CITATELE INCRIMINATE:

Ce este un om revoltat? Un om care spune nu! Dar dacă refuză, nu înseamnă că renunță
(Camus, Omul revoltat)
Fără adevăr și valori comune, solidaritatea civică a poporului este slabă și va fi ușor pentru
nemernici și hoți să ne jefuiască
:)))) Dom' Profesor, dai apă la populism naționalist, bre! În "Țiganiada" discuția este despre cum
ratează primitivii (țiganii) și barbarii (românii) să fie civilizați (europeni), iar asta, după cum se
vede e cam adevărat și acum. (...) toată povestea mi se pare că-i numa o alegorie în multe locuri,
unde prin țigani să înțăleg ș-alții carii tocma așa au făcut și fac, ca și țiganii oarecând (Țiganiada).
Constatativ, aveți dreptate, dincolo de menajeria de care ziceți, ca și Iorga (1929): "țiganul sub
toate aspectele lui de m a i m u ț ă umană lîngă demnitatea sigură a țeranului nostru, lîngă
neastîmpărul raselor orientale". Cât despre Valeriu, el nu are nicio viziune despre rromi, dar face
parte din grupul (romi și români) care consideră că e important să facă personal ceva. Or, ideea
este fie să dezvoltăm ideea reformării (modernizării tradiției orientale), fie cea a extincției etnice
(asimilării). Desolidarizarea etnică și criza tinerilor rromi din ultimii 20 de ani arată că problema
este socializarea transgenerațională (transferul), de aici lipsa de solidaritate și de continuitate,
individualismul primitiv. Întrebarea rămâne: ce e de făcut, dacă ideea asimilării este respinsă de
gagii? Rămânem tot suboameni?
)))) Conform "ciorăniilor" (șmecheriilor/speculațiilor, în rromani) Cioran se simțea țigan ungur, iar
strămoșii săi proveneau chiar din Cioara, localitatea și mentalitatea de care râde așa de tare
Budai Deleanu! Uite-l și pe sf Sofronie de la Cioara!

"Țiganul nu poate fi rrom. Om (gadjo, român), poate că da, dar tolerat ca o formă de subom"
(țiganul e om de departe) - a spus Nicolae Gheorghe, după ce 40 de ani a crezut că rasismul
poate fi învins prin desființarea sau secundarizarea etnicității/ naționalității (mainstreaming/
asimilare). Concluzia sa finală, testamentară, este: "obiectivul rromilor ar trebui să fie mobilizarea
în lupta împotriva rasismului. Revoltați-vă și veți fi liberi!" NU SE REVOLTĂ NIMENI! De fapt,
este ceea ce se numește schizofrenie culturală, a trăi în mai multe identități, în lumi paralele, de
neatins.
Defectul notoriu al viziunii liderilor rromi este că vor să amelioreze efectul rasismului, dar nu știu
să-i identifice și combată cauza. Restul e doar ignoranță arogantă!
Țara Vrancei, în tradiția sa istorică de „comunitate devălmașă” și ipoteticului drept comun și
indivizibil de proprietate, specific Evului Mediu, NU putea deveni „societate”, ca adaptare la
Modernitate, în termenii unor raporturi organizate de schimb și producție, pentru că nu putea
avea reguli de control și sancțiune socială. Colectivismul, ca mod de proprietate al tuturor și al
nimănui, ca și haiducia, face posibilă samavolnicia auto-exceptării și încălcării regulii generale
(unde nu e lege, totul e permis). Pot exista reacții, în cazul abuzurilor, dar acestea rămân slabe și
haotice, fiind lipsite de fundamentul responsabilizării individuale și solidarizării. Puțin probabil ca
„vocea schimbării” să fi fost înțeleasă, la nivelul conștiinței colective, de la implicarea învățătorului
Toader Bușilă în revolta din 1950, la proiectul eșuat al revoluției spirituale a vrâncenilor, visat de
profesorul, poetul și gânditorul Ion Baciu. Să fie Țara Vrancei o enclavă spațială și temporală de
tip „societate închisă”, care a determinat și o închidere spirituală egocentrică în „universul
interior”, ca la „baciul vrâncean”?
HAMLET:
O, carnea asta, mult prea închegată,
De s-ar topi si s-ar preface-n rouă,
Sau dacă Cel-de-sus n-ar sta-împotrivă,
Cu legea lui, uciderii de sine!
O, Doamne, cât de obosit si searbăd,
Și de prisos, și muced mi se pare
Tot rostu-acestei lumi. E o gradină
Ce crește neplivită. Ierburi rele
În voie-o cotropesc. Unde-am ajuns ! (Ion Baciu)

Vasile Ionescu to Societatea pentru c/arte & dezvoltare rurală ”Ion Baciu” – Tulnici
24 August 2018
De prin toate băncile
Mă sfredelesc priviri (...)
Îi privesc iscoditor în fiecare zi,
Printre aceste mici pramatii - mă gândesc -
Va fi cineva care va moșteni de la mine..

De prin toate băncile

Mă sfredelesc priviri (…)
Îi privesc iscoditori în fiecare zi,
Printre aceste mici pramatii
Va fi cineva care va moșteni de la mine
Patima luptelor cu morile de vânt?
Tocmai le vorbeam despre iubitul meu prinț Mâșkin
(Ion Baciu, De la o vreme (Meaculpa2)

Invitația primăriei Tulnici din 25 august

Lucrurile nu sunt complicate, dar sau suntem prea deștepți și le complicăm, sau suntem prea
ignoranți ca să sesizăm calea de rezolvare! La rromi nu contează amândouă!
Masca socială reprezintă fața pe care o arătăm altora, care îi ajută să ne identifice și ne permite
(sau nu!) să trăim în societate. Din nefericire, multe persoane lasă masca să-i reprezinte și să ia
puterea asupra persoanei reale și devin cochilii goale, fără să-și dea seama că-ți pierd libertatea
de decizie. Devin manipulați de mode, cuvinte și reguli dictate de alții. Singura lor preocupare
devine de a-și păstra imaginea/masca, de aceea stablesc relații bazate exclusiv pe statut (ierarhii
și supuneri), mai puțin pe dialogul de la persoană, la persoană.
Polemici antume cu NGHE (din 24 August 2012)
In mod regretabil, NG comite un act de "banalizare a raului", in aceste "ganduri razlete", printr-un
exces de calofilie, monstruos retorica, in incercarea de a gasi logica rasismului. Rasismul e un
delict, nu distinge intre "neamurile de rromi' (ce e aia?), pentru ca generalizeaza, toti rromii sunt
"infractori" (un alt mod de a fi "pagani'), inclusiv copiii, care vor deveni. Exceptiile confirma regula,
motiv pentru care rromii nu sunt...

Pentru o schimbare de mentalități și negocierea altui statut pentru rromi, prioritar este curajul de a
ne vedea bîrna din proprii ochi
Un om sau popor poate avea memorie și istorie doar dacă ajunge la conștiința matură a
adevărului demnitășii și libertății sale
Tiganul e om de departe fiindca de aproape sau canta, sau cerseste, sau te pacaleste. Daca nu
este asa, e exceptia care confirma regula!
Dacă vor avea o elită cultă, țiganii vor fi recunoscuți ca rromi, la fel cum au fost jidanii și negrii, ca
evrei și afroamericani