MASINA SINCRONA - Elemente Constructive Ale Masinii Sincrone Trifazate

MASINA SINCRONA - Elemente constructive ale masinii sincrone trifazate
Username / Parola
Cautare selecteaza
selecteaza
inexistente
Login
Register
Alte
Home Documente Upload Resurse
limbi
Electronica Tehnica
Aeronautica Comunicatii Merceologie
electricitate mecanica

Electronica electricitate
+ Font mai mare | - Font mai mic
MASINA SINCRONA
1. Generalitati.
Elemente constructive ale
masinii sincrone trifazate
Masina sincrona reprezinta acea

masina
electrica rotativa de c.a. ce functio-neaza
la o turatie
riguros constanta
si egala cu turatia de sincronism,
http://www.scrigroup.com/tehnologie/electronica-electricitate/MASINA-SINCRONA-Elemente-const45677.php[17.03.2019 13:18:45]
intre viteza unghiulara

Ω a rotorului si pulsatia ω1 a
retelei electrice la care se
conecteaza masina,
existand o legatura rigida de forma:

(1)
Relatia
specifica masinilor sincrone este
aceea ca , adica viteza unghiulara a rotorului
reprezinta chiar viteza unghiulara a campului DOCUMENTE SIMILARE
magnetic invartitor
rezultant din intrefierul masinii.
Asadar,
CLASE DE CONSUMATORI Sl PRINCIPII DE

ALIMENTARE DIN SISTEMUL
ELECTROENERGETIC
(2) CALCULUL CIRCUITELOR DE PUNERE LA
PAMANT PRIZELE DE PAMANT
rezultand
expresia turatiei de sincronism: Numaratoare modulo p realizate prin aducere la
zero
Masurarea puterii reactive in curent alternativ
monofazat cu varmetrul electrodinamic
DETERMINAREA NUMARULUI OPTIM DE TD
(3)
Traductoare
si
are valori standard de 3000; 1500; 1000; 750… Radarul
EXPORTATORII DE DATE SAMSUNG CA SI
rot/min pentru valori ale lui p=1, 2, .. si f1=50 Hz. CONTROLORI -si- IMPORTATORII DE DATE
SAMSUNG CA SI PROCESATORI
Masina
sincrona este utilizata in trei regimuri Tipuri principale de CNA
de functionare si
anume: ECHIPAMENTUL ELECTRIC AL MOTORULUI -
Sursele de energie electrica
Ø
generator cu tendinta de a realiza
puteri cat
mai mari (sute de MVA/unitate) in scopul
cresterii
randamentului (masina sincrona fiind
la ora actuala principala
modalitate de
obtinere a energiei electrice);
Ø
motor – la puteri medii si mari
si la turatii mici motoarele sincrone prezinta avantaje
fata de motoarele asincrone deoarece pot functiona la factor de
putere mare ce poate
ajunge la cosφ=1.
Ø
compensator de putere reactiva cand masina
schimba cu reteaua numai putere
reactiva, absorbind din aceasta
o putere activa pentru acoperirea pierderilor (motor
sincron in gol,
supraexcitat).
Masina sincrona este
constituita in principal din doua parti constructive: statorul
si
rotorul.
Statorul este asemanator

cu cel al masinii asincrone, in crestaturile practi-cate in
miezul
feromagnetic realizat din tole de otel electrotehnic izolate intre ele se
plaseaza
infasurarea de curent alternativ a indusului, mono
sau polifazata (in general trifazata).
Rotorul masinii sincrone se
deosebeste fundamental de cel al masinii asincrone,
avand in cazul
masinii sincrone rolul de inductor, adica partea care
creaza campul
magnetic de excitatie al masinii. Masinile
sicnrone se construiesc cu rotorul in doua variante
si anume: rotor
cu poli aparenti sau iesiti si rotor
cu poli inecati.
Literatura tehnica de
specialitate indica si o a treia varianta constructiva a
rotorului
masinii sincrone si anume varianta combinata,
ce imbina avantajele functionale si
economice ale primelor
doua tipuri de rotoare (cu poli aparenti si inecati).
Rotorul cu poli
aparenti se intalneste la constructia de tip hidrogenerator ce are:
- axul dispus
vertical;
- puteri
pana la 600 MVA si chiar mai mult;
- turatie
mica (zeci-sute rot/min).
Hidrogeneratorul antrenat de
turbine cu apa, este generatorul ce echipeaza centralele
hidroelectrice (CHE). Fortele centrifuge ce actioneaza asupra
polilor rotorici sunt mici
datorita vitezei unghiulare mici a rotorului
In fig.1 se prezinta o
sectiune transversala printr-un rotor cu 8 poli aparenti, iar
pentru
simplificare s-au desenat numai doi poli vecini, semnificatia
notatiilor fiind urmatoarea:
1 – butuc; 2 – miez polar; 3 –
infasurare excitatie; 4 – talpa polara; 5 –
infasurare de
amortizare plasata in talpa polara; 6 – linie
camp magnetic de excitatie ce se inchide si prin
infasurarea
statorica; 7 – axul masinii.
Fig.1 Sectiune
transversala prin rotorul masinii sincrone cu poli aparenti
Fig.2 Sectiune
transversala prin rotorul masinii sincrone cu poli inecati
Butucul
si miezul polar se executa din otel electrotehnic masiv si
deoarece fluxul
magnetic de excitatie este constant, nu se produc pierderi
prin curenti turbionari in aceste
piese.
Infasurarea
de excitatie se realizeaza sub forma de bobine din conductoare de
cupru
de sectiune rotunda sau dreptunghiulara, care se
plaseaza pe miezurile polare si se
inseriaza astfel incat atunci
cand sunt parcurse de curentul continuu de excitatie sa se
formeze
poli alternanti: N, S, N, S .
Piesele
polare se executa din tole de otel electrotehnic si in ele se
prevad crestaturi
in care se plaseaza barele unei infasurari
in colivie, scurtcircuitate de doua inele frontale.
Infasurarea
in colivie serveste la pornirea in asincron a motoa-relor sincrone si
la
amortizarea pendulatiilor rotorului in timpul intrarii acestuia in
sincronism si de aceea se mai
numeste infasurare de
amortizare.
Pe
axul rotorului sunt dispuse in general doua inele izolate intre ele
si fata de ax, la
care se conecteaza cele doua capete
ale infasurarii de excitatie: periile ce calca pe
inele
asigura legatura intre sursa exterioara de c.c. (de excitatie)
si infasurarea de excitatie.
Rotorul
cu poli inecati se intalneste la constructia de tip
turbogenerator cu:
- axul dispus
orizontal;
- puteri
pana la 1500 MVA si chiar mai mari;
- turatie
mare (3000 sau 1500 rot/min, respectiv p=1 sau p=2);
- lungime
mare si diametru mic pentru a nu apare forte centrifuge mari.
Turbinele ce antreneaza
turbogeneratoarele sunt turbine cu abur de viteza mare si
echipeaza generatoarele sincrone din centralele termoelectrice (CTE).
Rotorul cu poli inecati are
miezul feromagnetic constituit dintr-un cilindru masiv din
otel
electrotehnic, care formeaza corp comun cu axul rotorului. Pe peri-feria
exterioara a
miezului feromagnetic sunt frezate crestaturi radiale
repartizate uniform pe aproximativ
doua treimi din circumferinta
acestuia, asa cum se arata in sectiunea transversala
printr-un
asemenea rotor ca in fig.2.
In crestaturile rotorice se
plaseaza infasurarea rotorica ce creaza campul
magnetic
inductor (de excitatie), cand aceasta este parcursa de c.c.
Ie. Infasurarea
trifazata statorica
a masinii sincrone trifazate se
conecteaza numai in stea in scopul evitarii inchiderii
armonicelor de
ordinul trei ale curentului, precum si evitarii aparitiei unor
armonici de
acelasi ordin in curba tensiunii de faza.
Masina sincrona de
constructie normala (rotorul inductor si statorul indus) se
reprezinta conventional in schemele electrice prin unul din semnele
conventionale din fig.
a b
Fig.3 Reprezentarea
conventionala a masinilor sincrone in schemele electrice
a – cu conexiune stea; b
– fara conexiune stea.
2. Datele
nominale ale masinii sincrone
Datele
nominale sunt inscrise pe placuta indicatoare fixata pe carcasa
masi-nii
sincrone si sunt urmatoarele:
Ø
regimul de functionare al masinii
sincrone: generator, GS; motor MS; compensator
CS;
Ø
puterea nominala – puterea maxima pe
care o poate dezvolta masina sincrona fara
ca diferitele ei
parti componente sa depaseasca temperatura
maxima admisibila.
§
pentru generatorul sincron:
Sn [kVA, MVA] – puterea aparenta nominala;
Pn [kW, MW] – puterea activa la bornele indusului.
§
pentru motorul sincron:
Pn [kW, MW] – puterea
mecanica la arbore.
§
pentru compensatorul sincron:
Qn [kVAR, MVAR] – puterea reactiva la borne in regim supra-excitat;
Y, Δ – conexiunea infasurarii statorice (induse);
m – numarul de faze;
U1n
[V, kV] – tensiunea nominala de linie a indusului;
I1n
[A, kA] – curentul nominal de linie al indusului;
cosφ1n – factorul de putere nominal;
f1n [Hz] – frecventa nominala;
nn [rot/min] – turatia nominala (se incadreaza

in sirul turatiilor de sincronism);
Uex[V] – tensiunea
de excitatie – tensiunea de alimentare a infasurarii de
excitatie;
Iex[A] – curentul
normal de excitatie necesar pentru asigurarea regimului
nominal.
In cazul in care curentul de excitatie nu este
dat atunci valoarea acestuia se poate
exprima astfel:
Principiul de functionare al
generatorului sincron trifazat
Se
considera masina sincrona trifazata cu 2p poli, al
carui rotor (inductorul) este
antrenat de un motor primar avand cuplul
activ Ma, cu turatia
n1 constanta,
respectiv cu
viteza unghiulara intr-un sens dat (fig.4).
Fig.4
Schema de principiu a generatorului sincron
Infasurarea de
excitatie (inductoare) este alimentata prin intermediul siste-mului
perie-
inel colector de la o sursa de tensiune continua, incat prin
infasurare circulara curentul Ie
care creaza campul magnetic inductor (de
excitatie) fix fata de rotor. Prin rotirea rotorului
(indiferent
de varianta sa constructiva) campul magne-tic inductor devine invartitor
pe cale
mecanica, a carui fundamentala in reperul FS are
expresia:
unde:
B01m
– amplitudinea fundamentalei;

Campul
magnetic invartitor inductor (rotoric) produce in infasurarile
stato-rice fixe,
fluxuri magnetice variabile in timp, care au expresiile:

unde:
– fluxul magnetic inductor

maxim;
– pulsatia fluxului magnetic inductor.

Fluxurile
magnetice variabile in timp ce inlantuie infasurarile
de faza stato-rice AX,
BY, CZ, induc in acestea t.e.m. defazate cu
π/2 in urma fluxurilor ce le-au produs, potrivit
relatiilor:
unde:
– valoarea
efectiva a t.e.m.
Daca infasurarea
statorica trifazata este conectata pe o retea de
sarcina trifazata
simetrica sau pe o retea de putere
infinita, atunci sistemul de t.e.m. induse va da nastere
unui sistem
trifazat simetric de curenti, defazati cu unghiul ε
fata de t.e.m. (unghiul ε
depinzand de natura sarcinii
generatorului sincron: rezistiva, inductiva, capacitiva)
potrivit
relatiilor:
unde:
I – valoarea efectiva a
curentului din stator (indus).
Sistemul trifazat statoric de
curenti produce campul magnetic invartitor ba de natura
electrica, numit si camp
de reactie a indusului, sincron cu campul magnetic invartitor
inductor (de excitatie) si defazat in urma cu fata de

acesta (la masina sincrona de
constructie normala)
avand expresia:
Cele doua campuri

invartitoare sincrone: de excitatie b0
si de reactie ba
se compun
intr-un singur camp magnetic invartitor rezultant .
In fig.5 se prezinta
compunerea fazorilor campurilor magnetice invartitoare de excitatie,
de
reactie si rezultant pentru generatorul sincron.
Se defineste din fig.5 o
marime importanta a masinii sincrone si anume unghiul
intern
δ, dintre axa polului rotoric (axa longitudinala d) si
fazorul campului magnetic invartitor
rezultant B din masina.
Fig.5
Compunerea fazorilor campurilor magnetice invartitoare de excitatie
si
de reactie pentru masina sincrona functionand in regim de
generator
Se constata ca in regim
de generator, axa longitudinala rotorica d este inaintea
campului
magnetic invartitor rezultant cu unghiul intern δ. Din cele mai sus
prezentate se
pot deduce doua concluzii importante:
Ø cu cat
masina se incarca mai mult in sarcina cu atat creste mai
mult unghiul
intern δ (in gol Ba=0,
b=b0 si deci
δ=0);
Ø
incarcarea exagerata in sarcina a
masinii, in regim de generator, poate duce
la cresterea unghiului
intern δ peste valoarea sa critica (ex: 90s la masinile cu
poli inecati), rotorul se desprinde de
campul magnetic invartitor rezultant
(masina iese din sincronism) si
se produce ambalarea acesteia.
Astfel, masina sincrona
a transformat puterea mecanica primita pe la arbore de la
motorul
primar de antrenare in puterea electrica activa: debitata
impedantei
de sarcina; in consecinta, masina
sincrona functioneaza in regim de generator sincron.

4. Bilantul de puteri active

al generatorului sincron
Se admite ca motorul primar
dezvolta cuplul de antrenare Ma
ce determina sensul de
rotatie al rotorului generatorului si
deci si sensul de rotatie al campului magnetic inductor,
respectiv
sensul de succesiune a fazelor.
Asupra rotorului se exercita
cuplul electromagnetic M ce se opune miscarii rotorului.
Considerand:
- Mm – cuplul corespunzator pierderilor
mecanice;
- Mex – cuplul de antrenare al excitatoarei (sursa de

alimentare a
infasurarii de excitatie) daca aceasta
este cuplata pe acelasi arbore.
atunci ecuatia miscarii se poate
pune sub forma:
Pentru (regim stationar)

rezulta , respectiv:
Ma=M+Mm+Mex
relatie care inmultita cu Ω1 exprima relatia
intre puteri:
; ; .
unde:
P1 – puterea
mecanica primita pe la arbore de generatorul sincron de la motorul de
antrenare;
P – puterea electromagnetica a generatorului

transmisa statorului prin intermediul
campului electromagnetic;
Pm – puterea
ce acopera pierderile mecanice prin frecare si ventilatie;
Pex – puterea
necesara antrenarii excitatoareai masinii (in cazul in care
aceasta
exista) ce produce tensiunea continuua necesara
alimentarii infasurarii de
excitatie.
Din puterea electromagnetica
P preluata de stator:
Ø
mica parte se pierde in
rezistenta infasurarii statorice sub forma de pierderi
Joule: ;
Ø
o alta parte se disipa in
fierul statoric, iar
Ø
restul se transmite sarcinii,
incat relatia
finala de echilibru a puterilor active ale generatorului sincron devine:

relatie
reprezentata grafic in fig.6.
Fig.6
Bilantul de puteri active la generatorul sincron
5. Functionarea
masinii sincrone in regim de motor
Regimul de motor al
masinii sincrone se poate obtine pornind de la regimul de
generator
sincron, caruia i se decupleaza motorul primar de antrenare.
In regimul de generator,
axa campului magnetic inductor este decalata in spatiu
inaintea axei
campului magnetic rezultant cu unghiul δ; se spune ca in acest caz,
campul
magnetic inductor este „elementul conducator” (fig.5)
Fig.7
Pozitia fazorilor B0
si B in regimul de motor sincron
La functionarea in
gol, I=0, cele doua axe concid iar masina nu schimba in acest
caz
nici putere activa nici putere reactiva cu reteaua.
Daca se
decupleaza motorul primar de antrenare al masinii sincrone
aflata in regim de
generator, aceasta trece in regimul de motor in gol.
Daca la axul
motorului in gol se aplica un cuplu rezistent, rotorul ramane in urma
campului inductor, unghiul δ schimba de semn si creste in
modul odata cu cresterea
cuplului rezistent. In acest caz, axa
campului magnetic inductor ramane in urma axei
campului rezultant care
este „elementul conducator” (fig.7).
In consecinta:
Ø
in regim de generator sincron, rotorul masinii
este inaintea campului invartitor
magnetic rezultant cu unghiul intern δ,
iesirea din sincronism duce la ambalarea
rotorului;
Ø
in regim de motor sincron, rotorul masinii
este in urma campului magnetic
invartitor rezultant cu unghiul intern δ,
iesirea din sincronism ducand la oprirea
rotorului;
Ø
in ambele regimuri energetice de generator si
de motor, rotorul este sincron
cu campul magnetic invartitor rezultant, inainte
aflandu-se elementul ce constituie
cauza producerii conversiei electromagnetice
a energiei:
- rotorul
antrenat de motorul primar la generatorul sincron;
- campul
magnetic invartitor rezultant creat de reteaua de alimentare,
la motorul
sincron.
Reactia indusului la
generatorul sincron este fenomenul de suprapunere a campului
magnetic inductor
(invartitor obtinut pe cale mecanica) cu campul mag-netic de
reactie
produs de curentii indusi (invartitor obtinut pe
cale electromagne-tica) si obtinerea campului
magnetic ce
roteste sincron cu turatia rotorului.
Fazorul campului magnetic
de reactie a indusului Ba
se descompune dupa directiile
celor doua axe magnetice d si
q ale masinii, cum se arata in fi.6. Aceste componente sunt:
- componenta
longitudinala Bad=Basinε;
- componenta
transversala Baq=Bacosε.
In ipoteza ca
marimile electrice (curenti, tensiuni) si magnetice
(inductii, fluxuri) ale
masinii sunt variabile alternativ sinusoidal
in timp, ele se pot reprezenta in complex si se pot
trasa grafic prin
fazori. Astfel, fazorul curentului indus I este in faza cu fazorul
campului de
reactie Ba
in cazul reprezentarii acestui camp in complex si se poate descompune
si el
dupa axele d si q cu relatii analoage celor doua
campuri de reactie (longitudinal si
transversal): , , numite componente longitudinala respectiv
transversala.
Din analiza fig.6,
referitor la reactia indusului masinii sincrone in regim de generator
se
pot trage urmatoarele concluzii:
Ø
daca ε=0, adica sarcina
masinii este pur rezistiva, atunci Bad=0 iar reactia
indusului este
transversala (campul magnetic de reactie se inchide de-a
lungul
axei transversale q a masinii) (fig.8);
Fig.8
Reactia transversala a indusului la masina sincrona in
regim de generator
Ø
daca atunci sarcina este
pur inductiva, Baq=0
iar Bad se opune lui B0 iar
reactia indusului
este longitudinal
demagnetizata avand ca efect reducerea
campului magnetic inductor
B0 (fig.9);
Ø
daca adica sarcina
este pur capacitiva atunci Baq=0
si Bad are
acelasi
sens cu B0,
deci reactia indusului este longitudinal magnetizan-ta avand
ca
efect intarirea campului de excitatie B0 (fig.10).
Fig.9 Reactia indusului longitudinal

demagnetizanta
a masinii sincrone in regim de generator
Fig.9 Reactia indusului longitudinal

magnetizanta
a masinii sincrone in regim de generator
6. Ecuatiile
de functionare ale masinii sincrone
6.1. Ecuatiile
de functionare ale masinii sincrone cu poli inecati
In cazul masinii
sincrone cu poli inecati, intrefierul este constant si forma de
variatie a
campului magnetic de reactie nu este influentata
de natura sarcinii. In acest caz, ecuatiile
masinii sincrone se pot
usor stabili, rezultatele obtinute usor se pot generaliza
si pentru
masina sincrona cu poli aparenti, concluziile de
ordin calitativ ramanand valabile.
Ecuatiile de
functionare ale generatorului sincron cu poli inecati se obtin
(pentru
masina liniara cu marimi electrice si magnetice
variabile alternativ sinusoi-dal,
reprezentabile in complex) prin aplicarea
legii inductiei electromagnetice pe conturul inchis
Γ (fig.11) care
strabate spirele unei infasurari de faza oarecare a
statorului si se inchide prin
aer intre bornele infasurarii
pe drumul unei linii a tensiunii de faza U si din considerarea
circuitului de faza respectiv drept circuit generator, astfel incat avem:

in care:
R, Xσ – rezistenta si reactanta de
dispersie pe faza ale infasurarii statorice;
I – fazorul curentului de
faza statorica;
E – fazorul t.e.m. induse intr-o faza

statorica la functionare in sarcina a
generatorului sincron.
Fig.11 Schema
electrica a masinii sincrone cu poli inecati in regim de
generator
O marime importanta in teoria masinii

sincrone o constituie t.e.m. Eo
indusa intr-o
faza statorica la functionarea in gol a
generatorului de catre campul magnetic invartitor
inductor (de
excitatie) b0. Aceasta
t.e.m. se obtine din ecuatia de echili-bru a tensiunilor pe
o
faza statorica, punand conditia I=0 rezultand: E0=U.
Daca masina
este considerata liniara, atunci t.e.m. E0 este proportionala cu curentul
continuu de
excitatie Ie.

in care:
E0 – valoarea efectiva a t.e.m. la
functionarea in gol;
k – constanta constructiva
dependenta de inductivitatea mutuala din infasurarile
statorica si rotorica.
Este evident faptul
ca t.e.m. Er
indusa la functionarea in sarcina in infasurarea
statorica de faza de campul magnetic invartitor rezultant din
intrefier, este suma dintre:
- t.e.m. E0 indusa la
functionarea in gol;
- t.e.m. Ea indusa de campul de

reactie a indusului ba,
care t.e.m. depinde de
curentul de sarcina I.
incat putem scrie:

in care:

unde:
Xa – reactanta
corespunzatoare campului magnetic de reactie a indusului.
Pe baza celor anterior
expuse, ecuatia de tensiuni pentru o faza a generato-rului
sincron se
poate scrie sub forma:

in care:
– reactanta sincrona
de faza.
Sistemul de ecuatii
corespunzator generatorului sincron cu poli inecati este:

In fig.12 a se prezinta diagrama
fazoriala a generatorului sincron cu poli inecati iar in
fig.12 b diagrama fazoriala
simplificata (R≈0). Unghiul dintre fazorii E0 si Er este chiar
unghiul intern
δ al masinii, deoarece Er
este indusa de campul magnetic invartitor rezultant
b. Din fig.12 a se deduce ca fazorii Er si U sunt aproximativ
paraleli , incat
cu o buna aproximatie se poate spune
ca unghiul dintre fazorii U si E0 este chiar unghiul
intern δ al masinii.
In cazurile practice,
rezistenta R a infasurarii statorice este mult mai
mica decat
reactanta sincrona si din acest motiv diagrama
simplificata din fig.12 b
conduce la rezultate
bune cand masina se studiaza cu ajutorul ei.
a) b)
Fig.12 Diagramele
fazoriale, reala (a) si simplificata (b)
ale
generatorului sincrone cu polii inecati
6.2. Ecuatiile de
functionare ale masinii sincrone cu poli aparenti

In cazul masinii
sincrone cu polii aparenti, intrefierul nu mai este constant, iar
inductia
magnetica a campului magnetic de reactie are o
variatie spatiala depen-denta de natura
sarcinii (unghiul
ε). In consecinta nu se poate defini o singura
inductivitate de valoare
constanta corespunzatoare campului magnetic
de reac-tie. Pentru a se evita acest
inconvenient se descompune
tensiunea magnetica in doua componente, dupa cum
urmeaza:
unde:

Se constata ca
tensiunea magnetica are doua
componente:
- una
longitudinala in faza sau in
opozitie de faza cu inductia mag-netica
inductoare;
- una
transversala in cuadratura cu
inductia magnetica inductoare;
Aceasta constatare
ne permite a afirma ca si curentul I are doua componente:
una
longitudinala
Id si alta transversala
Iq.
Corespunzator celor
doua unde ale tensiunii magnetice de reactie se deter-mina
componentele inductiei magntice de reactie Bad(θr)
si Baq(θr) potrivit relatiei:

Se constata ca
cele doua unde nu mai sunt sinusoidale in spatiu, desi tensiu-nea
magnetica este sinusoidala in spatiu. Cele doua unde Bad(θr) si Baq(θr) se descompun in
serie
Fourier si se retin fundamentalele Bad1(θr)
si Baq1(θr) care vor fi scrise in
reperul FS.
Inductia
magnetica inductoare:
, in reperul FS, induce in infasurarea de faza

statorica,
t.e.m. E0
(in complex simplificat).
Fundamentalele inductiilor
magnetice ale campului de reactie longitudinal si respectiv
transversal in reperul FS au expresiile:
Acestea induc in
infasurarea de faza statorica tensiunile Ead, respectiv Eaq. Campul
magnetic
rezultant din intrefierul masinii sincrone este de forma:
si induce in
infasurarea de faza statorica, t.e.m. Er de forma:
Deoarece amplitudinile Badm1 si Baqm1 sunt proportionale

cu Id respectiv Iq, rezulta ca
fluxurile corespunzatoare acestor inductii sunt proportionale cu
Id si cu Iq, iar t.e.m. se pot
scrie
sub forma:
;
unde:
Xad, Xaq – reactantele
corespunzatoare campului de reactie longitudinal respectiv
transversal.
Pentru generatorul
sincron cu poli aparenti ecuatiile corespunzatoare unei faze
statorice sunt:
Notand prin:
Xd=Xσ+Xad
– reactanta sincrona longitudinala;
Xq=Xσ+Xaq
– reactanta sincrona transversala;
ecuatiile generatorului sincron cu poli

aparenti devin:

- ecuatia de
magnetizare a masinii din axa d;
- ecuatia
circuitului de excitatie.
Se
observa ca ecuatiile masinii sincrone cu poli inecati
constituie un caz particular al
masinii sincrone cu poli aparenti,
pentru si .
Ecuatiile mai sus

scrise pentru regimul permanent de functionare al masinii sincrone,
caracterizeaza atat regimul de generator sincron cat si regimul de
motor sincron (prin
pozitionarea curentului I in cele patru cadrane
determinate de axele d, q).
Diagrama fazoriala
se construieste pe baza ecuatiei:
Daca se
neglijeaza rezistenta fazei statorice (R≈0) se obtine
ecuatia simplifi-cata a
masinii sincrone cu poli aparenti
si corespunzator acesteia se construieste diagrama
fazoriala
simplificata.
Fig.13
7. Expresia cuplului electromagnetic

al masinii sincrone
Pentru regimul permanent
de functionare al masinilor electrice, la care stato-rul este
indus,
expresia cuplului electromagnetic este:
In acelasi timp,
valoarea efectiva a t.e.m. induse in stator de campul magnetic rezultant
este:
rezultand ca:
,
iar prin inlocuire in expresia
cuplului electromagnetic se obtine:

Din
studiul diagramei fazoriale simplificate fig.12 pentru
masina sincrona cu
poli inecati in regiunile generator
facand aproximatiile si rezulta:

si tinand seama ca
din triunghiurile dreptunghice OAD, ADB si OAB segmentele AD si DB
se
exprima prin relatiile:

expresia cuplului electromagnetic
devine:

Se
constata astfel ca:
Ø
in regim de generator (δ>0) cuplul electromagnetic este negativ, se opune
miscarii si
este un cuplu de franare;
Ø
in regim de generator (δ<0) cuplul electromagnetic este pozitiv,
actioneaza in sensul
miscarii, fiind un cuplu activ.
In
scopul stabilirii expresiei cuplului electromagnetic pentru masina
sincrona cu polii
aparenti se considera diagrama fazoriala
redata in fig.14 in care si se
considera
Astfel se obtine:

Fig.14 Diagrama
fazoriala simplificata a motorului sincron cu polii aparenti
Deoarece
din diagrama simplificata rezulta ca:

dupa cateva prelucrari,

expresia cuplului electromagnetic pentru masina sincrona cu polii
aparenti ia forma:

Expresia
astfel obtinuta pentru cuplul electromagnetic al masinii
sincrone cu poli
aparenti pune in evidenta urmatoarele:
Ø
semnul minus indica regimul de generator in
care cuplul electromag-netic este
rezistent opunandu-se miscarii;
Ø
cuplul electromagnetic prezinta doua
componente:
§
componenta activa sau principala dependenta de
exci-tatia
masinii
§
componenta reactiva sau de amzotropie de
forma de marime
redusa
In
fig.15 se reprezinta grafic expresia cuplului electromagnetic al
masinii sincrone cu
poli aparenti ca dependenta , din care se constata ca la acest gen de
masina,
cuplul maxim se obtine pentru δm<90o.
Fig.15 Expresia
cuplului electromagnetic al masinii sincrone cu poli aparenti
Se
face precizarea ca:
Ø
toate aceste relatii sunt valabile pentru
regimul permanent de func-tionare la
turatie sincrona;
Ø
pentru cazul particular rezulta expresia cuplului electromagnetic
pentru
masina sincrona cu poli inecati.
8. Caracteristica unghiulara
a masinii sincrone
Caracteristica
unghiulara a masinii sincrone reprezinta dependenta:
, pentru U=const; Ie=const.
unde:
– puterea electromagnetica transmisa

de masina in retea in cazul
regimului de generator, respectiv
transmisa de la retea in masina cand
aceasta
functioneaza ca motor.
Referitor
la masina sincrona cu poli inecati, puterea
electromagnetica are expresia:

expresie reprezentata grafic
in fig.16.
Fig.16 Expresia
puterii electromagnetice a masinii sincrone cu poli inecati
Pentru
cazul masinii sincrone cu poli aparenti expresia puterii electromagne-tice
este:

reprezentata grafic in fig.17.
Fig.17 Reprezentarea
grafica a expresiei puterii electromagnetice
pentru
masina sincrona cu poli aparenti
9. Stabilitatea statica a
masinii sincrone
Se
considera masina sincrona antrenata de un motor primar ce
dezvolta la arbore
cuplul de antrenare Ma constant in raport cu unghiul intern δ.
Din
intersectia caracteristicilor de lucru ale celor doua masini
rezulta cele doua
puncte de functionare A, C si admitem
ca masina functioneaza in punctul A (fig.18).
Fig.18 Explicativa
privind stabilitatea statica a masinii sincrone
O
crestere redusa a cuplului rezistent la axul motorului de antrenare
conduce pentru
masina sincrona la:
Ø
accelerarea rotorului generatorului sincron;
Ø
cresterea unghiului intern al masinii de
la valoarea δA la
δB (δB>δA);
Ø
cresterea cuplului electromagnetic dezvoltat
de valoarea MA la MB
(MB>MA).
Astfel
se realizeaza o noua egalitate de cupluri dezvoltate de cele
doua masini, si
generatorul continua sa
functioneze stabil in punctul B. Similar se anali-zeaza situatia
in
care cuplul la axul motorului de antrenare scade, rezultand ca punctul
A este un punct
stabil de functionare.
Daca
punctul de functionare este situat pe portiunea cazatoare a
caracteris-ticii
, spre exemplu in punctul C (fig.18), caz in care o
crestere a cuplu-lui de sarcina
conduce la cresterea unghiului
intern δD>δC si la: scaderea
cuplului electromagnetic
(MD<MC); inegalitatea cuplurilor (M≠Ms) nu mai este
posibila; cresterea instabilitatii
motorului si in
final la oprirea lui. Asadar, punctul B este punct de functionare
instabil.
Masina
sincrona cu polii inecati functioneaza stabil
pentru in timp
ce masina
sincrona cu polii aparenti functioneaza stabil
pentru
O
marime ce caracterizeaza stabilitatea statica este puterea de
sincronizare Ps
definita prin relatia:
Din fig.17

se
constata ca pe portiunea de functionare stabila a
caracteris-ticii unghiulare a masinii
sincrone functionand ca
motor/generator, la o crestere ΔP a puterii electromagnetice
corespunde o crestere Δδ a unghiului intern, adica puterea
de sincronizare este pozitiva
(Ps>0).
Valoarea
maxima a cuplului electromagnetic Mm
este numita si cuplu de
desprindere iar unghiul
intern corespunzator acestuia (δm)
se determina din relatia:

Daca
M>Mm, masina iese din sincronism, conversia
electromecanica a energiei nu
mai are loc iar capacitatea de

supraincarcare nominala a masinii sincrone se defineste
prin
raportul:

Pentru
masina sincrona cu polii inecati:

10. Cuplarea si
functionarea in paralel
a generatoarelor sincrone trifazate
In
centralele electrice (CNE, CTE, CHE) sunt instalate de regula mai multe
generatoare sincrone (fig.19) pentru a functiona in paralel, debitand
astfel energie electrica
in sistem energetic mai vast (Sistemul Energetic
National - SEN) de putere relativ mare in
comparatie cu puterea
nominala a fiecarui generator. Func-tionarea in paralel a
generatoarelor sincrone este impusa de urmatoarele motive economice:
Ø
siguranta marita in
alimentarea continua cu energie electrica a consumato-rilor in
cazul
iesirii din functiune a unui generator;
Ø
un randament global mai bun pentru diferite
incarcari;
Ø
stabilitate mai mare a sistemului electroenergetic
in cazul unor avarii.
Fig.19 Cuplarea
in paralel a doua generatoare sincrone
Cuplarea in paralel cu
reteaua generatorului sincron
Cazul
general al cuplarii in paralel a doua generatoare sincrone este repre-zentat
de
cuplarea in paralel a unui generator sincron cu o retea, la care sunt
conec-tate mai multe
generatoare sincrone. Aceasta intrucat generatoarele
sincrone deja cuplate in paralel, se
pot inlocui cu un singur generator virtual
de impedanta egala cu impedanta globala si de
tensiune egala cu tensiunea barelor (retelei).

Conectarea
generatorului sincron in paralel cu reteaua are loc fara
socuri mecanice
si de curent daca in momentul cuplarii sunt
indeplinite urmatoarele conditii:
1) valoarea
efectiva a t.e.m. Eg
a generatorului sincron sa fie egala cu valoarea efectiva
a
tensiunii retelei Ur
(Eg=Ur);
2) ordinea de
succesiune a fazelor generatorului respectiv retelei sa fie
acceasi;
3) frecventa
fg a t.e.m. a
generatorului sa fie egala cu frecventa tensiunii retelei fr (fg=fr);
4) tensiunile
omoloage ale generatorului si retelei sa aiba aceeasi
faza.
Toate
aceste conditii se pot concentra intr-una singura si anume: Valoarea
instantanee a tensiunilor retelei, respectiv a t.e.m. a generatorului
sa fie egale in
permanenta, adica:
urR=egR; urS=egS; urT=egT
sau astfel spus stelele
fazelor tensiunilor retelei si generatorului sa fie suprapuse.
Indeplinirea
conditiei referitoare la egalitatea valorilor efective ale tensiu-nilor
retelei
si generatorului se verifica utilizand voltmetrele: V1 conectat la retea
si V conectat la
bornele generatorului.
Aceasta
conditie mai poate fi verificata si cu ajutorul unui singur
voltmetru cu scala
dubla, ce se conecteaza intre doua borne
omoloage ale intrerupatoarelor kp;
conditia este
indeplinita in acest caz, cand voltmetrul indica valoarea
zero.
Conditia
de egalitate a valorilor efective a tensiunii retelei si
generatorului se
realizeaza prin intermediul excitatiei, intrucat
tensiunea retelei este constanta.
Nerespectarea conditiei de
egalitate a valorilor efective ale tensiunilor la mo-mentul
conectarii in
paralel, duce la aparitia scurtcircuitului brusc al generato-rului
sincron,
la o tensiune ΔU=Eg-Ur, acesta provocand
socuri mecanice si de curent.
Daca
ΔU nu este prea mare (Eg
mult apropiat de Ur)
regimul tranzitoriu, urmare
conectarii in paralel este usor suportat
si la sfarsitul sau, generatorul ra-mane cuplat la
retea, functionand normal.
Verificarea
celorlalte conditii se face utilizand sincronoscopul (dispozitiv cu trei
becuri) care dupa modul de conectare al lampilor in montaj poate fi
cu stingere
sau cu foc
invartitor.
Sincronoscopul
cu stingere (fig.20) are fiecare lampa conectata intre
doua borne
omoloage ale intrerupatorului kp de conectare in paralel. Tensiunile ΔUR, ΔUS, ΔUT
aplicate celor trei becuri
sunt egale in orice moment si becurile ard simultan cu aceeasi
luminozitate.
Fig.20
Sincronoscopul cu stingere
Sincronoscopul
cu foc invartitor (fig.21 a)
are o lampa conectata intre doua borne
omoloage ale
intrerupatorului de conectare in paralel, iar celelalte doua sunt
conectate
incrucisat.
Fig.21
Sincronoscopul cu foc invartitor
Din
diagrama fazoriala se constata ca pentru cazul conexiunii
corecte a faze-lor,
tensiunile aplicate lampilor nu mai sunt egale si

acestea vor arde cu lumino-zitati diferite.
Daca
frecventele fg
si fr difera,
cele doua stele ale fazorilor t.e.m. ale generatorului si
tensiunilor
retelei se rotesc relativ cu viteza unghiului si tensiunilor
retelei se rotesc relativ
cu viteza unghiulara │Ωr-Ωg│, unde Ωr, Ωg
sunt vitezele unghiulare cu care rotesc cele
doua stele, tensiunile celor
trei lampi variaza intre zero si dublul tensiunilor pe
faza. Deci
cele trei lampi se vor aprinde si stinge periodic
astfel:
Ø simultan
pentru montajul cu ,,stingere”;
Ø pe rand pentru montajul cu ,,foc
invartitor”.
Cu cat
frecventele fg
si fr sunt mai
apropiate ca valoare, cu atat luminozitatea
becurilor se modifica mai
incet (aprinderea si stingerea se face foarte rar). Indeplinirea
aproximativa a conditiei fg=fr se realizeaza prin modificarea turatiei
motorului primar (de
antrenare a generatorului) incat aprinderea si
stingerea lampilor sa se faca foarte rar. Daca
cuplarea
generatorului se face fara indeplinirea conditiei fg=fr,
pe langa socurile mecanice
puternice apare si fenomenul de batai
caracterizat prin oscilatii ale curentului. Daca
oscilatiile se amortizeaza, masina continua sa lucreze
cu frecventa retelei, adica s-a
sincronizat.
Daca
fg<<fr, exista pericolul ca dupa
cuplare generatorul sa nu ramana in
sincronism.
Succesiunea
fazelor generatorului este identica cu aceea a retelei, daca
executand la
sincroscop montajul cu stingere lampile se aprind
si se sting simultan. Daca executand la
sincroscop montajul de
cuplare cu:
Ø
stingerea, si in locul aprinderii
si stingerii simultane apare stingere si
aprinderea lor pe rand;
Ø
foc invartitor, apare
stingerea si aprinderea lor simultana, in-seamna ca
succesiunea fazelor generatorului nu este identica cu aceea a
fazelor
retelei.
Pentru
obtinerea de succesiuni identice, este necesar a schimba intre ele
doua faze
de la generator (sau de la retea). Neindeplinirea conditiei
aceleiasi succesiuni a fazelor,
face imposibila cuplarea in paralel,
intrucat inchiderea lui kp este insotita de aparitia
unor curenti importanti si mult mai mari decat cei nominali,
intre generator si retea
(scurtcircuit brusc foarte periculos).
Conditia
ca tensiunile omoloage ale generatorului si retelei sa aiba
aceesi faza este
indeplinita daca stelele tensiunilor sunt
suprapuse, deci tensiunile aplicate lampilor sunt
nule (la montajul
sincroscopului cu stingere) iar tensiunea aplicata lampii
conectata intre
bornele omoloage la montajul cu foc invartitor, este de
asemenea nula.
Momentul
favorabil conectarii intrerupatorului kp pentru punerea in paralel este la
jumatatea
perioadei de stingere a lampilor in primul caz, respectiv la
jumatatea perioadei de
stingere a lampilor legate direct in cel de-al
doilea caz.
Functionarea generatorului sincron in paralel cu
reteaua
Se
considera ca masina sincrona functioneaza ca
generator cuplat in paralel cu o
retea de putere foarte mare cu Ur=const., fr=const.
Regimurile
posibile de functionare ale generatorului sincron in acest caz sunt:
a) Regimul de
functionare la cuplu constant si curent de excitatie variabil (M=const.,
Ie=variabil)
Din relatia
P=MΩ
unde:
P=puterea electromagnetica a masinii;
Ω=Ω1=const. – viteza unghiulara la sincronism,
rezultand: P=const.
Neglijand
pierderile in fier si rezistenta infasurarii
indusului, din conditia M=const.,
rezulta:
P2=const.
unde:
P2 – puterea activa
(utila) transmisa pe la bornele generatorului.
Se
constata din fig.22 ca pentru o putere la borne data P2=3UIcosj=const. si o
tensiune U=const.
data, componenta activa Icosj a curentului este
constanta.
++++++++++++++++Fig.22+++++++++++
Rezulta
de aici ca locul geometric al varfului fazorului curentului I este
drapta D1
perpendiculara pe fazorul componentei active Icosj a curentului I (fig.22). Atunci locul
geometric al varfului fazorului t.e.m. va descrie dreapta (D2) paralela cu
fazorul
tensiunii U la bornele masinii, situate la distanta , masurata la scara
mU a tensiunilor.
La
scara puterilor , segmentul va masura chiar
puterea activa
debitata de generator, a carei valoare se
mentine constanta la variatia excitatiei. Se
constata
ca la aceeasi scara a puterilor, iar .
In
fig.22 sunt construite trei diagrame fazoriale la trei valori ale curentului de
excitatie,
si se constata ca modificand curentul de
excitatie al masinii sincrone (pentru
P2=const) se modifica puterea reactiva
schimbata de masina cu reteaua. De
asemenea se constata
ca pentru o anumita valoare a curentului de excitatie,
masina poate
functiona la cosj=1 (E02=OF2×mU) cand curentul I ia valoarea minima I2=Icosj
(componenta activa
a curentului din indus). Deci valoarea Ien0
este avantajoasa intrucat in
aceasta situatie pierderile sunt
minime, iar intre generator si rete nu exista schimb de
putere
reactiva.
La
o crestere a curentului de excitatie Ie peste Ien0
rezulta o crestere a t.e.m. E0,
generatorul va debita in retea puterea reactiva, curentul de
sarcina va creste si va fi defazat
in urma fata
de tensiunea U la borne. In acest caz masina este supraexcitata
si E01>E02
(diagrama OG2F1 fig.22).
La
scaderea curentului de excitatie Ie sub valoarea Ien0,
masina absoarbe putere
reactiva din retea (Q<0, E03<E02,
diagrama OG3F3, fig.22) iar curentul de
sarcina I va
creste (I3)
defazat inaintea tensiunii la borne. Scaderea in continuare a
excitatiei incat
punctul Fi
sa coincida cu B, aduce la atingerea limitei de stabilitate
statica. Scazand in
continuare curentul de excitatie (punctul Fi sub B) masina iese
din sincronism (se
desprinde) iar Ms>M.
Din
fig.22 se poate urmari si variatia factorului de putere pentru
diferite valori ale
curentului de excitatie. Astfel, pe baza celor
aratate anterior se pot trasa grafic (fig.23)
caracteristicile:
I=f(Ie),
cosj=Ie pentru U=const.; P2=const.; n=const.
Fig.23++++++++++
Se
observa din fig.23 ca prima caracteristica are forma lui V iar
cea de-a doua
seamana cu V rasturnat, motiv pentru care aceste
caracteristici sunt denumite si curbele in
V ale generatorului sincron.
Deasemenea
se constata ca odata cu cresterea puterii P, minimul
curentului I se
deplaseaza spre dreapta deoarece cu cat puterea
activa este mai mare, cu atat E0
si deci Ie
ce
corespund functionarii la cosj=1 sunt mai mari, linia
intrerupta reprezentand curba
dupa care are loc desprinderea
masinii la curent de excitatie minim.
Regimul
de functionare la curent de excitatie constant si cuplu variabil
(Ie=const.;
M=variabil).
Neglijand
pierderile in fierul magnetic al masinii si in infasurarile
indusului, expresia
cuplului electromagnetic al generatorului sincron devine:

in care:
m – numarul de faze ale
infasurarii indusului;
p – numarul perechilor de poli;
E0 – t.e.m.
indusa la mersul in gol pe o faza a indusului;
Xd, Xq – reactantele
sincrone longitudinala si transversala;
δ – unghiul
intern al masinii (unghiul dintre axa campului inductor si axa
campului magnetic invartitor rezultant din intrefierul masinii).
Analiza
expresiei cuplului electromagnetic pune in evidenta faptul ca
marimile m, p, f,
U, Xd,
Xq si E0 (pentru Ie=const.) sunt constante. In consecinta,
odata cu modificarea
cuplului (deci si a puterii utile) se
modifica si unghiul intern δ. Modificarea unghiului intern
δ
(pentru Ie=const.) se face prin variatia admisiei (cuplului)
motorului primar (de antrenare).
Putem
concluziona ca modificarea puterii active cedate de generator se face prin
modificarea
cuplului dezvoltat de motorul primar.
+++++++Se
va introduce++++++++
-
Caracteristicile de functionare ale GS.
Lucrarea 9 indrumar
-
Masini sincrone speciale MAE cozma MAE Cozma
pag.74
Motorul
sincron
In
diagrama fazoriala (fig.5) s-a pus in evidenta unghiul intern
δ numit si unghi de
sarcina ce
defineste pozitia rotorului fata de campul magnetic
invartitor rezultant din
intrefierul masinii, respectiv regimul energetic
de functionare al acesteia.
Se
considera motorul sincron cu poli inecati, la care cuplul
electromagnetic

exercitat asupra rotorului este
activ si el antreneaza sarcina mecanica la care este cuplat.
In
orice regim in care rotorul masinii nu este sincron cu campul magnetic
invartitor, unghiul
intern δ este periodic si la fel si cuplul
electromagnetic M a carui expresie devine:

unde:
s – alunecarea rotorului in raport cu campul
magnetic invartitor rezultant;
– turatia acestui camp.

Asadar,
valoarea medie a cuplului electromagnetic M, este nula cand rotorul nu
este
sincron cu campul magnetic invartitor rezultant si in particular la
pornire (s=1). Deci, motorul
sincron nu are
cuplu de pornire, ceea ce constituie un dezavantaj al acestuia. In scopul
eliminarii acestui inconvenient, pornirea motorului sincron se face prin
mai multe metode
dintre care retinem:
Ø
pornirea cu motor auxiliar;
Ø
pornirea cu frecventa variabila;
Ø
pornirea in asincron.
Se
va prezenta succint pornirea in asincron a motorului sincron, in care sens
infasurarea trifazata statorului seconecteaza la
reteaua de alimentare, iar infasurarea de
excitatie se
conecteaza pe o rezistenta de 510 ori mai mare decat
rezistenta infasurarii de
excitatie.
Motorul
sincron porneste asemanator ca motorul asincron pe colivia
rotorica din
talpile polare, numita colivie de pornire si
amortizare. In momentul in care turatia n a
rotorului a ajuns
aproape egala cu turatia campului magnetic invartitor rezultant (s
este
foarte mic), se comuta infasurarea de excitatie de pe
rezistenta pe sursa de c.c.
In
acest caz, prin infasurarea de excitatie se stabileste curentul
Ie, apare cuplul
electromagnetic sincron M alternativ, de frecventa mica, avand
expresia:

Alunecarea
s devenind foarte mica, cuplul sincron M aduce rotorul in sincronism
intr-
un sfert de perioada si dupa cateva pendulatii
amortizate ale rotorului in jurul axei campului
magnetic invartitor rezultant,
acesta devine sincron cu campul si motorul se considera
pornit.
La
o colivie de pornire si amortizare slaba sau la sarcini mari,
exista riscul ca motorul
sa nu poata intra in sincronism la
cuplarea excitatiei pe sursa de c.c. Din acest motiv,
motoarele sincrone
care pornesc in asincron trebuie sa fie prevazute cu colivii
puternice, de
obicei din cupru, cu rezistenta mica, conducand la

cupluri mari in regim asincron.
++++++Se introduce: Masini
sincrone speciale pct. 4-7, pagina 74 Cozma++++
Politica de confidentialitate
DISTRIBUIE DOCUMENTUL
Vizualizari: 4674
Importanta:
Comenteaza documentul:
Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta
Creaza cont nou
Termeni si conditii de utilizare | Contact

© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved
Distribuie URL
http://www.scrigroup.com/tehnologie/electronica-electricitate/MASINA-SINCR
ONA-Elemente-const45677.php
Adauga cod HTML in site

<a
href="http://www.scrigroup.com/tehnologie/electronica-electricitate/MASINA-SINCRONA-Elemente-const45
677.php" target="_blank" title=" -
http://www.scrigroup.com/tehnologie/electronica-electricitate/MASINA-SINCRONA-Elemente-const45677.p
hp">MASINA SINCRONA - Elemente constructive ale masinii sincrone trifazate</a>

MASINA SINCRONA - Elemente Constructive Ale Masinii Sincrone Trifazate

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MASINA SINCRONA - Elemente Constructive Ale Masinii Sincrone Trifazate

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MASINA SINCRONA - Elemente constructive ale masinii sincrone trifazate

MASINA SINCRONA - Elemente constructive ale masinii sincrone trifazate

Masina sincrona reprezinta acea

intre viteza unghiulara

CLASE DE CONSUMATORI Sl PRINCIPII DE

Statorul este asemanator

cosφ1n – factorul de putere nominal;

f1n [Hz] – frecventa nominala;

nn [rot/min] – turatia nominala (se incadreaza

viteza unghiulara intr-un sens dat (fig.4).

– fluxul magnetic inductor

– pulsatia fluxului magnetic inductor.

inductor (de excitatie) si defazat in urma cu fata de

Cele doua campuri

4. Bilantul de puteri active

- Mex – cuplul de antrenare al excitatoarei (sursa de

Pentru (regim stationar)

P – puterea electromagnetica a generatorului

Fig.9 Reactia indusului longitudinal

a masinii sincrone in regim de generator

Fig.9 Reactia indusului longitudinal

a masinii sincrone in regim de generator

E – fazorul t.e.m. induse intr-o faza

O marime importanta in teoria masinii

- t.e.m. Ea indusa de campul de

incat putem scrie:

, in reperul FS, induce in infasurarea de faza

Deoarece amplitudinile Badm1 si Baqm1 sunt proportionale

ecuatiile generatorului sincron cu poli

Ecuatiile mai sus

7. Expresia cuplului electromagnetic

dupa cateva prelucrari,

, pentru U=const; Ie=const.

– puterea electromagnetica transmisa

Din fig.17

mai are loc iar capacitatea de

tensiune egala cu tensiunea barelor (retelei).

tensiunile aplicate lampilor nu mai sunt egale si

– turatia acestui camp.

obicei din cupru, cu rezistenta mica, conducand la

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact

Adauga cod HTML in site

S-ar putea să vă placă și