1.

Actele Guvernului

a.Identificati actele Guvernului

Conform art 102 Constitutie si art 301 si 302 din Legea cu privire la Guvern, acesta
adopta:

1. Hotariri

2. Ordonante

3. Dispozitii

Hotaririle – se adopta in executarea atributiilor constitutionale, pentru organizarea

executarii legilor. Poate contine reglementari:
1.Pentru exercitarea atributiilor proprii
2. Pentru modificarea/abrogarea actului emis anterior
3. Pentru aprobarea unor proiecte de legi sau de decrete ale
PRM,etc. Hotarirea poate fi:

a.Cu caracter general – ex: aprobarea unor proiecte de legi

b.Cu caracter individual – ex: numirea in functie a unui ministru
Hotarirea se semneaza de prim-ministru si unele se contrasemneaza de ministri,
care au obligatia punerii in aplicare a acestora.Hotaririle, cu exceptia celor ce
contin secrete de stat, se publica in MORM in termen de 10 zile de la data
adoptarii.
Ordonantele – acte normative cu putere de lege ordinara, insa spre deosebire
de lege, ele nu sunt promulgate de PRM.

conform art 1062 – Const – se adopta in conformitate cu ”Legea speciala de

abilitare”, care la rindul ei este adoptata de Parlament(la propunerea Guvernului).
In continutul Legii de abilitare se indica: 1) domeniile in care pot fi emise
ordonantele 2) data pina la care pot fi emise ordonantele.
Prin Legea de abilitare se poate cere aprobarea ordonantelor de catre Parlament.
In asa caz, Guvernul prezinta Parlamentului si proiectul legii privind aprobarea
ordonantei. In cazul in care Parlamentul respinge proiectul legii privind aprobarea
ordonantei, aceasta isi pierde efectele juridice din momentul intrarii in vigoare a
legii de respingere.

Se semneaza de prim-ministru si se contrasemneaza de ministrii ce au

obligatia punerii ei in aplicare. Se publica in MORM si intra in vigoare in
modul stabilit pentru actele oficiale.
Se suspenda/modifica/abroga de Guvern in limitele termenului de
abilitare.Dupa expirarea termenului, numai prin lege de catre
Parlament.
Dispozitia – se emite de prim-ministru pentru organizarea activitatii interne a
Guvernului si se semneaza de prim-ministru.

La fel ca si hotaririle, se publica in MORM, daca nu contine secrete de stat, in termen

de 10 zile de la data emiterii.
Prin activitatea sa, Guvernul adopta si acte cu caracter exclusiv politic – declaratii,
apeluri,etc.

b. Comparati diferitele categorii de acte ale Guvernului

Categoriile de acte normative şi limitele de competenţă privind emiterea lor sînt stabilite prin
Constituţia Republicii Moldova, prin Legea cu privire la Guvern, prin Legea privind actele normative ale
Guvernului şi ale altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale si prin alte acte
normative. Conform Constitutiei RM si legislatiei in vigoare, Guvernul in activitatea sa adopta hotariri,
ordonante si dispozitii.
Hotaririle si ordonantele au un caracter normative, spre deosebire de dispozitii, care conform
prevederilor art.102 alin(5) al Constitutiei RM sunt acte emise de catre prim-ministru, astfel ele au un
caracter individual. De asemenea hotaririle si ordonantele care au un caracter normativ si se considera
intrate in vigoare la data publicarii lor in monitorul official al RM. La rindul lor dispozitiile, avind
caracter individual se considera intrate in vigoare din momentul aducerii lor la cunostinta . Hotaririle se
adopta pentru organizarea executarii legilor , iar dispozitiile se emit pentru organizarea activitatii
interne a Guvernului.

c. Decideti asupra coraportului dintre actele Guvernului si actele prim-ministrului

De competenta guvernului tine adoptarea urmatoarelor acte: hotariri, ordonante si dispozitii. La

adoptarea acestor acte a guvernului un loc aparte il detine prim-ministrul, de competent caruia tine
semnarea acestor acte emise de guvern, iar ordonantele si unele hotariri ale guv. cum ar fi cele cu
caracter normativ se contrasemneaza de ministri, a caror specializare este cointeresata , si au obligatia
de a le pune in aplicare. Numeroase discutii se duc pe baza aspectului daca dispozitiile sunt acte ale
guvernului sau ale prim-ministrului. Dispozitiile se emit de prim-ministru pentru organizarea activitatii
interne a guvernului, si in majoritatea cazurilor poarta un character individual, adica se refera la situatii
si persoane sau subiecte concrete
 2.Incetarea mandatului si responsabilitatea Guvernului.

a. Durata mandatului si temeiurile de incetare inainte de termen a mandatului

Guvernului

Guvernul isi exercita mandatul pina la data validarii alegerii noului

Parlament. Temeiurile de incetare inainte de termen a mandatului

Guvernului:

a) Daca prim-ministrul a demisionat sau decedat

b) Daca Guvernul demisioneaza din initiativa proprie

c) Daca Parlamentul si-a exprimat votul de neincredere

Functia de membru al Guvernului inceteaza in caz de:

a) Demisie- cererea de demisie se prezinta prim-ministrului si se aduce la cunostinta

PRM

b) Revocare – in cazul in care ministrul incalca prevederile legislatiei; propunerea

se inainteaza de prim-ministru sau PRM

c) Incompatibilitatea de exercitare a functiei – functia de membru a Guvernului

este incompatibila cu orice alta functie remunerata cu exceptia pedagogico-
stiintifica

d) Deces

Cind mandatul Guvernului inceteaza din motiv ca demisioneaza prim-ministrul,

Parlamentul a acordat vot de neincredere sau de la data alegerilor noului
Parlament, Guvernul in exercitiu indeplineste numai functiile de administrare a
treburilor publice pina la depunerea juramintului de catre membrii noului Guvern.
Nu au drept de a emite acte. Daca prim- ministrul a decedat sau se afla in
imposibilitate de exercitare a functiei (inclusiv pe motiv de boala) PRM desemneaza
un alt membru al Guvernului in functia de prim-ministru intermiar, pina la formarea
noului Guvern sau pina cind prim-ministrul va prelua activitatea in Guvern.

b.Modalitatile si caracterul responsabilitatii Guvernului.

Guvernul raspunde in fata Parlamentului pentru activitatea sa( art 104

Constitutie). Membrii Guvernului au acces la sedintele Parlamentului, iar atunci cind
se solicita, prezenta lor este obligatorie.

In fata Parlamentului, Guvernul raspunde prin:

1. Dari de seama - conform art 5 din Legea cu Privire la Guvern, Guvernul, cel putin
odata pe an, tine in fata Parlamentului o dare de seama despre activitatea sa.
 Odata in decursul unei sesiuni, Parlamentul audiaza Guvernul in probelemele ce tin
de activitatea acestuia.

2. Intrebari si interpelari – conform art 105 Constitutie – Guvernul si fiecare din

membrii sai sunt obligati sa raspunda la intrebari si interpelari formulate de
deputati. De regula, acestea se formuleaza joi, in ultima ora de lucru a
Parlamentului, se inregistreaza si se transmit persoanelor carora le sunt adresate.
Punind intrebarea, deputatul va preciza daca doreste sa primeasca raspunsul in
scris sau verbal la sedinta in plen urmatoare.

3. Interpelarile – se fac in scris, aratindu-se obiectul acestora. Prin interpelari se

solicita explicatii asupra politicii interne si externe a Guvernului. Interpelarea
urmeaza a fi dezbatuta in sedinte si Parlamentul poate adopta o motiune prin care
sa-si exprime pozitia fata de obiectul interpelarii.

Parlamentul efectueaza controlul asupra Guvernului si prin Comisiile

Parlamentare, considerindu-se o forma de control specializat. Conform art. 25 din
Regulamentul Parlamentului, membrii Guvernului au acces la sedintele comisiilor.
Ei pot lua cuvint,dar nu pot fi prezenti in timpul votarii deciziilor. Respectiv,
membrii Guvernului pot raspunde la intrebarile formulate de membrii comisiilor
parlamentare.

Conform art 106 Constitutie, Guvernul isi poate angaja raspunderea in fata
Parlamentului, asupra unui program, unei declaratii de politica generala sau unui
proiect de lege. Daca in decurs de 3 zile Parlamentul voteaza motiunea de cenzura,
adica votul de neincredere, Guvernul este demis.Daca Guvernul nu a fost demis,
proiectul de lege prezentat se considera adoptat, iar programul/declaratia de
politica generala devin obligatorii pentru Guvern.

Concluzie: Ca organ colegial, Guvernul raspunde politic in fata Parlamentului, iar

sanctiunea raspunderii respective consta in retragerea votului de neincredere.
Referitor la raspunderea fiecarui membru al Guvernului, conform art 29 din Legea
cu Privire la Guvern, ei raspund pentru sfere de activitate ce le-au fost incredintat
c. Evaluati gradul de perfectiune a legislatiei referitor la
incetarea mandatului guvernului si decideti asupra
posibilitatii de influenta a guvernului

3.Organizarea si functionarea organelor centrale de specialitate ale

Administratiei publice
a.Modul de organizare si structura OCS ale AP
OCS ale AP sunt constituie si activeaza pentru o mai buna organizare de
executare si executare a legii in scopul satisfacerii intereselor membrilor
societatii.
Conform art 107 Constitutie – OCS sunt ”ministerele” care traduc in viata politica
Guvernului si activeaza in domeniile proprii de competenta. Pentru domeniile care
nu intra nemijlocit in atributiile ministerelor, in conditiile legii, se infiinteaza si alte
autoritati administrative.Legiuitorul constituant a lasat o anumita libertate de
organizare a acestor autoritati, astfel denumirea si nrul ministerelor nu sunt
expres stabilite nici prin Constitutie, nici prin lege-cadru. Acestea pot sa varieze in
functie de obiectivele urmarite de Guvern si de cerintele sociale pe care trebuie
sa le satisfaca statul intr-o anumita perioada de timp.
Conducerea ministerelor se exercita de ministri, ajutati de unul sau mai multi
vice-ministri. Ministrul – reprezinta ministerul in raport cu celelalte autoritati
publice, cu persoane fizice si
juridice din tara si strainatate precum si cu justitia. Ministerele sunt persoane
juridice si pot fi
ca subiecte atit in raporturile de drept public, cit si de drept privat.
In structura fiecarui minister, se formeaza colegiul ministerului, compus din:
1) Ministrul – ca presedinte
2) Vice-ministri
3) Conducatori de subdiviziuni in nr aprobat de Guvern
Colegiile functioneaza ca organ consultativ, ce se intruneste la cererea
ministrului pentru dezbaterea unor probleme privind activitatea ministerelor.
b. Modul de functionare
In prezent, nu exista o lege generala ce ar reglementa organizarea si
functionarea ministerelor si alte OCS.
 Pentru desfasurarea activitatii, fiecare OCS are o structura organizatorica ce include
un anumit nr de compartimente: - Sectii
- Subdiviziuni
- Directii
- Servicii
- Departamente
- etc, care luate in ansamblu formeaza : aparatul propriu si aparatul tehnic
al autoritatii respective.
In majoritatea statelor contemporane, pe linga autoritatile centrale de
specialitate subordonate Guvernului, functioneaza si alte autoritati, care prin
natura lor juridica si a activitatii pe care o desfasoara, sunt autoritati
administrative care nu se subordoneaza nici Guvernului si nici ministerelor dar
conform Constitutiei RM sunt autoritati autonome care au o conducere
desemnata de Parlament si sunt obligate sa raporteze despre activitatea
intreprinsa Parlamentului. Asemena autoritati, cum ar fi:
- BNM
- CCA
- CEC
- SIS
- Avocatul poporului.

c. Evaluati gradul de perfectiune a legislatiei privind organizarea si

reorganizarea org. central de specialitate ale admin. Pub.
 4.Atributiile si actele Organelor Centrale de Specialitate ale
admin. Pub.
a. Identificati misiunea, functiile si categoriile de atributii ale organelor centrale de specialitate ale admin.
Pub.

art.25-17 din legea privind adminstrația publică centrală de speciaitate, sunt stabilite misiunea, funcțiile, atribuțiile
principale, precum și drepturile generale, ale ministerului, și altei autorități administrative centrale.
În chestiunile ce ţin de realizarea propriei misiuni, autorităţile administrative din subordinea ministerelor dispun de
autonomie administrativă, financiară şi decizională, cu excepţiile stabilite prin lege.
Misiunea defineşte rolul fiecărui minister şi a fiecărei alte autorităţi administrative centrale în sistemul instituţional
al administraţiei publice centrale de specialitate, precum şi viziunea strategică cu privire la realizarea politicii de stat
în domeniile de activitate de care acestea sînt responsabile.
Astfel misiunea în esență reprezintă scopul ce determină rolul organului central de activitate a administrației
publice.
Funcţiile de bază ale fiecărui minister şi ale fiecărei alte autorităţi administrative centrale se stabilesc în
regulamentele privind organizarea şi funcţionarea acestora,
Funcţiile de bază ale unui minister şi ale altei autorităţi administrative centrale reprezintă activităţile administrative
care se desfăşoară cu regularitate, menite să asigure realizarea integrală a misiunii acestora, avînd obligatoriu un
rezultat al cărui beneficiar este un subiect extern pentru autoritatea în cauză (persoane fizice şi juridice, alte
autorităţi publice).

Sarcinile autortităților adm. publ, centr. de specialitate, sunt transpuse în practică prin exercitarea unor atribuții
destul de variate, prevăzute pentru fiecare organ în parte, prin lege și alte acte normative ce reglementează
domeniul de activitate a organului respectiv, reieșind din literatura de specialitate, atribuțiile organelor adm.
publ,centrale, de specialitae pot fi clasificate în 2 categorii
1.Atribuții comune care sunt caracteritice tuturor, sau majorității autorităților, cum ar fi e ex. organizarea și
asigurarea executării legilor, atribuții de natură organizatorică, atribuții în domeniu economico financiar și altele
2.Atribuții specifice fiecărui organ, aceste atribuții reflectă activitatea a fiecărui organ, a adm. publ. de
specialitate.

Comune: - decurg in principal din rolul si locul pe care il au ORGANELE CENTRALE DE SPECIALITATE
ca autoritati subordonate Guvernului, pentru asigurarea realizarii programului de
guvernare. Cele care nu sunt subordonate Guvernului – pentru realizarea scopului si rolului
pentru care au fost constituite.

- Privind organizarea si asigurarea executarii legilor/hotaririlor Parlamentului, etc

- Privind initierea si elaborarea proiectelor de acte normative

- In domeniul economico-social si financiar (elaborarea de strategii,prognoze si

programelor de dezvoltare in domeniul respectiv)

- Privind politica externa – duc negocieri din imputernicirea Guvernului, incheie conventii,
acorduri internationale,etc
- Privind conlucrarea cu institutiile de specialitate, in scopul reciclarii profesionale a
personalului

Specifice:
- Sunt stabilite prin actul de organizare si functionare a autoritatilor centrale de
specialitate
Aceste atributii definesc competenta materiala a organului respectiv si asigura
realizarea obiectivului propriu de activitate. Reprezinta drepturi si obligatii legale pentru
realizarea carora organul respectiv poate sa raspunda atit politic, cit si juridic.

b.Categorii de acte ORGANELOR CENTRALE DE SPECIALITATE

In legislatia nationala, nu sunt expres stabilite categoriile de acte care pot fi emise de
ORGANELE CENTRALE DE SPECIALITATE.

Din activitatea practica, s-a constatat ca principalele acte ale ORGANELOR CENTRALE
DE SPECIALITATE sunt:

1) Ordine

2) Instructiuni

3) Dispozitii

Conform art.34 din legea privind administrația publică de specialitate în scopul realizării misiunii și
îndeplinirii a funcțiilor ce le revin, ministerele și alte autorități adminstrative centrale, emit în condițiile legii,
acte administrative cu caracter normativ sau individual.

Ordinile – cele mai raspindite acte ale ORGANELE CENTRALE DE SPECIALITATE. Ele pot
avea: caracter normativ sau individual. Cele mai frecvente sunt cele cu caracter individual.
Ordinile cu caracter normativ cuprind reguli cu caracter general si impersonal. Cele cu
caracter individual – se aplica unor subiecte si situatii juridice dinainte determinate – ex:
ordin privind incadrarea in serviciu a unui functionar public.

Instructiunile – mereu cu caracter normativ

Dispozitiile – sunt emise pentru rezolvarea unor probleme concrete (de regula de ordine
interna) sau probleme operative a ORGANELE CENTRALE DE SPECIALITATE. Pot fi:
normative sau individuale ( predomina caracterul individual)

ORGANELe CENTRALE DE SPECIALITATE emit si alte acte:

Regulamente, Reguli,Decizii, Hotariri,etc - nu se deosebesc de instructiuni, au

caracter normativ.

Conform Legii privind actele normative ale Guvernului si altor autoritati ale administratiei
publice centrale si locale, actele autoritatilor administratiei publice centrale de specialitate
se mai numeste si acte departamentale.

Actele departamentale sunt supuse expertizei juridice si inregistrarii de stat la Ministerul

Justitiei, apoi se publica in MO al RM.

Actele autorităţilor administraţiei publice centrale de specialitate

 (1) Întru exercitarea atribuţiilor ce le revin, autorităţile administraţiei publice centrale de
specialitate, în condiţiile legii, emit acte cu caracter normativ şi individual. Actele cu caracter individual se
emit numai pentru organizarea şi funcţionarea organelor ce ţin de domeniul de activitate a acestuia.
Autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate pot emite acte cu caracter normativ obligatorii
pentru terţi, doar în cazul în care acest fapt nu contravine legii sau altor acte normative de o forţă
superioară.
(2) Actele cu caracter normativ ale autorităţilor administraţiei publice centrale de specialitate se
emit întru executarea legilor şi hotărîrilor Parlamentului, decretele Preşedintelui Republicii Moldova,
ordonanţelor şi hotărîrilor Guvernului.
(3) Actele autorităţilor administraţiei publice centrale de specialitate, ce nu corespund legilor,
ordonanţelor şi hotărîrilor Guvernului, se suspendă sau se abrogă, în condiţiile legii, de către Guvern.
(4) Actele cu caracter normativ şi individual ale autorităţilor administraţiei publice centrale de
specialitate pot fi atacate în instanţele de contencios administrativ, dacă legea nu prevede altfel.

c) Apreciati gradul de perfectiune a legislatiei privind identificarea si delimitarea

diferitelor categorii de acte ale org. central de specialitate ale admin. Pub
5.notiuni generale privind admin public locala
a)definit APL si enumerate principiile de organiz si function a acesteia

Conform art.1 al legii cu privire la APL, administraţie publică locală - totalitatea autorităţilor
publice locale constituite, în condiţiile legii, pentru promovarea intereselor generale ale locuitorilor
unei unităţi administrativ-teritoriale;

Principii de baza – prescriptii obligatorii consacrate in Constitutie (art 109), care

stabilesc directiile fundamentale potrivit carora se formeaza si functioneaza APL si se
stabilesc raporturile intre acestea.

Principiile de bază ale administrării publice locale sunt prevazute in art.3 din legea privind APL

(1) Administrarea publică în unităţile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile

autonomiei locale, descentralizării serviciilor publice, eligibilităţii autorităţilor publice locale şi
consultării cetăţenilor în probleme locale de interes deosebit.
(2) Autorităţile administraţiei publice locale beneficiază de autonomie decizională,
organizaţională, gestionară şi financiară, au dreptul la iniţiativă în tot ceea ce priveşte
administrarea treburilor publice locale, exercitîndu-şi, în condiţiile legii, autoritatea în limitele
teritoriului administrat.
Autonomialocala– dreptul si capacitatea efectiva de apl de a reglementa si gestiona in
conditiile legii, sub propria lor responsabilitate si in interesul populatiei, o parte din
treburile publice. Formele autonomiei locale:
a) Autonomie decizionala – dreptul autoritaţilor publice locale de a adopta liber decizii,
in condiţiile legii, fara intervenţii din partea altor autoritaţi publice, in scopul
realizarii intereselor sale
b) Autonomie organizationala – dreptul autoritaţilor publice locale de a aproba, in
condiţiile legii, statutul, structurile administrative interne, modalitaţile de
funcţionare a acestora, statele si organigrama lor, precum si de a institui persoane
juridice de drept public de interes local;
c) Autonomie financiara – dreptul autoritaţilor publice locale de a dispune de
resurse financiare proprii suficiente si de a le utiliza liber, in condiţiile legii,
prin adoptarea propriilor bugete locale;
Descentralizarea serviciilor publice - serviciile scoase din subordinea APC si constituite ca
structuri autonome,avand un patrimoniu propriu in u.a.t respectiva. Conform art 9 Legea
privind descentralizarea administrativa, nu pot fi descentralizate si transferate din
responsabilitatea statului in cea a autoritaţilor publice locale serviciile publice care se
bucura de reglementare constituţionala, fiind garantate si asigurate direct si exclusiv de
catre stat.
Eligibilitatea- consiliile locale de nivelul 1 si 2, precum si primarii sunt alesi in cond codului
electoral al RM. In UTAG alegerile locale se desf in conformitate cu codurile electorale si
actele adoptate de aut administrative ale UAT respectiv.
 Consultarea - Autoritatile administratiei publice locale trebuie sa fie consultate, pe cat
posibil, in timp util si in mod adecvat, in cursul procesului de planificare si de luare a
deciziilor pentru toate chestiunile care le privesc in mod direct(Carta Eu a aut locale – art 4
al 6)
Modalitati de consultare a populatiei:
1. referendum local – in problemele de importanta deosebita pu u.a.t
(revocarea primarului,hotarele u.a.t., includerea unor localitati in UTAG)
2. consultari,audieri publice si convorbiri – probleme de interes local care
preocupa o parte din populatia u.a.t

b)stabiliti sistemul autorit APL

În calitate de autorități ale admin. pub. loc. apar următoarele 2 categorii 1- consiliile sătești ,
comunale , orășănești , municipale denumite și consilii locale precum și consiliile raionale ca
autorități deliberative , în ceea ce privește autoritatea teritorială cu statut special Găgăuzia
activează adunarea populară a Găgăuziei, a 2-a categorie o formează primarii satelor,
comunelor, orașelor , municipiilor, inclusiv aparatul lor de lucru denumit primărie precum și
președinții raioanelor și aparatul de lucru al acestora ca autorități executive , în cazut unit. cu
statut special Găgăuzia activează guvernatorul găgăuziei și comitetul executiv al găgăuziei, de
asemenea în unitățile administrativ teritoriale în special de nivelul al 2-lea activează structurile
teritoriale ale cancelariei de stat, care exercită controlul administrativ al activității autorităților
administrației publice locale , precum și activează diferite servicii publice desconcentrate ale
ministerelor și altor autorități administrative centrale.

C-form legislatiei in vigoare, sistemul administratiei apl este compus din 2 nivele:
1) Uat, respectiv autoritati de nivelul 1 – sat(comuna), oras(municipiu)
2) Uat, respectiv autoritati de nivelul 2 – raion, mun Chisinau, UTAG
Aut APL de nivelul 1 sunt definite in art 1 in Legea privind APL: autoritaţi publice, luate
in ansamblu, care sint constituite si activeaza pe teritoriul satului (comunei), orasului
(municipiului) pentru promovarea intereselor si soluţionarea problemelor colectivitaţilor
locale;
Tot in aceasta lege sunt stabilite si autoritatile APL de nivelul 1: Autoritaţile administraţiei
publice locale prin care se realizeaza autonomia locala in sate (comune), orase (municipii)
sint consiliile locale, ca autoritaţi deliberative, si primarii, ca autoritaţi executive.Deci,
consiile locale(deliberativ) si primarii (executiv) sunt autoritatile APL de nivelul 1.
Consiliu local - autoritate reprezentativa si deliberativa a populaţiei unitaţii
administrativ- teritoriale de nivelul intii sau al doilea, aleasa in vederea soluţionarii
problemelor de interes local;
Primar - autoritate reprezentativa a populaţiei unitaţii administrativ-teritoriale si
executiva a consiliului local, aleasa prin vot universal, egal, direct, secret si liber
exprimat;
Consiliul local este compus din consilieri, alesi pe baza Codului Electoral. Numarul
consilierilor depinde de nrul de locuitori ai uat respective. Acesta poate varia de la 9 pana
la 43 consilieri.
Primarul participa la sedintele consiliului local si poate sa se pronunte asupra tuturor
problemelor propuse dezbaterii. In exercitarea atributiilor sale, primarul poate emite acte
cu caracter normativ,dar si individual.
Aut APL de nivelul 2 la fel sunt definite de Legea privind APL art 1: autoritaţi publice,
luate in ansamblu, care sint constituite si activeaza pe teritoriul raionului, municipiului
Chisinau, unitaţii teritoriale autonome cu statut juridic special pentru promovarea
intereselor si soluţionarea problemelor populaţiei unitaţii administrativ-teritoriale
respective;
Autoritatile APL de nivelul 2: consiliile rationale (aut deliberative) si presedintii de raioane
(aut executive).
Presedinte al raionului - autoritate publica executiva a consiliului raional;

c) estimati nivelul de respectare a principiilor privind apl

6.caracteristica generala a statutului autoritatilor APL
a)determin modul de constituire si activitate a autorit APL

Organizarea activităţii autorităţilor publice locale

(1) Autorităţile publice locale îşi desfăşoară activitatea în domeniile stabilite de Legea privind
descentralizarea administrativă, dispunînd în acest scop de competenţe depline care nu pot fi
puse în cauză sau limitate de nici o autoritate publică, decît în condiţiile legii.
(2) Competenţele autorităţilor publice locale sînt delimitate în condiţiile prezentei legi între
competenţele autorităţilor publice deliberative şi executive de nivelurile întîi şi al doilea.
(3) Autorităţile administraţiei publice centrale nu pot să stabilească ori să impună competenţe
autorităţilor publice locale fără o evaluare prealabilă a impactului financiar pe care aceste
competenţe l-ar putea genera, fără o consultare a autorităţilor locale de nivelul corespunzător şi
fără ca colectivităţile locale să fie asigurate cu mijloacele financiare necesare.

b)determin categori de acte si modul de incetare a mandatului autoritatilor APL?

În activitatea sa autoritățile administrației publice locale adoptă acte administrative cu caracter

normativ și individual.
c)apreciati gradul de perfectiune a legislat privind statutul juridic al autoritatilor APL