Manolache Caiet

CAIET DE PRACTICĂ
Perioada: 18 iunie 2018 – 24 august 2018
Student: MANOLACHE Alina – Valentina

Grupa: 631 CB
Compania: DOOSAN IMGB S.A.
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREȘTI

FACULTATEA - INGINERIA ȘI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE
SPECIALIZAREA - INGINERIA ȘI MANAGEMENTUL CALITĂȚII
DOOSAN IMGB
(Intreprinderea de Mașini Grele București)
Având o tradiție de peste 50 de ani în piese turnate și forjate, DOOSAN

IMGB este astăzi una dintre marile companii metalurgice din Europa. Firma
produce piese turnate grele și componente forjate pentru generarea de energie,
industria nucleară, industria cimentului și cea minieră, construcții navale și
domeniile generale de mașini.
Pe durata stagiului de practică, care presupune îndeplinirea a 300 de ore de

activitate în cadrul intreprinderii DOOSAN IMGB S.A., în perioada 18 iunie –
24 august 2018 ne-am propus atingerea următoarelor obiective:
 deprinderea ideilor de bază în domeniul industriei constructoare de mașin
i;
 asocierea cunoștințelor teoretice cu cele practice;
 implicarea în procesul de producție și dezvoltarea cunoștințelor în domeni
ul ingineriei în ICM (Industria constructoare de mașini).

CUPRINS:
1.Încercări mecanice
 Prelucrarea canalului în V a epruvetelor (reziliențe) pentru
încercarea la șoc
 Marcarea reziliențelor prin pirogravură
 Încercarea la tracțiune
 Încercarea de încovoiere prin șoc
 Determinarea durității pe mașina statică
2.Laborator de metrologie
 Verificarea dimensiunilor liniare ale micrometrelor
 Verificarea dimensiunilor amprentelor de duritate
 Verificare duritate pe etalon
3.Testarea durității metalelor cu aparatul portabil Equotip
4.Măsuratori excavații și întocmire hartă de excavații
5.Determinarea rugozității suprafețelor prelucrate
6.Metode de control nedistructiv
 Control cu pulberi magnetice
 Control cu ultrasunete
7.Cunoașterea materialelor și aliajelor din componența pieselor
8. Realizarea de modele din lemn pentru turnarea pieselor
9.Asigurarea calității

CAPITOLUL 1
- Încercări mecanice -
1.1.Prelucrarea canalului în V a epruvetelor (reziliențe) pentru

încercarea la șoc
Epruvetele de reziliență se prelucrează la dimensiunile 50x10x10
mm. Rugozitatea obținută pe suprafețele probei trebuie să fie mai
mică sau egală cu Ra = 0,8 𝜇𝑚. Următoarea etapă este prelucrarea
canalului în V, zona de impact a ciocanului Charpy.
Pentru prelucrarea acestor epruvete se utilizează următoarele
metode:
- Frezare;
- Rectificare;
- Prelucrare canal în V.
Fig. 1 Prelucrare canal în V Fig. 2 Măsurătoare canal cu micrometru

1.2. Marcarea reziliențelor prin pirogravură
Pentru o bună trasabilitate, epruvetele pentru încercare la șoc trebuie să
conțină obligatoriu un marcaj, din care să reiasă locația de unde proba a fost
prelevată.
Marcajul se gravează prin pirogravură. Prin această metodă caracteristicile
mecanice ale epruvetei nu sunt influențate. Gravarea se realizează cu ajutorul
creionului electric.
Fig. 3 Pirogravură Fig. 4 Gravarea cu creionul electric

1.3. Încercarea la tracțiune
Încercarea la tracțiune a metalelor este încercarea la care sunt supuse
epruvetele și constă în aplicarea pe direcția axei longitudinale a unei forțe
progresive de întindere până la rupere. Dependența dintre tensiunile normale și
deformațiile specifice ce sunt efectul solicitării axiale a epruvetei, reprezintă
curba caracteristică a materialului încercat la tracțiune.
Fig. 5 Ruperea epruvetei Fig . 6 Epruvete rupte
În Fig. 7 este reprezentată diagrama unde

se înregistrează modulul de elasticitate a
materialului și momentul de rupere al
epruvetei de tracțiune.
Fig. 7 Diagrama de înregistrare

1.4. Încercarea de încovoiere prin șoc
Un material se consideră a fi caracterizat complet din punct de vedere
mecanic dacă i se cunoaște alături de rigiditate, rezistența, ductilitatea și
tenacitatea.
Tenacitatea reprezintă rezistența materialului la propagarea brutală a fisurii.
O metodă pentru evaluarea tenacității o constituie încercarea de reziliență.
Ea este o încercare mecanică dinamică (vitezele de aplicare a sarcinii sunt mari).
Constă din ruperea epruvetei crestate dintr-o singură lovitură, cu ajutorul
ciocanului Charpy.
Fig 8. Ciocanul Charpy Fig 9. Ruperea rezilienței
1.5. Determinarea durității pe mașina statică

Reprezintă metoda de determinare a duritătii pe o mașină statică și se
efectuează pe epruvetele de reziliență și pe capetele de tracțiune. Această
metodă constituie una dintre cele mai relevante determinări de duritate.

Fig.10 Mașină statică

CAPITOLUL 2
- Laborator de metrologie –
2.1 Verificarea dimensiunilor liniare ale micrometrelor
Pentru a obține măsurători precise, AMC-urile (aparate de măsură și control)

sunt verificate la o anumită perioadă de timp în laboratorul de metrologie.
În imagini se poate observa mașina de verificare a micrometrelor de interior.
Fig. 11,12 Aparate de măsură și control

2.2 Verificarea dimensiunilor amprentelor de duritate
(aparat ERNST)
Pentru stabilirea durității unui material, o forță este aplicată pe suprafața unui
material. Amprenta rămasă pe suprafața testată se măsoară cu ajutorul unei lupe
și în funcție de diametrul măsurat, se poate interpreta valoarea de duritate
rezultată.
ERNST este un aparat de duritate portabil, care consta in aplicarea unei forte
de cel puțin 1580 kg.
Fig. 13,14 Amprente de duritate
Fig. 15 Pin rupt

Deoarece asupra pinului s-a aplicat o forță care a condus la ruperea lui,
duritatea materialului este considerate valabilă.
2.3 Verificare duritate pe etalon
Etalonul este o piesă care are o duritate știută și care este folosit pentru
verificarea aparatelor portabile și statice pentru valorile rezultate.
Fig. 16,17 Etalon duritate

CAPITOLUL 3
Testarea durității metalelor cu aparatul portabil Equotip
Se așează sonda G pe suprafața piesei, care

prin forța de ricoșare determină duritatea
acesteia.
Fig. 18 Aparat Equotip
Acest tester pentru duritatea metalelor are un afișaj Touch Screen durabil și
rezistent la zgărieturi. Prin posibilitatea reglării iluminării fondului ecranului, se
asigură o vizualizare clară a valorilor măsurate chiar în spațiile întunecoase.
Aparatul Equotip este un aparat nedistructiv de masurare a duritatii
metalelor. Dispune de o precizie de măsurare ridicată ± 1.0 HRC cu corecție
automată pentru direcția de impact.
Aparatul pentru măsurarea durității metalelor Equotip este ideal pentru
testarea componentelor mari și grele înainte și după instalare.
Fig. 19 Măsurare cu aparat Equotip

CAPITOLUL 4
Măsurători excavații și întocmire hartă de excavații
Pe piesa de mai jos (Fig. 19) a fost realizată următoarea hartă de excavații
minore:
Fig. 20 Tunnion
Etape de lucru:
 Împărțirea piesei în cadrane egale;
 Marcarea excavațiilor (numerotare);
 Măsurare (șubler/șubler de adâncime);
 Înregistrarea măsurătorilor;
 Înregistrarea grafică a locației excavațiilor;
 Întocmire raport de neconformitate;

Fig. 21 Împărțirea piesei în cadrane egale și marcarea excavațiilor
Fig. 22 Măsurarea și înregistrarea excavațiilor

TABEL CU DIMENSIUNILE EXCAVAȚIILOR
Nr.crt Dimensiuni Prin ce metodă NDT au OBS.
(mm) fost depistate
Lungime Lățime Înălțime UT MT PT RT VT
EXCAVAȚII EXTERIOARE
1 26 20 4 X
2 25 20 3 X
3 48 14 2 X
4 19 17 1 X
5 26 22 2 X
6 25 19 2 X
7 24 18 2.5 X
8 17 12 1 X
9 16 14 1.3 X
10 32 21 2.4 X
11 36 26 3 X
12 17 12 1 X
EXCAVAȚII INTERIOARE
1 20 17 3.9 X
2 34 22 2 X
3 27 23 1 X
4 16 17 2.5 X
5 15 15 3.5 X
6 22 20 1 X
În urma controlului cu Pulberi Magnetice s-au depistat un număr de defecte.

Acestea s-au însemnat și apoi s-au excavat prin polizare. Se repetă controlul MT
pe zonele excavate, iar dacă în urma acestuia nu există defecte, excavațiile
urmează a fi sudate. Dacă însă defectele încă există pe piesă, se excavează până
în mometul cand materialul nu mai conține neconformități și apoi se sudează.

CAPITOLUL 5
Determinarea rugozității suprafețelor prelucrate
Fig. 23, 24 Măsurare cu rugozimetrul digital portabil
Utilizând rugozimetrul digital am măsurat rugozitatea pe diferite suprafețe

ale piselor.
Caracteristicile instrumentului:
- parametri de rugozitate masurati: Ra, Rz, Rq, Rt
- principiul de testare: prin inductanta
- raza varfului de palpare: 5 microni
- materialul varfului de palpare: Diamant
- temperatura de folosire a instrumentului: 0…50 grade C
- umiditatea pentru folosirea instrumentului <80%
- precizia de masurare: ≤ 10%
- fluctuatia valorii afisate: nu mai mult de 6%
- distanta maxima de deplasare: 17.5mm, sau 0.7 inch

CAPITOLUL 6
-Metode de control nedistructiv-
 Control cu pulberi magnetice

 Control cu ultrasunete
Controlul cu pulberi magnetice
Examinarea cu pulberi magnetice – metodă de încercare magnetică,

constând în detectarea discontinuităților materialelor feromagnetice cu ajutorul
pulberilor magnetice ce se acumulează în dreptul acestora, ca urmare a atragerii
lor de către câmpurile de scăpări.
Pulbere magnetică – pulbere cu o anumită granulație, din materiale cu
permeabilitate magnetică mare și remanență mică. În mod obișnuit sunt folosiți
oxizi de fier feromagnetici.
Pentru examinarea cu pulberi magnetice a unui obiect (piesă, semifabricat)
sunt necesare următoarele operații:
CURĂȚIREA SUPRAFEȚEI EXAMINATE
MAGNETIZAREA
APLICAREA PULBERII MAGNETICE
EXAMINAREA
INTERPRETAREA
DEMAGNETIZAREA
CURĂȚIREA FINALĂ
Fig. 25 Etape MT

Fig. 26 Control MT
Controlul cu ultrasunete
Metoda este aplicabila structurilor din materiale metalice si nemetalice,
pentru identificarea discontinuitatilor de suprafata sau interioare.
Ultrasunete - vibrații mecanice care se transmit într-un mediu, sub formă de
unde elastic, cu frecvența de 16 kHz…104 MHz.
Energia transmisa si/sau reflectata poate da informatii privind integritatea
structurii (pozitia si marimea eventualelor defecte).
Fig. 27 Examinarea cu ultrasunete

CAPITOLUL 7
Cunoașterea materialelor și aliajelor din componența pieselor
Fig. 28 Depozitul central
Următoarele materiale au fost descoperite în depozitul central, materiale

care sunt folosite la obținerea de piese:
SILICIU
COX

CROM RAFINAT
VANADIUM
MANGAN AFINAT
BOR

CROM STANDARD
SILICO-CALCIU
ANTRACIT

CAPITOLUL 8
Realizarea de modele din lemn pentru turnarea pieselor
Fig. 29 Desen tehnic pentru palete de turbină
Fig. 30 Model pentru turnare palete de turbină

Fig. 31 Paletă de turbină

CAPITOLUL 9
-Asigurarea calității-
Am luat parte la o ședință în cadrul Departamentului de Asigurarea Calității,

unde ne-au fost prezentate procesele care se execută, în vederea obținerii de
piese turnate și forjate.
Fig. 32 Ședință în Departamentul AQ
Fig. 33 Discuție despre SMI
Performanța obținută de companie este condusa, implementata, masurata si

monitorizata prin Sistemul de Management Integrat (SMI) descris in Manualul
Integrat de Management (standardele ISO 9001, ISO 14001, OHSAS 18001).
Doosan IMGB se angajeaza sa indeplinesca nevoile si asteptarile clientilor si
ale celorlalte parti interesate prin respectarea specificatiilor, standardelor si
reglementarilor legale specifice domeniului de activitate, nu numai din punct de

vedere tehnic si comercial, dar si a unei conduite etice in modul in care isi
conduce afacerile.
CLIENTUL este in centrul atentiei tuturor activitatilor organizatiei.
Top managementul este responsabil pentru dezvoltarea politicilor de calitate,
mediu, sanatate si securitate ocupationala, de stabilirea obiectivelor de
performanta aferente, de comunicarea acestora tuturor angajatilor si oricarei alte
parti interesate, precum si de asigurarea resurselor pentru implementarea acestei
politici.
Fig. 34 Proces tehnologic
Compania DOOSAN IMGB reprezintă un loc complex, unde stundeții la în-

ceput de drum, în domeniul ingineresc, pot avea acces la toate fazele tehnologi-
ce ale construcției de mașini.
Departamentul de Asigurea Calității se implică în toate procesele, începând
cu tehnologia și terminând cu ambalarea.


Manolache Caiet

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Manolache Caiet

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CAIET DE PRACTICĂ

Perioada: 18 iunie 2018 – 24 august 2018

Student: MANOLACHE Alina – Valentina

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREȘTI

Având o tradiție de peste 50 de ani în piese turnate și forjate, DOOSAN

Pe durata stagiului de practică, care presupune îndeplinirea a 300 de ore de

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREȘTI

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREȘTI

1.1.Prelucrarea canalului în V a epruvetelor (reziliențe) pentru

Fig. 1 Prelucrare canal în V Fig. 2 Măsurătoare canal cu micrometru

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREȘTI

Fig. 3 Pirogravură Fig. 4 Gravarea cu creionul electric

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREȘTI

Fig. 5 Ruperea epruvetei Fig . 6 Epruvete rupte

În Fig. 7 este reprezentată diagrama unde

Fig. 7 Diagrama de înregistrare

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREȘTI

Fig 8. Ciocanul Charpy Fig 9. Ruperea rezilienței

1.5. Determinarea durității pe mașina statică

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREȘTI

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREȘTI

2.1 Verificarea dimensiunilor liniare ale micrometrelor

Pentru a obține măsurători precise, AMC-urile (aparate de măsură și control)

Fig. 11,12 Aparate de măsură și control

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREȘTI

Fig. 13,14 Amprente de duritate

Fig. 15 Pin rupt

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREȘTI

2.3 Verificare duritate pe etalon

Fig. 16,17 Etalon duritate

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREȘTI

Se așează sonda G pe suprafața piesei, care

Fig. 18 Aparat Equotip

Fig. 19 Măsurare cu aparat Equotip

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREȘTI

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREȘTI

Fig. 22 Măsurarea și înregistrarea excavațiilor

În urma controlului cu Pulberi Magnetice s-au depistat un număr de defecte.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREȘTI

Fig. 23, 24 Măsurare cu rugozimetrul digital portabil

Utilizând rugozimetrul digital am măsurat rugozitatea pe diferite suprafețe

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREȘTI

 Control cu pulberi magnetice

Controlul cu pulberi magnetice

Examinarea cu pulberi magnetice – metodă de încercare magnetică,

CURĂȚIREA SUPRAFEȚEI EXAMINATE

APLICAREA PULBERII MAGNETICE

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREȘTI

Fig. 27 Examinarea cu ultrasunete

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREȘTI

Fig. 28 Depozitul central

Următoarele materiale au fost descoperite în depozitul central, materiale

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREȘTI

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREȘTI

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREȘTI

Fig. 29 Desen tehnic pentru palete de turbină

Fig. 30 Model pentru turnare palete de turbină

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREȘTI

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREȘTI

Am luat parte la o ședință în cadrul Departamentului de Asigurarea Calității,

Fig. 32 Ședință în Departamentul AQ

Fig. 33 Discuție despre SMI

Performanța obținută de companie este condusa, implementata, masurata si