Sunteți pe pagina 1din 52

Prof. univ. dr.

Paula Drosescu

PATOLOGIE MECANICĂ ȘI
DEGENERATIVĂ A COLOANEI
VERTEBRALE

Coloana vertebrală este realizată prin articularea vertebrelor:


A.Articulaţiile vertebrelor adevărate
• A.1. Articulaţiile corpurilor vertebrale
• A.2. Articulaţiile proceselor articulare

B. Articulaţiile vertebrelor false


• B.1. Articulaţia lombo-sacrată
• B.2. Articulaţia sacro- coccigiană

•C. Articulaţiile coloanei vertebrale cu craniul


• C.1. Articulaţia atlanto-occipitală
• C.2. Articulaţia atlanto-axoidiană mediană
• C.3. Articulaţia atlanto-axoidiană laterală
Prof. univ. dr. Paula Drosescu

Rolul coloanei vertebrale este în:


 statică
 dinamică
 Respirație

Presiunea care se exercită asupra CV este


semnificativă. Există autori (Alf Nechemson
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/7209680) care prin introducerea de

senzori intradiscali la nivelul discului L3-L4 au pus în


evidență valorile presiunii. Aceasta crește cu:
• 25% în decubit dorsal
• 50% în decubit lateral
• 100% în ortostatism
• 140 % în poziție șezândă
• 240% în poziția de flexie cu ridicarea unei greutăți
de 20 kg
Prof. univ. dr. Paula Drosescu

DISCURILE INTERVERTEBRALE
• sunt situate între două corpuri vertebrale
• sunt biconvexe cu grosime variabilă, de la 5-6 mm (cervical)
la 9 mm (lombar)
• creează posibilitatea
formării curburilor fiziologice
la nivelul coloanei vertebrale.

Structură:
 inel fibros dispus la periferie
aderă la cartilajul hialin al celor
suprafeţe articulare, colagen tip I, rezistent la întindere,
structură bine definită antero-lateral și puțin consistentă
posterior (lamele puțin diferențiate, pe un singur strat)
 nucleu pulpos dispus în interior, mai aproape de marginea
posterioară decât de cea anterioară; acesta este
inextensibil, incompresibil, dar, uşor deformabil şi cu mare
afinitate pentru apă, format din colagen de tip II
Prof. univ. dr. Paula Drosescu

PATOLOGIE MECANICĂ ȘI
DEGENERATIVĂ A COLOANEI
VERTEBRALE

Modificările degenerative pot interesa articulațiile:


• disco-vertebrale
• +/- interapofizare (posterioare)

Artroza disco-vertebrală debutează prin leziunile


discului intervertebral – inițial, nucleul pulpos, apoi,
inelul fibrocartilaginose

Artrozele interapofizare: eroziuni severe


cartilaginoase + alunecarea anterioară a corpilor
vertebrali = SPONDILOLISTEZĂ
Prof. univ. dr. Paula Drosescu
Pierderea apei
Solicitările mecanice excesive
DETERIORAREA NUCLEULUI PULPOS
Pierderea elasticității

Transmiterea aberantă a presiunilor pe structurile


vecine discului și solicitarea neuniformă a acestora

Ligamentele paravertebrale sunt împinse înainte sau în lateral


= determină reacții degenerative ale platourilor vertebrale
de tip OSTEOCONDENSĂRILOR și OSTEOFITELOR mai
frecvent anterior, rar posterior (afectare rădăcini nervi)

Ruperea inelului fibrocartilaginos HERNIE:


lateral spre găurile de conjugare = afectare rădăcini nervoase
posterior = sindrom de compresie medulară
Prof. univ. dr. Paula Drosescu
HERNIA DE DISC
ruperea inelului fibros şi deplasarea unui fragment din
nucleul pulpos în spaţiul epidural; ruperea ligamentului
longitudinal posterior face ca hernia din sub-ligamentară
să devină extra-ligamentară.

PREVALENŢA aproximativ 85% din populaţia de vârstă


adultă experimentează cel puţin o formă de suferinţă
disco-vertebrală.

Localizare în ordinea frecvenței:


segmentul lombar
segmentul cervical
segmentul dorsal foarte rar.
Prof. univ. dr. Paula Drosescu

Condiţiile care pot fi factori agravanți pentru suferința


vertebrală:
• traumatism semnificativ sau moderat la o vârstă mai
mare de 50 ani
• vârstă mai mare de 70 ani
• durată mai mare de 6 săptămâni a simptomatologiei
vertebroradiculare
• osteoporoză sau tratament cronic cu corticoizi
• scădere inexplicabilă în greutate;
• febră de etiologie neprecizată;
• neoplazii în curs de evoluţie sau pre-existente;
• deficit neurologic focal.
Prof. univ. dr. Paula Drosescu

Nucleul pulpos în timpul mișcărilor de flexie, efortului de


ridicare de greutăţi, etc, presează regiunea posterioară şi
postero-laterală a inelului fibros fisurat = PROTRUZIE și
determină DILATAREA unei FISURI, apoi, distrugerea și
ruperea acestuia = PROLAPS.

Un fragment din nucleu herniază către canalul vertebral


determinând IRITAREA SACULUI DURAL +/- și a
RĂDĂCINII NERVOASE.
Mai frecvent hernierea se produce spre spațiul
discoligamentar median sau posterolateral.

Etapele degradării discului se reflectă în simptomatologia


clinică:
• degenerare discală: fără expresie clinică
• protruzie discală: sindrom vertebral
• rupere, herniere, prolaps discal: sindrom radicular.
Prof. univ. dr. Paula Drosescu

În raport de modul de producere a herniei de disc


precum și de raportul față de ligamentul longitudinal
posterior se descriu următoarele situații:
Ligamentul Fragment din nucleul
posterior pulpos
HERNIE DIRECTĂ intact rămâne la nivelul
discului
HERNIE DE DISC intact poate migra sub
SUBLIGAMENTARĂ ligament

HERNIE DE DISC se rupe extruzia


TRANSLIGAMENTARĂ posterior

HERNIE DE DISC fragmentele herniate pierd


LIBERĂ legătura cu discul din care provin și
migrează
Prof. univ. dr. Paula Drosescu

TABLOU CLINIC
Sindromul vertebral lombar este cunoscut sub denumirea
de low back pain.
• Durerea vertebrală: originea în structurile inervate
sau de la nivelul nervului.
Debut în forme acute - brutal cu caracter hiperalgic
(chiar și în repaus) şi ritm mecanic.

• Durerea radiculară: descrisă în cazurile în care este


lezată rădăcina nervului rahidian; durerea este exprimată
pe dermatomul, sclerotomul şi miotomul ce corespunde
nervului +/- se însoţeşte de parestezii pe dermatomul
corespunzător

• Poziţia vicioasă a coloanei vertebrale: tulburări de


statică vertebrală; scolioza, redresarea, cifoza,
hiperlordoza
Prof. univ. dr. Paula Drosescu

TABLOU CLINIC (continuare)

• Contractura musculară paravertebrală este de origine


reflexă și protejază rădăcina prin limitarea mobilităţii
segmentului. Contractura prelungită accentuează durerea
prin ischemia pe care o generează (cerc vicios durere-
contractură-durere).

• Limitarea mobilităţii vertebrale pe 2/3 direcţii de


mişcare datorată contractura musculară

• Pareza/ paralizia nervului a cărui rădăcină a fost


comprimată.
Prof. univ. dr. Paula Drosescu

Examenul fizic static şi dinamic constată:

• tulburări de mers: antalgic, stepat, derobări ale


genunchiului
• tulburare de statică a unui segment sau a rahisului în
totalitate
• contractură musculară paravertebrală
• limitarea mobilităţii segmentare
• manevre de elongaţie ale nervului pozitive
• tulburări neurologice, de sensibilitate, reflexe, tonus
şi forţă musculară în teritoriul nervului afectat.
Prof. univ. dr. Paula Drosescu
FORME CLINICE
I. Coloana lombară

1. LOMBALGIA ACUTĂ (LUMBAGO):

• durere intensă lombo-sacro-fesieră + blocare segmentară


+ impotenţă funcţională relativă + durată sub 3 luni

• factori declanşator
declanşator: mişcare intempestivă, mişcare de
rotaţie, ridicarea unei greutăţi, traumatism local

• cauza: protruzia discurilor lombare joase (L4-L5, L5-S1)


sau a celor înalte (L2- L3, L3-L4)

• debut brutal cu durere întensă în regiunea lombară,


lombo-sacrofesieră, accentuată de orice tentativă de
mobilizare; poate iradia spre rădăcina coapselor.
• intoleranţă pentru activitate, ortostatism, mers.
Prof. univ. dr. Paula Drosescu
FORME CLINICE
I. Coloana lombară
1. LOMBALGIA ACUTĂ (LUMBAGO):
Examenul obiectiv:
• atitudinea vicioasă a regiunii lombare – redresare, cifoză,
scolioză

• contractura musculară paravertebrală

• limitarea mobilităţii – flexie (semnul Schober) şi/sau


extensiei cu valori mai mici de 3 şi respectiv 2 cm;
inflexiuni laterale şi rotaţii limitate uni sau bilateral

• probe elongaţie nerv sciatic şi crural negative.


Afecţiunea durează 4-6 zile după care:
- se ameliorează progresiv
- merge spre cronicizare
- se însoţeşte de apariţia sindromului radicular.
Prof. univ. dr. Paula Drosescu

2. LOMBALGIE CRONICĂ (LUMBAGO CRONIC)


• durere lombară/ lombo-sacro-fesieră, cu caracter cronic,
de peste 3 luni, care jenează ortostatismul, dar şi
decubitul, este însoțită de limitare funcţională
• toleranţă scăzută pentru ortostatism, activitate
profesională statică.
• prevalenţă crescută, răsunet psihologic, socio- economic.
Cauze:
Modificări mecanice: hernia de disc, discartroza,
laterolistezis,retrolistezis, anomalii ale joncţiunii lombo-sacrate,
traumatisme, dezechilibre musculo-ligamentare,
Inflamatorii: SA
Infiltativă: neoplasem, infecții
Durere referată: anevrism abdominal, patologia viscerelor
abdominale
Prof. univ. dr. Paula Drosescu

2. LOMBALGIE CRONICĂ (LUMBAGO CRONIC)

Examenul obiectiv relevă:


• tulburări de statică vertebrală – redresare,
hiperlordoză
• uneori contractură musculară paravertebrală
• limitare moderată a dinamicii vertebrale, doar pe
unele direcţii de mişcare
• probe elongaţie pentru nervul sciatic şi crural
negative
• absenţa tulburărilor de sensibilitate, reflexe şi
motricitate ale membrului inferior.
Prof. univ. dr. Paula Drosescu

3. LOMBOSCIATICA L5/S1 – RADICULOPATIA L5/ S1


• sindrom dureros lombar cu iradiere radiculară (cea mai
frecventă suferinţă de origine discală), rezultat al iritării
sau compresiunii rădăcinilor L5 şi S1
• prevalenţă: 92% din totalul suferinţelor radiculare L5 şi
S1; determină a V-a categorie de costuri a bolnavilor
spitalizaţi
• antecedente: episoade de lombalgie, lombo-radiculare

• etiologie: hernia de disc, patologie inflamatorie


reumatismală (sciatica simptomatică în spondilatrtrite),
proliferative, infecţioase, postraumatice
• patogenie: prolapsul (hernierea) discului generează un
conflict disco-radicular cu iritarea sau compresia rădăcinii
nervoase respective
• factor declanşator: poate fi de obicei precizat (ridicare de
greutăţi,mişcare agresivă, etc).
Prof. univ. dr. Paula Drosescu

3. LOMBOSCIATICA L5/S1 – RADICULOPATIA L5/ S1

Examenul clinic obiectiv demonstrează modificări atât la


nivel vertebral (sindromul vertebral) cât şi radicular
(sindromul radicular).
Sindromul vertebral este caracterizat prin:
• durere lombară/ lombo-sacro-fesieră de intensitate uşoară
- severă, acompaniată de iradiere în membrul inferior pe
dermatomul L5 şi/ sau S1
• contractură musculară paravertebrală lombară
• atitudine vertebrală patologică (cifoză, scolioză,
redresare)
• sensibilitate la palparea vertebrală, identificarea discului
dureros, sensibilitate la palparea emergenţei sciaticului;
semnul soneriei pozitiv
• limitarea a două-trei axe de mişcare (flexie, extensie,
lateralitate, etc).
Prof. univ. dr. Paula Drosescu

3. LOMBOSCIATICA L5/S1 – RADICULOPATIA L5/ S1


Examenul clinic obiectiv demonstrează modificări atât la nivel vertebral
(sindromul vertebral) cât şi radicular (sindromul radicular).

Sindromul radicular:
• durere pe dermatomul L5 (faţa laterală a membrului inferior, faţa
dorsală a piciorului, haluce) şi/ sau S1 (faţa posterioară a membrului
inferior până la călcâi)
Caracterul durerii diferenţiază procesul mecanic/degenerativ,
de cel inflamator
Cauzele agravante ale durerii: mişcarea, strănutul, efortul de
defecaţie, durerea din repaus
• paresteziile, furnicăturile
• probe de elongaţie pentru nervul sciatic prezente (Lasegue,
Bragard, Bonnet)
Proba Lasegue se obţine prin ridicarea membrului inferior cu genunchiul în
extensie și este pozitivă când apare durerea pe traiectul nervos, de-a
lungul membrului inferior
Prof. univ. dr. Paula Drosescu
3. LOMBOSCIATICA L5/S1 – RADICULOPATIA L5/ S1
Examenul clinic obiectiv demonstrează modificări atât la nivel vertebral
(sindromul vertebral) cât şi radicular (sindromul radicular).
Sindromul radicular (continuare):
• punctele Valleix dureroase: punctele în care sciaticul este mai
superficial poziţionat

• tulburări de sensibilitate: hipo- sau hiperestezie

• reflexe: vii, hiporeflexie, areflexie


 modificarea motricității pe teritoriul rădăcinii afectate:
când rădăcina L5 este comprimată bolnavul are scădere de forţă
musculară în teritoriul antero-extern al gambei, nu poate merge pe
călcâie (pareza/paralizia lojei musculare antero-externe) şi nu poate
face extensia halucelui cu rezistenţă (semnul halucelui pentru L5)
în cazul afectării rădăcinii S1 bolnavul nu poate merge pe vârfuri
(pareza/paralizia lojei posterioare a gambei)
• reflexul Achilian poate fi diminuat sau absent în sciatica de
S1.
Prof. univ. dr. Paula Drosescu

4. NEVRALGIA DE CRURAL – RADICULOPATIA L3/L4

• sindrom dureros lombar cu iradiere radiculară ca


urmare a lezării rădăcinilor L3 şi L4
• prevalenţă: 30% din totalul suferinţelor lombo-
radiculare de origine discală;
• etiologie: discală în 60% din cazuri
• patogenie: conflict disco-radicular cu iritarea sau
compresiunea rădăcinei; artroza AIP limitează defileul
inter-disco-ligamentar şi contribuie la agravarea
conflictului
• debut brutal în cazul etiologiei discale.
Prof. univ. dr. Paula Drosescu

4. NEVRALGIA DE CRURAL – RADICULOPATIA L3/L4


Examenul obiectiv demonstrează modificări atât la nivel vertebral
(sindromul vertebral) cât şi radicular (sindromul radicular).

Sindromul vertebral este definit prin:


• durere lombară joasă, lombo-sacro-fesieră severă
• uneori atitudine în hiperlordoză sau în hiperextensie
• contractură musculară paravertebrală
• mişcarea de extensie a coloanei dureroasă şi limitată.
Prof. univ. dr. Paula Drosescu
4. NEVRALGIA DE CRURAL – RADICULOPATIA L3/L4
Examenul obiectiv demonstrează modificări atât la nivel vertebral
(sindromul vertebral) cât şi radicular (sindromul radicular).

Sindrom radicular este caracterizat prin:


• durere iradiată pe faţa anterioară a coapsei, intensă la
nivelul genunchiului (afectarea rădăcinii L3) şi faţa antero-
interne a gambei (rădăcina L4); durerea este profundă,
lancinantă cu intensificare nocturnă; uneori durerea este
amputată, exprimată doar la nivelul genunchiului
• parestezii faţa anterioară a copsei
• derobări ale genunchiului
• hipotonie şi scăderea de forţă musculară a cvadricepsului
• manevra de elongaţie a nervului crural pozitivă:
hiperextensia coapsei (Lasegue inversat) dureroasă
• reflex rotulian diminuat/ abolit
• tulburări de sensibilitate pe dermatomul L3 şi L4.
Prof. univ. dr. Paula Drosescu
Prof. univ. dr. Paula Drosescu
Prof. univ. dr. Paula Drosescu
Prof. univ. dr. Paula Drosescu

II. Coloana cervicală


1. CERVICALGIA ACUTĂ +/- TORTICOLIS
• durere intensă cervical posterior şi/sau postero-lateral, cu
iradiere occipitală, pre-auriculară sau brahială şi inter-
scapulară; prezentă şi în repaus generând importante
tulburări de somn când se însoţeşte de torticolis apare
contractura musculară pe muşchii sterno-cleido-mastoidian, splenius,
angular
• etiologie: multfactorială, discală, discartrozică, stenoză de
canal cervical, inflamatorie, tumorală, traumatică
• cauzele declanşante: mişcarea excesivă de hiperextensie
sau rotaţie, expunerea la frig, suprasolicitarea
• patogenia: hernia de disc cervicală survine cel mai frecvent
posttraumatic; obişnuit prolapsul discal se asociază
fenomenelor de degenerare vertebrale
Prof. univ. dr. Paula Drosescu

II. Coloana cervicală


1.CERVICALGIA ACUTĂ +/- TORTICOLIS
• debutul: este adesea brutal prin:
 durere cervicală posterioară
 contractura musculara paravertebrală
 limitarea mobilităţii pe anteflexie, rotaţie,
lateralitate, extensie.
Torticolisul acut este o entitate clinică instalată brutal,
de scurtă durată, penibilă datorită durerii şi blocării
capului şi coloanei cervicale într-o atitudine vicioasă
(lateroflexie şi rotaţie) de partea controlaterală
muşchiului sternocleidomastoidian contractat.
Prof. univ. dr. Paula Drosescu
II. Coloana cervicală

2. CERVICALGIA CRONICĂ

• definiţie: durere cu caracter persistent, de intensitate


variată, localizată sau difuză în regiunea postero-laterală;
poate iradia occipital, mastoidian, brahial, scapular

• patogenie: proces degenerativ disco-somatic, anomalii


congenitale (bloc vertebral, anomalii de arc posterior);Â

• tablou clinic: durere cervicală cronică iradiată occipital şi


brahial, frecvent acompaniată de cefalee, vertij, acufene,
insomnii, stări depresive, dureri precordiale

Examenul obiectiv:
evidenţiază atitudini vicioase: redresare, hiperlordoză
contractură musculară
sensibilitate la palparea apofizelor spinoase
limitare moderată a amplitudinii de mişcare.
Prof. univ. dr. Paula Drosescu
II. Coloana cervicală

3. NEVRALGIA CERVICO-BRAHIALĂ
• sindrom dureros cervical şi al membrului superior instalat
ca urmare a iritării sau compresiunii rădăcinilor C5, C6, C7
sau C8
• etiologie: hernia de disc, cervicartroza, leziuni tumorale,
infecţioase discovertebrale
• clinic:
 durere
 parestezii
 scădere de forţă musculară pe teritoriul radicular:
- radiculopatia C5: durere la nivelul umărului ce coboară
până la cot; scădere de forţă pe deltoid (abducţia şi
rotaţia externă a umărului deficiente)
Prof. univ. dr. Paula Drosescu
II. Coloana cervicală
3. NEVRALGIA CERVICO-BRAHIALĂ
 scădere de forţă musculară pe teritoriul radicular:
- radiculopatia C6: durere pe faţa antero-externă a
braţului, antebraţului, până la police şi index, reflexul stilo-
radial deteriorat, scăderea forţei musculare a bicepsului şi
deteriorarea reflexului bicepsului
- radiculopatia C7: durere pe faţa posterioară umăr, braţ,
antebraţ index, medius, deteriorare reflex tricipital,
scădere de forţă în executarea extensiei cotului, flexiei
pumnului şi a degetelor
- radiculopatia C8: durere pe faţa antero-internă a
braţului, antebraţului, degetelor 4 şi 5, la care se asociază
scăderea de forţă a flexiei degetelor.
- radiculopatia D1 hipoestezie partea medială a braţului,
deteriorarea abducţiei şi adducţiei degetelor.
Sindroamele radiculare pot fi însoţite de suferinţe
medulare, de mielopatii.
Prof. univ. dr. Paula Drosescu

Radiografie profil coloană


cervicală
(realizată din profil dreapta)
1 osificarea ligamentului
cervical anterior
2 spațiile intervertebrale
3 articulațiile interapofizare
Prof. univ. dr. Paula Drosescu
Prof. univ. dr. Paula Drosescu

Localizări la nivelul COLOANEI DORSALE


Afectarea cauzată de:
 senescență: semne subiective șterse + cifoză marcantă
 secundară modificărilor de statică
 Boala Scheuermann (tineri 14-18 ani, B>F)
= suferință în care zona de creștere osteocartilaginoasă a
platourilor vertebrale suferă mici necroze ce pot induce
modificări de înălțime a corpilor vertebrali +/- hernii
discale intraspongioase (noduli Schmorl)
Clinic: dorsalgie + cifoză dorsală cu tendință spre progresie =
deformarea cuneiformă a mai multor corpi vertebrali
RX: apariția de osteofite = proces degenerativ
 sindromul Forestier și Rotes-Querrol, spondilita
hiperostozantă, hiperostoza idiopatică difuză,
hiperosotza anchilozantă senilă
Prof. univ. dr. Paula Drosescu

Localizări la nivelul COLOANEI DORSALE


Afectarea cauzată de:
senescență
secundară modificărilor de statică
Boala Scheuermann
sindromul Forestier și Rotes-Querrol, spondilita
hiperostozantă, hiperostoza idiopatică difuză, hiperosotza
anchilozantă senilă
= osteofitele se dezvoltă exagerat, se unesc între ele
formând adevărate punți osoase, groase, verticale
intervertebrale anterolaterale
Afectare predilectă la coloana toracală
HLA-B27/ B > F, > 45 de ani, boli asociate: DZ, gută, HTA
Rx: prinderea a cel puțin 4 vertebre
păstrarea integrității discului
menținerea nemodificată a înălțimii spațiului
intervertebral
Prof. univ. dr. Paula Drosescu
Prof. univ. dr. Paula Drosescu

Radiografie profil coloană


cervicală
(realizată din profil dreapta)
1 osificarea ligamentului
cervical anterior
2 spațiile intervertebrale
3 articulațiile interapofizare
EXPLORARE PARACLINICĂ: Prof. univ. dr. Paula Drosescu
1. Examenul radiologic: radiografia clasică
RX din față:
 rectitudinea coloanei vertebrale
 forma + dimensiunile corpilor vertebrali
 forma și aspectul spațiilor intervertebrale
 densitatea osoasă
 existența unor osteocondensări ale platourilor vertebrale
 prezența osteofitelor marginale
RX de profil:
 proces de cifoză
 modificări de formă și dimensiuni ale corpilor vertebrali
 existența herniei intraspongioase
 prezența osteoartrozelor interspinoase
 osteofite anterioare
 deplasări ale corpilor vertebrali (ante sau retrolistezis)
2. Examenul CT şi mai ales RM au valoare diagnostică deosebită
evidenţiind poziţia fragmentului discal, integritatea ligamentului
londitudinal, compresiunea sacului dural, conflictul disco-radicular.
3. Examenele hematologice şi biochimice sunt în parametrii normali
Prof. univ. dr. Paula Drosescu

DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL al sindroamelor vertebro-


radiculare se realizează cu:
• sindromul dureros al şoldului: necroză aseptică, coxartroză
• flebita membrului inferior/superior
• pseudo-sciaticele nevroticilor, simulanţilor
• sindromul dureros al umărului: periartrite
De asemenea, este importantă diferenţierea sciaticii discale de
sciatica simptomatică; principalele elemente de diferențiere:
 factorii declanşatori: efortul fizic, purtarea de greutăţi, etc
în sciatica discală
 condiţiile de ameliorare: repausul, terapia simptomatică
reduc durerea în sciatica discală
 traiectul durerii radiculare: bine definit, de obicei pe o
singură rădăcină, putându-se preciza distribuţia distală – haluce
pentru sciatica L5, respectiv talon şi ultimele degete pentru
sciatica S1).
Prof. univ. dr. Paula Drosescu
Tratamentul în lumbago acut
MĂSURI PROFILACTICE: comportament adecvat al
coloanei, evitarea efortului fizic, traumatismelor, program
de reechilibrare musculară lombo- pelvină
MĂSURI TERAPEUTICE:
- repaus prelungit, pe pat tare, în poziţie antalgică;
- AINS cu acţiune puternică, specifice şi nespecifice,
administrate pe cale injectabilă, im sau iv
- Corticoterapia: infiltraţii locale cu produşi corticoid
retard (dexametazonă, betametazonă), dar şi sistemică
(500 mg - 1g metilprednisolon)
- Miorelaxante (oral sau intramuscular)
- fizioterapie cu rol antalgic, antiinflamator şi miorelaxant
(proceduri de electroterapie de joasă şi medie frecvenţă)
- masoterapie, sedativă, decontracturantă
- kinetoterapie de rechilibrare şi tonifiere musculară
- şcoala spatelui, school back, program teoretic şi practic
de fizio-kinetoterapie şi terapie comportamentală.
Prof. univ. dr. Paula Drosescu
A. Kinetoterapia în perioada acută
Obiective:
1. reechilibrarea SNV;
2. relaxare generală;
3. scăderea iritaţiei radiculare;
4. relaxarea musculaturii lombare.
1. Reechilibrarea SNV : bolnavii prezintă o
hipersimpaticotonie cu răsunet asupra funcţiei cardio-
circulatorii (tahicardie, HTA) = se urmăreşte creşterea
tonusului vagal şi implicit reechilibrarea SNV.
Mijloace:
 postura de decubit ventral cu pernă mare sub abdomen
pentru a reduce lordoza lombară comprimând totodată
plexul celiac (sau în "cocoş de puşcă" = ghemuit, presând
epigastrul);
 repaus în pat în uşor Trendelemburg (pentru excitarea
sinusului carotidian)
 masaj foarte blând (tip "mângâiere") a musculaturii
paravertebrale
 căldură neutră în zona lombară
Prof. univ. dr. Paula Drosescu

Tratamentul în lumbago cronic


MĂSURI PROFILACTICE : management-ul corespunzător al
formelor acute, antrenament de reechilibrare lombo-pelvină în
situaţile de weak back (anomalii de tranziţie L5-S1, spina
bifida)

MĂSURI TERAPEUTICE
- AINS si miorelaxante
-antidepresive triciclice
- fiziokinetoterapie şi balneoterapie
- masoterapie
- terapie comportamentală
- şcoala spatelui.
Prof. univ. dr. Paula Drosescu

Tratamentul în lombo-radiculopatiile hiperalgice


• repaus prelungit, pe pat dur, 4-5 zile în perioadele hiperalgice
• antialgice opioide: dihidrocodeină, oxicontin, tramadol,
tramadol, contramid
• AINS: oral, i.v., i.m
• antiepileptice: gabapentin, pregabalin (Lyrica)
• miorelaxante
• corticosteroid mai ales în administrare locală, infiltraţii
epidurale, primă gaură sacrată sau sistemică (pulse-terapie cu
500-1000 mg metilprednisolon, eventual corticoterapie orală în
doze mari – 30-40 mg/zi prednison sau echivalent, pe perioade
scurte)
• trofice nervoase – benfotiaminei sau acidului alphalipoic
• fizio-kinetoterapie antalgică, decontracturantă, dar şi de
reabilitare funcţională (reechilibrare funcţională posturală şi
musculară)
• terapie comportamentală și school back.
Prof. univ. dr. Paula Drosescu

Tratament kinetoterapeutic în cervicalgia acută şi


subacută

Obiective:
a. scăderea durerii prin posturări antalgice şi
imobilizarea în minervă a regiunii cervicale
b. scăderea contracturilor musculare prin relaxarea
musculaturii, folosind:
 crioterapia - masaj cu gheaţă 5-10 minute de mai
multe ori pe zi, realizat în condiţii de postură
antalgică;
 electroterapie antalgică efectuată tot în condiţii
de postură antalgică folosind curenţi de joasă
frecvenţă ( CDD şi TENS) şi ultrasunete (US).
Prof. univ. dr. Paula Drosescu

Tratament kinetoterapeutic în cervicalgia cronică

Obiective:
a. scăderea durerii
b. ameliorarea contracturilor musculare
c. creşterea mobilităţii coloanei cervicale
d. ameliorarea tonusului muscular

Mijloace folosite:
 crioterapia locală aplicată: efectele de vasodilataţie
superficială, relaxare musculară şi creşterea troficităţii
musculare
 electroterapia folosită pentru:
- încălzire profundă - microunde
- încălzire superficială
- efectul decontracturant şi antialgic – curenţi
interferenţiali şi ultrasunete.
Prof. univ. dr. Paula Drosescu

Tratament kinetoterapeutic în cervicalgia cronică (continuare)


 Masaj

 Tracţiunile continue şi discontinue asociate cu


mobilizări pasive în toate planurile de mişcare la nivel
cervical, se folosesc în scopul relaxării musculaturii
paravertebrale cervicale

 Recuperarea forţei musculare şi reechilibrarea


tonusului se obţine prin aplicarea de programe
individualizate cu accent pe musculatura extensoare a cefei.
Exerciţiile sunt active libere, combinate cu izometrie pe secvenţa finală
a mişcării pe o durată de 5-8 sec.
Exerciţiile pentru corectarea posturală, cu bastonul.
Exerciții pentru centura scapulo-humerală + coloana dorsală

 Hidrokinetoterapia: acţiunii de facilitare a apei calde


asupra musculaturii contractate.
Prof. univ. dr. Paula Drosescu

Tratament kinetoterapeutic în sindromul algo-funcional


al coloanei dorsale
Obiective:
 combaterea durerii
 creşterea mobilităţii coloanei vertebrale
 tonifierea musculaturii paravertebrale şi reeducarea
posturii corecte
 readaptarea la efort

Mijloace sunt:
 masajul
 termoterapia
 electroterapie
 kinetoterapia
Prof. univ. dr. Paula Drosescu

Tratament kinetoterapeutic în sindromul algo-funcțional


al coloanei dorsale

Masajul foloseşte diverse manevre clasice în funcţie


de condiţiile etiopatogenice locale: manevre de
mobilizare a pliului cutanat prin asuplizare,
efleuraj pentru efectul său antalgic; presiuni statice şi
dinamice, fricţiuni, frământat (pentru structurile
profunde).

Termoterapia locală se foloseşte pentru relaxare


musculară şi vasodilataţie cutanată şi musculară cu rol
în creşterea metabolismului tisular.
Se realizează cu lampa solux, cataplasme cu parafină,
sare caldă, muştar, etc; iar încălzirea profundă prin
microunde sau unde scurte.
Prof. univ. dr. Paula Drosescu
Tratament kinetoterapeutic în sindromul algo-funcțional al
coloanei dorsale
Masajul
Termoterapia locală
Electroterapia antalgică şi decontracturantă:
galvanizarea transversală, curenţii diadinamici în forme
excitomotorii şi curenţii interferenţiali.
Ultrasunetele: efect fibrolitic de dezorganizare a
proceselor incipiente de fibrozare.

Kinetoterapia urmărește:
 eliberarea mişcării în AIP
 contracararea tendinţei de cifozare
 ameliorarea eventualei scolioze
 ameliorarea mobilităţii costo-vertebrale.
Exemplu: metoda Klapp pentru poziţii lordozante plecând din poziţia pe
genunchi.
Cifoza dorsală se ameliorează prin: ex. de întindere a coloanei, ex.
corective cu bastonul şi ex. din atârnat la spalier.
Prof. univ. dr. Paula Drosescu

TRATAMENTUL CHIRURGICAL

Atitudinea chirurgicală are următoarele indicaţii:


• tratamentul conservator corect aplicat nu remite
simptomatologia
• dezvoltarea progresivă a fenomenelor neurologice (pareze,
paralizii, incontinenţă urinară)
• sindromul de coadă de cal
• sciatica paretică recent instalată
• alte indicaţii: stenoză spinală; spondilolitezis-ul grad înalt.
Tehnici utilizate:
 micro-discectomie
 discectomie percutană
 laminectomie
 foraminotomie
 spinal fusion (implantare de disc artificial).
Prof. univ. dr. Paula Drosescu
Bibliografie selectivă
1. Ancuța Codrina – Clinica și tratamentul complex al principalelor boli reumatismale,
Ed. ”Gr. T. Popa”, Iași, 2009
2. Ancuța Codrina (sub redacția) Esențialul în Medicina fizică și recuperare medicală,
Ed. ”Gr. T. Popa”, Iași, 2010
3. Macovei L, Șuțeanu Șt. – Bolile reumatice pe înțelesul tuturor, Ed. MAST,
București, 2011
4. Moraru Ghe., Pâncotan V. – Evaluare și recuperare kinetică în reumatologie, Ed.
Universității Oradea, 2008
5. Muller-Ladner U, Meier F, Wohrte R, Rus A - Compediu de reumatologie,
FarmaMedia 2014
6. Ochiană Gabriela – Kinetoterapia în afeecțiunile reumatismale, curs litografiat,
Bacău, 2012
7. Popescu D. Eugen, Ionescu Ruxandra – Compediu de reumatologie, Ed Tehnică,
București, 1993
8. Popescu Eugen – Reumatologie, Ed. Național, București, 1997
9. Rezuș Elena – Reumatologie, Ed. ”Gr. T. Popa”, Iași, 2014
10. Roșulescu Eugenia – Kinetoterapia în recuperarea afecțiunilor reumatologice, Ed.
Universitaria, Craiova, 2009,
11. Sbenghe T. – Kinetologie profilactică și de recuperare, Ed. Medicală, București,
1987
12. Sbenghe T. - Recuperarea medicala la domiciliul bolnavului, Ed. Medicală, București,
1986
13. Teleki N, Munteanu Lavinia, Bibicioiu – România balneară – ghid pentru medicii de
familie și medicii specialiști, București 2004
Experienţa profesională Prof. univ. dr. Paula Drosescu
Mai multe informații: http://pauladrosescu.ro/cine-sunt/

2005 - şi în prezent profesor universitar, Facultatea de Educaţie fizică şi Sport,


Universitatea “Al. I. Cuza” Iaşi
2002 – 1992 conferenţiar, lector universitar, asistent universitar

2007- 2012 componentă a Lotului Olimpic de tehnicieni pentru


Antrenamentul mental al sportivilor de la FRA
1998 - 2001 medicul Lotului de sabie juniori din Iaşi
1986 - 1992 medic stagiar, apoi medic MG în comuna Mirceşti, judeţul Iaşi
1986 absolventă Facultatea de Medicină Generală
2003 medic primar Medicină sportivă
2000 susţinerea doctoratului în Medicină, UMF Iaşi, Catedra de Anatomie
1994, 1996 cursuri internaţionale de Medicină sportivă acreditate de CIO
(Comitetul Olimpic Internaţional)
1996 medic specialist Medicină sportivă

2013 - 2014 Master Coach NLP – ARONLP, EANLP


2012 - 2013 NLP Master Trainer NLP- ARONLP, EANLP
2010 licenţă internaţională în Wingwave
2004 - 2007 NLP Practitioner, apoi, Master NLP – ARONLP, IANLP
2009 licenţă Coaching ICF (International Coaching Federation)
2002 - 2007 cursuri de Analiză tranzacţională (450 ore acreditate internaţional)
52