în cap.6. iar in fişa nr.5 sunt
prezentate amenajările constructive necesare amplasării
acestora.
B. SOLUŢII COMPLEXE
B1 - Înlocuirea parţială a corpurilor de încălzire şi corelarea

numărului de elemente cu soluţiile de reabilitare ale
construcţiei.
creşterea eficienţei corpurilor de încălzire:

asigurarea unei bune circulaţii a agentului termic:
asigurarea confortului în locuinţe.
B2 - inlocuirea parţială a conductelor de distribuţie din subsol şi

izolarea lor.
asigurarea bunei funcţionări a instalaţiei:

reducerea fluxului termic disipat prin conductele de
distribuţie ale agentului termic.
B3 - Înlocuirea parţială a coloanelor de încălzire

45
B4 - Înlocuirea tuturor robinetelor de la corpurile de încălzire cu
robinet cu termostat se realizează conform soluţiei A8.
C. SOLUŢII DE ÎNLOCUIRE TOTALÂ A INSTALAŢIEI DE ÎNCÂLZIRE
Soluţia se aplică la clădiri de locuit cu vechime de peste 30 ani şi se

realizează prin:
Înlocuirea totală a instalaţiei de încălzire cu păstrarea soluţiei iniţiale

(conducte + armături + corpuri statice) şi contorizarea energiei termice la
nivel de clădire sau tronson de clădire.
CLÂDIRI DE LOCUIT INDIVIDUALE SAU ÎNŞIRUITE DOTATE CU

SURSĂ PROPRIE DE CÂLDURÂ
A. Clădiri de locuit individuale sau înşiruite dotate cu sursă proprie

de căldură centrală termică şi încălzire centrală
Soluţiile de reabilitare pentru instalaţiile interioare de încălzire centrală

(corpuri de încălzire. conducte şi armături) sunt similare cu cele pentru
clădirile colective alimentate de la sursa de căldură exterioară
(termoficare. CT de cvartal). Soluţiile de reabilitare specifice pentru
clădirile de locuit dotate cu sursă proprie - centrală termică conform
prevederilor 1 13/1 sunt:
A1. Revizia centralei termice care constă în verificarea:
- funcţionării şi a stării cazanelor precum şi circuitul de evacuare a

gazelor de ardere şi anume:
 etanşeitatea cazanelor (partea metalică şi cea şamotată):
 etanşeitatea canalelor şi a coşului de fum:
 funcţionării şi a stării instalaţiei de depozitare. alimentare
şi ardere a combustibilului:
 etanşeitatea elementelor:
 pompelor:
 agregatele de ardere:
 funcţionării şi a stării echipamentelor cu piese în mişcare:
pompe. ventilataoare. compresoare - inclusiv
electromotoarelor acestora şi anume:
 asigurarea parametrilor necesari:
 etanşeitate;
 funcţionarea silenţioasă:
 funcţionării şi a stării schimbătoarelor de căldură şi
anume:
 asigurarea parametrilor necesari:
 etanşeitatea:
 controlul depunerilor de piatră în interior:
 conductelor şi armăturilor şi anume:
 etanşeitatea îmbinărilor (filet garnituri) şi pe
 traseul conductelor:
 funcţionarea armăturilor - manevra uşoară şi
eficacitatea închiderii. funcţionarea armăturilor de
siguranţă la presiunea de evacuare:
 starea conductelor - uzura lor;
 funcţionării şi a stării instalaţiei de tratare a apei şi anume:
 starea utilajelor instalaţiei:
 calitatea apei tratate;
 stării izolaţiei termice şi a protecţiei acesteia la aparate şi
conducte;
 instalaţiei de automatizare şi control (funcţionare şi
concepţie).
A2 - Verificarea recipientelor sub presiune şi a armăturilor de

siguranţă în conformitate cu prevederile ISCIR pentru
echipamentele care intră sub acest control.
A3 - Completarea centralei termice cu aparatură AMC şi instalaţie

de automatizare.
47
A4 - Întreţinerea şi remedierea aparatelor de măsură conform
instrucţiunilor producătorului.
A5- Întreţinerea, verificarea şi revizuirea instalaţiei de
automatizare - de siguranţă şi reglare a parametrilor conform
prevederilor producătorului.
A6- Reparaţiile efectuate în centrala termică (operaţia de remediere
prin care se asigură funcţionarea centralei termice la parametrii
prevăzuţi în proiect) sunt:
 reparaţii curente efectuate:
 pe baza constatărilor făcute la revizii:
 preventive - pentru elementele care se întrevede că vor putea
apare disfuncţiuni după o perioadă de timp;
 accidentale în urma unor disfuncţiuni. deteriorări. avarii:
 reparaţii curente insoţite uneori de reparaţii capitale.
A7 - Reparaţiile capitale în centrală se efectuează la următoarele
intervale de timp care pot fi reduse în funcţie de condiţiile specifice
locale astfel:
• cazane:
Conform indicaiilor producătorilor sau în lipsă:
- înlocuirea elementelor, repararea sau înlocuirea mantalei şi izolaţiei -
la 6 ani:
- curăţirea interioară prin îndepărtarea depunerilor, repararea părţii
metalice prin înlocuire sau sudare. înlocuirea garniturilor la 4 ani:
 boilere:
Conform indicaţiilor producătorului sau în lipsă:
- schimbarea garniturilor, refacerea izolaţiei. vopsirea - la 2 ani
• armături de închidere şi reglaje:
- înlocuirea garniturilor, curăţirea depunerilor,
eventuala înlocuire - la 3 ani;
• conducte şi izolaţii:
- curăţirea de depuneri, refacerea izolaţiei, vopsirea -

la 6 ani:
• pompe, ventilatoare, compresoare, rezervoare:
golire, spălare, refacerea protecţiei anticorosive

-
-anual.
A.8. Curăţirea periodică a instalaţiei de încălzire şi a cazanului de
producere a agentului termic
- creşterea eficienţei energetice a instalaţiei prin creşterea

randamentului de producere a agentului termic.
Descrierea acţiunii de curăţire a instalaţiei şi a cazanului este detaliată

în fişa 1'.
B. Soluţii de reabilitare a instalaţiilor de încălzire pentru clădiri de
locuit dotate cu încălzire locală cu sobe
B.1. Curăţirea periodică a sobelor, a canalului de fum şi a coşului de
fum şi verificarea tirajului
Scopul măsurii constă în:
- creşterea randamentului de producere a căldurii;

- mărirea siguranţei în exploatare.
49
B.2. Dotarea sobelor cu elemente de obturare a coşului de fum
pe durata nefuncţionării sobei
Scopul măsurii constă în:
- creşterea randamentului de producere a căldurii.
5. SOLUŢII Şl SCHEME DE MODERNIZARE A INSTALAŢIILOR DE

ÎNCĂLZIRE
Modernizarea instalaţiilor de încălzire constă

în retehnologizare prin utilizarea de noi soluţii,
scheme şi echipamente performante, prin
extinderea contorizării până la nivel de apartament,
precum şi în automatizarea funcţionării instalaţiilor.
Soluţiile de modernizare a instalaţiilor de încălzire la
clădirile de locuit colective alimentate de la o sursă de
căldură exterioară (termoficare, CT de cvartal)
Soluţii de modernizare (înlocuire totală a instalaţiei de încălzire cu
aplicarea soluţiilor noi şi retehnologizare) sunt prezentate m tabel 1
prin:
1. Soluţii de producere şi distribuţie a energiei termice la
consumator:
- centrale termice de bloc, scară sau apartament;

- punct termic de imobil.
2. Individualizarea încălzirii colective prin realizarea unor scheme
de instalaţii cu următoarele caracteristici:
- distribuţie În subsol;
- coloane de distribuţie pe casa scării;
- distribuţie orizontală de apartament;
- contorizare la nivel de apartament.
Utilizarea acestor soluţii de producere şi distribuţie a energiei termice

la clădiri de locuit existente asigură:
- eliminarea pierderilor de căldură în distribuţie prin

dispariaţia reţelelor termice exterioare;
- satisfacerea în mai mare măsură a exigenţelor de
confort termic şi financiar ale consumatorilor;
- creşterea eficienţei termoenergetice a instalaţiilor;
- reducerea consumurilor de combustibil prin utilizarea
unor echipamente moderne, performante cu
randamente ridicate.
1. Soluţii de producere şi distribuţie a agentului termic
Condiţii de utilizare:
a) pentru centrale termice de bloc sau scară:
- existenţa unui spaţiu adecvat pentru amplasarea centralei în

parterul sau subsolul blocului în conformitate cu prevederile
normativului l 13 şi GP-051;
- posibilitatea realizării unui coş de fum pentru evacuarea
corespunzătoare în atmosferă a gazelor arse, pe cât posibil prin
tiraj natural;
- necesitatea existenţei golurilor pentru accesul de combustie;
pentru suprafaţa şi amplasarea acestora se vor respecta
prevederile normativelor l 13 şi l 9, asigurarea unor suprafeţe
vitrate corespunzătoare funcţie de tipul de combustibil utilizat;
- asigurarea racordurilor de apă, energie electrică şi combustibil
necesare funcţionării centralei termice:
- performanţele tehnice ale echipamentelor de ardere (cazane +
arzătoare) trebuie să fie în concordanţă cu Ordinul MAPPM
nr.462/1993 şi Ordinul MAPPM 756/1997
51
"Condiţii tehnice privind protecţia atmosferei" care indică valorile
limită de emisie pentru poluanţii emişi de centralele termice până la
10 MW, în special: pulberi, CO, S0x, N0x.:
- centralele termice de bloc sau scară vor fi dotate cu automatizare
minimă, care să nu facă necesară supravegherea continuă de
către fochist;
- se vor utiliza echipamente omologate şi agrementate de către
organismele abilitate din România, beneficiarul trebuie să ceară
celui ce livrează echipamentele aceste documente:
- combaterea zgomotului şi vibraţiilor.
b) pentru microcentrale de apartament
- existenţa unui spaţiu disponibil pentru amplasarea
echipamentului într-una din încăperile apartamentului în care să
se realizeze prevederile Normativelor l 13, 16, GP-051 şi SC 005
privind volumul, suprafaţa vitrată, distanţele faţă de elementele
de construcţie, etc.;
- posibilitatea racordării la instalaţiile interioare de gaze naturale:
- posibilitatea evacuării gazelor arse rezultate prin arderea
combustibilului fără a străbate spaţii cu pericol de incendiu sau
explozie sau a ajunge în contact cu elementele combustibile;
- să nu existe implicaţii asupra apartamentelor învecinate (din
punct de vedere al distribuţiei instalaţiilor de încălzire existente -
coloane, aerisiri, goliri, alimentări apartamente) sau să se
soluţioneze situaţiile apărute, astfel să nu fie afectate instalaţiile
celor conectaţi la sistemul centralizat, de instalarea
microcentralei de apartament;
c. pentru puncte termice de imobil:
- existenţa unui spaţiu adecvat pentru amplasarea punctului termic
la parterul sau subsolul imobilului. în conformitate cu prevederile
Normativului l 13:
- asigurarea racordurilor de apă şi necesare funcţionării
punctului termic; energie electrică
Proiectarea şi execuţia centralelor de bloc sau scară şi punctelor

termice de imobil sau a microcentralelor termice de apartament se
face de către personal autorizat conform prevederilor Normativului l
13 şi P 118 conform "Ghid de proiectare, execuţie şi exploatare a
centralelor termice mici -GP 051" şi conform "Soluţii-cadru pentru
instalaţii interioare de încălzire utilizând noi sisteme de producere a
agentului termic".
În fişa 7 - sunt descrise soluţiile proprii de producere ale agentului
termic cu particularităţile şi avantajele fiecăreia.
2. Individualizarea încălzirii colective
Realizarea confortului termic în apartamente depinde atât de natura şi

elementele componente ale clădirii cât şi de instalaţia de încălzire şi
componentele ei (conducte, corpuri de încălzire, organe de reglare).
Concomitent, probleme legate de costuri, energie şi individualizarea
consumurilor generate de tendinţa de descentralizare din economia
de piaţă au impus necesitatea promovării contorizării la fiecare
consumator (apartament) în paralel cu posibilităţile de reglaj
individual.
Schemele de instalaţii interioare utilizând surse proprii de producere a

agentului termic se pot realiza în următoarele soluţii:
- schemă de distribuţie a instalaţiei de încălzire la nivel de bloc sau

scară;
- schemă de distribuţie a instalaţiei de încălzire la nivel de
apartament şi sursă termică de bloc:
- schemă de distribuţie cu microcentrală de apartament.
53
În fişa 6 sunt descrise schemele de distribuţie a instalaţiilor de
încălzire utilizând surse proprii de producere a agentului termic
conform lucrării "Soluţii cadru pentru instalaţii interioare de încălzire
utilizând noi sisteme de producere a agentului termic".
Soluţii de modernizare a instalaţiilor de încălzire pentru clădiri de
locuit individuale sau înşiruite dotate cu încălzire centrală cu
sursă proprie de căldură
1. Înlocuirea robinetelor corpurilor statice existente cu robinet cu
termostat
- asigurarea reglajului termic local.
Pentru domeniul de utilizare, principiul de funcţionare şi execuţia
robinetelor cu termostat se va consulta fişa 2.
2. Izolarea conductelor de distribuţie din subsolurile neîncălzite

- reducerea fluxului termic.
3. Dotarea instalaţiei de încălzire cu echipament de reglare cu

ceas programabil
- asigurarea reducerii temperaturii spaţiilor încălzite pe durata nopţii
sau în perioadele de neocupare ale acestora.
4. Dotarea circuitelor de încălzire care alimenteazăzone distinct
încălzite cu dispozitive de reglare:
- asigurarea reglajului termic pe zone încălzite.
5. Înlocuirea arzătorului cu care este echipat cazanul cu un

arzător performant
- creşterea randamentului anual de producere a căldurii.
6. Înlocuirea cazanului de producere a agentului termic pentru

încălzire cu un cazan modern performant
- creşterea randamentului anual de producere a căldurii;

- reducerea consumului de combustibil.
Soluţii de modernizare a instalaţiilor interioare pentru clădiri de

locuit individuale sau înşiruite dotate cu sobe
1. Schimbarea combustibilului lichid sau solid utilizat pentru

sobe cu combustibil gazos
- exploatarea mai uşoară a sobei.
2. Dotarea sobelor cu echipamente de reglaj termostatic a

acestora funcţie de temperatura interioară
- creşterea randamentului de reglare prin evitarea

supraîncălzirii încăperilor.
55
3. Înlocuirea sobelor cu instalaţie de încălzire centrală
- creşterea randamentului sistemului de

încălzire;
- creşterea confortului în apartamente.
6. SOLUŢII DE CONTORIZARE A CONSUMURILOR DE ENERGIE

PENTRU ÎNCÂLZIRE LA CLĂDIRILE DE LOCUIT
EXISTENTE
La clădirile de locuit existente, contorizarea consumurilor

de energie termică se poate face prin următoarele soluţii:
1. contor de energie termică de bloc şi cu repartizarea

costurilor conform prevederilor din reglementările
tehnice în curs de elaborare la INCERC:
contor 2. de energie termică pe întregul bloc sau scară şi
repartitoare de căldură pe fiecare corp de încălzire şi
înlocuirea robinetelor existente cu robinete cu dublu reglaj;
contor 3. de energie termică de apartament - impune aplicarea
soluţiei de înlocuire totală a reţelei de distribuţie a căldurii prin
realizarea distribuţiei orizontale de apartament şi coloane verticale
pe casa scării.
Soluţiile de contorizare a consumurilor de energie termică şi

detalii de montaj pentru contoarele de energie termică şi
apă caldă vor fi în concordanţă cu prevederile următoarelor
reglementări tehnice:
- SC 001 - Soluţii cadru pentru montarea contoarelor de

instalaţii sanitare şi încălzire din clădiri existente;
- SC 002 - Soluţii cadru de contorizare a consumurilor
de apă, gaze naturale şi energie termică, aferente
instalaţiilor din blocurile de locuinţe.
CONTORIZAREA ENERGIEI TERMICE LA NIVEL DE BLOC SAU
SCARĂ
Contorizarea energiei termice cu contor de bloc sau scară se

realizează prin montarea unui contor de energie termică într-un
spaţiu disponibil de comun acord cu Asociaţia de locatari a blocului.
Amplasarea contoarelor de bloc se face ţinând seama de modurile

de racordare ale clădirilor la reţeaua exterioară de încălzire, de
poziţia punctului de racord (în afara sau în interiorul clădirii). de
existenţa sau de lipsa subsolurilor tehnice şi de posibilitatea
amenajării unui spaţiu necesar şi corespunzător, astfel:
a - contoare amplasate în subsolul clădirii sau la nivelul

parterului;
b - contoarele se amplasează în exteriorul clădirii în nişe
special amenajate;
c - contoarele se amplasează în cămine special amenajate.
Amenajările constructive necesare pentru montarea

contoarelor de energie termică la nivel de bloc, detaliile şi condiţiile
de montaj ale contoarelor sunt prezente în fişa 5.
CONTORIZAREA ENERGIEI TERMICE LA NIVEL DE

APARTAMENT
Contorizarea energiei termice la nivel de apartament în clădirile de

locuit existente se realizează conf.SC 002-1998 "Soluţii cadru de
contorizare a consumurilor de apă, gaze naturale şi energie termică
aferente instalaţiilor din blocurilor de locuinţe" în condiţiile înlocuirii
reţelei de distribuţie existente şi realizării distribuţiei orizontale de
apartament şi coloane pe casa scării conform soluţiilor de distribuţie
de apartament detaliate în lucrarea "Soluţii. cadru pentru
57
instalaţii interioare de încălzire utilizând noi sisteme de producere a
agentului termic".
Condiţiile de amplasare şi montaj necesare instalaţiilor de

contorizare
Din racordul blocului de energie termică se realizează o reţea de

distribuţie pentru alimentarea coloanelor amplasate în casa scării.
Se recomandă pentru coloanele de alimentare principale ţevi negre de

oţel iar pentru conductele de legătură ţevi din mase plastice,
rezistente la temperatură (de tipul polipropilenă sau polietilenă de
înaltă densitate).
Pe fiecare coloană de energie termică se vor monta robinete de

închidere.
Pentru conductele care se montează aparent (în plintă) se va avea în

vedere aspectul estetic, precum şi protecţia faţă de lovituri.
La trecerea conductelor prin pereţi sau elemente de construcţii

conductele se vor monta în tuburi de protecţie (manşoane).
Ghenele de instalaţii necesare montării coloanelor se vor amplasa pe

casa scării; contoarele se amplasează în nişă, cu acces din casa scării
individual pe apartament.
Se va evita montarea conductelor m spaţii în care
temperatura poate scădea sub 0°C.
Contoarele de energie termică folosite pentru contorizarea energiei
înglobate în agentul termic de încălzire în apartament sunt alcătuite
din:
- contor de debit - care măsoară debitul şi volumul de apă care

trece prin instalaţie;
- doi senzori de temperatură care măsoară
temperatura agentului termic din instalaţie pe
conducta tur şi retur;
- un integrator electronic care calculează,
corectează automat şi înregistrează în timp
consumul de energie termică.
Modelele noi, complexe de contoare de energie termică

au un integrator dotat cu microprocesor electronic
care calculează suplimentar şi afişează debitul,
diferenţa de temperatură, puterea termică, etc.
Elementele componente ale contoarelor trebuie
să permită demontarea şi înlocuirea acestora în
caz de defecţiune.
La alegerea tipului de contor de energie
termică de apartament trebuie îndeplinite
aceleaşi condiţii ca şi contoarele de bloc.
În fişa 8 prezentăm scheme de .alimentare cu
agent termic
pentru încălzire cu contorizare de apartament.
CLĂDIRI DE LOCUIT EXISTENTE COLECTIVE ALIMENTATE DE
LA O SURSĂ DE CĂLDURĂ EXTERIOARĂ (TERMOFICARE, CT
DE CVARTAL)
Tabel nr. 1
FIŞA nr.1
TRATAMENTE DE CURĂŢIRE CHIMICĂ Şl PROTECŢIE

ANTICOROSIVĂ A INSTALAŢIILOR EXISTENTE DE
ÎNCĂLZIRE
LA CLĂDIRI DE LOCUIT ALIMENTATE DE LA O SURSĂ
DE
CĂLDURĂ EXTERIOARĂ (TERMOFICARE, CT de cvartal)
Tratamentul de curăţire chimică şi protecţie

anticorosivă a instalaţiilor de încălzire centrală implică în mod
obligatoriu 3 acţiuni:
- acţiune chimică - operaţie de curăţire având

drept scop obţinerea unor instalaţii curate fără
depuneri înainte de clătire şi protecţie;
- acţiune mecanică hidraulică - spălarea şi clătirea au
drept scop eliminarea nămolului şi a altor resturi
apărute după acţiunea chimică;
- acţiune preventivă de protecţie - adăugarea unui
protector (inhibator) de coroziune în adaosul de apă
de umplere finală pentru protejarea instalaţiei contra
acţiunilor nefaste ale coroziunii şi depunerilor de
calcar în scopul economisirii energiei şi creşterii
randamentului corpurilor de încălzire.
Înaintea efectuării tratamentelor de curăţire şi protecţie

a instalaţiei de încălzire trebuie realizat:
• Controlul stării generale a instalaţiei de încălzire centrală
- Instalaţia trebuie să fie funcţională.

- Estimarea calităţii generale a instalaţiei pentru a
estima gradul depunerilor de calcar.
• Controlul apei din instalaţie
Se ia un eşantion de apă din instalaţie şi se

analizează valoarea PH, mirosul apei, culoarea apei,
abundenţa de mâl,
64
conductivitatea, conţinutul în ioni de cloruri, sulfat şi eventual de
nitraţi astfel:
- PH-ul apei scăzut < 8 - 8.5 arată că apa este

corozivă pentru conductele de OL:
- mirosul de mucegai, de putred este semnul că
instalaţia este poluată biologic;
- culoare roşiatică a apei sau a mâlului este
semnul coroziunii prin oxigenare;
- procentul de cloruri > 50 mg/l - dăunează conductelor
de oţel, alamei şi aluminiului;
- conţinutul de sulfaţi, ioni de nitraţi şi amoniac –
sunt dăunători conductelor din cupru şi alamă;
- sulfaţii sunt dăunători oţelului şi fontei, în sensul că
aceştia permit dezvoltarea bacteriilor anaerobice
sulfasto reductoare care produc un gaz H 2S ce
antrenează o coroziune puternică;
- concentrare de săruri solubile cu conţinut de clor şi
sulf poate fi cauzată de către adaosurile repetate de
apă.
• Verificarea etanşeităţii instalaţiei
Modificările aduse instalaţiei pentru repunerea sa în

funcţiune, renovare sau modificare se vor efectua înaintea operaţiilor
de curăţire.
Se va verifica:
- starea garniturilor de etanşare ale vanelor;

- starea fizică şi accesul la robineţii lor de la
baza coloanelor (dacă există);
- starea robinetelor de aerisire:
- dacă există o sursă de alimentare cu apă în apropiere
cu un debit şi presiune suficiente, pentru branşarea
furtunelor suple şi pentru realizarea alimentării:
- dacă există unul sau mai multe cămine de
canalizare capabile să absoarbă volumul apelor
provenite din golirea şi clătirea instalaţiei.
65
1. Acţiunea de curăţire chimică - pentru eliminarea mâlului în Faza 1:
instalaţiile existente
- se închid robineţii tuturor radiatoarelor, în afară de
Se pregăteşte instalaţia conf.fig.1 radiatorul cel mai îndepărtat:
- se deschide robinetul de alimentare cu apă rece şi se
- Se estimează volumul apei din instalaţie. racordează la instalaţie conf.fig.1 şi se lasă să curgă până ce
apa iese cu un debit constant, curată şi cu un pH neutru
- Se introduce cantitatea de substanţă detartrantă (ex.lC -20) sau o conductivitate egală cu cea a oraşului;
pentru a obţine dozajul ales (1-2%) în funcţie de starea - se închide robinetul radiatorului cel mai îndepărtat şi se
instalaţiei şi după umplere se lasă să funcţioneze instalaţia în - deschide robinetul radiatorului următor;
mod normal timp de 2-3 săptămâni (se poate lăsa produsul în - se procedează astfel, radiator după radiator până la
instalaţie peste o lună de zile, fără nici un risc). ultimul radiator.
- Dacă instalaţia este foarte murdară, se va proceda în două
etape: se introduce 1% soluţia detartrantă (ex.lC -20) şi se lasă
să funcţioneze instalaţia una sau două săptămâni. Apoi se
goleşte instalaţia - se introduce 1-2% substanţă şi se lasă din nou
să funcţioneze instalaţia timp de 2 sau 3 săptămâni.
- Controlul concentraţiei.
Înainte de golire se măsoară concentraţia reală a produsului detartrant

cu aparatură de măsură.
Măsurarea se efectuează în diverse părţi ale instalaţiei, se va verifica
repartizarea produsului în întreaga instalaţie şi se va putea determina volum
exact de apă pe care îl conţine instalaţia.
2. Acţiunea mecanohidraulică - spălarea hidraulică şi clădirea

instalaţiei de încălzire centrală
Cazul A - Instalaţii de încălzire simple uşor accesibile
Conf.fig.1 - se izolează instalaţia şi se deschid robinetele de golire

C1, C2.
66
67
Faza 2:
Se inversează branşarea furtunelor flexibile pentru a alimenta

radiatoarele prin retur şi se spală procedând conform faza 1.
Faza 3:
Se repetă operaţiile de la faza 1.
Cazul B - Instalaţie de încălzire complexă cu probleme (greu

accesibilă)
În cazul unor instalaţii de încălzire complexe existente dificil de spălat

sau în care unele radiatoare n-au funcţionat operaţia de spălare hidraulică şi
clătire se face conf.fig.2 prin montarea în derivaţie pe colectorul de retur
general a unui "modul de filtrare" conf.fig.2 având drept scop absorbirea
impurităţilor care ar putea exista după spălare şi datorită acestui fapt să fie
antrenate în circulaţie.
Modulul de filtrare este echipat cu un sac al cărui grad de filtrare
poate varia între 5-50 um şi o bară magnetică (fig.3 şi 3').
Modulul de filtrare funcţionează ca "un rinichi" terminând progresiv
curăţirea instalaţiei fără pierderi de apă.
NOTĂ: în cazul în care o clădire de locuit nu dispune de o sursă de alimentare

cu apă suficientă pentru spălare şi clădirea instalaţiei, se va
utiliza un robinet exterior de incendiu, în acest caz se va cere
avizul autorităţilor în domeniu.
69
l
SCHEMA DE PRINCIPIU - MODUL DE FILTRARE
LE GEN DA
1 FiHru otel inox 6 Manomefru
2 Pompa 7 Baro magnefica
3 Racord flexibil 6 Sac dn plastic (5 - 50 u)
^ Robinft de izolart 9 Suport soc
5 Robinrt dt reqla) 10 Robntt golire
FiQ. 3’
3. Acţiunea preventivă de protecţie a instalaţiei
Pentru protecţia contra depunerilor de calcar şi a coroziunii

conductelor se vor folosi substanţe funcţie de metalele din
care este
alcătuită instalaţia şi anume menţionăm câteva:
- PC-4 cu un dozaj 4% indiferent de tipul instalaţiei; durata de
viaţă a instalaţiei în urma efectuării tratamentului este de 20
ani;
- Noxal - cu un dozaj de minimum 1% indiferent de tipul
instalaţiei, dacă ea conţine elemente din aluminiu; durata de
viaţă a tratamentului - 6 ani;
- fluid caloporteur FC-2 (baza netoxică monopropilen glycol) -
este un produs complet. care asigură şi protecţia contra
îngheţului; dozajul minim recomandat pentru a beneficia de
protecţie completă este 25% (protecţie antigel =
-10°C):durata de viaţă a instalaţiei în urma efectuării
tratamentului este de 20 ani.
- antigel FC-1 (baza netoxică monopropylen glycol) se
utilizează pentru instalaţiile care nu conţin aluminiu; atunci
când se doreşte o protecţie contra îngheţului sub 25% sau
peste 40% se recomandă utilizarea acestui antigel de bază
împreună cu protectorul de coroziune PC-4 în diverse
concentraţii funcţie de gradul de protecţie dorit: durata de
viaţă a instalaţiei în urma efectuării tratamentului mixt FC-1 şi
PC-4 este de 20 ani. Se recomandă ca utilizarea antigelului
să se facă numai în instalaţii care au fost perfect curăţate.
Se recomandă un control cel puţin o dată pe an a instalaţiilor

tratate contra depunerilor de calcar şi a coroziunii efectuând:
- pH-ul cu benzile de hârtie pH sau cu un pH neutru:

- dozajul de produs;
- dozajul de antigel cu un refractometru.
73
FIŞAnr.1'
TRATAMENTE DE CURÂŢIRE CHIMICĂ Şl PROTECŢIE

ANTICOROSIVĂ A INSTALAŢIILOR EXISTENTE DE
ÎNCÂLZIRE LA CLÂDIRI DE LOCUIT INDIVIDUALE SAU
ÎNŞIRUITE DOTATE CU SURSÂ PROPRIE DE CÂLDURÂ
Tratamentul de curăţire şi protecţie a instalaţiilor de încălzire la clădiri cu

sursă proprie implică în mod obligatoriu 3 acţiuni:
- acţiune chimică - operaţie de curăţire având drept scop

obţinerea unor instalaţii curate fără depuneri înainte de clătire şi
protecţie;
- acţiune mecanică hidraulică - spălarea şi clătirea au drept scop
eliminarea nămolului şi a altor resturi apărute după acţiunea
chimică:
- acţiune preventivă de protecţie - adăugarea unui protector
(inhibator) de coroziune în adaosul de apă de umplere finală
pentru protejarea instalaţiei contra acţiunilor nefaste ale
coroziunii şi depunerilor de calcar în scopul economisirii energiei
şi creşterii randamentului corpurilor de încălzire.
Înaintea efectuării tratamentelor de instalaţiei de
curăţire şi protecţie a
încălzire trebuie realizat:
- Controlul stării generale a instalaţiei de încălzire centrală
- Instalaţia trebuie să fie funcţională şi perfect etanşă.
- Informare privind cantităţile de apă de adaos pentru a estima

valoarea pierderilor: aportul regulat de apă introduce în
instalaţie oxigen şi săruri care au drept efect mărirea
coroziunii. deci a producerii de mâl hidroxid, provoacă
depuneri de calcar şi mâl în cazan.
- Estimarea stării generale a instalaţiei
pentru a estima gradul depunerilor de calcar.
•Controlul calităţii apei din instalaţie
Se ia un eşantion de apă din instalaţie şi se analizează valoarea PH.

mirosul apei. culoarea apei. abundenţa de mal, conductivitatea, conţinutul în
ioni de cloruri. sulfat şi eventual de nitraţi astfel:
- PH-ul apei scăzut •8 - 8.5 arată că apa este corozivă pentru

conductele de OL;
- mirosul de mucegai. de putred este semnul că instalaţia este
poluată biologic:
- culoare roşietică a apei sau a malului este semnul coroziunii prin
oxigenare:
- procentul de cloruri • 50 mg/1 - dăunează conductelor de oţel.
alamei şi aluminiului:
- conţinutul de sulfaţi. ioni de nitraţi şi amoniac - sunt dăunători
conductelor din cupru şi alamă:
- sulfaţii sunt dăunători oţelului şi fontei. în sensul că aceştia
permit dezvoltarea bacteriilor anaerobice sulfată reductoare
produc un gaz H;S ce antrenează o coroziune puternică:
- concentrare de săruri solubile cu conţinut de clor şi sulf poate fi
cauzată de către adaosurile repetate de apă.
• Verificarea dispozitivelor de expansiune (VE)
• Vasele de expansiune
Dacă expansiunea instalaţiei este asigurată cu un vas de expansiune

deschis în aer liber se recomandă suprimarea lor şi locuirea cu un vas de
expansiune închis sub presiune de azot, pentru a elimina accesul aerului care
va contamina apa din instalaţie.
Vasul de expansiune trebuie golit separat înainte de golirea instalaţiei
pentru a evita ca nămolul. algele şi alte impurităţi dezvoltate
75
În acesta, să pătrundă în instalaţie, producând blocaje şi o poluare biologică.
În scopul în care se păstrează vasul de expansiune, se va verifica starea sa,
se va curăţa şi dezinfecta folosind o perie şi o soluţie de bioxid NX-9 sau NX-
11.
După tratamentul definitiv şi umplerea instalaţiei, se verifică prezenţa în apa
instalaţiei a produsului de tratament într-o bună concentraţie, şi dacă este
necesar, pentru a asigura protecţia instalaţiei, se corijează situaţia adăugând
un produs de tratare direct în interiorul vasului.
- Rezervor cu grup de menţinerea presiunii (Modul de expansiune)
Se controlează starea internă a rezervorului şi se procedează la curăţirea

sa.
În cazul în care presiunea din vas este asigurată cu aer comprimat, un strat
de parafină serveşte la izolarea suprafeţei libere a lichidului pentru a evita
oxigenarea apei.
În acest caz, se va izola vasul înainte de golirea instalaţiei pentru a evita
pătrunderea parafinei în instalaţie şi producerea blocajelor.
Pentru întreţinere - beneficiarul are obligaţia de a adăuga în vas semestrial
sau anual, o mică doză de produs bioxid NXB-9 sau NXB-11 pentru a menţine
apa sterilizată în timp, iar în cazul în care instalaţia este tratată cu antigel, se
va verifica concentraţia de antigel pe care o conţine apa din instalaţie pentru
a-i garanta protecţia contra îngheţului.
În ceea ce priveşte rezervorul modulului de expansiune, beneficiarul va trata
apa pe care o conţine cu un produs de protecţie definitiv într-o bună
concentraţie.
 Verificarea etanşeităţii instalaţiei
Modificările aduse instalaţiei pentru repunerea sa în funcţiune, renovare sau
modificare se vor efectua înaintea operaţiilor de curăţire.
76
Se va verifica:
- starea garniturilor de etanşare ale vanelor:

- starea fizică şi accesul la robineţii lor de la baza coloanelor (dacă
există);
- starea robinetelor de aerisire;
- dacă există o sursă de alimentare cu apă în apropiere cu un
debit şi presiune suficiente, pentru branşarea furtunelor suple şi
pentru realizarea alimentării;
- dacă există unul sau mai multe cămine de canalizare capabile să
absoarbă volumul apelor provenite din golirea şi clătirea
instalaţiei.
1. Acţiunea de curăţire chimică mâlului în pentru eliminarea
instalaţiile existente
- Se pregăteşte instalaţia conf.fig.4

- Se estimează volumul apei din instalaţie.
- Se introduce cantitatea de substanţă detartrantă (ex.lC -20)
pentru a obţine dozajul ales (1-2%) în funcţie de starea instalaţiei
şi după umplere se lasă să funcţioneze instalaţia în mod normal
timp de 2-3 săptămâni (se poate lăsa produsul în instalaţie peste
o lună de zile, fără nici un risc).
- Dacă instalaţia este foarte murdară, se va proceda în două
etape: se introduce 1% soluţia detartrantă (ex.lC - 20) şi se lasă
să funcţioneze instalaţia una sau două săptămâni. Apoi se
goleşte instalaţia - se introduce 1-2% substanţă şi se lasă din
nou să funcţioneze instalaţia timp de 2 sau 3 săptămâni.
- Controlul concentraţiei.
Înainte de golire se măsoară concentraţia reală a produsului

detartrant cu aparatură de măsură.
Măsurarea se efectuează în diverse părţi ale instalaţiei, se va verifica
repartizarea produsului în întreaga instalaţie şi se va putea determina volum
exact de apă pe care îl conţine instalaţia.
77
Evacuarc
Fig. 4 SCHEMA DE PRINCIPIU PENTRU CURĂŢIREA INSTALAŢIEI

DE ÎNCĂLZIRE
- A. INSTALAŢIE DE ÎNCĂLZIRE LA CLĂDIRI DE
LOCUIT INDIVIDUALE SAU ÎNŞIRUITE DOTATE CA
SURSA PROPRIE DE CĂLDURĂ – UŞOR ACCESIBILĂ
• Detartrarea/dezoxidarea separată a cazanelor
-Cazane vechi
Dacă acestea au fost bine întreţinute, se procedează la renovarea lor

aplicând un tratament de detartrare/dezoxidare separat şi anume:
- Cantitatea de apă exactă este indicată de fabricantul

cazanelor
- Se va utiliza produsul DS-40 (acid în pudră). Cu excepţia
instalaţiilor cu un grad important de impurităţi, un dozaj de
10% din volumul de apă al cazanului este suficient.
Se va verifica:
- Izolarea cazanului cu robineţi perfect etanşi: dacă nu este

cazul, se va deconecta cazanul de instalaţie.
- Golirea rapidă şi eficace a cazanului (poziţionare şi

diametru suficient a robinetului de golire) uşor şi fără risc.
- Existenţa unui loc de evacuare a apelor uzate.
Soluţia 1 - Cazanul este echipat cu pompă de recirculare

permiţând funcţionarea prin ea însăşi, se va verifica:
- Starea vasului de expansiune, cu supapa de siguranţă.
- Existenţa unui robinet de aerisire capabil să evacueze

gazele ce se vor produce în timpul tratamentului.
- Posibilitatea orientării spumei de acid care s-ar putea

produce. pentru a evita scurgerea pe suprafeţe sau
compozanţi, producând distrugerea lor.
- Alimentarea independentă a cazanului.
Solutia 2 - Cazanul nu este echipat cu pompă de recirculare.
În cazul în care nu există posibilitatea funcţionării cazanului

prin el însuşi. se va utiliza o pompă independentă provizorie.
79
În general debitul acestei pompe trebuie să fie cel puţin egal cu 10-
15% din debitul nominal al cazanului.
Se va verifica ca punctele de siguranţă enumerate mai sus sunt
respectate.
2. Acţiunea mecanohidraulică - spălarea hidraulică şi clătirea

instalaţiei de încălzire existente la clădiri de locuit individuale
Cazul A - Instalaţii de încălzire simple uşor accesibile
Operaţiile de spălare hidraulică şi clătirea instalaţiei de încălzire la

clădiri de locuit individuale şi înşiruite conf.fig.4 sunt:
1. Se opresc cazanul şi pompa.
Se goleşte instalaţia.
Se racordează robineţii de golire (c) cu un furtun flexibil la un
robinet de apă şi la evacuare. într-un loc capabil să absoarbă tot
debitul de apă.
2. Spălarea hidraulică a circuitului de radiatoare.
Faza 1:
- se închid robineţii tuturor radiatoarelor, în afară de radiatorul cel

mai îndepărtat;
- se deschide robinetul de alimentare cu apă rece şi se racordează
la instalaţie conf.fig.4 şi se lasă să curgă până ce apa iese cu un
debit constant, curată şi cu un pH neutru sau o conductivitate
egală cu cea a oraşului;
- se închide robinetul radiatorului cel mai îndepărtat şi se deschide
robinetul radiatorului următor;
- se procedează astfel, radiator după radiator până la ultimul
radiator.
Fig. 2
Se inversează branşarea furtunelor flexibile pentru a
alimenta radiatoarele prin retur şi se spală procedând
ca la faza 1.
Faza 3:
Se repetă operaţiile de la faza 1.
3. Spălarea hidraulică a cazanului.
Se închid robineţii tuturor radiatoarelor sau robinetilor de izolare a

reţelei. dacă există.
• Se deschid robineţii (1) şi (c) şi robinetul de golire al cazanului

(punct inutil în cazul unui cazan mural clasic cu serpentină).
• Se deschide robinetul de alimentare cu apă; apa trebuie să
curgă cu debit mare până iese curată.
• Se inversează furtunele pentru a se asigura de clătirea corectă
a cazanului de toate impurităţile depuse la bază, aşa cum s-a
explicitat în Faza 2 şi Faza 3.
În cazul în care se schimbă cazanul după operaţia de curăţire, se

demontează cazanul şi se efectuează spălarea utilizând ţevile de tur şi
retur ale instalaţiei care sunt libere pentru a lega furtunele flexibile.
Cazul B - Instalaţie de încălzire complexă cu probleme
În cazul unor instalaţii de încălzire complexe existente dificil de spălat sau în

care unele radiatoare n-au funcţionat, operaţia de spălare hidraulică şi clătire
se face conf.fig.5 prin montarea în derivaţie pe colectorul de retur general a
unui "modul de filtrare" conf.fig.3 şi 3' având drept scop absorbirea impurităţilor
care ar putea exista după spălare şi datorită acestui fapt să fie antrenate în
circulaţie.
Modulul de filtrare este echipat cu un sac al cărui grad de filtrare poate varia
între 5-50 nm şi o bară magnetică.
81
Modulul de filtrare funcţionează ca "un rinichi" terminând progresiv
curăţirea instalaţiei fără pierderi de apă.
NOTĂ: în cazul în care o clădire de locuit nu dispune de o sursă
de alimentare cu apă suficientă pentru spălare şi clădirea
instalaţiei, se va utiliza un robinet exterior de incendiu. în
acest caz se va cere avizul autorităţilor în domeniu.
3. Acţiunea preventivă de protecţie a instalaţiei
Pentru protecţia contra depunerilor de calcar şi a coroziunii

conductelor se vor folosi substanţe funcţie de metalele din care
este alcătuită instalaţia şi anume menţionăm:
- PC-4 cu un dozaj 4% indiferent de tipul instalaţiei;

durata de viaţă a instalaţiei în urma efectuării
tratamentului este de 20 ani;
- Noxal - cu un dozaj de minimum 1% indiferent de
tipul instalaţiei, dacă ea conţine elemente din
aluminiu; durata de viaţă a tratamentului - 6 ani;
- fluid caloporteur FC-2 (baza netoxică monopropilen
glycol) - este un produs complet, care asigură şi
protecţia contra îngheţului; dozajul minim
recomandat pentru a beneficia de protecţie completă
este 25% (protecţie antigel = -10°C); durata de viaţă
a instalaţiei în urma efectuării tratamentului este de
20 ani.
- antigel FC-1 (baza netoxică monopropylen glycol) se
utilizează pentru instalaţiile care nu conţin aluminiu;
atunci când se doreşte o protecţie contra îngheţului
sub 25% sau peste 40% se recomandă utilizarea
acestui antigel de bază împreună cu protectorul de
coroziune PC-4 în diverse concentraţii funcţie de
gradul de protecţie dorit; durata de viaţă a instalaţiei
în urma efectuării tratamentului mixt FC-1 şi PC-4
este de 20 ani.
Se recomandă ca utilizarea antigelului să se facă numai
în instalaţii care au fost perfect curăţate,
83
Se recomandă un control cel puţin o dată pe an a instalaţiilor tratate contra depunerilor
de calcar şi a coroziunii efectuând:
- pH-ul cu benzile de hârtie pH sau cu un pH neutru:

- dozajul de produs:
- dozajul de antigel cu un refractometru.
FIŞA nr.2
ROBINETE CU TERMOSTAT
Domeniul de utilizare
Robinetele cu dublu reglaj cu termostat se pot utiliza pentru orice sistem de încălzire centrală. până la temperatura apei de
max.120°C, pe conducta de tur.
Pentru a realiza o temperatură dorită a aerului din încăpere pe baza folosirii unui anumit debit de agent termic prin corpurile de
încălzire, acestea trebuie echipate cu robinete cu termostat.
Robinetul cu termostat este asigurat contra scoaterii întâmplătoare sau voite a capului cu termostat sau a butonului de reglare.
Robinetele cu termostat asigură pierderi mici de presiune, dispunând de o curbă caracteristică de curgere avantajoasă.
Există posibilitatea reglării debitului masic al apei şi repartizării optime după necesităţile temperaturii dorite în încăperi de câtre
locatari prin setarea termostatului.
În scopul utilizării corecte de către consumator a robinetelor cu termostat se va face o informare a utilizatorului (locatarului)
asupra termostatului şi posibilitatea testării lui.
Principiu de funcţionare
Corpul termostatului conţine un fluid care se dilată când temperatura din cameră creşte şi se contractă când temperatura din
cameră scade.
Când fluidul din senzorul termostatului se dilată (ca urmare a creşterii temperaturii în cameră) ventilul robinetului este împins
treptat spre scaun, diminuând debitul de apă caldă prin radiator. Când fluidul se contractă (ca urmare a scăderii temperaturii
din cameră) ventilul se va ridica. debitul prin radiator creşte - în mod simplu, automat şi fără consum energetic.
85
Alegerea locului de montare a senzorului termostatic se face funcţie de poziţia de montare a radiatorului conf.fig.6 şi anume:
- de regulă - senzorul termostatic este amplasat în interiorul corpului termostatlc;

- în unele situaţii termostatul cu senzorul încorporat nu poate determina corect temperatura din cameră, întrucât
căldura degajată de conducte şi radiator influenţează elementul sensibil de exemplu în cazul radiatoarelor
amplasate într-o nişă sub pervazul ferestrei, ascuns în spatele draperiei, senzorul termostatic se montează la
capătul unui tub capilar lung de 2 m amplasat pe perete într-un loc unde poate măsura corect temperatura
interioară.
Dacă accesul la radiator pentru acţionarea termostatului este dificilă, se poate utiliza un dispozitiv de acţionare cu
senzor încorporat, montat pe perete, la distanţa de 8 m la capătul unui tub capilar racordat la robinetul de radiator.
în scopul evitării accesului neautorizat la termostatele radiatoarelor şi a închiderii acestora, există posibilitatea
utilizării termostatelor cu limitări de temperatură inferioară şi superioară (+6 +26°C) care pot fi blocate cu dispozitive speciale.
Toţi senzorii termostatelor deschid automat ventilul robinetului de reglare atunci când se atinge în cameră
temperatura minimă de gardă.
Execuţie
Robinetele cu termostat pot fi executate în mai multe variante funcţie de poziţia de montaj pe radiator şi de tipul
instalaţiei monotubulară şi bitubulară.
Firmele furnizoare livrează robinete cu termostat pentru toate tipurile de sisteme de încălzire într-o gamă largă de
dimensiuni.
Robinetul cu termostat cu execuţie tip by-pass se montează pe radiatoare de încălzire monotub care asigură trecerea
debitului neutilizat mai departe în sistemul de încălzire.
86
Robinetele cu termostat în execuţie tip drept sau colţ se montează pe
radiatoare în sistemele de încălzire bitub echipate cu dispozitive de presetare.
Presetarea oferă posibilitatea echilibrării hidraulice a instalatiilor de încălzire
asigurând alimentarea cu agent termic a tuturor consumatorilor conform
necesarului de căldură al acestora şi calculului de echilibrare hidraulică
efectuat de proiectant.
Presetarea se face cu ajutorul unui inel montat pe robinet fără
utilizarea unor scule speciale. După presetare se montează capul termostat.
Presetarea se face o singură dată (la punerea în funcţiune) cu
excepţia situaţiilor când are loc o modificare a sistemului iniţial. Când senzorul
este montat. inelul de presetare este ascuns astfel încât nu există acces la
modificarea poziţiei acestuia şi dezechilibrarea instalaţiei.
FIŞA nr.3
REPARTITORUL DE CĂLDURĂ
Generalităţi
Repartitorul de căldură este un aparat modern care permite punerea

în evidenţă a consumurilor parţiale dintr-o instalaţie de încălzire centrală.
Temperatura este un parametru care serveşte cunoaşterii aparatului
de energie al corpurilor de încălzire. pe care sunt montate repartitoarele de
căldură: aportul de energie se cunoaşte prin integrarea în timp.
În practică se utilizează două tipuri de repartitoare:
- repartitoare funcţionând pe principiul evaporării fără energie

auxiliară:
- repartitoare funcţionând cu mărimi electrice.
Principiul de funcţionare
Repartitoarele funcţionând prin evaporare sunt aparate în care se

provoacă evaporarea unui lichid sub efectul temperaturii şi duratei aportului de
energie care se transmite printr-un contact termic cu suprafaţa caldă a corpului
de încălzire.
Volumul de fluid evaporat reprezintă - în anumite condiţii cantitatea de
căldură dată de corpul de încălzire.
Descrierea constructivă
Repartitorul de căldură funcţionând prin evaporare se compune conf.fig.7 din:
- placă frontală cu scală gradată.
- placa de bază:
89
- rigla de vizualizare:
- flacon cu lichid de evaporare şi sigilii.
După o perioadă de utilizare de 12 luni. se clteşte flaconul învechit

şi se înlocuieşte cu un flacon nou plin. Flaconul citit se astupă şi se aşază în
al doilea locaş.
Se utilizează ca element de comparaţie pentru măsurătoarea care
urmează după următoarele 12 luni.
Cadranul indicator
Mărimea indicată. citită perpendicular reprezintă înălţimea lichidului

în dreptul scalei. măsurată de la punctul zero al scalei. Indicaţia nu are
semnificaţie fizică. Prin multiplicarea indicaţiei cu un factor de echivalare se
obţine valoarea nemijlocită a consumului.
Mărimea indicată reprezintă cantitatea cu care a scăzut nivelul
fluidului sub punctul de nul. Pentru a cunoaşte consumul. mărirea indicată se
multiplică cu factorul global de echivalare.
Mod de utilizare
Utilizarea sistemului de împărţire a cheltuielilor pe baza repartitoarelor cu

evaporare este posibilă în următoarele condiţii:
- stare tehnică a instalaţiei să permită echiparea cu repartitoare:

- instalaţia să fie exploatată corespunzător.
În principiu, repartitoarele se montează numai la acele instalaţii care

deservesc cel puţin doi utilizatori, alimentaţi de la aceeaşi instalaţie. în acest
caz, se montează repartitoare pe toate corpurile de încălzire care se
alimentează de la aceeaşi instalaţie.
În cazul unor corpuri de încălzire care sunt inaccesibile din cauza modului de
montare. puterea poate fi estimată prin calcul.
Numărul corpurilor de încălzire care nu se echipează cu repartitoare trebuie să
se încadreze într-o proporţie de 25% din suprafaţă totală locuită.
90
Pentru utilizarea repartitoarelor corpurile de încălzire vor fi prevăzute
în mod obligatoriu cu robinet cu termostat
Mod de utilizare a repartitoarelor cu evaporare
1. La montaj
• Recepţia echipamentului de încălzire:
- examinarea vizuală a corpului de încălzire:

- dimensiunile geometrice şi identificarea corpurilor de încălzire:
- identificarea puterilor termice şi a locurilor de montaj:
- identificarea temperaturii medii a instalaţiei de încălzire.
• Evaluarea parametrilor tehnici:
- identificarea coeficientului global de transfer K.
• Montarea repartitoarelor:
- identificarea mijloacelor ajutătoare necesare:

- precizarea cu exactitate a punctului de montare pe corpul
de încălzire:
- montarea elementelor de prindere adecvate:
- montarea repartitorului pe corpul de încălzire.
• Punerea în exploatare a repartitoarelor:
- verificarea existenţei riglei de vizualizare:

- verificarea stării fluidului în flaconul de măsurare:
- destuparea flaconului şi aşezarea în locaş:
- asamblarea aparatului şi sigilarea.
91
2. La citire
Citirea indicaţiilor repartitorului:
- verificarea vizuală a integrităţii aparatului:

- verificarea fermităţii prinderii repartitorului:
- verificarea integrităţii sigiliului:
- verificarea corectitudinii de amplasare pe
corpul de încălzire:
- citirea indicaţiilor flaconului (din dreapta).
Mărimea indicaţiei flaconului - AW reprezintă
distanţa dintre înălţimea lichidului în teaca
flaconului şi reperul "O" (tig.7).
• Înlocuirea fluidului (din 12 în 12 luni)
- demontarea tuturor flacoanelor şi astuparea lor:

- instalarea flacoanelor noi. pline şi destupate:
- flacoanele expirate se montează in al doilea locaş.
• Calculul cheltuielilor pentru încălzirea spaţiilor:
- calcularea cheltuielilor după prescripţiile de calcul:

- evaluarea situaţiilor speciale.
Prelucrarea datelor
Recepţionarea atentă a instalaţiei şi respectarea prescripţiilor de

montare a repartitoarelor reprezintă principalele elemente necesare
repartizării corect a cheltuielilor.
Pentru fiecare corp al instalaţiei de încălzire se vor identifica:
Forma corpului. Dimensiunile

corpurilor de încălzire:
- înălţime (H)
- lungime (L) sau lungimea unui element (GL) şi numărul
acestora (GZ) sau pasul îndoiturilor (SL) şi numărul
acestora (SZ.):
- Numărul repartitorului.
- Fabricantul corpului de încălzire.
- Anul de fabricaţie al corpului de încălzire.
- Forme speciale de montare.
Pentru calculul cheltuielilor în funcţie de consum indicaţiile citite pe

repartitoare (AW) se înmulţesc cu un coeficient de echivalare.
Fiecare repartitor in parte este asociat cu un coeficient global K.
K = KQ x KC , x K T
unde:
94
KG- factorul de echivalare al puterii corpurilor de încălzire este
un număr adimensional. reprezentând raportul dintre
puterea declarată conform normativelor din în VVatt şi
1.OOO.
in cazul lungimii unui corp de încălzire L = 2000 mm. se
vor utiliza 2 repartitoare.
in această situaţie. indicaţiile ambelor repartitoare se
înmulţesc cu 1/2 KQ.
Kc - factorul de echivalare al transferului de căldură la fluidul
de măsură: acest factor scoate în evidenţă transferul
intim de căldură de la agentul termic la fluidul de
măsură. ţinând seama de forma constructivă diferită a
corpurilor de încălzire conform normelor fabricantului
de repartitoare.
KT - factor de echivalare pentru încăperile cu temperaturi
interioare mai mici. care se abat de la temperatura
luată ca bază de calcul de 200C ± 2CC de regulă KT=1.
la temperaturi mai mici scăzute de 16'C se calculează
după formula:
KT = KTQ x KTC
unde:
KTQ - factor care pune în evidenţă modificarea puterii

termice a corpului de încălzire prin abatere de
la 16°C funcţie de temperaturile agentului termic.
KTC - factor care pune în evidenţă modificarea
fluidului de măsură ca urmare a puterii termice
radiante a corpului de încălzire.
Montaj
Strângerea repartitoarelor pe corpurile de încălzire trebuie să

prezinte siguranţă pe o perioadă îndelungată.
95
Locul de prindere trebuie să fie pe coordonata
orizontală la mijlocul corpului de încălzire.
Înălţimea locului de strângere se află în cazul
radiatoarelor cu curgere verticală între 60 şi 80% din
înălţimea corpului de încălzire (din elemente, ţeava sau plate)
măsurată de la baza inferioară până la mijlocul repartitorului
(fig.8).
În cazul echipării corpurilor de încălzire cu robinete
cu termostat. locul de montare prescris se află la 75% din
înălţimea corpului de înălţimea corpului de încălzire (se admit
unele excepţii în cazul corpurilor de încălzire cu lungime mică).
În cazul corpului de încălzire care depăşesc
lungimea de 2000 mm este necesară montarea a două
repartitoare. Poziţia de montare a repartitoarelor prezentată în
fig.8.
Prinderea repartitoarelor de căldură se poate realiza în
două variante prin elemente filetate, sau sudură funcţie de
tipul constructiv al corpului de încălzire.
96
FIŞA nr.4 - în amonte - lungimea dreaptă înaintea manşonului să
fie aproximativ de cinci ori diametrul conductei.
- Sensul de curgere al fluidului este indiferent.
ECHILIBRAREA HIDRAULICĂ Şl TERMICĂ A INSTALAŢIILOR DE - Poziţia manşonului să asigure acces uşor la prizele de
ÎNCĂLZIRE CENTRALĂ
presiune.
Dispozitivele utilizate pentru procedeul de echilibrare,

funcţiunile lor, domeniul de utilizare şi avantajele utilizării sunt prezentate - Modul de reglare ( f i g . 11 )
în tabelul 2.
- Modulul de reglare se instalează pe toate corpurile de
CONDIŢII DE M O N TA J A DISPOZITIVELOR DE
ECHILIBRARE încălzire la dreapta sau la stânga corpului.
- Totdeauna sunt echipate cu piuliţe demontabile pe partea de
- Robinet de echilibrare la baza coloane* (fig.9) intrare a fluidului.
- La montaj trebuie respectat sensul de curgere gravat pe
- Acces uşor la dispozitiv. modul.

- Poziţia modulului (orizontală, verticală sau înclinată) nu are
- Comoditate de aşezare (în urma reabilitării instalaţiilor) pe
influenţă asupra funcţionării.
conductele apropiate de pereţi să existe posibilitatea unei
demontări uşoare şi sigure a mecanismului.
- Amplasarea dispozitivului cu respectarea condiţiilor: - Robinet termostatic THERMO şi ROBI (fig.12)
- în amonte - diametrul ţevii să fie egal sau eventual mai
mare cu dispozitivul; Robinetul termostatic THERMO şi ROBI se instalează ca un robinet
- în amonte - lungimea dreaptă înaintea robinetului să nu fie termostatic sau manual pe intrarea în corpurile de încălzire (radiatoare).
mai mică de cinci ori diametru' conductei.
- Respectarea sensului de curgere al fluidului indicat pe - Montarea se efectuează fie pe partea stângă fie pe partea
dispozitiv. dreaptă a corpurilor de încălzire (vezi fig.9, 10).
- Poziţia vanei (orizontală, verticală, înclinată nu are influenţă
asupra preciziei măsurării). - La montaj, robinetul termostatic trebuie plasat orizontal şi nu
trebuie să fie izolat de aerul din încăpere de un obstacol în
- Manşon de măsurare (fig.10) faţă (măsuţă, perdea) care să permită buna circulaţie a aerului în
încăpere.
- Se montează la un sistem de conducte cu acelaşi
- Racordul de măsurare
diametru.
- Amplasarea manşonului de măsurare cu respectarea
- Racordul de măsurare se instalează pe toate corpurile de
condiţiilor:
încălzire la stânga sau dreapta corpului.
- La montaj, trebuie respectat sensul curgerii gravat pe
dispozitiv.
98
9
9
100
1 2 3 4 5 6
Apara- • Măsoară cu Aparat
tul citire directă portabil
Aparat utilizat Fig. 14 debitul de agent care per-
pentru termic pe toate mite afişa-
ansam- echipamentele. rea elec-
blul tronică in-
gamei stantanee
de şi reglajul
echili- debitului
brări de agent
termic
care trece
prin
Fia. 13
instalaţie
(coloane, Modul termic de apartament.
corpuri)
Aparat de măsura cu citire directa a debitului de
agent termic
1
FIŞA nr.5 (umiditate mare. prezenţa apei în subsol, imposibilitatea
asigurării securităţii şi integrării aparaturii): alte situaţii care
CONTORIZAREA ENERGIEI TERMICE LA NIVEL DE BLOC LA reclamă construirea unei nişe. cutii metalice sau tablou
CLĂDIRI DE LOCUIT EXISTENTE (CONF.SC 001-96) pentru contoare.
Amenajări constructive d - Contoarele amplasate în cămine special amenajate (pi.4);

soluţia se aplică în următoarele situaţii: clădirea nu are subsol
Amenajările constructive pentru amplasarea contoarelor de energie tehnic, racordul la conductele de distanţă se află în exteriorul
termică sunt necesare pentru cazurile când nu se poate găsi spaţiul necesar şi clădirii, iar distribuţia se face prin pământ;
adecvat pentru montajul contoarelor în interiorul clădirii pe care o deservesc.
Acestea diferă de la caz la caz, funcţie de locul ales pentru montaj şi de modul - clădirea nu are subsol tehnic, instalaţiile de distribuţie sunt la
în care acesta satisface condiţiile tehnice necesare montajului: nivelul parterului, iar subsolul nu permite utilizarea unui
spaţiu din cadrul parterului, sau nu există spaţiu disponibil la
a - Contoare amplasate în subsolul clădirii: soluţia se aplică în parter pentru montarea conductelor;
cazul în care clădirea are subsol tehnic, iar punctul de
racord al instalaţiei interioare la conductele de distanţă sau - clădirea are subsol tehnic, dar acesta nu îndeplineşte condiţiile
la reţele se află la nivelul subsolului, contoarele se vor monta tehnice necesare pentru montarea aparaturii (umiditate mare,
în subsol (pl.1,2). prezenţa apei în subsol, imposibilitatea asigurării securităţii şi
integrării aparaturii, imposibilitatea asigurării unui acces sigur)
b - Contoarele amplasate la nivelul parterului: soluţia se aplică în iar soluţia cu nişă sau cutie metalică nu poate fi adoptată.
cazul în care clădirea nu are subsol tehnic, iar racordurile
instalaţiilor interioare la reţelele exterioare şi distribuţia se află Se recomandă ca locul de montaj al contorului de energie
la nivelul parterului racordurilor care să permită montajul termică să fie subsolul sau parterul clădirii, sau o nişă montată la
contoarelor (pl.3). interior sau în exterior.
Dacă nu există posibilitatea alegerii unui astfel de spaţiu, se
c- Contoare amplasate în nişe special amenajate; soluţia recurge la construirea căminelor de contoare.
se aplică în următoarele soluţii (pi.3): La alegerea tipului de contor de energie termică trebuie
-- clădirea nu are subsol tehnic, distribuţia energiei termice se respectate următoarele condiţii:
realizează la nivelul solului sau al parterului şi nu există - contoarele trebuie să respecte prevederile standardelor în vigoare şi
spaţiu disponibil la parter pentru montarea contoarelor; normelor naţionale de metrologie ale B.R.M.L. care sunt în
- clădirea nu are subsol tehnic şi distribuţia este realizată prin conformitate cu normele internaţionale elaborate de Organizaţia
pământ în canale vizitabile; Internaţională de Metrologie Legală (O.l.M.L.);
- clădirea are subsol tehnic, dar acesta nu îndeplineşte - contoarele să funcţioneze într-o clasă de precizie care să satisfacă
condiţiile tehnice necesare pentru montarea aparaturii necesităţile concrete ale aplicaţiei; compatibilitate între condiţiile
concrete de utilizare ale contorului şi prescripţiile producătorului astfel
108 încât să se
109
asigure funcţionarea îndelungată în clasa de precizie în
care a fost construit, cu costuri de exploatare minime;
- costul contorizării să fie compatibil, determinarea
acestuia efectuându-se printr-un compromis preţ -
performanţă;
- efectele introducerii sistemului de măsură (în furnitură
completă) asupra regimului de funcţionare a instalaţiei
să fie minim;
- sistemul să fie fiabil şi credibil astfel încât să permită
stabilirea unor relaţii normale între furnizor şi beneficiar.
Detalii de montaj a contoarelor de energie termică (pi.5)
Pentru înregistrarea corectă a consumurilor de energie termică,

schema de montaj a sistemului de contorizare a energiei termice se
compune din următoarele părţi componente:
- contor de debit (debitmetru) - măsoară debitul şi volumul
de apă care trece prin instalaţii şi care trebuie montat pe
racordul la conducta de distanţă - tur (apă caldă 95°C);
- două sonde de temperatură (traductoare,
termorezistenţe) care se montează una pe conducta de
tur şi una pe conducta de retur;
- integratorul electric sau electronic - care este conceput să
se monteze pe perete, în dulapuri sau pe şine suport;
- un filtru de impurităţi care se montează în amonte de
contor;
- o porţiune de conductă dreaptă în amonte şi în aval de
contor fără schimbări de direcţie, a cărui lungime este
indicată de producător şi confirmată prin aprobarea de
model;
- robinete de separare în amonte şi aval de contor;
- un ştuţ pentru montarea manometrului şi un ştuţ pentru
montarea unui termometru.
În planşa 5 este prezentat un detaliu de montaj de contor de energie

termică conform SC 001-96 "Soluţii-cadru pentru montarea contoarelor de
instalaţii sanitare şi de încălzire din clădiri existente".
110
FIŞA nr.6 Distribuţia inferioară este preferată distribuţiei superioare, datorită
posibilităţilor de amplasare în subsol, în spaţii de folosinţă comună fără
SCHEME DE INSTALAŢII INTERIOARE CU INDIVIDUALIZAREA necesităţi estetice deosebite.
ÎNCĂLZIRII COLECTIVE - UTILIZÂND SURSE PROPRII DE Coloanele se amplasează în casa scării, în ghene sau nişe special
PRODUCERE A AGENTULUI TERMIC amenajate.
Funcţie de numărul de apartamente pe care le alimentează o grupă
Producerea locala (surse proprii) a căldurii în centrale şi puncte de coloane tur - retur, la acestea există unul sau mai multe racorduri la
termice reprezintă o alternativă la producerea centralizată şi prezintă fiecare nivel, câte unul pentru fiecare apartament pe care se montează (conf.
următoarele avantaje: planşe 6, 7): robinete de izolare; contoare de căldură.
- reducerea consumului de energie termică şi a cheltuielilor
aferente gestionării proprii; 2. Scheme de distribuţie de apartament şi sursă termică
- satisfacerea în mai mare măsură a cerinţelor de bloc (punct termic sau centrală termică)
- consumatorilor funcţie de condiţiile locale; creşterea
randamentelor de distribuţie a agentului termic. În scopul evidenţierii consumurilor de energie termică pe
apartament şi posibilităţii de reglaj individual, se promovează distribuţia
Schemele de instalaţii interioare de încălzire la clădirile de locuit orizontală a instalaţiei de încălzire în interiorul apartamentului.
utilizând surse proprii de producere a agentului termic conform "Soluţii cadru Funcţie de modul de compartimentare a apartamentului, de poziţia
pentru instalaţii interioare de încălzire utilizând noi sisteme de producere a corpurilor de încălzire, de numărul şi tipul conductelor utilizate, distribuţia la
agentului termic" se clasifică în: nivelul apartamentului poate fi:
- scheme de distribuţie la nivelul blocului şi scării;
- bitubulară ramificată clasică;
- scheme de distribuţie de apartament şi sursă termică de bloc. - bitubulară cu distribuitor - colector;
- monotubulară cu radiatoarele în derivaţie;
1. Scheme de distribuţie la nivel de bloc sau scară - bitubulară cu modul termic de apartament;
- monotubulară cu modul termic de apartament şi
Schemele de distribuţie se adoptă în funcţie de următorii - distribuitor- colector.
factori:
Distribuţia orizontală a instalaţiei de încălzire în apartament impune o
- tipul sursei de agent termic (centrală termică sau punct
serie de probleme şi anume:
termic de bloc sau de scară);
- numărul de tronsoane al blocului;
- din punct de vedere arhitectural (modul de realizare a
- partiul de arhitectură al fiecărui tronson (numărul şi pardoselilor, plintelor, nişelor, ghenelor);
amplasarea apartamentelor pe nivel); - din punct de vedere al funcţionării corecte privind
- spaţiul disponibil din casa scării. dezaerisirea instalaţiei în toate punctele de schimbare de nivel.
În scopul realizării distribuţiei individuale de apartament cu 117

posibilitatea de măsurare şi reglare locală a parametrilor, sistemul de distribuţie
cel mai ridicat este distribuţia inferioară cu circulaţie forţată, bitub sau monotub.
FIŞA nr.7 comandat de un termostat amplasat într-o cameră de referinţă a
apartamentului.
SCHEME DE ALIMENTARE CU AGENT TERMIC
PENTRU ÎNCĂLZIRE CU CONTORIZARE 5. Distribuţia monotub foloseşte, de regulă, conducte din
material plastic rezistent la temperatura agentului termic, iar protecţia
PE APARTAMENT (CONF. SC 002-98)
este de tip ţeava în ţeava, în funcţie de mărimea apartamentului se pot
realiza una sau mai multe bucle de distribuţie monotub care
Contorizarea energiei termice în apartamentele blocurilor de locuinţe
alimentează un număr de corpuri de încălzire. Racordarea corpurilor la
se poate realiza prin utilizarea următoarelor scheme de alimentare cu agent
buclă este în paralel.
termic conform SC 002-98 "Soluţii cadru de contorizare a consumurilor de
apă, gaze naturale şi energie termică aferente instalaţiilor din blocurile de
6. Echilibrarea hidraulică a buclelor se realizează cu un
locuinţe":
robinet de reglare amplasat pe bucla de întoarcere cu prize de
măsurare a debitului şi presiunii.
a. Schema de alimentare cu agent termic pentru încălzire în
sistem monotubular cu contorizare de apartament (pl-8, 9)
7. Aparatele şi armăturile se vor racorda prin intermediul unor
fitinguri speciale, montate în caseta sau nişa de pe nivel pentru fiecare
Pentru aplicarea acestei scheme se fac următoarele
coloană verticală.
recomandări constructive şi funcţionale:
8. La fiecare corp de încălzire se prevede un robinet special

1. Coloanele cu plecarea din distribuţia inferioară pot să
cu 4 căi, având 2 căi la corpul de încălzire şi 2 căi la conducta
alimenteze 1-2 apartamente pe etaj, prin câte o conductă proprie
monotub, cu posibilităţi de reglare. (Se poate monta şi un ejector tip
fiecărui apartament. Aceste coloane sunt montate în câte o casetă sau
Venturi).
nişă specială amenajată cu spaţii corespunzătoare (puncte de
distribuţie).
9. Traseul buclelor monotub se alege astfel încât să nu se
intersecteze în apartament cu alte instalaţii.
2. Conductele de distribuţie orizontale se pot monta în
interiorul apartamentului, în spaţiul dintre placa de beton şi pardoseala
10. La realizarea schemei monotub este necesar să se
finită sau în plintă.
consume întregul ecart de temperatură între intrarea şi ieşirea din
fiecare corp de încălzire.
3. După alimentarea corpurilor de încălzire, conform schemei»
monotubulare, se va realiza racordarea la conducta de întoarcere a
11. La probarea instalaţiei se va urmări asigurarea etanşeităţii
coloanei.
înainte de îngroparea instataţiilor în straturile pardoselii sau înainte de
montarea lor în plintă prin probe la cald şi la rece.
4. Pe conducta de întoarcere se prevede un contor de energie
termică, iar pe conducta de ducere un electroventil cu două căi.
12. Alimentarea corpurilor de încălzire conform schemei
monotubulare, se va realiza racordarea instalaţiei de încălzire a
apartamentului la conducta de întoarcere a coloanei.
120
121
13. În nişa de montare se poate prevedea o butelie de egalizare 8. Instalaţiile de încălzire cu distribuţie de nivel executate cu
a presiunii şi o pompă de circulaţie pe retur cu armăturile aferente în situaţia conducte din polietilenă necesită executarea probei de presiune în
în care se doreşte realizarea unor reglaje fine cantitative şi calitative la nivel două faze:
de apartament.
- fază preliminară, în care se admite, de regulă, o scădere de
b. Schema de alimentare cu agent termic în sistem presiune de 0,1 bar /5 minute, fără pierderi de apă pe la
bitubular cu contorizare de apartament (pi.10, 1 1 ) îmbinări;
- proba propriu-zisă, cu o durată de 2 ore, la care se admite o
Pentru aplicarea acestei scheme se fac următoarele pierdere de presiune de maxim 0,1 bar/oră, fără pierderi de
recomandă constructive şi funcţionale: apă. De regulă, presiunea de probă este de 1,5 x presiunea de
serviciu.
1. Folosirea distribuitoarelor - colectoarelor în interiorul
apartamentului presupune o schemă de distribuţie orizontală 9. Golirea instalaţiei de încălzire se poate realiza prin
bitubulară. racordarea la ştuţul de golire al colectorului a unei surse portabile de
aer comprimat, de mică capacitate şi evacuare apei la cel mai apropiat
2. Legarea corpurilor de încălzire la conducta de tur şi retur se obiect sanitar cu ajutorul unui furtun racordat la ştuţul de golire al
face cu racorduri fixe şi independente. distribuitorului.
3. Distribuitoarele - colectoarele se amplasează într-un punct 10. Pentru clădirile locuite în mod continuu în perioada de
de control cu acces uşor şi după caz, se prevăd şi contoare. iarnă, la care nu există pericolul de îngheţ se poate renunţa la golirea
instalaţiei.
4. Din distribuitoarele - colectoarele de apartament se
alimentează separat fiecare corp de încălzire. 11. Dezaerisirea instalaţiei implică dezaerisirea tuturor
circuitelor şi corpurilor de încălzire. Toate corpurile de încălzire vor fi
5. Fiecare corp de încălzire este racordat fără discontinuităţi dotate cu ventile automate de dezaerisire. De asemenea, vor fi
cu ajutorul unor conducte de diametru mic de polietilenă reticulară, din montate ventile automate de dezaerisire, atât pe distribuitor, cât şi pe
polibutan sau din cupru. colector ca şi în punctele cele mai înalte ale instalaţiei, acordând
atenţie pantelor conductelor, pentru evitarea formării unor saci de aer.
6. Pentru realizarea unui control cât mai eficient al
parametrilor agentului termic, ansamblurile distribuitor - colector pot fi
prevăzute cu robinete cu trei căi pentru realizarea amestecului tur-
retur, comandate de termostate de ambianţă.
7. Pozarea conductelor se poate face pe planşeul de beton al

nivelului curent în grosimea stratului de finisaj al pardoselii cu luarea
unor măsuri de protecţie în zona uşilor.
122 123
FIŞA nr.8
- gradul de automatizare al funcţionării;
SURSE LOCALE DE PRODUCERE A AGENTULUI TERMIC
- caracteristicile tehnice ale echipamentelor şi
Producerea locală a clădirii în centrale şi puncte termice este o recomandările producătorilor;
alternativă la producerea centralizată şi prezintă următoarele avantaje:
- natura combustibilului.
- reducerea consumului de energie termică şi a cheltuielilor
aferente gestionării proprii; Prezentăm cu caracter de recomandare, câteva scheme funcţionale
de principiu:
- satisfacerea în mai mare măsură a cerinţelor
consumatorilor funcţie de condiţiile locale; - Schema 1 - Centrală termică cu 1 cazan pentru încălzire,
- creşterea randamentelor de distribuţie a agentului termic. cu reglajul prin acţionarea asupra arzătorului (pi.12);
a. Centrală termică de bloc sau scară

- Schema 2 - Centrala termică cu un cazan pentru încălzire
şi prepararea apei calde de consum, cu circuite separate de
Producerea agentului termic cu sursă locală centrală termică de bloc încălzire (pi.13);
sau scară se realizează conf. GP 051 "Ghid de proiectare, execuţie şi
exploatare a centralelor termice mici". - Schema 3 - Centrală termică cu un cazan pentru încălzire
Centrala termică de bloc sau scară produce agent termic necesar şi apă caldă de consum, cu reglajul sarcinii termice prin amestec
încălzirii de apă caldă cu temperatura maximă 95°C şi opţional preparării cu robinet cu 3 căi (pi.14);
apei calde de consum pentru apartamentele aferente blocului sau scării.
Prepararea apei calde de consum menajer se poate face: - Schema 4 - Centrală termică cu 2 cazane pentru încălzire
şi apă caldă de consum cu pompe de circulaţie pe cazan, butelie
- în centrala termică folosind agentul termic al instalaţiei de de egalizarea presiunilor şi pompe de circulaţie pe fiecare coloană
încălzire sau alte surse; (pl.15l).
- local în apartamente. b. Microcentrală de apartament
Schema funcţională de centrale termice de bloc sau scară se Centrala termică de apartament este centrala în care se produce
stabileşte conform "Ghid de proiectare, execuţie şi exploatare a centralelor agentul termic pentru încălzire şi eventual a apei calde de consum pentru un
termice mici - GP 051", având în vedere următoarele aspecte: singur apartament.
în cadrul unei clădiri multifamiliare, fiecare apartament poate fi dotat
- natura consumului (încălzire sau încălzire şi apă caldă de cu o centrală termică de apartament într-un echipament monobloc.
consum): La alegerea tipului de centrală se va consulta "Ghidul de proiectare,
- valoarea sarcinii termice şi numărul de cazane; execuţie şi exploatare a centralelor termice mici" GP 051 avându-se în vedere
128 următoarele criterii:
- randament ridicat (mai mare de 88%);
129
- funcţionare ecologică; În lucrarea "Soluţii cadru pentru instalaţii interioare de încălzire utilizând
- combaterea zgomotului şi vibraţiilor: noi sisteme de producere a agentului termic" SC 005 - sunt prezentate
- automatizarea completă a funcţionării şi a protecţiei în caz de schemele funcţionale de principiu pentru punctele termice de bloc sau scară
avarie; pentru diferite variante de consumuri, surse şi grad de automatizare şi anume:
- concentrarea majorităţii echipamentelor specifice unei centrale
termice (pompă de circulaţie, schimbător de căldură pentru Schema 1 - Punct termic pentru încălzire şi pentru prepararea apei
prepararea apei calde de consum, vas de expansiune închis, calde de consum într-o treaptă, cu schimbător de căldură în paralel cu
elemente de siguranţă şi automatizare) într-un echipament instalaţia de încălzire (pi.16).
monobloc;
- dimensiune redusă, design modern. Schema 2 - Punct termic de bloc pentru încălzire şi preparare apă
caldă de consum în regim instantaneu, cu racordare la centrala termică de
c. Punct termic de bloc sau de scară cvartal (pi.17).
Punctul termic de bloc este punctul termic în care se prepară cu Schema 3 - Punct termic de preparare agent termic pentru încălzire
ajutorul agentului termic primar furnizat de o centrală de cvartal sau de cu schimbător în contracurent şi cu boiler pentru prepararea apei calde de
termoficare: consum racordat în paralel cu instalaţia de încălzire (pi.18).
- numai agent termic pentru încălzire; Schema 4 - Punct termic de bloc sau scară pentru încălzire şi
- apă caldă de consum şi agent termic pentru încălzire. preparare apă caldă de consum cu schimbătoare de căldură racordate în
paralel cu reţeaua de termoficare (pi.19).
Prepararea apei calde se poate face fie la nivelul punctului termic,

fie la nivel de apartament. Schema 5 - Punct termic de bloc cu modul pentru preparare agent
termic încălzire şi apă caldă de consum (pi.20).
Schema funcţională a unui punct termic de bloc sau de scară se face
ţinând seama de:
- natura consumului (numai încălzire, numai apă calda de

consum sau ambele consumuri);
- natura şi caracteristicile agentului termic furnizat de
centrala termică de termoficare sau cvartal (apă caldă, apă
supraîncălzită, abur, temperaturi, presiuni);
- valoarea sarcinii termice;
- variaţia consumului de apă caldă; ,
- gradul de automatizare în funcţionare;
- caracteristicile tehnice ale echipamentelor şi
recomandările producătorilor şi de comun acord cu
furnizorul de agent termic.
130 13
1

SC 006 2001

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SC 006 2001

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE, TRANSPORTURILOR Şl LOCUINŢEI

ORDIN Nr. 1625

MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE, TRANSPORTURILOR Şl LOCUINTEI

RESPONSABIL: Ing.Ligia Forsea

Cap.1. Obiect. Domeniu de aplicare................................................................8

Cap.2. Condiţii generale pentru aplicarea soluţiilor de reabilitare,

Cap.3. Deficienţe ale instalaţiilor de încălzire din clădirile de locuit şi măsuri

Cap.4. Soluţii de reabilitare a instalaţiilor din clădirile de locuit ....................36

Cap.5. Soluţii şi scheme de modernizare a instalaţiilor de încălzire .............50

Cap.6. Soluţii de contorizare a consumatorilor de energie pentru încălzire la

Fişa 1' - Tratamente de curăţire chimică şi protecţie anticorosivă a

Scheme de instalaţii interioare cu individualizarea încălzirii

Surse locale de producere a agentului termic - pl.12-20...........128

Planşa 2 - Contorizare energie termică - Montaj de contor în subsol -Varianta

Planşa 3 - Contorizare energie termică - Montaj de contor în nişă la

Planşa 4 - Contorizare energie termică - Montaj de contor în

Planşa 5 - Detaliu contor energie termică pentru contorizare

Planşa 6 - Schema de distribuţie bitubulară cu coloane amplasate în casa

Planşa 8 - Contorizare de apartament a energiei termice din instalaţia de

Planşa 9 - Contorizare de apartament a energiei termice din instalaţia de

Planşa lO- Contorizare pe apartament a energiei termice din instalaţia de

Planşa 11 - Contorizarea pe apartament a energiei termice din instalaţia de

Planşa12- Schema 1 - Centrală termică cu 1 cazan pentru încălzire, cu

Planşa13- Schema 2 - Centrală termică cu 1 cazan pentru încălzire şi

Planşa 14 - Schema 3 - Centrală termică cu 1 cazan pentru încălzire şi apă

Planşa15- Schema 4 - Centrală termică cu 2 cazane pentru încălzire şi apă

Planşa17- Schema 2 - Punct termic de bloc pentru încălzire şi preparare apă

Planşa18- Schema 3 - Punct termic de preparare agent termic pentru

Planşa19- Schema 4 - Punct termic de bloc sau scară pentru încălzire şi

Planşa 20 - Punct termic de bloc cu modul pentru prepararea agent termic

Obiectul prezentei reglementări este stabilirea soluţiilor de

Lucrarea de faţă se adresează proiectanţilor,

Prevederile prezentei reglementări se aplică la:

clădiri de locuit colective alimentate de la o sursă de

La proiectarea şi executarea reabilitării şi modernizării instalaţiilor de

[1] - Legea 10/1995 - privind calitatea în construcţii.

Pentru alegerea şi aplicarea soluţiilor de reabilitare şi

- să se urmărească prin soluţiile de reabilitare termică,

Proiectarea şi executarea lucrărilor de reabilitare şi modernizare a

- igiena, sănătatea oamenilor, refacerea şi protecţia mediului;

Cadrul legal şi de reglementare

Cadrul legal pentru reabilitarea şi modernizarea instalaţiilor aferente

Soluţiile cadru pentru reabilitarea şi modernizarea instalaţiilor aferente

a) - evaluarea stării tehnice a clădirii asupra căreia se intervine prin:

Conform O.G. nr.29/2000 la clădirile existente la care se efectuează

Conform O.G. nr.29/2000 exploatarea clădirilor şi a instalaţiilor

Activitatea de reabilitare şi modernizare termică a clădirilor existente şi

- coordonarea activităţii de elaborare a reglementărilor tehnice

- elaborarea de studii de fundamentare a reabilitării termice a

- Direcţiile şi/sau serviciile de Urbanism şi Amenajarea Teritoriului

- Administraţia publică locală pentru formarea unui curent de opinie

Surse de finanţare şi facilităţi fiscale

Fondurile necesare pentru evaluarea stării termice a clădirii asupra

- alocaţii din bugetele locale în limita prevederilor aprobate de

Eliberarea certificatului energetic al clădirii este scutită de taxe conform

În conformitate cu O.G. nr.215/29.12.1999 privind modificarea şi completarea unor

Expertizarea energetică a clădirilor de locuit ce urmează să fie

Etapele necesare obţinerii certificatului energetic sunt:

Solicitantul certificatului energetic se adresează Direcţiei sau

- Cererea este trimisă de către D/SUAT unui consultant energetic -

Proiectarea şi executarea lucrărilor de reabilitare şi modernizare

Proiectarea lucrărilor de reabititare şi modernizare a instalaţiilor de

Proiectul se verifică de către verificatori de proiecte atestaţi