Sunteți pe pagina 1din 7

Universitatea Maritimă Constanţa

Cursul 6

5.6. Indicatori şi valori normate pentru aprecierea formei nesinusoidale a tensiunii (regimul
deformant)

Regimul nesinusoidal se caracterizează prin deformarea undelor sinusoidale de tensiune şi curent şi


prin apariţia de armonici, care produc consecinţe nefavorabile asupra funcţionării consumatorilor şi
a sistemului electroenergetic pe ansamblu.
Pentru studiul mărimilor electrice periodice nesinusoidale se foloseşte analiza armonică, operaţia
de descompunere a unei oscilaţii periodice oarecare în oscilaţii armonice ale căror frecvenţe sunt
multiplii întregi ai frecvenţei fundamentale. Matematic această descompunere se exprimă prin
seria Fourier, a cărei ecuaţie cea mai generală este:

y = Y0 + ∑ YN sin [ ( Nω ) t − ϕ N ] , (5.29.a)
N =1
unde Y0 reprezintă componenta continuă a undei periodice, iar YN – valoarea efectivă a armonicii de
ordin N. Dezvoltând funcţia sinus, relaţia (5.29.a) devine:
∞ ∞
y = Y0 + ∑ AN sin ( Nω ) t + ∑ B N cos( Nω ) t , (5.29.b)
N =1 N =1

YN = AN2 + B N2 , (5.30.a)
BN
tgϕ N = − . (5.30.b)
AN
Descompunerea în serie armonică a unei funcţii periodice nesinusoidale constă în găsirea valorii
coeficienţilor lui Fourier (Y0, AN, BN).
În cazul în care se cunoaşte expresia analitică a undei periodice nesinusoidale, analiza armonică se
poate face folosind metoda integrării, cu care coeficienţii Fourier se calculează cu relaţiile:
T
2
AN = ∫ y sin ( nω ) tdt ,
T 0
T
2
y cos( nω ) tdt ,
T ∫0
BN = (5.31)
T
1
Y0 = ∫ ydt .
T 0
În cazul unei funcţii periodice nesinusoidale, de formă oarecare, perioada se împarte într-un număr
par de părţi egale 2p şi coeficienţii Fourier se determină cu relaţiile:
1 2p π
AN = ∑ Yk sin ( nω ) k ,
p k =1 p

1 2p π
BN = ∑ Yk cos( nω ) k , (5.32)
p k =1 p

1 Calitatea energiei electrice


Universitatea Maritimă Constanţa

1 2p
Y0 = ∑ Yk .
2 p k =1

5.6.1. Indicatori ai regimului deformant

Stabilirea indicatorilor care caracterizează forma nesinusoidală a tensiunii se bazează fie pe valorile
admisibile ale armonicilor de curent sau tensiune pentru electroreceptoare concrete, fie pe unele
sau altele din caracteristicile de distorsiune ale curbei de tensiune.
Pentru caracterizarea regimului deformant într-un punct al sistemului energetic, în majoritatea
ţărilor se folosesc următorii indicatori:
• a) Nivelul unei armonici de rang (ordin) N
Rangul N al unei armonici este egal cu raportul dintre frecvenţa armonicii şi frecvenţa
fundamentalei. Pentru o armonică de rangul N , nivelul armonicii este egal cu raportul (exprimat în
%) dintre valoarea efectivă a armonicii considerate (YN) şi valoarea efectivă a undei fundamentale
(Y1):
Y
y N = N 100 [ %] , (5.33)
Y1
unde simbolul Y se înlocuieşte cu simbolul U pentru curba de tensiune şi respectiv cu simbolul I
pentru curba de curent.
• b) Coeficientul de distorsiune
Se numeşte coeficient de distorsiune al unei curbe nesinusoidale raportul (în %) dintre valoarea
efectivă a rezidiului deformant (Yd) şi valoarea efectivă a curbei fundamentale (Y1).
 pentru tensiune:

Ud
∑U 2
N
, (5.34.a)
δu = 100 = N =2
100 [ %]
U1 U1
 pentru curent:

Id
∑I .
2
N
(5.34.b)
δi = 100 = N = 2 100 [ %]
I1 I1
Ca şi în cazul regimului nesimetric, măsurătorile de evaluare a indicatorilor privind regimul
deformant, se pot efectua la interval foarte scurt (TVS=3 s), scurt (TSH=10 min.), lung (TL=1 oră)
zilnic sau săptămânal. Pe fiecare interval de timp considerat se măsoară M valori ale indicatorului
de regim deformant, pe baza cărora se determină valoarea medie pătratică a indicatorului controlat,
corespunzătoare intervalului respectiv.
Astfel, pentru intervalul de timp foarte scurt, se poate determina valoarea medie pătratică a
indicatorilor de regim deformant ai undei de tensiune:
M 2 
U h ( νs ) =  ∑ U h ,k  / M , (5.35)
 k =1 
unde notaţia U h (νs ) se referă la armonicile de tensiune (conform PE 143, până la N=40), respectiv,
la coeficientul de distorsiune. Pentru o corectă determinare a armonicelor se recomandă

2 Calitatea energiei electrice


Universitatea Maritimă Constanţa

eşantionarea undelor de tensiune şi curent pe o durată de 80 ms (4 perioade), cu un număr minim


de 64 eşantioane/perioadă.
Pentru estimarea efectelor termice de lungă durată ale armonicilor asupra echipamentelor electrice,
se utilizează intervale de observaţie TSH=10 minute. Valoarea medie pătratică U h ( sh ) , pe fiecare
interval de 10 min., se calculează cu o relaţie de forma (5.35), luând în considerare toate valorile
U h (νs ) , care au fost înregistrate pe intervalul respectiv.
Cei mai importanţi parametri care sunt obţinuţi la sfârşitul fiecărei zile sunt următorii:
 Uh(vs) max, Uh(sh) max – valoarea cea mai mare dintre toate valorile medii pătratice
determinate pe intervale foarte scurte (3 sec), respectiv scurte (10 min),
 Uh(vs) (95%) – valoarea medie pătratică în intervalul de o zi, corespunzătoare
probabilităţii cumulate de 95% (adică valoarea care este depăşită numai în 5% din
intervalele de 3 sec.),
 Uh(vs) (99%) - valoarea medie pătratică în intervalul de o zi, corespunzătoare
probabilităţii cumulate de 99% (adică valoarea care este depăşită numai în 1% din
intervalele de 3 sec.).
• c) Indicatorii IT şi TIF
Armonicile pot provoca un zgomot de fond pe liniile de telecomunicaţii învecinate liniilor de
transport a energiei electrice. Pentru evaluarea influenţei armonicilor asupra instalaţiilor de
telecomunicaţii, în diferite ţări, se folosesc indicatorii IT şi TIF.
Indicatorul IT reprezintă curentul echivalent de frecvenţă constantă care, acţionând într-o
instalaţie electroenergetică, provoacă acelaşi nivel de perturbare asupra unei linii de telecomunicaţii
ca şi suma armonicilor de curent:
∑(k p N I Nik ) ;
2
ITik = N kN=5 fN, (5.36)
N =1

unde INik reprezintă curentul armonicii de ordinul N, între nodul i şi nodul k; fN – frecvenţa
armonicii N; pN – factor de pondere care ţine seama de proprietăţile fiziologice ale urechii umane.
Factorul de interferenţă telefonică TIF , într-un nod i , este o mărime adimensională, care
permite estimarea influenţei potenţiale a unei linii de transport a energiei electrice asupra unei linii
telefonice:
∑(k p N U Ni )
2
N
N =1
TIFi = , (5.37)
∑U
N =1
2
Ni

unde UNi este tensiunea armonicii de ordinul N în nodul i .


5.6.2. Niveluri limită admise pentru regimul deformant
Armonicile de tensiune, provenind de la sursele de tensiuni nesinusoidale şi aplicate reţelei în
anumite puncte, dau naştere armonicilor de curenţi de ordin corespunzător sau diferit, amplificaţi
sau atenuaţi de către elementele neliniare ale circuitelor şi de către elementele reactive (L,C).
În principal, efectele regimului deformant sunt următoarele:
• perturbarea funcţionării echipamentelor electronice sincronizate la tensiunea reţelei, inclusiv
a echipamentelor de comandă a redresoarelor;
• creşterea erorilor aparatelor de măsurat, perturbarea funcţionării releelor de protecţie şi a
receptoarelor de telecomandă centralizată;
• solicitarea peste limitele admise a instalaţiilor statice de compensare a puterii reactive;

3 Calitatea energiei electrice


Universitatea Maritimă Constanţa

• interferenţe în reţele telefonice, în instalaţiile de transmisie prin înaltă frecvenţă şi


perturbarea recepţiei TV;
• pierderi suplimentare în reţele;
• scăderea randamentelor motoarelor şi încărcarea suplimentară a elementelor sistemului
energetic (linii, transformatoare);
• apariţia unor supratensiuni periculoase pentru instalaţiile sistemului energetic în condiţii de
rezonanţă pentru diferite armonice;
• micşorarea factorului de putere la consumatorii deformanţi şi în sistemul energetic de
alimentare.
Stabilirea unor norme admisibile pentru regimul deformant presupune realizarea unui compromis
între imunitate (la consumator), compatibilitate (la furnizor) şi emisie (la constructorul de
echipamente).
5.6.2.1. Niveluri de compatibilitate privind regimul deformant în punctele de delimitare între
consumator şi furnizor
Recomandările CEI cu privire la distorsiunea armonică totală depind de caracteristicile mediului
electromagnetic şi au următoarele valori:
 instalaţii din clasa 1 : sub 5%,
 instalaţii din clasa 2 : sub 8%,
 instalaţii din clasa 3 : sub 10%.
Normele româneşti privind nivelurile limită admisibile ale distorsiunii tensiunii, în punctul de
delimitare, sunt corelate cu normele CEI pentru instalaţiile din clasa 2 de mediu electromagnetic
(tabelul 5.2). Coeficientul de distorsiune, pentru curba de tensiune, nu trebuie să depăşească
valorile:
 8% - pentru joasă şi medie tensiune,
 3% - pentru înaltă tensiune.
La normarea distorsiunii curentului au fost preluate normele americane (tabelul 5.3), fără a se
stabili limitări mai severe pentru armonicile pare.
Tabelul 5.2
Niveluri limită de compatibilitate pentru armonicile individuale de tensiune în reţele de joasă,
medie şi înaltă tensiune (în % din fundamentală)

Armonici impare nemultiplu de 3 Armonici impare Armonici pare


multiplu de 3
Rang Armonici de tensiune (%) Rang Armonici de Rang Armonici de
N N tensiune (%) N tensiune (%)
j.t.-m.t. î.t. j.t.- î.t. j.t.- î.t.
m.t. m.t.
5 6 3 3 5 2 2 2 1,5
7 5 2 9 1,5 1 4 1 1
11 3,5 1,5 15 0,3 0,3 6 0,5 0,5
13 3 1,5 21 0,2 0,2 8 0,5 0,2
17 2 1 >21 0,2 0,2 10 0,5 0,2
19 1,5 1 12 0,2 0,2
23 1,5 0,7 >12 0,2 0,2
25 1,5 0,7

4 Calitatea energiei electrice


Universitatea Maritimă Constanţa

>25 0,2+1,3(25/N) 0,2+0,5(25/N)

Tabelul 5.3
Niveluri limită de compatibilitate pentru armonicile de curent, care se vor utiliza pentru
consumatori (în % din fundamentală)
Rangul armonicilor impare Coeficientul
Isc/Is de
N<11 11<N<17 17<N<23 23<N<35 N>35
distorsiune
<20 4 2 1,5 0,6 0,3 5
20-50 7 3,5 2,5 1 0,5 8
50-100 10 4,5 4 1,5 0,7 12
100-1000 12 5,5 5 2 1 15
>1000 15 7 6 2,5 1,4 20
unde Isc – curentul de scurtcircuit în punctul de delimitare între consumator şi SEN, Is – curentul
nominal la frecvenţă fundamentală, corespunzător sarcinii conectate.

Consumatorii care depăşesc nivelurile limită admise pentru oricare din parametrii regimului
deformant, sunt obligaţi să ia măsuri de limitare.
5.6.2.2. Limite de emisie a distorsiunilor armonice pentru diferite echipamente electrice
Perturbaţiile produse în reţeaua de alimentare cu energie electrică de către diferite receptoare
electrice trebuie limitate, în scopul menţinerii unui nivel acceptabil al perturbaţiilor
electromagnetice pe ansamblul SEN. Până î prezent, această problemă a fost reglementată la nivel
internaţional doar pentru receptoare electrocasnice, prin publicaţiile CEI 555-2 pentru echipamente
care absorb de la reţea un curent sub 16 A şi CEI 555-4 pentru cele care absorb peste 16 A.
Prin publicaţia CEI 555-2, sunt delimitate patru clase de echipamente, cu tensiunea cuprinsă între
220 V şi 415 V, după cum urmează:
• Clasa A: echipament trifazat echilibrat şi toate celelalte echipamente, cu excepţia celor
incluse în alte clase,
• Clasa B: instrumente, scule şi utilaje electrice portabile,
• Clasa C: echipamente de iluminat, inclusiv dispozitivele de compensare,
• Clasa D: echipamente având un curent la intrare de formă specială şi absorbind o putere sub
600 W (majoritatea dispozitivelor electronice de putere: redresoarele, circuitele de filtrare
etc.).
Limitele maxime admisibile, conform normelor CEI 555-2, pentru armonici de curent emişi de
aparate electrocasnice şi similare sunt prezentate în tabelul 5.4.
Tabelul 5.4
a) Limite de emisie admisibile pentru aparate electrocasnice individuale de clasa A, în regim
stabilizat de funcţionare
Armonici impare Armonici pare
Rang N Curent armonic Rang N Curent armonic
maxim admisibil [A] maxim admisibil [A]
3 2,30 2 1,08
5 1,14 4 0,43
7 0,77 6 0,30
9 0,40 8<N<40 0,23.8/N
11 0,33

5 Calitatea energiei electrice


Universitatea Maritimă Constanţa

13 0,21
15<N<39 0,15.15/N
Pentru aparatele portabile din clasa B, limitele se majorează cu factorul 1,5.
b) Limite de emisie admisibile pentru receptoare de televiziune
Armonici impare Armonici pare
Rang N Curent armonic Rang N Curent armonic
maxim admisibil [A] maxim admisibil [A]
3 0,80 2 0,30
5 0,60 4 0,15
7 0,45
9 0,30
11 0,17
13 0,12
15<N<39 0,10.15/N
Componenta continuă: 0,05
Receptoarele utilizând redresoare cu dublă alternanţă, fără control al unghiului de aprindere, sunt considerate ca fiind
satisfăcătoare conform acestor norme, şi nu necesită măsurarea armonicilor de curent, dacă puterea consumată este
sub 165 W.
c) Limite de emisie admisibile pentru lămpi cu balast încorporat
Rang Valoarea maximă, exprimată în procente,
N din fundamentala undei de curent
2 5
3 30 λ (*)
5 7
7 4
9 3
11<N<39(**) 2
(*) λ este factorul de putere global, prin care se înţelege raportul dintre puterea globală măsurată şi produsul dintre
valorile efective ale tensiunii şi curentului de alimentare,
(**) în cazul aparatelor de iluminat, prevăzute cu balast neelectronic, nu este necesară verificarea armonicelor de
aceste ranguri.
5.6.2.3. Limite de imunitate la regim deformant pentru diferite echipamente electrice
Luând în considerare efectele regimului deformant asupra diverselor echipamente electrice, în
literatura de specialitate apar diferite limite admisibile pentru indicatorii de regim deformant ce li se
aplică acestora, care sunt prezentate în tabelul 5.5.

Tabelul 5.5
Limite de imunitate la regim deformant pentru diferite echipamente electrice

Echipamentul Efectul Limite admisibile


Maşini sincrone Pierderi suplimentare în înfăşurări 2
U 
n

∑2  NN  ≤1,3...2,4%
Linii Pierderi ohmice suplimentare Neprecizate
Cabluri - Pierderi ohmice şi dielectrice
suplimentare, Ud ≤ 10%
- Coroziune A1 l armonici pare

6 Calitatea energiei electrice


Universitatea Maritimă Constanţa

Transformatoare - Pierderi suplimentare în


înfăşurări,
Conform STAS 1703
- Risc de saturaţie în prezenţa
armonicilor pare
Maşini asincrone - Pierderi suplimentare 2
U 
n
- Cupluri parazite ∑2  NN  ≤1,5...3,5%
Calculatoare Perturbaţii în funcţionare Ud ≤ 5%
Electronică industrială Perturbaţii în funcţionare Ud ≤ 10%
Regulatoare de tensiune Este denaturată măsura tensiunii UN
la transformatoare ≤ 1,5...2% ( N impar )
N
Circuite de protecţii Risc de declanşare intempestivă UN
= 6...12%
U1
Relee de telecomandă Risc de declanşare intempestivă U3≤7%, U4≤1,5%, U5≤8%
Contoare de energie cu Ieşire din clasa de precizie Neprecizate
inducţie
Receptoare TV Deformarea imaginii Neprecizate
Lămpi cu descărcare în Risc de pâlpâire datorat armonicii de U 2
gaze ordinul 2 ≤ 3%
U1
Condensatoare de putere - Pierderi suplimentare dielectrice n

- Încălzire ∑2 N 2U N2 ≤ 83%
- Îmbătrânire prematură
Linii de telecomunicaţii Zgomot de fond IT≤25 kA,
TIF≤20%

7 Calitatea energiei electrice