;.,-r;t.l!lt"~-ffd_!l"r~llie- itgpm!
Ol I ,11 1-,1,r ,_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __ __ _ __ __ _ __ __ __
3. Glal"dete endocrine
Glandele cu secrepe intema sunl fonnate din epi·
telii secretoril, ale caror celule produc substan\e active,
numite hormoni, pe care ii elibereaza direct in &'Inge.
Hormonli sunt substante chimice speclfice, care
actioneaza la distan\a de locul sintezel $1 produc
efecte caracteristice. Se considerii glande endocrine:
hipofiza, suprarenalele. tiroida. paratiroidele, testiculuL
ovarul, pancreasul insular, timusul, epif,za $i, tempo-
rar, placenta (fig, 57).
E.itista ~i alte organe care, in afara func\lei lor prin-
cipale. au ~i celule cu rol endocrin: antnul piloric secre·
ta gastrina. duodenul secretA 6-8 hormoni cu rol in
reglarea activitapi secretorli ~i motorii a aparatului
dig~stiv, rinichiul secreta renina ~i eritropoielina etc.
In plus, unii neuroni hipotalamki ~ al altor organe
nervoase au $1 activitate secretorie, proces numit neu-
--osecretie, care reprezinta tot o funcpe endocrina
<\slfel. sistemul endocrin este cooceput ca un sistem
Flg. 57. Glondelt et>docmt: ~ .......U ·<9<f...} 2. broido ~
pa,atlroldelf: 3. glao:io ,..,... . . . ~ :ax: es: 5. ! ~6. OYilr,
7. cimus; 8. hipofa.. rs;,,,a, :,:u:n• ~ ~
.. ~
anatomo·functional complex, conlrolat de sistemul
nervos, avand rolul de a regla ~i coordona pe c.ile
umorala activitatea diferitelor organe pe care le inte·
greaza in anszmblul func~ilor organismului.
Prlncipalul rol al glandelor endocrine ~onsta in
reglarea metabolismulul celular.
Hormonii sunt ellberati in sange sl sunt Lrans·
portap spre toate celulele corpulul.
H•pofiza
Locatizata la baza eocefalului, inapoia chlasmei
optlce, pe ~aua turceasca a osului sfenoid, hipofiza
{glanda pituitard) are forma rotunJit6 5i diamctrul de
1.3 cm. Cantare~tc 500 mg. Este alcatuita din trei lobi:
anterior. miftociu (intermediar) $i posterior. Lobul
anterio. ~i eel intermediar constituie adenohipofiza,
lar lobul posterior. neurohipo{iza
Lobul anterior este partea cea mai dezvoltata a
glandel, constituind 75 % din masa hipofizei, in Ump ce
/obul intermediar reprezinta numai 2 %, flind red us la
o simpla lama epiteliala, aderentb de lobul posterior.
lntre hipofizb $i hipotalamus sw,t relapi anatomice
$1 functionale. Anatomic, hipofiza este legata de aces·
ta prin tija pituitarti. intre regiunea mediana a hipota·
lamusului si adenohipofiza exist~ o legatura vascutara
reprezeotata de sistemul port·hipotalamo-hipofiuir,
descris de anatomistul roman Grigore T. Popa 1mpre·
una cu Unna Fielding. intre hipotalamusul anterior ~
neurohipofizil exista lractul nervos hipotalamo-hipo-
nzar. Prin aceste legaturi vasculare 5i nervoase $l prin
prod~i de neurosecretie. hipotalamusul conlroleaza
si regleaza secre;ia hlpofizei, iar prin intermediul aces·
teia, coordoneaza activitatea 1ntregului sis tern
endocrin (fig. 58).
Adenohipofiza
Este situata l n partea anterioara, dar se Jntinde si
posterior, ioconjur6nd aproape complet neurohipofiza.
Hormonii adenohipofizei sunt glandulotropi, aviind
ca organe-tinta alte glande endocrine (ACTH. TSH,
FSH, LH) $1 non-glandulotropi (STH, prolactina).
Hormonul somatotrop {STH), denumit ~i homion
de CJ'e$iere, sUmuleaza, impreuna cu insulina, hor-
monii tiroidieni $i gonadicl. cresterea organisrnului.
STH stimuleaza condrogeneza la nivelul cartilajelor de
cre$tere metafizare (diaflioepifizare), deterrninand
cre$lerea Tn lungime a oaselor. Majoritatea efectelor
SIB se exercita indirect, prln acµunea unui sistem de
factori de cre~tere numitl somatornedine. Dupa pu·
bertate, Sllf produce i ngro~ea oaselor lungi $i dez·
voltarea oaselor late. Slimulea2a cre$terea m u ~
$1 a viscerelor, cu excep(ia creierului STH determina
o retenlie de compu$i ai Ca, Na, K, P $i N.
- - - - - - - - - - - -- - - -- - -- - - - - - - - - - - - - -Glen:ele En~r
1----- 4
_:__ __ _ _ _ 5
- - -------6
Ag. 58. Legabnile ne,voose ~ vasculore hlpotii!Mno-hlpofizare:
I. corp neuron;.}li 2. tu<onlJ n,euronllot seerE:tori: J. regiu~a mecfJao~
4. lija pituitara: 5. neuroh,ponza; 6. lob intennedia,; 7. O<k1'<~1ipofiza,
8. capilare: 9. arter• hlpollwa 5llperioara; 10. c.pilare
Hipersecretia acestui hormon are consecinle (in
funclie de varsta) asupra dezvoltarii somatice ~I mela·
bolismului Daca hipersecretia de STI-1 survlnc lnainte
de pubertate, se produce gigMLismul lndlvidul atinge
talii de peste 2 melri, prln cre~terea exageralll 1n lungi-
rne a extremitaµlor. lntelectul nu este afectaL Dupa
pubertate, se produce acromegalla, caracterizata prin
cre1,terea exagerata a oaselor fetei, a mandlbuleL a oa-
selor fate, 1n generaL dar $i i ngr0$3rea buzelor, creste-
rea viscerelor (inimb. fteal. rinich~ limba) ~I alungirea
exagerata a mainilor $1 picioarelor.
Hiposecretia produce, la c:opil, oprirea cre$terli so-
malice, dar nu a celei neuropsihice. Boala se nume$·
le pilicism (nanism) hipofizar. fndivizil sunl de talie
mica, 1,20-1,30 m, dar proportionat dezvoltap $1 cu in-
telec:tul normal.
Prolactina, numil $i hormonul mamotrop sau luteo-
trop (LTH), stimuleaza, la femeie, secrel.ia lac:tata a
glandei ma.mare, senslbilizat.a de estrogen! fl proges·
teron. Prolactina este un inhibitor al activitii\ii
gonadotrope, fiind capabila sa previna ovula\la.
Secrepa de prolactina in afara sardnii este stimulata
de efortul fizlc, stress·ul psihk $i chirurgical, hipoglic:e-
mie, somn; i n timpul sarcinii, secre\ia prolactinel creste
gradat, atingand un varf la najilere ~ revenlnd la nivelul
de control dupa aproxlrnativ 8 zile. Suptul detemiina
cre~terea temporara a secrepei de prolactina.
Honnonul adrenocorticotrop (ACTH- corlic:o•
tropina) stimuleaza activitalea secretorie a glandei
corticosuprarenale, crescand concentra\ia sangvin& a
glucocorticoizilor si hormonllor sexosteroizi. Asupra
secre\iei de mineralocortic:oizi, efectele ACTii sunt
mai reduse. ln afara actiunii lnd!recte, ACTH slimu·
leala direct melanogeneza In c:elulele pigmentare
(melanocite). producand inchiderea culorii pielii.
Hipersecretia de corticotropina produce atat efec-
tele excesului de glucocorticoi:c.i, cat ~i efec:tele mela·
nodto·slimulatoare, la nivdul tegumentului (diabel
bronzat).
Hiposecre\ia de ACTI-1 produce efectele caracteris·
tice deflcitului de glucocorlicoizi (vezi corticosupra·
renala).
Hormonul lireotrop {tireostimulina - TSH) stimu·
leau sinteza ~i secrel.ia de horrnonl liroidieni. Hiperse·
cretia de TSH poate duce la hipertiroldism {de exem·
plu, boa/a Basedow), iar hiposecre(ia duce la lnsufi·
dent.a tlroidiana.
Hormonil gonadotropl (gonadostimulinele) contr~
leaza func(ia gonadelor.
Hormonul follculoslimulant (FSH). la barbat, sti·
muleaza de,voltarea tubilor seminiferi ~i spermatoge·
neza, iar, la femeie, detennina cre$terea ~i maturarea
foHculului de Graaf $i secre!ia de estrogeni.
Hormonul luteinizan( (LH) ac(ioneazil, la barbat,
prin stimularea secretiei de androgen! de catre celule-
le interstl~iale testiculare Leydig. La femeie, delermi·
n;i ovulatia $i apari!ia corpului galben, a carui secretie
de progesteron $i estrogeni o stimuleaza
Lobul intermediar (mijlociu)
Reprezinta 2 % din masa hipofiiei. Anatomic:, face
parte din adenohipofiza. El secreta un horrnon de
stimulare a pigmentogcnezei numil hormon melano-
citostimulw,t (MSH}, care are acela$i precursor ca $1
ACll+ul. Hipotalamusul secret.I un hormon de inhi·
bare a secretlei de MSH.
Lobul posterior [neurohipofiza)
Hormonii elibera!i 1n circula~e de catre neuro-
hipofiza sunt vasopresina (sau hormonul antidiuretic
ADH) si oxitocina. Ei sunt sec:retati in hipotalamusul
anterior, iar punerea lorin circ:ulatie se face sub innu•
enta hipotalamusului prin tija pituitara.
Vasopresina, denumita $i hormonul antidiuretic
(ADH). are ca actlune principala cre$lerea absorb!iei
facuJtative a apei la nivelul tubilor distali $i colectori
ai nefronului. In afara de reducerea volumului $i con-
centrarea urinei, ADH produce ~i reduc:erea secre!:filor
tuturor glandelor exocrine si, prin ac:easta, contribu!e
la mentinerea volumului lichldelor organlsmulul. In
doze mari, ADH produce vasoconstrictie.
Hiposecretla acestui hormon delermina pierderi
mari de apa, 1n special prin urina, a carei cantitate
55
r-unctlile hutdamentola ~le oryonrsmuw urnan - - - - - -- --
poate ajunge pana la 20 I in 24 de.ore. Boala, diabetul
insipid, surv1ne i n leiiuni ale hipotalamusului sa1,1 ale
neurohipofizei.
Oxitocina (ocitocina) stimuleaza contractia muscu·
laturii netede a u1erului gravid. mai ales in preajma
travaliului. $i expulzia laptelui din g!anda mamara.
datorata contractfei celulelor mioepiteliale care i neon·
joara alveolele.
:·-CUVINTE CHU:····--
I hipofiza, adenohlpoflza, neurohiponza, honnon soma·
---·· •••
totrop, prolactina, hormon adrenocorticotrop, honnon
tireotrop. hoonoo gon&dotrop. hoonon melanocitosti· ;
mulant vasopreslna. oxitocina, diabet bronzal cfiabet :
L'.n: ipid, nanism, gi:"ntism, acromegalie _. _
TEME 91 APLICATJI
0 Alegeti nispunsuJ corect.
STH determlmi: a. eliminarea unor cornpusi ai Ca
si Na; b. eliminare de K, Na ~ P; c retenlJa de soma-
tomedine; d. retentla de compu~i ai Ca, Na, K, P ~ N.
6 Campi~ !.\ spa\lile libere,
Prihcipalii hdrmc)hl glandulotropi secrela\i de ade-
nohipofiza sun!:
a----- ~ b. ............._.___.; c. ...-........................ .
Hipersecrepa de STH produce inainte de puber,
tale _ _ ____ iar la adult___
hiposecre~ determina la copil _ _ __
E> Gasiti enuniul gresit.
Oxitocina stirnuleaza: a. contract.la musculaturii
netede ii uterului gravid; b. expii;a!ia dioxldului de-
carbon; ·c. expulzia laptelui din glanda mamara.
Glandele suprarenale
Sunt glande pereche, situate la polul superior al
rinlchiului. Fiecare este formata dintr-o por\iune corti·
cala (periferica) $i una medulara, diferite din punct de
vedere embriologic, anatomic ~i funqional (fig. 59).
Cort icosupr arena la [CSR)
Hormonii secrel!lti de corticosuprarenala sunt de
natura lipidica. El se sintetizeazil din colesterol. Rolul
lor este vital. In func\ie de aqiunea principal& exerci·
tata de ace~ti hormoni. ei sunt imparj:i\i in trei grupe:
1. MineralocorticoizlL cu reprezentanlul principal
aldosteronul, joaca rol in metabolismul ~rurilor min-
erale, detenninand reabsorbpa Na~ i n schimbul K-
sau H~ pe care-I excreta la nivelul tubilor uriniferi con·
lorj:i distali $i colectorl. Se produc kaliurie Si acidurie.
Reabsorb\ia sodiului este insopta de reabsorbµa
- -- - - -- - - - - - - - - --
]·
b
·1 C
!
Fig. 59. SlnJc:tln gland<! ~ L c0<1k:aL!: a. iona glomffll-
lara; b. 1one rasci<•lata: c ,ona reUculote; 2. ~larll.
clorului. Reabsorbtia apei este consecin\a gradiemului
osmotic creal de transportul NaCl. Aldosteronul, prin
aq.iunea sa de retinere a Na• 1n orgahism, are rol tn
men~nerea presiunii osmotice a mediului intern al
organismulul $i a volumului sangvin, precum $i i n
echilibruJ acldo-bazlc.
Celule-\inla asemanatoare se ana $i in glandele su-
doripare, sallvare $i colice.
Hipersecreµa de aldosteron (boala Conn) duce la
relen\je maslva de sare $1 apa $i dctermlna edeme ~i
si hipertenslune. Hiposecrepa se i nll)lne$te in ca:zul insu-
ficienlei globale a CSR (boala Addison). La ace~ti bol·
navi are Joe o pierdere de sare $i apa. unnata de hipo-
tensiune ~l adinamie (scaderea capacitapi de efort).
2. Glucocortkoizil sum reprezenta!i in special de
cortizon $1 hidrocortizon (cortizoti Circula in sange
lega~ de proteinele plasmatice. 0 mica frac~une libera
a cortizolului exercita efectele metabolice specifice.
Efecte speciflce asupra unor organe ~ tesuturl
Organ sau ;esut Roi
Sfstem osos catabolism slnteie matri<:ei ergaruce ~
•bso<blia lntestinala a calduluf
Or!Jllne ! numarul de eozlnofile $i bazoftle a-
hematopoietii:e culante
$i slslem lmun 't numarul de neutrolile, pia<:hete. he-
matii
t stabilitateo membranelor iizozomale-
! ·numarul de llmfocite cfrculante (btn-
fopenle)
Funcliile necesita J)l1!7.e0Jll ocestar hocmool pen-
superioare tru integritatea lor (scaderea.canti!a\il lor
ale SNC determina: rnocfillcmt EEG. ~
personalita~i. mocliflcari senzooale)
- - - - - - - - - - -- - - - -- -- - - - - - - - - - - - - - -Gr~odeh, l!fldocnnc
Roluri fLZiologice in metabolismul intermediar suprarenale este un ganglion simpalic. al carui neu·
roni nu au prelungiri.
Metabolism R,ol Horrnonii secretati de medulara se numesc ·cateco·
l?('.Otldio ·t catabolismul In mil~hu scheleticr lamine: adrenalina (epinefri!la), 1,, proporµe de 80%,
t anabolismul'i n·ficat noradrenalina (norepinefrina), in propor\je de 20 %,
Actiunea aceslor hormonr este identica cu stimularea
'GlucJdic hieerglice"" e==
rru,':e sistemului nervos simpatic. Principalele ac\iuni ale
Lipidic i Ii Liza acestur horrnoni $i mediatori chimici sunt
i ~centra~actzilot gra$i Oberi plasmatici • asupra aparatului cardiovascular, produc tahicardie.
vasoconstric):ie $i hipertensiune. Cre$le excltabilitatea
Hipersecretia de glucocorticoiz.i determina sindro· inimil; adrenalina dilata insa vasele musculare ~i le con·
mul Cushing, in care predomina semnele deregliirilor tracla pe cele din piele, mucoase ~i viscere. Noradrena·
metabolismului intermediar. Bolnavii prezinta obezi· lina are predominant acpuni vasoconstrictoare;
late, diabet $i hipertensiune, Hiposecrepa se intiil· • asupra aparatului respirator determina relaxarea
ne$te in boala Addison. musculaturii netede $i dildtarea bronhiilor;
• asupra tubului dlgestiv determina relaxarea mus·
culaturii netede a pere!ilor $i contracµa sfincterelor.
aferente teceptori stress ritm cardiac lnhiba majoritatea secre\iilor, Contracta splina $i fic·atu~
• asupra metabolismului glucidic ~i lipidic produc

~ l/
glicogenoliia $i hiperglicemie, mobilizarea grasimilor
din rezerve si cataboli smuJ acizllor grasi. Adrenalina
are efecte predominant metabolice $i energetice;
, - - - - --- Hipotalamus • alte acµuni - dilata pupila, contracra fibrele ne-
tede ale mu~chilor- erector[ ai firului de par. Produc
alert.a corticala, anxietate $i frica. Stimuleaza s.istemul

t---- --
J
Adenohipofiza
reticulat activator ascendenl
Atilt secretia corticalei, cat $i cea a med4larei su·
prarenale sunt stimulate in conditii de stress (stari de

! ACTH
1ncordare neuropsihica, de- ·emoµi, traumatisme, frig
sau caldura e)(cesiva etc.). Ace$1i hormoni au un rol
important 1n reactfa de ddaptare a organismulul'in fa·
ta diferjtelor agresiw1i interne $i exteme:
CSR

!
Cortizol
3. Hprmonil sexosteroizl sunt reprezenta!i de doua
grupe de hormrn,i, unii androgeni (ase1T1anatori celor
secretaµ de testicul} si alpi estrogeni (aseman~tori celor
secremp d.e ovare). Acpunea acestor hormoni o. com·
pleteazil pe cea a hormonilor sexuali respectivi. Rolul lor
se manifesta 1n -special in cazul apari!iei si dezvoltarii
caracterelor sexuale secundare. Ei determina, la baieli,
CTe$lerea barbii Si mustaplcr, dezvoltarea laringelui $i
ingro$3rea vocii, dezvoltarea scheletului $i a masei mus·
culare. La fete, stimuleaza dezvoltarea glandei mamare,
depunerea lipidelor pe $Olduri $i. coapse etc.
Medu losu pr·a renala [MSR)
Reprei.inta P.Ortiunea medulara a .gla11delor supra·
renale;· Anatomic $i functional, medulara glandei
~ -CUVINTE CHEJE
, corticosuprarenala, mineralo·corticoizi, glucocorti· :
l coizi, sexosteroizi, adrenalfna, noradrenalina, boala :
! Con~~oala ~~~~mul Cushi~ _ __J
TEME !,,I APLICATII
Alegep rilspunsul corect.
Hormonii secretiifi de suprarenala.esuilt de natura:
a protidica; b. lipidica; c. glucidicij; d,. fosfolipidica.
IBpersecrepa de aldosteron determine: a edeme;
b. tiip0tensi□n\l; c.scadefea cai;iacitalii de efort; d. ede'
me -;ii hipertensiune. .
Principalele 11.ctimii cardiovasculijr~ ale adrenali·
nei $i nora'drenaline_i sunt: a bradleariiie; vasq;con·
strisfi_e~i'hipoteosiune; b. tahicardie, v~dila!a-ti~ $i
t
liipotensiune; tahicardie, vasoc;_~ostrtcfie. _9i hi(Jet·
tensiune. '
·="'--"""~"""" ----- ---------- -----------
Tiroida
Este localizata in zona anterioarii a gatului, i ntr·o
capsuhi fibroasa (loja titoidei). Glanda are doi lobi la·
terali, uniti intre ei prin istmul tiroidian. Tesutul
secreter (p<1renchimul glandular) este format din
celule epiteliale ori:Janizate 1n folituli, 1n in teriorul
carora se afla un material omogen, vascos, numit
coloid (fig. 60). Acesta conpne tireoglobulina, forma
de depozil a hormonilor tiroidieni, tiroxina $i tri·
iodotironina. Tireoglobulina este o protelna sintetiza·
ta de celulele foUculare. Prin iodarea moleculelor de
tirozina din structura tireoglobulinei, rezulta hormonii
tiroidieni (tiroxina ~i triiodotironina). Sinteza hor·
monilor $i eliberarea lor din coloid in sllnge se face
sub acfiunea T!:iH hipofizar.
..
b.
Fig. 60. Gland a tlroldll:, a, laringe; b. gla11da tirolda: I. celule folicu-
lare; 2. coloid; 3. foliculi; c. lrnhee.
Tntre folii:ulii tiroidiimi se gasesc celu.le -speciale
numite celule parafoliculare sau celule .C", c.are se-
creta calcitonina.
Hormonii tlroidieni crese metabolismul bazal $i
consumul de energie $i au un rol ·in proces·eJe mor·
fogenetice, de cre~tere ~i diferentiere celulara ~i tisu·
Iara. Aceasta ac\iune· se manifesto foarte pregnant la
nivelul sistemului nervos.
Efecte asupra metabolismului intermediar: glu·
cidic - hiperglicemie; lipidic - efect hipocoleste·
rolemian~ proteic - catabolism.
ss
Efecte sp•ecifice pe ·sisteme ~i organe
Si_s.t em sau organ Efett-
Ap~~~io-~scular · 1'' f'oo,a .,i frj!<:Ven\a ~nlIJ!eyliJOI'
cacdiaee; vasodilallll,t'e
M~c;l:\i s!ilieleticl t tonusu~ fo~ de c:ontracfie $1
protnpt!tl\din~ ri1,spunsului /
~fl~· ~i? tlp miotatic:
Aparat Iespitator 1' ampJitudiriea'jli freaventa
mi~~lilGt respiratorii
Sistem neJVO.s 'slimule'aza' /lifei:en\lereasneu·
ronala, d,ezv0ltacea n0rmala .a
.sinapselor, mielinizarea
liipofuncpa tiroidlana duce la consecinfe variabile
in func(ie 9e varsta. Daca survine la copilul mic, se
produce o i ncetinire a dezvoltarii somatice ~i psihice
care poate merge pllna la cretinism. Daca survine la
adult, se produce do~r o dirninuare a atentiei, memo·
riei 1,i capacitapi de inva\are. lndiferent de varsta, pm·
cesele energetice sunt reduse, metabolismul bazal
este scazul; iar tesuturile sunt lmbibate cu un edem
mucos (mixedem), pielea devine uscata, i ngro~til, se
produce caderea parului, apare senzapa de frig.
Hiperfuncµa tiroidiana este caracterizata prin ere$·
terea metabolismului bazal cu + 100 % $i tulburari
li.mcµonale prin accentuarea efectelor fiziologice ale
hom1onilor. fn anumite tipuri de hipertiroidism, bot·
navii prezint~ $i protruzia globilor oculari (exoftalmie).
0 alta afectit1ne a glandei tiroide este gusa ende-
mica. Gu'?B este o cre$tere anatomica a glandei. i nso-
µta de obicei de hipofunc\ie. Cauza gu~ei este pre·
zenta in alimente ~i i n apa de baut a unor substan\e
chirnice oxidante, numite substante gusogene: AC\iu·
nea acestora se exerc;ita in mod negativ, producand
hipertrofia glandei numai 1n regiunile sarace in iod
Reglarea secre\iei tiroidei se face printr·un meca·
nism de feedback hipotalamo-hipofizo·tiroidian.
Calcitonina. La nivelul tiroidei $i paratiroidelor, au
fost puse in evident! celule diferite de restul epileliu-
lui glandular, munite celule .C-. Ele secreta un hor·
mon hipocalcerniant (care ajuta la fixarea Ca21 in
oase), nwnlt calcitonina.
.. Paratiroidele
Sun! patru glande mid. situate ca!e doua pe fata
posterioara a •Jobilor tiroidienL conpnand celulele prin-
cipale care secreta parathormonul si cefulele parafo-
liculare, identice cu celulele .C- de la tiroida, care se-
creta calcitonina.
 Parathonnonul (P11i) este act!v asupra osului rini-
chiului ~i tra<:tulul digestiv, fie prin erecte directe, fie
prin efectele vilaminei D;i, a <:arei se<:re!le o controleaza.
Hipercalcemia ~I hlpofosfatemia sunl rezultatul
erectelor conjugate ale PTH, prln activarea osteo-
clastelor, cre$lerea absorbllei inteslinale a calciulul.
slimularea reabsorb~iei tubulare a caldului i n nefronul
distal $i inhibarea reabsorb\lei tubulare a fosfatilor
anorganicL
Hlpercalcemia lnhiba secreiia de PTH, ~i irwers. ln
caz de hipersecre~1e, are loc rarefierea oaselor care
pot prezenta fract url sponlane. lar calciul aflat in
exces ln sange se depune in iesuturl sau ro,meaza
calculi urlnarl.
Calcltonlna. Stimulul declan$alor al se<:retiei de CT
este hipercalcemla, Jar rezultal ul global al efectelor
sale este hipocalcemia.
Pancreasul endocrln este implicat Tn controlul
metabolismului intermediar al glucidelor, lipidelor $1
proteinelor prin horrnonii se<:reta\i $i consta din lnsule
de celule endocrine - insulele Langerhans (fig. 61).
Acestea conpn mai multe lipurl de celule secretorii,
dintre care celulele a (20%), care secreta glucagon. ,i
celulele 1:1 (60-70%), care secreta insulina.
lnsulina a fost penm.1 prlma oara descoperita de
cercetatoruJ roman Nicolae C. Paulescu in 1921. Pen·
lru redescoperirea ei, in 1922, canadienii F.G. Banting
si J.J.R M cLeod au primil Premiul Nobel
lnsulina este singurul honnon cu erect anabollzant
pentru toate metabolismele intermediare ~i singurul
hormon hipoglicemianl
Deficitul de insulina (diabetul zaharat) constituie
boala metabollca complexa, caracterizatil prin

·---C ,,,.. _ - __________ c _ _ _ __

•
•
istm tiroidian, coloid, folicul tiroidian, tireoglobu· :
• lina, tirozina, tlroxina. triiodotlronina, paralhorrnon, :
calcltonlna
.•
·----------------
TEME !;ii APLJCATII
9 Pred.zall efectele hormonilor tiroidieniasupra sis·
temulul nervos.
,i3Completall spa~ille libere.
Cakitonlna este un hormon secrelat de celulele
. c• ale,_,...,........~..•... ~i de celulele - - - - ale
&E.nwnerall modalitatiJe prln care PTH determfna
cre~lerea calcemiei $1 scaderea fosfatemiei. Fig. 6L P--..1: l vt'?k:o billora; 2. oorta: 3. in.,,,chl cellac
4. coada poncreasulti: 5. corp<A poncttasuluc 6. canal pancttabc
a
principal 7. canal OettSO!; duoden: .. •'<Iii: b. insul4 UlJlUL1lw1s.

Efeclele metabolice ale insulinei

Metabolism ficat Tesut adipos Mu$chl

Gluddic t ,glicogenogeneza t transportul de fllUCOtil t transporlul de gluco?.6
,I. gluconeogeneza t sinteza de glicci!rOI t gllcoliza
i slnteza de glicogen
Upidic 1' lipogeneza t sinl<!za 11:iglicertde $i aclzl gra,1
1 slntez~ enzimelor llpogeneli<:1!
J, lipcJliza
Protek .J. proteoliza t captarea aminoadzilor
t slnte:ta protei~
.z-- . , .
'\;"~:;t..:,. . . <.
Funtp'1e fundamentals ale Or"9anismulu1 uman - - -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

prezen\a valorilor crescute ale glic.emiei la deter·
minari repetate si care, in evolupa ei prezinla hi per·
glii:e.m ie, glicozurie, poliurie, polidipsie, polifagie,
dezechllibre acido·bazice ~i .e lectrolrtice. Complica'
\iile bolii provoaca 5i compromiterea morfofunc·
fionahl a unor tesuturi gi organe de importan\il vitala,
cum ar Fi sislemele nervos, cardiovascular sau excre·
tor. Excesul de °insulina se caracterizeaza prin hipo·
glicemie severa, care poate compromite dramatic
functia sistemului nervos.
Glucagonul si efectele sale sunt prezentate in
urmatoarea schema.

Glucagon

+ forta de contracpe
Metabolism glucipic Metabolism proteic
Metabolism lipidic miocardica
+ glicogenoliza
+ lipoliza + proteoliza + secre\ia biliara
+ gluconepgeneza
- secre[ia gastrica

*Epifiza [glanda pineala)

Este situ ata 1ntre tuberculii cvadrigemeni superior!
~i intra in compooenta epitalamusului.
Anatomic: gi funqiona~ are ·conexiuni cu epitala·
musul, cu care formeaza un sistem neurosecretor epi·
lalamo-epiftzar.
Epifiza s~reta melatonina, cu aG\iune freoatoare
asupra funcpei gom!delor \li vasotodna, cu puternica
acpune antigonadotropa, mai ales anti·LH. Extractele
de epifiza au 9 i efecte metabolice, atat1 n metabolis·
mul lipidic, glucfdic, proteic, cat ~i in eel mineral.
Epiftta are leg~turi str11nse cu retina Stimulii lumi·
no~i produc, prln intermediul nervilor simpatici, o re·
ducere a secrepei de melatonina. La intuneric, secre-
t]a de melatonina cre~te, frariand funcpa gonaclelor.

~Timusul
.Are un rol de glandii endocrina (fig. 62) in prima.
parte a ontogenezei, pana la pubertate. Este o glanda tn organism are atat rol de organ limfalic cent~
cu structura mixta, de epiteliu secretor ~i organ Jim· cat si de glanda endocrina.
fatic. Are localizare retrostemala. La pubertate, invo· De$i nu au fost individualiz.ap hormoni ca atare, se
lueaza, fara sa dispani complet cunosc o serie de eiecte ale extractelor de timus:
1. acpune de franare a dezvoltarii gonadelor; 2 acpune
de stimulare a minerali:zarii osoase; 3. efecte de oprire
a rnltozelor. -- -
'-'<-------- I ~ u s u l u i sunt puternic !;,locate de hor-
~ &::ir- - - - -- 2 monii steroizi, care deterrnina involupa acestui organ
Unifatea hlstologica a timusului este lobulul timic
formal .dintr-o retea de celule reticulare, i ntre care se
____
4
afla timocite. Acestea sunt celule hematoformatoare
primordiale (stem), migrate din maduva hemalogena
;;i transformate sub influen;:a factorilor locali in -celule
5 limfoforrnatoare de tip T. Tunodtete Jn~rnanieaza·
F1g. 62. Thnusul: l laringe: 2. glanda tiroida: 3. trahee: 4. Umus; organe limfoide pMferlce (ganglionii limfatid, splina.
"' plam!,n. amigdalele etc:)..
 - -- - - - - -- - - - -- - - - - - -- - -- -- - - - - - --
Disfunc~ii endocrine
Nanlsmul hlpoflzar
Secre\ia inadecvata a honnonului de c:re~tere in
perioada copilariei duce la nanism hipofiz.ar.
C~a hlpoflzar6 (boala Simmonds)
Hiposecre\ia hormonului de cre~ere la adult deter·
min~ aceasta su feri\a rara, caracteri2ata prin
imbatranire prematura provocat.a prin alrofle tisularfl.
Gigantismul
Reprezinta cre~terea In exces a corpului lntreg
sau numai a anumitor segmente, datorat.l secre\iei 1n
exces a hormonului de cre$tere la copll.
Aeromegalia
Cauzat.a de secrepa in exces a hormonului de
cre$lere la adull Se manifest.a prin cre$1erea in
grosime a oaselor lungi $1 a tesuturilor moi, mai ales
fa\a, mainile $i picioarele.
Diabetul insipid
Este provocat de deficitul secretor al ADH.
Simptomeie includ poliurie, polidipsie ~i dezechilibre
. ioni~ Se trateaza prin aport extern de ADH.
>--8oala Basedow-Oraves {gu$11 toxicil)
lmplica marirea de velum a glandei tiroide asociata
cu hipersecre\ia de tiroxinil. ln consecin!a rnetabolis·
mul bazal si frecventa cardiaca cresc, persoana scade
in greutate $i apar hlpersudoratii. In j umatate dintre
cazuri apare $i exoftalmia. ca o consecin!a a edernu·
Jui retroorbitar $1 a tumefocllei mu$chilor extrinseci ai
globilor oculari.
Mixedemul
Este· rezultatul hipotiroldismului la adult $i afec·
teaza echilibrul hidroelectrolitic, provocand edem ~
cre$lerea volumului sangvin. urmata de cre$terea pre·
siunii sangvine. Simptomele de mixedem includ:
scaderea metabolismului bazal, letargie, tendinta de a
creste in greutate. Beneficiaza de terapie cu hormoni
de substitu;ie.
Nanismul tiroidlan
Este forma infanUla a hlpotlroidismului, cunoscutll
,1 sub num ele de cretinism. Se caracterizeaza prin
cre$tere j ntarziata, trasaturi faciale caracteristice, dez·
voltare osoasa anormala. retard psihic, temperatura
scazuta, letargie. Diagnosticat precoce, poate fi tratat
cu succes cu tiroxina.
GU\18 endemic!
Se caracteri1.eaza prin cresterea de volum a glan·
dei liroide provocatii de aportul insuficient de iod.
Dezvoltarea anormala a tiroidei esle provocata de
excesul de TSH. stimulat de nivelele plasmaUce mici
de tiroxlna.
• Tetanla
Apare datorita hiposecreliei de hormon paratiroi·
dian. Principala cauza o reprezinta i ndepartarea
G&andala snrlocnne
chirurgicala accidentala a paratiroidelor. iar principala
consecinla este scaderea marcata a calciului plas-
matic, fapt ce afecteaza activitatea musculaturii.
• Boala Recklinghausen
Boala se datoreaza disfuncµei glandelor paratirOide
~i produce tulburari ale metabolismului calciului $i fos·
forului, ducand la demineralizari osoase, cu hipercal·
cemie si hipercalclurie. Se manifesta prin dureri osoa·
se, fracturi patologlce, cifoscolioza, calcificari renale,
ale arterelor $i \esutului periarticular, osteoporo1.tl $.a.
Sindromul Cushing
Defineste hipersecretia de corticosteroizi si este
provocat, de regula, de tumori ale cortexulul adrenal
sau de hipersecreµe de ACTH. Se caracterizeaza prin
afectarea metabolismului lipidic, glucidic si proteic.
Pacientii prezintA hipertensiune, hiperglicemie ~i aste-
nie musculara. Modincarile metabolice confera pa·
cientului aspect imp&stat $i provoaca raia .,in luna
ptina" ~i ceafa ,.de bizon".
Modificarile pot ff lnduse $i iatrogen, aparand la
pacien\fi trataµ pentru afec1iuni innamatorii cronice
cu cortic.osteroizi; aceasta temple are drept funda·
ment proprietaµle anUinOamatorii si de scadere a
raspunsului irnun ale acestcl grupe farmacologice.
• Sindromul androgenital
De regula asocial slndromulul Cushing, aceasta
maladie se daoreaza secre\iei in exces de hormoni
androgeni. La copii determina aparifia puberta!ii pre·
coce $1 hipertrofierea organelor genitale exteme. Alte
semne constau in ingro~rea vocii $i pilozitate i n
exces. La femeia adulta determina apari\ia pilozitil\ii
faciale (barba, musta!a).
• Boala Addison
Afecpuneil se datoreaz<'l secre\lei inadec:vate atat a
mineralocorticoizilor cat $i a glucocorticoizilor, ceea ce
determina hipogUcemie, dezechillbru a.I balan~lor so·
diului $1potasiului, deshidratare, hlpotensiune, scadere
rapida in greutate $i astenie marcatil. 0 persoanti ce
sufera de aceasta boala $1 nu esle tratata cu cortico-
steroizl poate muri in cateva zlle prin deshidratare
sever.1 ~i dezechilibre electroUtlce majore. Un alt simp·
tom al acestei boli este hiperplgmentarea cutanata
provocata de secrefia in exces a ACTH·ului ~i posibil
a MSH·ului (provin din aceea$i molecula, prin clivaj
enzlmaUc), ca rezultat al absen\ei feedback·ului nega·
tiv reallzat de c:orticosterolzi aslJpra adenohipofizei.
• Boala Conn
Tulburari ale metabolismului electrolitic. provocate
prin hlpersecreµa de aldosteron
Diabetul zaharat
Disfun~ie a pancreasului endocrin constand din
incapacitatea organismului de a oxida glucidele,
avand manifestarile descrise.