Grupuri de Simetrii

Grupuri de simetrii
Oana Constantinescu
Oana Constantinescu Grupuri de simetrii

Rolul grupurilor de transformari in denirea unei geometrii
Felix Klein (1849-1925) a dorit sa aplice conceptul de grup

pentru a caracteriza diferitele geometrii ale timpului.
In discursul inaugural de la Universitatea Erlangen (1872) -

Tendinte recente in cercetarea geometrica - Klein spune:
ind data o varietate si in ea un grup de transformari, sarcina
noastra este sa investigam acele proprietati ale unei guri din
varietate care nu se schimba prin transformarile grupului.
Se da o multime M si SM grupul permutarilor lui M. Orice

subgrup G al lui SM este un grup de transformari ale lui M.
Se studiaza acele proprietati ale gurilor care sunt invariate de
toate elementele lui G. Deci, apriori, M nu are proprietati
geometrice, acestea sunt dictate de grupul G. O geometrie
este notata prin (M , G ).

Rolul grupurilor de transformari in denirea unei geometrii
Felix Klein (1849-1925) a dorit sa aplice conceptul de grup

pentru a caracteriza diferitele geometrii ale timpului.
In discursul inaugural de la Universitatea Erlangen (1872) -

Tendinte recente in cercetarea geometrica - Klein spune:
ind data o varietate si in ea un grup de transformari, sarcina
noastra este sa investigam acele proprietati ale unei guri din
varietate care nu se schimba prin transformarile grupului.
Se da o multime M si SM grupul permutarilor lui M. Orice

subgrup G al lui SM este un grup de transformari ale lui M.
Se studiaza acele proprietati ale gurilor care sunt invariate de
toate elementele lui G. Deci, apriori, M nu are proprietati
geometrice, acestea sunt dictate de grupul G. O geometrie
este notata prin (M , G ).

Geometria euclidiana (plana)
Geometria euclidiana se ocupa de acele proprietati pastrate de
izometrii: lungimea segmentelor si congruenta lor, masura
unghiurilor si congruenta acestora, coliniaritatea, raportul
simplu al punctelor.
Fie P un plan euclidian, inzestrat cu o functie distanta
d : P ×P →R :
d (A, B ) ≥ 0, ∀A, B ∈ P ; d (A, B ) = 0 ⇔ A = B ;
d (A, B ) = d (B , A);
d (A, B ) ≤ d (A, C ) + d (C , A), ∀A, B , C ∈ P ; d (A, B ) =
d (A, C ) + d (C , A) ⇔ A − C − B .
Denition
Se numeste izometrie a planului P o aplicatie f : P→P cu

proprietatea
d (f (A), f (B )) = d (A, B ), ∀A, B ∈ P.
Se poate demonstra ca orice izometrie a planului este o

aplicatie bijectiva.
Geometria euclidiana (plana)
Geometria euclidiana se ocupa de acele proprietati pastrate de
izometrii: lungimea segmentelor si congruenta lor, masura
unghiurilor si congruenta acestora, coliniaritatea, raportul
simplu al punctelor.
Fie P un plan euclidian, inzestrat cu o functie distanta
d : P ×P →R :
d (A, B ) ≥ 0, ∀A, B ∈ P ; d (A, B ) = 0 ⇔ A = B ;
d (A, B ) = d (B , A);
d (A, B ) ≤ d (A, C ) + d (C , A), ∀A, B , C ∈ P ; d (A, B ) =
d (A, C ) + d (C , A) ⇔ A − C − B .
Denition
Se numeste izometrie a planului P o aplicatie f : P→P cu

proprietatea
d (f (A), f (B )) = d (A, B ), ∀A, B ∈ P.
Se poate demonstra ca orice izometrie a planului este o

aplicatie bijectiva.
Grupul izometriilor
Theorem
Multimea izometriilor planului formeaza un grup in raport cu

compunerea functiilor.
Grupul izometriilor cu un punct x este izomorf cu grupul ortogonal
O(2).
O(2) = A ∈ M2 (R) | AAt = At A = I2 = A ∈ Gl (2, R) | A−1 = At

Clasicare
Izometrii de specia I: translatia, rotatia

Izometrii de specia a II-a: simetria ortogonala axiala, compunerea
dintre o simetrie axiala si o translatie de vector paralel cu axa
simetriei

Grupul izometriilor
Theorem

O(2).

Clasicare

simetriei

Grupul izometriilor
Theorem

O(2).

Clasicare

simetriei

Izometriile planului

Simetriile unei guri
Odata xata o geometrie cu un grup de automorsme G, se

poate studia subgrupul automorsmelor care invariaza o gura
xata F. Aceste automorsme se numesc simetrii ale gurii
respective.
Denition
Fie F ⊂ P o gura xata a planului P . Se numeste simetrie a lui

F o izometrie a planului, f : P → P , care invariaza gura F:
f (F) = F .
Theorem
Multimea simetriilor gurii F ⊂ P este un subgrup al grupului

izometriilor planului P .

Simetriile unei guri
Odata xata o geometrie cu un grup de automorsme G, se

poate studia subgrupul automorsmelor care invariaza o gura
xata F. Aceste automorsme se numesc simetrii ale gurii
respective.
Denition
Fie F ⊂ P o gura xata a planului P . Se numeste simetrie a lui

F o izometrie a planului, f : P → P , care invariaza gura F:
f (F) = F .
Theorem
Multimea simetriilor gurii F ⊂ P este un subgrup al grupului

izometriilor planului P .

Grupuri de simetrii
Grupurile de simetrii ale unor poligoane:
grupul lui Klein: grupul simetriilor unui dreptunghi diferit de
patrat
grupurile diedrale: grupul simetriilor unui poligon regulat
subgrupurile acestora formate din rotatii
Reciproc: dat un grup de simetrii, sa determinam un poligon

care sa aiba drept grup de simetrii pe cel initial
Determinarea tuturor grupurilor nite de simetrii: teorema lui

Leonardo

Grupul lui Klein
V4 = {Id , σa , σb , σO }
= < σa , σO = ρO ,π >
◦ Id σa σb σO
Id Id σa σb σO
σa σa Id σO σb
σb σb σO Id σa
σO σO σb σa Id

Grupul simetriilor patratului
Notatii:
ρ rotatia de centru O si
π
unghi
2
σ simetria axiala in raport
cu axa orizontala h
Sunt exact opt
simetrii
Putem genera toate

simetriile pornind de
la ρ si σ

Grupul diedral D 4
n o
Id , σh , σr , σv , σl , ρO , π2 , ρO , 2π = σO , ρO , 3π
2 2
D4 = ρ, ρ2 , ρ3 , ρ4 = Id , ρσ, ρ2 σ, ρ3 σ, σ

σ 2 = ρ4 = Id
σ −1 = σ ρ−1 = ρ3 ρ−2 = ρ2 ρ−3 = ρ
σr = ρσ σv = ρ2 σ σ l = ρ3 σ
σv σ = ρ2 σl σ = ρ3

Grupul diedral D 4
n o
2 2
D4 = ρ, ρ2 , ρ3 , ρ4 = Id , ρσ, ρ2 σ, ρ3 σ, σ

σ 2 = ρ4 = Id
σ −1 = σ ρ−1 = ρ3 ρ−2 = ρ2 ρ−3 = ρ

Grupul diedral D 4
n o
2 2
D4 = ρ, ρ2 , ρ3 , ρ4 = Id , ρσ, ρ2 σ, ρ3 σ, σ

σ 2 = ρ4 = Id
σ −1 = σ ρ−1 = ρ3 ρ−2 = ρ2 ρ−3 = ρ

Grupul diedral D 4
Compunerea dintre o simetrie axiala fata de dreapta d si o

rotatie cu centrul apartinand dreptei d este o simetrie fata de
o dreapta ce trece prin centrul rotatiei.
Deci σρ, σρ2 , σρ3 sunt simetrii fata de drepte ce trec prin O,
deci sunt aplicatii involutive.
σρ = (σρ)−1 = ρ−1 σ −1 = ρ3 σ,
σρ2 = (σρ2 )−1 = ρ−2 σ −1 = ρ2 σ,
σρ3 = (σρ3 )−1 = ρ−3 σ −1 = ρσ.

Grupul diedral D 4
◦ Id ρ ρ2 ρ3 σ ρσ ρ2 σ ρ3 σ
Id Id ρ ρ2 ρ3 σ ρσ ρ2 σ ρ3 σ
ρ ρ ρ2 ρ3 Id ρσ ρ2 σ ρ3 σ σ
ρ2 ρ2 ρ3 Id ρ ρ2 σ ρ3 σ σ ρσ
ρ3 ρ3 Id ρ ρ2 ρ3 σ σ ρσ ρ2 σ
σ σ ρ3 σ ρ2 σ ρσ Id ρ3 ρ2 ρ
ρσ ρσ σ ρ3 σ 2
ρ σ ρ Id ρ3 ρ2
ρ2 σ ρ2 σ ρσ σ ρ3 σ ρ2 ρ Id ρ3
ρ3 σ ρ3 σ ρ2 σ ρσ σ ρ 3 ρ 2 ρ Id
C4 = Id , ρ, ρ2 , 3
ρ =< ρ > subgrupul rotatiilor


Grupul diedral D 4
◦ Id ρ ρ2 ρ3 σ ρσ ρ2 σ ρ3 σ
Id Id ρ ρ2 ρ3 σ ρσ ρ2 σ ρ3 σ
ρ ρ ρ2 ρ3 Id ρσ ρ2 σ ρ3 σ σ
ρ2 ρ2 ρ3 Id ρ ρ2 σ ρ3 σ σ ρσ
ρ3 ρ3 Id ρ ρ2 ρ3 σ σ ρσ ρ2 σ
σ σ ρ3 σ ρ2 σ ρσ Id ρ3 ρ2 ρ
ρσ ρσ σ ρ3 σ 2
ρ σ ρ Id ρ3 ρ2
ρ2 σ ρ2 σ ρσ σ ρ3 σ ρ2 ρ Id ρ3
ρ3 σ ρ3 σ ρ2 σ ρσ σ ρ 3 ρ 2 ρ Id
C4 = Id , ρ, ρ2 , 3
ρ =< ρ > subgrupul rotatiilor


Poligoane care au ca grup de simetrii C 4

Grupul diedral D 3
σ = σh ρ = ρO , 2π σ 2 = ρ3 = Id
3
D3 = Id , ρ, ρ2 , σ, ρσ, ρ2 σ

σρ = (σρ)−1 = ρ−1 σ −1 = ρ2 σ
σρ2 = (σρ2 )−1 = ρ−2 σ −1 = ρσ

Grupul diedral D 3
◦ Id ρ ρ2 σ ρσ ρ2 σ
Id Id ρ ρ2 σ ρσ ρ2 σ
ρ ρ ρ2 Id ρσ ρ2 σ σ
ρ2 ρ2 Id ρ ρ2 σ σ ρσ
σ σ ρ2 σ ρσ Id ρ2 ρ
ρσ ρσ σ ρ2 σ ρ Id ρ2
ρ2 σ ρ2 σ ρσ σ ρ2 ρ Id
C3 = Id , ρ, ρ2


Poligoane cu C drept grup de simetrii
3

Grupul diedral D 6
D6 = Id , ρ2 , ρ3 , ρ4 , ρ5 , σ, ρσ, ρ2 σ, ρ3 σ, ρ4 σ, ρ5 σ , ρ = ρO , π

3

Poligon cu grup de simetrii C 6
C6 = {Id , ρ2 , ρ3 , ρ4 , ρ5 }

Grupul diedral Dn si subgrupul rotatiilor Cn
Avand un poligon regulat cu n laturi, ecare varf Vi poate
dus printr-o simetrie intr-unul din cele n varfuri ale poligonului,
de exemplu Vk . Atunci un varf vecin lui Vi poate dus prin
acea simetrie intr-unul din varfurile vecine ale lui Vk . Deci in
total avem 2 n posibilitati. Cum imaginea poligonului regulat
printr-o simetrie este determinata atunci cand se cunosc
imaginile a doua varfuri vecine prin acea simetrie, rezulta ca
exista cel mult 2 n simetrii pentru poligonul respectiv.
Fie h una din axele de simetrie ale poligonului regulat. Notam

cu σ simetria axiala in raport cu h si cu ρ rotatia de centru O
(centrul de simetrie al poligonului, situat la intersectia axelor
2π
sale de simetrie) si unghi orientat
n.
Id , ρ, ρ2 , · · · , ρ , ρσ, ρ σ, · · · , ρn−1 σ
n − 1 2 n

sunt 2 simetrii ale
poligonului, deci acestea sunt toate simetriile posibile. In
consecinta Dn =< ρ, σ > si subgrupul rotatiilor sale este
grupul ciclic Cn =< ρ > de ordin n .

Grupul diedral Dn si subgrupul rotatiilor Cn
Avand un poligon regulat cu n laturi, ecare varf Vi poate
dus printr-o simetrie intr-unul din cele n varfuri ale poligonului,
de exemplu Vk . Atunci un varf vecin lui Vi poate dus prin
acea simetrie intr-unul din varfurile vecine ale lui Vk . Deci in
total avem 2 n posibilitati. Cum imaginea poligonului regulat
printr-o simetrie este determinata atunci cand se cunosc
imaginile a doua varfuri vecine prin acea simetrie, rezulta ca
exista cel mult 2 n simetrii pentru poligonul respectiv.
Fie h una din axele de simetrie ale poligonului regulat. Notam

cu σ simetria axiala in raport cu h si cu ρ rotatia de centru O
(centrul de simetrie al poligonului, situat la intersectia axelor
2π
sale de simetrie) si unghi orientat
n.
Id , ρ, ρ2 , · · · , ρ , ρσ, ρ σ, · · · , ρn−1 σ
n − 1 2 n

sunt 2 simetrii ale
poligonului, deci acestea sunt toate simetriile posibile. In
consecinta Dn =< ρ, σ > si subgrupul rotatiilor sale este
grupul ciclic Cn =< ρ > de ordin n .

Dn
Pentru a completa tabela grupului procedam astfel. Pentru
primele n linii folosim ρn = σ 2 = Id si ecare linie se obtine
practic din precedenta prin compunere la stanga cu ρ.
Pentru linia corespunzatoare lui σ folosim faptul ca orice
compunere dintre o simetrie axiala si o rotatie este o simetrie
axiala, deci o aplicatie involutiva. Astfel,
(σρk )−1 = σρk , ∀k ∈ 1, n − 1. Deci
σρk = ρn−k σ, ∀k ∈ 1, n − 1.
Dupa completarea acestei linii, ultimele n−1 linii se obtin

ecare din precedenta prin compunere la stanga cu ρ.
D1 =< σ > e grupul simetriilor unui triunghi isoscel
neechilateral, iar C1 = {Id }.
D2 =< σ, ρO ,π = σO >= V4 , iar C2 = {Id , ρO ,π } e grupul

simetriilor unui paralelogram diferit de romb.

Dn
(σρk )−1 = σρk , ∀k ∈ 1, n − 1. Deci
σρk = ρn−k σ, ∀k ∈ 1, n − 1.



Dn
(σρk )−1 = σρk , ∀k ∈ 1, n − 1. Deci
σρk = ρn−k σ, ∀k ∈ 1, n − 1.



Dn
(σρk )−1 = σρk , ∀k ∈ 1, n − 1. Deci
σρk = ρn−k σ, ∀k ∈ 1, n − 1.



Teorema lui Leonardo
Pana in acest moment am reusit sa demonstram urmatorul rezultat:
Theorem
Pentru orice n ∈ N∗ , exista cate un poligon care are ca grup de

simetrii pe Dn si respectiv pe Cn .
Ne intereseaza rezultatul reciproc: orice grup nit de simetrii al
unei guri plane este de tipul Dn sau Cn ?
Hermann Weyl (1885-1955) arma in cartea Symmetry, Princeton
University Press, 1951, ca Leonardo da Vinci (1452-1519) era
preocupat de aceasta problema. Mai exact acesta determina in mod
sistematic simetriile unei cladiri centrale si studia cum sa ataseze
capele, nise, etc, fara a strica simetria nucleului.

Theorem


Theorem


Theorem
Singurele grupuri nite de izometrii sunt Cn si Dn .
Corollary
(Leonardo) Dat un poligon oarecare, grupul sau de simetrii este Dn

sau Cn .

Theorem
Corollary
(Leonardo) Dat un poligon oarecare, grupul sau de simetrii este Dn

sau Cn .

Theorem

Demonstratie
Fie G un grup nit de izometrii ale planului P. Rezulta ca acesta
nu poate contine translatii sau compuneri de translatii cu simetrii
axiale, deoarece acestea ar genera un subgrup innit. In consecinta
G contine doar rotatii si simetrii axiale.
Caz I Presupunem ca G contine doar rotatii:
G = C1 = {Id }
∃ ρA,α ∈ G, ρA,α 6= Id . In aceasta situatie demonstram ca
toate rotatiile sunt de centru A.
Pp prin reducere la absurd ca ∃ ρB ,β ∈ G cu A 6= B . Atunci
1 −1
B ,β ρA,α ρB ,β ρA,α ∈ G . Dar aceasta compunere de rotatii
ρ−
este o translatie diferita de Id caci suma unghiurilor
orientate ale acestor rotatii este 0. Se contrazice astfel
ipoteza ca G e grup nit.
Deci ∀n ∈ N : ρnA,α = ρA,nα ∈ G siρ− 1
A,α = ρA,−α ∈ G . Astfel, toate
elementele grupului pot scrise sub forma ρA,α cu 0 ≤ α ≤ 2π .
Fie α0 valoarea minima (pozitiva) pe care o poate lua unghiul unei
rotatii dinG . Se demonstreaza prin reducere la absurd ca
∀ ρA,β ∈ G, ∃k ∈ N∗ astfel incat β = k α0 . Deci orice rotatie a
k
grupului este de tipul ρA,k α0 = ρA,α , pentru un anumit k natural,
0
deci este generata de ρA,α0 . In concluzie
G =< ρA,α0 >= Cm , ρm A,α0 = Id .
Caz II Presupunem ca G contine cel putin o simetrie axiala
σ.
Deoarece o izometrie si inversa ei sunt de aceeasi specie, iar
compunerea a doua izometrii de specia I este o izometrie de specia
I, rezulta ca multimea izometriilor de specia I ale lui G formeaza un
subgrup al acestuia, ce contine doar rotatii. Conform primului caz,
rezulta ca acest subgrup e de tipul Cn = {Id , ρ, · · · , ρn−1 }. Am
presupus ca numarul izometriilor de specia I ale lui G este n .
Deci ∀n ∈ N : ρnA,α = ρA,nα ∈ G siρ− 1
A,α = ρA,−α ∈ G . Astfel, toate
elementele grupului pot scrise sub forma ρA,α cu 0 ≤ α ≤ 2π .
Fie α0 valoarea minima (pozitiva) pe care o poate lua unghiul unei
rotatii dinG . Se demonstreaza prin reducere la absurd ca
∀ ρA,β ∈ G, ∃k ∈ N∗ astfel incat β = k α0 . Deci orice rotatie a
k
grupului este de tipul ρA,k α0 = ρA,α , pentru un anumit k natural,
0
deci este generata de ρA,α0 . In concluzie
G =< ρA,α0 >= Cm , ρm A,α0 = Id .
Caz II Presupunem ca G contine cel putin o simetrie axiala
σ.
Deoarece o izometrie si inversa ei sunt de aceeasi specie, iar
compunerea a doua izometrii de specia I este o izometrie de specia
I, rezulta ca multimea izometriilor de specia I ale lui G formeaza un
subgrup al acestuia, ce contine doar rotatii. Conform primului caz,
rezulta ca acest subgrup e de tipul Cn = {Id , ρ, · · · , ρn−1 }. Am
presupus ca numarul izometriilor de specia I ale lui G este n .
Presupunem ca G contine m ≥ 1 izometrii de specia a II-a.
Deoarece σ, ρσ, ρ2 σ, · · · , ρn−1 σ sunt izometrii de specia a II-a,
rezulta ca m ≥ n .
Dar cele m izometrii de specia a doua, compuse la dreapta cu σ ,
dau m izometrii de specia I, deci m ≤ n . In concluzie
m = n ⇒ Ord G = 2n si
G = Id , ρ, · · · , ρn−1 , σ, ρσ, ρ2 σ, · · · , ρn−1 σ .

Pentru n = 1 avem G =< σ >= D1 , iar pentru n > 1,

ρk σ, ∀k ∈ 1, n − 1 este o simetrie fata de o dreapta ce trece prin
centrul A al rotatiei ρ. Deci G = Dn .
Presupunem ca G contine m ≥ 1 izometrii de specia a II-a.
Deoarece σ, ρσ, ρ2 σ, · · · , ρn−1 σ sunt izometrii de specia a II-a,
rezulta ca m ≥ n .
Dar cele m izometrii de specia a doua, compuse la dreapta cu σ ,
dau m izometrii de specia I, deci m ≤ n . In concluzie
m = n ⇒ Ord G = 2n si
G = Id , ρ, · · · , ρn−1 , σ, ρσ, ρ2 σ, · · · , ρn−1 σ .

Pentru n = 1 avem G =< σ >= D1 , iar pentru n > 1,

ρk σ, ∀k ∈ 1, n − 1 este o simetrie fata de o dreapta ce trece prin
centrul A al rotatiei ρ. Deci G = Dn .
Bibliograe
1 Mircea Ganga, Manual Algebra clasa a XII-a, Mathpress,

Ploiesti, 2003
2 George E. Martin, Transformation Geometry, An Introduction

to Symmetry, Springer, 1982
3 Liviu Ornea, Adriana Turtoi, O introducere in geometrie,

Theta, Bucuresti 2011
4 Ioan Pop, Geometrie ana, euclidiana si proiectiva, Editura

Universitatii Al.I.Cuza, Iasi, 1999

Grupuri de Simetrii

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Grupuri de Simetrii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Grupuri de simetrii

Oana Constantinescu Grupuri de simetrii

Felix Klein (1849-1925) a dorit sa aplice conceptul de grup

In discursul inaugural de la Universitatea Erlangen (1872) -

Se da o multime M si SM grupul permutarilor lui M. Orice

Oana Constantinescu Grupuri de simetrii

Felix Klein (1849-1925) a dorit sa aplice conceptul de grup

In discursul inaugural de la Universitatea Erlangen (1872) -

Se da o multime M si SM grupul permutarilor lui M. Orice

Oana Constantinescu Grupuri de simetrii

Se numeste izometrie a planului P o aplicatie f : P→P cu

d (f (A), f (B )) = d (A, B ), ∀A, B ∈ P.

Se poate demonstra ca orice izometrie a planului este o

Se numeste izometrie a planului P o aplicatie f : P→P cu

d (f (A), f (B )) = d (A, B ), ∀A, B ∈ P.

Se poate demonstra ca orice izometrie a planului este o

Multimea izometriilor planului formeaza un grup in raport cu

O(2) = A ∈ M2 (R) | AAt = At A = I2 = A ∈ Gl (2, R) | A−1 = At

Izometrii de specia I: translatia, rotatia

Oana Constantinescu Grupuri de simetrii

Multimea izometriilor planului formeaza un grup in raport cu

O(2) = A ∈ M2 (R) | AAt = At A = I2 = A ∈ Gl (2, R) | A−1 = At

Izometrii de specia I: translatia, rotatia

Oana Constantinescu Grupuri de simetrii

Multimea izometriilor planului formeaza un grup in raport cu

O(2) = A ∈ M2 (R) | AAt = At A = I2 = A ∈ Gl (2, R) | A−1 = At

Izometrii de specia I: translatia, rotatia

Oana Constantinescu Grupuri de simetrii

Oana Constantinescu Grupuri de simetrii

Odata xata o geometrie cu un grup de automorsme G, se

Fie F ⊂ P o gura xata a planului P . Se numeste simetrie a lui

Multimea simetriilor gurii F ⊂ P este un subgrup al grupului

Oana Constantinescu Grupuri de simetrii

Odata xata o geometrie cu un grup de automorsme G, se

Fie F ⊂ P o gura xata a planului P . Se numeste simetrie a lui

Multimea simetriilor gurii F ⊂ P este un subgrup al grupului

Oana Constantinescu Grupuri de simetrii

Grupurile de simetrii ale unor poligoane:

grupul lui Klein: grupul simetriilor unui dreptunghi diferit de

grupurile diedrale: grupul simetriilor unui poligon regulat

subgrupurile acestora formate din rotatii

Reciproc: dat un grup de simetrii, sa determinam un poligon

Determinarea tuturor grupurilor nite de simetrii: teorema lui

Oana Constantinescu Grupuri de simetrii

Oana Constantinescu Grupuri de simetrii

Putem genera toate

Oana Constantinescu Grupuri de simetrii

Oana Constantinescu Grupuri de simetrii

Oana Constantinescu Grupuri de simetrii

Oana Constantinescu Grupuri de simetrii

Compunerea dintre o simetrie axiala fata de dreapta d si o

Oana Constantinescu Grupuri de simetrii

Oana Constantinescu Grupuri de simetrii

Oana Constantinescu Grupuri de simetrii

Oana Constantinescu Grupuri de simetrii

Oana Constantinescu Grupuri de simetrii

Oana Constantinescu Grupuri de simetrii

Oana Constantinescu Grupuri de simetrii

Oana Constantinescu Grupuri de simetrii

Oana Constantinescu Grupuri de simetrii

Fie h una din axele de simetrie ale poligonului regulat. Notam

Oana Constantinescu Grupuri de simetrii

Fie h una din axele de simetrie ale poligonului regulat. Notam

Oana Constantinescu Grupuri de simetrii

Odata xata o geometrie cu un grup de automorsme G, se

Fie F ⊂ P o gura xata a planului P . Se numeste simetrie a lui

Multimea simetriilor gurii F ⊂ P este un subgrup al grupului

Odata xata o geometrie cu un grup de automorsme G, se

Fie F ⊂ P o gura xata a planului P . Se numeste simetrie a lui

Multimea simetriilor gurii F ⊂ P este un subgrup al grupului

Determinarea tuturor grupurilor nite de simetrii: teorema lui

Singurele grupuri nite de izometrii sunt Cn si Dn .

Singurele grupuri nite de izometrii sunt Cn si Dn .

Singurele grupuri nite de izometrii sunt Cn si Dn .

4 Ioan Pop, Geometrie ana, euclidiana si proiectiva, Editura