Cuprins

Capitolul 1 Modelul geometric al zăcământului

1.1 Calculul adâncimilor izobatice
1.2 Determinarea grosimii de strat efectiv saturat cu fluide
1.3 Fixarea limitei apă țiței
1.4 Întocmirea secțiunilor geologice
1.5 Calculul volumului brut al colectorului
Capitolul 2 Proprietățile fizice ale mediului poros permeabil
2.1 Porozitatea, m
2.2 Permeabilitatea, k
2.3 Saturația în apă ireductibilă, Sai
2.4 Coeficientul de compresibilitate a rocii, 𝛽𝑟
Capitolul 3 Proprietățile fizice ale fluidelor
3.1 Temperatura zăcământului
3.2 Coeficientul de compresibilitate al țițeiului
3.3 Proprietățile fizice ale apelor de zăcământ
Capitolul 4 Amplasarea sondelor de exploatare
Introducere
Petrolul, în pofida unor previziuni a rămas principala sursă de energie și cea mai importantă
sursă de materii prime pentru industria petrochimică și va mai rămâne probabil, o perioadă
însemnată de timp și de acum înainte. Or, se știe, resursele de petrol ale Terrei nu sunt inepuizabile.
Descoperirea de noi zăcăminte petrolifere nu va putea compensa multă vreme ritmul epuizării
resurselor cunoscute în prezent. De altfel, în România, producția de hidrocarburi fluide, este de
câțiva anu buni în declin.
Pe de altă parte factorii de extracție realizați astăzi în România chiar și pe plan mondial, au
valori destul de modeste, în special în cazul zăcămintelor exploatate pe baza energiei proprii, dar
și în cazul zăcămiintelorse aplică diverse tehnologii de complementare a energiei de zăcământ.
Cauzele sunt de natură obiectivă, legate de condițiile de zăcământ, cât mai ales de natură subiectivă
asociate de varianta de exploatare și tehnologiile de lucru adoptat.
Se poate spera totuși, într-un reviriment al producției de hidrocarburi în România, dar
numai în cazuimplicării mai active a ingineriei de zăcământ. Aceasta înseamnă întocmirea unor
proiecte de exploatare care să indice varianta optimă de exploatare pentru fiecare zăcământ în
parte.
În cazul zăcămintelor noi nici nu trebuie începută exploatare industrială până ce nu se
determină capacitatea energetică a acestora, forma predominantă a energiei de zăcământ, cea care
va determinafixarea regimului de exploatare. Dacă condițiile de zăcământ se impun, este preferabil
să se facă complementarea energiei de zăcământ încă din faza primară a exploatării și să se evite,
pe cât posibil, intrarea în domeniul eterogen al curgerii hidrocarburilor în mediul poros.
În ce privește zăcămintele aflate în fazele secundară sau terțiară a exploatării, zăcămintele
epuizate din punct de vedere energetic, dar care mai conțineun procent însemnat de hidrocarburi
se ridică problema alegerii celor mai potrivite metode convenționale sau neconvenționale în
vederea măririi factorului final de recuperare.
Eficiența exploatării zăcămintelor de hidrocarburi fluide este influențată nu în mică măsură
de modul de traversare a stratului productiv, de modul de construcție și amplasare a sondei de
extracțieși a celor de injecție, de aceea este necesar ca inginerul de foraj-extracție să privească
activitatea proprie prin prisma corelației acesteia cu celelalte activități complementare pe care le
desfășăară colegii lui. Prezenta lucrare este elaborată în conformitate cu programa analitică de
Facultatea de Ingineria Petrolului și Gazelor, din cadrul Universității Petrol-Gaze din Ploiești.