Din punct de vedere geografic:

Europa este un continent situat în emisfera nordică, predominant în zona temperată (între 35°
și 60 ° latitudine nordică).
Are o suprafață de 10 180 000 kmp (locul 6 între continente) și 731 mil. loc. (anul 2005 –
locul trei după Asia și Africa).
Este delimitat la E și SE, de Asia prin Munții Ural, fluviul Ural, Marea Caspică, Munții
Caucaz, la S, de Asia și de Africa prin Marea Neagră și Marea Mediterană, în V are ieșire la
Oceanul Atlanic iar în N la Oceanul Arctic.

Din punct de vedere cultural și social:

Europa este continentul unor popoare care au aspirat la:
- identitate națională
- afirmare economică, politică și culturală

În prezent, în procesul de identificare a Europei accentul cade pe:

- cultivarea sentimentului de identitate europeană
- apartenența la un sistem comun de valori (libertate, solidaritate, toleranță, respectarea
drepturilor omului, democrație)

Lumea contemporană cuprinde în prezent aproximativ 194 de state între care se stabilesc
interdependențe reflectate în:
- intensificarea fluxurilor comerciale, investiționale și tehnologice,
- dezvoltarea relațiilor interculturale,
- facilitarea contactelor interumane.

Două fenomene majore domină în prezent lumea contemporană: globalizarea și

regionalizarea.
Globalizarea este un fenomen geopolitic, geoeconomic și cultural. Ca fenomen geoeconomic
ea deposedează statele de unele prerogative și asigură integrarea economiilor într-un sistem
mondial.
Regionalizarea reprezintă tendința statelor ce aparțin aceleași regiuni geografice de a se
apropia sau unifica economic și sau politic.

Rolul Europei în construirea lumii contemporane:

Europenii au realizat procesul de regionalizare

După cel de-al Doilea Război Mondial au fost inițiate multe astfel de regionalizări. Cea mai
importantă și cea care a constituit modelul pentru alte acorduri și tratate regionale pe alte
continente a fost Uniunea Europeană. Ea este singura care a reușit realizarea unei integrări
efective (realizarea unei uniuni economice). Realizarea unei uniuni economice presupune
parcurgerea mai multor etape: crearea zonei de liber schimb, crearea uniunii vamale, crearea
pieței comune, crearea uniunii economice. În uniunea economică funcționează cele patru
libertăți fundamentale ale pieței comune: libera circulație a mărfurilor, libera circulație a
persoanelor, libera circulație a capitalurilor și a plăților, libera circulație a serviciilor. Celelalte
regiuni care s-au creat după modelul UE au reușit realizarea unor obiective mai modeste și
anume eliminarea barierelor comerciale prin realizarea zonelor de liber schimb.
Principalele regiuni de pe Glob:
Asia - ASEAN: Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est înființată în 1967 de cinci state:
Indonezia, Malaezia, Filipine, Singapore, Thailanda). S-au adăugat: Brunei, Vietnam,
Myanmar, Cambodgea, Laos. Statele s-au axat pe cooperare economică și comerț și formarea

1
unei zone de liber schimb. S-a redactat o cartă de tip constituție după care organizația să
funcționeze ca o entitate legală (modelul UE). Se dorește realizarea unei comunități
economice până în 2015.
America de Sud - MERCOSUR: Piața Comună a Sudului creată în 1990 cuprinde: Argentina,
Brazilia, Paraguay, Uruguay, Venezuela. Are patru state asociate: Bolivia, Chile, Eduador,
Peru și trei observatori: Columbia, Suriname și Guyana.
- Comunitatea andină creată în 1999 (Pactul Andin): Columbia, Bolivia,
Ecuador, Peru. Se dorește unirea celor două blocuri sud americane (12 țări) într-un bloc de
liber schimb. Din 2006 (acord) cetățenii circulă liber doar cu buletinul în toate cele 12 state.
Se urmărește crearea unui parlament comun și acordarea cetățeniei unice.

America de Nord - NAFTA: Acordul de Liber Schimb Nord-American înființat în 1989-1992,

cuprinde: Canada, SUA, Mexic. Eliminarea restricțiilor privind comerțul și investițiile.
Prevede o piață unică până în 2014.

Europenii au inaugurat modelul conducerii democratice

Uniunea Europeană funcționează pe baza principiului democratic. Această formă de
organizare și de conducere a unei societăți, în care poporul își exercită direct sau indirect
puterea (demos=popor, cratos=putere în limba greacă) datează din secolul V îH. apărând
prima oară în Grecia. Principiile de bază ale democrației sunt: votul universal, respectarea
drepturilor omului, limitarea și separarea puterilor în stat, suveranitatea națiunii.

Europenii au inventat parlamentarismul

Parlamentul reprezintă corpul legislativ într-un stat democratic. El are rolul de a aproba și de a
abroga legi. Primul parlament din lume a fost înființat în Islanda în anul 930.

Europenii sunt autorii civilizației industriale

Revoluția industrială s-a declanșat la sfârșitul secolului al XVIII-lea și în primele decenii ale
secolului al XIX-lea mai intâi în Anglia, care a reușit să se mențină ca prima putere industrială
a lumii până la sfârșitul secolului al XIX-lea.
Descoperirile din domeniul științific au impulsionat apariţia unor tehnici şi invenţii moderne:
- motorul cu abur, inventat de către James Watt (1736-1819), (a inventat și locomotiva
cu abur)
- maşina de ţesut şi de tors mecanic

Aceste progrese au impulsionat fenomenul de "revoluţie industrială".

Revoluţia industrială este procesul tehnic complex prin care munca manuală este înlocuită
cu maşinismul. În acest proces muncitorului îi revenea rolul de supraveghere, reglare şi
alimentare a maşinii. Apariţia revoluţiei industriale a avut ca efect creşterea producţiei,
dezvoltarea oraşelor şi a ştiinţei.
Primul domeniu in care a fost utilizată mașina cu abur a fost industria textilă. Inventarea unor
noi utilaje "suveica zburatoare" a lui John Kay (1733) a facut procesul de tesere mai rapid, iar
"spinning jenny" (1767), roata de tors creată de James Hargreaves, a imbunatatit procesul de
tors.Împreună cu prelucrea metalelor, acestea au devenit industrii recunoscute pe plan
mondial. Noi surse de energie, mai ales motorul cu aburi, au fost valorificate.
Exploatarea cărbunilor a fost "combustibilul" acestei revoluții, iar creșterea numărului
populației a asigurat forța de muncă necesară și o piață pentru bunurile produse de industrie.
O revoluție rapidă a mijloacelor de transport (locomotiva lui Stephenson) a dus la scăderea
costurilor de transport a materiilor prime și a produselor finite.

2
Popoarele Europei au colonizat și civilizat celelalte continente
Imperiul britanic (din sec. al XVI-lea până la mijlocul secolului al XX-lea) cuprindea în
momentul său de apogeu (începutul secolului XX) 20% din suprafața uscatului și 400 mil.
locuitori. Printre teritoriile colonizate se numără: Canada, nordul SUA, Australia, India,
Africa de Sud, etc.

Imperiul spaniol cuprindea: partea central sudică a SUA, Mexicul, mare parte din țările sud-
americane (în afară de Brazilia)

Imperiul francez (din secolul XVII până la mijlocul secolului XX) deținea aproape 9% din
suprafața uscatului. Cuprindea teritorii în estul Canadei și SUA, vestul Africii, peninsula
Indochina

Imperiul portughez a durat timp de aproape șase secole ( din 1415 când portughezii au cucerit
Ceuta până în 1999 când orașul Macao a fost predat Chinei).

Cultura europeană a avut un rol esențial în construirea lumii contemporane

Greaca este limba cu cea mai veche tradiție literară. Este prima limbă europeană care s-a
impus ca mijloc de comunicare și de propagare a civilizației.

Sofocle (poet grec – 496 -406 îH), Eschil (525 -456 îH) și Euripide (poet tragic 480 – 406 îH)
sunt considerați părinții tragediei clasice grecești. Sofocle aduce inovații în tehnica teatrală
(introducerea celui de-al treilea actor, dezvoltarea dialogului, importanţa acordată decorului şi
costumelor).
Aristofan (dramaturg grec – 456-386 îH) este considerat părintele comediei.
Homer (poet și rapsod legendar) din sec VIII îH. lui îi sunt atribuite Iliada și Odiseea
Socrate (filosof, a trăit între anii 470 -400 îH) este părintele maieuticii o metodă prin care
descoperirea adevărului se realiza pe baza dialogului și a discuțiilor.
Platon (427 – 347 îH.) filosof grec, student al lui Socrate și învățător al lui Aristotel. Cei trei
au pus bazele filozofice ale culturii occidentale. Platon a înființat Academia din Atena, prima
instituție de învățământ superior din lumea occidentală. A creat specia literară a dialogului în
care problemele filozofice sunt abordate prin discuția dintre mai mulți interlocutori.
Aristotel (384-322 îH) important filosof al Greciei antice este fondatorul științei politice ca
știință de sine stătătoare. A întemeiat domeniile filosofice: metafizica, logica formală,
retorica, etica.

Latina a facilitat răspândirea creațiilor și valorilor antice în diferite domenii (mai ales religios
și juridic). Latina vorbită a generat limbile romanice.

Limbile engleză, franceză, spaniolă sunt limbi de circulație internațională și alături de rusă
reprezintă patru din cele 6 limbi de lucru ale ONU (celelalte două sunt chineza și araba).

Organizaţia Naţiunilor Unite este cea mai importantă organizaţie internaţională din lume.
Fondată în 1945 după Al Doilea Război Mondial cuprinde 192 de state membre. ONU are
misiunea de a asigura pacea mondială, respectarea drepturilor omului, cooperarea
internaţională şi respectarea dreptului internaţional. Sediul central al organizaţiei este
situat în New York. România a aderat în 1955.

3
Engleza este limba dominantă pe plan internaţional în domeniile comunicaţiei, ştiinţei,
afacerilor, aviaţiei, divertismentului, radioului şi diplomaţiei. Influența Imperiului Britanic
este motivul principal pentru răspândirea iniţială a limbii mult dincolo de limitele
Arhipelagului Britanic. În urma celui de-al Doilea Război Mondial influenţa economică şi
culturală crescândă a Statelor Unite a accelerat profund răspândirea acestei limbi. Într-o zi
obişnuită de şcoală, aproximativ un miliard de oameni învaţă, într-o formă sau alta, limba
engleză. Ea este limba cea mai studiată ca limbă secundară din lume. Engleza este limbă
oficială în 53 de țări și 10 organizații printe care Comitetul Olimpic Internațional.

Spaniola se situează pe locul doi ca cea mai vorbită limbă în lume conform numărului
vorbitorilor care o au ca limbă maternă, fiind precedată doar de chineza mandarină. O vorbesc
ca prima şi a doua limbă între 450 şi 500 milioane de persoane. Se plasează pe locul trei ca
cea mai folosită limbă atât maternă, cât şi străină, fiind întrecută de chineza mandarină și de
engleză.Spaniola ocupă, de asemenea, locul doi în topul celor mai studiate limbi din lume,
fiind învăţată de cel puţin de 14 milioane de studenţi. Conform altor surse, acest număr
depăşeşte 46 de milioane de studenţi distribuiţi în 90 de ţări. Este limbă oficială în 20 de țări.

Franceza este vorbită de 80 de milioane de oameni ca limbă maternă , de 190 de milioane ca

limbă secundară şi de încă aproximativ 200 de milioane ca limbă străină, cu un număr
semnificativ de vorbitori în 57 de ţări. Cei mai mulţi oameni care vorbesc franceza ca limbă
secundară trăiesc în Africa francofonică, posibil depăşind numărul de vorbitori nativi. Este
limbă oficială în 29 de țări.