Tabla anaIitica a materiiIor

I

Introducere . Istorlcul Intrehare]

loan Thunmann, 1774 p. D. Fr. los. Sulzer intemeetornl tooriei parasiroi Dacioi de Romani, 1781 p. 10. I. ChI'. Engel, 17D4. Slavistii : Schafarik, Kopitar, Miklosiseh 11. 12. Hobert Roslcr ~i Romanichc Studicn 1871 p.13. W. Tomasclick, pana la 1876 protivnicnl teorioi lui Heisler, de la 1877 o adopta ; romanisarea Bessilor p. 15. Bidormann. lulius lung, protivnicul tooriei roslerlanc p. 18. Ladislaus Pic asemenc. Pan 1 Hunfalvy ; Ungnrii cei mai vechi locuitori ai transilvaniei p. 19.

parilsirea. Daciei

Spusele autorilor rom ani : Vopicus, Rufus, Eutropius ~i gradul lor de crezare p. 21. Moesia, unde colonistii cata a fi retrnsi, mai devastata de cit Dacia p. 23. Heisler readuce pe Homlni din Mocsia p. U. Esplicarea spusolor autorilor romani p. 25. Genernlii sfatuesc pe Hadrian sa nu parasasca Dacia pentru a nu lasa 0 suma de Romani in prada barbarilor p. 26. Dacia devastata inainte de 270, nn fusese parasita p. 27.

II

Iiamas'au Daci in Dacia? p. 29. Inscriptiunile care amintosc nume dace p. 31. Autorii vechi care pomenesc despre Daci in Dacia dupa cucoriroa romana p. 34. Sistemul urmat de Romani pentru a desnationaliza popoarele p. 36. Influenta organizarei militare p. 38. Scurtul tirnp al romanisarei provinciilor p. 40.

Clasa bogata a pariisif Dacia, cea saraca s'a retras la rnunti p. 41. Unde spun cronicarii ca se retragea poporul romin fuglnd de navalirile posterioare p. 42. Poporatia romana so retrase, pretutindene pe unde navalirca fusese violenta, in

9

21

296

pay.

III

munti p. 44. Un popor asesat nu fuge inaintea unei -navaliri p. 46.

Hehnlgnarea Rominilor in Daciea

Deoschitelc tcorii in aceasta privinta: Sulzer ~i Rosler, Engel, Miklosisch, Tomaschek. 'I'coria lui Sulzer-Rosler : Reimigrarea din Mocsia p. 49. Lipsa de Romini de obarsie vechc in Bulgaria p. 50. Analiza autorilor bizantini relativa la regiunile de peste Dunare locuite de Romini in veacul de mijloc p. 51.

Chestiunea imperiului valacho-bulgar 54. Roslerienii sustin ea elcmentul valac juca rolul principal in el; slavistii sprijin ca imperiul era bulgiiresc eurat p. 60. Adevaratul caracter al imperiului valacho-bulgar p. 62. Rominii nu se puteau intoarce in Dacia in timpul imperinlui valacho-bulgar p. (13.

Varianta d-lui Miklosisch. Teoria d-lui 'I'omaschek ; contrazicerilo acestui aut or en sine insusi ; neseriozitatea parerilor sale p. 64. Strategnl bizantin KEX:XU[LSVO; p. 68.

Bisertea romtna de rit slav.

CUIll so face de Rominii au avut ritul bulgaresc in biserica lor, daca ei un s'au dus peste Dunarca ? p. 70. Imperiul intai bulgaresc se intindea ~i pe malul sting al Du narei; dovedirca acestui fapt p. 71.

Rominii erau ercstini inca din timpul Romanilor; dovada limbistica 11 81. Istoria crestinismului la Bnlgari p, 82. Bisericelc din Muntenia ~i Moldova supnse in vremile cele mai vechi patriarhului din Ohrida. Incercarile celui din Constantinopole de a pune staptnire pe ele p. 84. Imprejurarea ca bisericele romine an . fost supuse Ohridei i-estoarna teoria lui Hosler p. 88. Esplicarea originei suprernatiei Ohridei asupra bisericilor romine. Prima Justiniana ~i novola XI p. 90.

Crollicari iiJi istoricl

Argnmentul dedus din tacerea scriitorilor veacului de mijloc p. 94. Arehaisaroa numelui Rominilor in scriitorii hizantini p. 94. Sistemul urmat de adversarii continuitatii pentrn a sustinca ca Rominii n'ar fi pomeniti de izvoarele vcacului de mijloc, p. 96. Anonimus Bclae regis notarius ; intimpinarile adversarilor ~i critica lor p. 07.

Cronicele contimpurane lui Anonimus care pomenesc aflarca

D3

48

IV

69

V

VI

Rominilor in Transilvania la venirea Ungurilor p. 106. Nestor sprijine spusele lui Anonimus p. 108. Valachii luf?Nestor sunt ei Francii imperiului carlovingian san Rominii de la Dunarea ? p. no. Nibelungenlied pomeneste despre Romini p. 114.

L ocul din Cinnamus relativ la Rominii de la nordul Dunarei (1162). Reua credinta pusa de Resler in iuterprotarea lui p. 116. Locnl din Nicetas Choniates, 1167 p. 119. Lamurirea regiunei unde acesti autori pun pe Romini, dedusa din documentul lui Rotislavovici din 1434 p. 120.

Documentele.

Cel intai document in care sunt pomeuiti Rominii in Transilvania este din 1197. Analisa cuventului Ileqesholnus p. 121. Documentzle din 1211, 1222, 1223, 1224 ~i 1252 p. 123. Analisa documentului din 1247 p. 127. Documeutul diu 1234 ~i fix area regiuuei unde se intindea episcopatul Cumanilor p. 128. Argumentul d-Iui Hunfalvy dedus din documcntul de la 1293 p. 130. D-I Hunfalvy omite importantul document din 1260 p. 123. Documentul despre Negrila ~i Radomir pomeniti in timpul stantului Stefan p. 133. Intinderea regiunei indicate in documente ca locuita de Romini p. 134.

Stare a sociala a Rominilor dupa documente. Rominii au fost tot deanna popor agricol; dovada limbistica p. 135. Rominii aveau 0 biserica organizata ; doc. din 1234 p. 139. Rominii cunostoau alfabetul ~i invata pc Secui a scrie p. 140. Conditia sociala a Rominilor dupa importantul doc. din 1247 p. 141.

Condijia poiitica a Homiuilor. Voevozii p. 145 Knezii p. 148.

Esplicarea ce 0 da d-I Hunfalvy despre Yoevozi ~i Knezi, p. 151. Dreptul obicinuelnic romin. Nobilimea rom ina ~i desnationalizarca ei; familii ungurcsti de obiirsic romina p. 155. Rominii luau parte la congregatiunile [adunarile politico) a Ie Transilvaniei ~i a Ie Banatului p. 158. Esplicarea doc. din 1291 dupii dol Hunfalvy p. 159.

Starea politics a poporului romin in timpuri inai vechi ~i in cele mai noue p.160. Rescoalele Rominilor; cea din 1437 p. 161. Intelesul ei adevarat. Combaterea d-lui Teutsch p. 163. Rescoale din 1512 p. 167. Rescoale din 1785 p. 16fJ.

Insemuatatea acestor lnpte pentru drcpturi perdutc, in chestiunea rosleriana p. 170. Ele se esplica in cazul unci supu-

297

121

•

298

pag. neri a Rominilor prin Unguri ; nu in cazul unei imigrari p.

173. Dreptul istoric al Rominilor p. 174.

VII Toponimia. 175

Iznportanta argumentului dedus din pretinsa lipsa de numiri geografice vechi in tarile romine p. 175. Numiri de erase pastrate de la cei vechi p. 176. Pentru ce sunt foarte pu-

tine numiri de ora~e pastrate p. 179. Violenta naviilil'ei sili

pe popor sa Ie parasasca, retragindu-se in munti p. 180. Pa-

ralel cu disparitiunea oraselor dispare complect ~i viata de

stat romana, care in apusul Europei e pe deplin pastrata

p. 183. Hiimii~i(i de numiri vechi la forrnatiuni naturale: putine la munti ; multe la riuri p. 188. Numiri ramase de

la barbari p. 196.

Orasele ~i satele zidite de Maghiari ~i N emti ~i acele intemeete de Romlni p. 197. Terminologia oraselor ~i satelor, afara de cele cite-va vechi, nu pot hotari intrebarea. Importanta terminologiei muntelui p. 200.

Expunerea nomenclaturei muntilor Carpati din tiirile locuite de Romini p. 201. Marginea Banatului. Basenul Jiului p. 202. lntrc Jiu ~i Olt. De la O1t la Brasov p. 203. Intre tara Birsei ~i Buzeu p. 204. Intre Buzeu si Bistrita. 'I'inuturile Secuilor; desnatioualizaroa Romlnilor. Maghiarisarea terminologiei muntelui p. 205. lntre Bistrita ~i Dorna p. 206. Muntii nordid. Muntii Biharului ~i ai Vlaghiesei. Mnntii Banatului p. 207. Muutii Maramuresului. Carpatii moldovenesti p. 208.

Muntii ~i riurilo principale poarta uumiri romanesti san dace p. 209, imposibilitatea impacarei acestei lmprejurari cu tcoria lui Bosler p. 210. Numirile slave, ramase de la poporul slavon disparnt, traes« in gura Rominilor p. 213.

Llrnba.

VIII

2140

Ccle doue argumente ale adversarilor deduse din limba Rominilor p. 214. Cercetarea pretinsei identitati intre limba Daco-Romiuilor ~i acea a Macedo-Rominilor. Argumentele d-lui Hunfalvy p. 215. Elementele lor latin!' deosehite p. 221. Gramatica ~i vocalismul p. 223. Esplicarea asemanarei acestor doue limbi. Dupa teoria lui Bosler ar trebui sa existe astazi dialccte ~i la nordul Dunarei, cea ce nu se afia p. 224.

Elemeutul elin in limba romina p. 228. Coloniile aduse de

299

Traian din Asia Minoara p. 229. Argumentul d-lui Hunfalvy de dus din cuventul biserica p .. 230 Argumentul d-Iu Tomaschek din elementele latine crestine a Ie limbei romine p. 231.

,

Elementul J}retins albanez p. 233. Acest element au inriurit constitutin~ea limbei romine, nu numai cit vocabularul seu. Confusia''d-lui Hunfalvy in aceasta privinta p. 234. Elementul albanez este acel trac j dovezile filologice a Ie d-Iui Hasdeu p. 235.

Elementul slavon este acel sloven sau bulgar. Reua credinta a lui RosIer care tagadue~te sa se fi aliat Sloveni pe ripa nordica a Dunarei p. 238. Dovedirea acestni fapt din autorii bizantini p. 239. Argumentul lui Rosler dedus din presenta de cuvinte uralo-finice (vechi bulgare) in limba romina. Etim ologiile lui cele extra-ordinare p. 24l. Lipsa de element rornanesc in limba bulgara p. 244.

Argumentullui Hosler dedusdin lipsa elementului gotic in limb a romina p. 244. Esplicarea !ipsei acestui element p. 245. Lipsa elementului gepidic p. 246.

Argumentul d-lui Hunfalvy dedus din lipsa de element romanesc in limba maghiara p. 217. Falsitatea austinerci sale. Analisa elemeotelor romanesti din limba maghiara p. 249. Crestinismul introdus intai la Unguri prin Romini. Cuvinte slavone din limba maghiara luate din romaneste p. 254. Cum se face de elementul maghiar in limb a romtna se alia la toti Rominii de la nordul Dunarei p.255.

IX Argumente generale. 257

Indeletnicirea nationala a Rominilor, agricultura, neesp!ica-

bila in teoria Ini Hosler p. 257. Tot a~a de putin inteleasa desnationalizarea Slavonilor prin Romini, dad! acestia ar Ii imigrat peste dinsii de din colo de Dunare p. 264. Traditi-

unile descalicarei state lor romine din muntii Transilvaniei

p. 2G8. 'I'raditiunea munteanii p. 269. Traditiunea moldoveneasca Documentele ce 0 confirma p. 273. Rosler in fata faptului descalicaroi p. 275. Cite rnigratiunei a le Romini-

lor sunt de nevoie in teoria lui Bosler p. 279.

Incheere. . 280

~=,__-