TEMA DE PROIECT

Sa se proiecteze procesul ecotehnologic optim de realizare a piesei (produsului) “carcasa

rotitoare” in conditiile unui numar necesar de bucati n=1500.

Realizarea corecta a temei presupune rezolvarea completa a urmatoarelor etape:

1 Stabilirea diagramei flux a procesului tehnologic de realizare a piesei respective a

produsului;

2 Stabilirea etapelor in care apare impactul asupra mediului si a tipului de poluare

pentru:

- apa (ce tipuri de substanta care polueaza);

- aer (ce tipuri de substanta care polueaza);

- sol (ce tipuri de substanta care polueaza).

3 Determinarea coeficientului de poluare pe etape si a coeficientului de poluare total.

4 Stabilirea metodelor de prevenire a poluarii,

5 Stabilirea metodelor de reducere a poluarii.

6 Determinarea gradului optim de reducere a poluarii.

7 Intocmirea bilantului de mediu.

 Elemente de baza in proiectarea procesului ecotehnologic

Pentru a putea proiecta procesul tehnologic cu toate datele necesar este utila cunoasterea mai
intai a traseului tehnologic corespunzator procesului ce se vrea realizat. O schema de principiu
pentru o diagarama flux a procesului tehnologic de realizare a unui produs se prezinta in figura1.
Pentru a putea calcula coeficientul de poluare, pentru a determina gradul optim de reducere a
poluarii si pentru a putea intocmi traseul ecotehnologic trebuie cunoscute etapele si momentele
in care se produce impactul de mediu.

Principalele etape in proiectarea procesului tehnologic sunt:

1° Stabilirea rolului functional al produsului

Cunoasterea rolului functional al piesei este prima etapa in proiectarea oricarui process
tehnologic de realizare a piesei respective. Rolul functional al piesei este dat de rolul functional
al fiecarei suprafete ce delimiteaza piesa in spatiu. Atunci cand nu ,se cunoaste ansamblul din
care face parte piesa, determinarea rolului functional al piesei se face folosind metoda de analiza
morfofunctionala a suprafetelor.

2° Alegerea materialului optim pentru confecfionarea produsului

Calitatea materialului folosit la realizarea piesei, impreuna cu conceptia de proiectare si

tehnologia de fabricate, determina nivelul performantelor tehnico-economice pe care piesa le
poate atinge. Alegerea unui material optim pentru piesa este o problema deosebit de complexa ce
trebuie rezolvata de proiectant. In situatia in care tehnologul este si proiectant problema se
rezolva alegand acel material care indeplineste cerintele minime de rezistenta si durabilitate ale
piesei in conditiile unui pret de cost minim si a unei fiabilitati sporite.
De obicei, se mizeaza pe experienta proiectantului si pentru o alegere rapida a materialului se
pleaca de la cateva date referitoare la: solicitarile din timpul exploatarii, conditiile de exploatare
(temperature, viteza, presiunea, mediul de lucru, etc.) clasa din care face parte piesa si conditiile
de executie. Abordarea problemei in aces mod este neeconomica deoarece nu sunt valorificate
corespunzator toate caracteristicile materialelor. De aceea, pentru a valorifica la maximum
intregul ansamblu de proprietati functionale, tehnologice, si econimice, in conditiile concrete de
realizare a piesei, se foloseste metoda de analiza a valorilor optime.
Materialul din care se confectioneaza produsul este elementul cel mai important din punct
de vedere al impactului asupra mediului deoarece elaborarea materialului este etapa cea mai
poluanta din traseul tehnologic al unui produs. De aceea, pentru a face posibila calcularea
coeficientului de poluare introdus de aceasta etapa trebuie tinut cont de mai multe cunostinte.

1 Stabilirea diagramei flux a procesului tehnologic de realizare a piesei respective a

produsului;

Figura 1. Scheme de principiu a diagramei flux a procesului tehnologic de realizare a unui

produs
(*- etapele si momentele de impact asupra mediului)
Factorii poluanti si mediul poluat:

1.Mediul poluat

 Poluarea solului:

Solul este un amestec de materie din plante, minerale si animale care se formeaza intr-un proces
foarte lung, poate dura mii de ani. El este necesar pentru cresterea majoritatii plantelor si esential
pentru toata productia agricola. Poluarea solului este acumularea de compusi chimici toxici,
saruri, patogeni (organisme care provoaca boli), sau materiale radioactive care pot afecta viata
plantelor si animalelor.

In orice ecosistem care cuprinde si solul (abiotic), solul are 2 functii esentiale: depozitar si
furnizor de elemente nutritive si apa; si recipient si transformator de reziduri si deseuri; deci
avand rolul de reglator al ecosistemului si de purificator al mediului inconjurator.

Odata distrus, el nu se mai reface pentru ca nu se pot reproduce conditiile si istoria formarii
lui formandu-se totusi un corp cu functii analogice. Prin utilizarea lui rationala el nu se epuizeaza
ci este protejat si isi sporeste fertilitatea.

Solul poate fi poluat :

- direct prin deversari de deseuri pe terenuri urbane sau rurale, sau din ingrasaminte si pesticide
aruncate pe terenurile agricole ;

- indirect, prin depunerea agentilor poluanti ejectati initial in atmosfera, apa ploilor
contaminate cu agenti poluanti “spalati” din atmosfera contaminata, transportul agentilor
poluanti de catre vant de pe un loc pe altul.

Subsolul constituie depozitul si sursa marii majoritati de materii prime minerale si hidrocarburi,
deci materiile prime pentru ramurile industriale si cu rol deosebit in cadrul economiei oricarei
tari. Constituirea depozitelor subterane de deseuri industriale si uneori de deseuri radioactive,
precum si testele si experimentele nucleare, sunt alte forme sub care se manifesta in lumea
actuala fenomenul de poluare a subsolului terestru.

 Poluarea apei:

Esenta vietii pe Terra este apa, care continua sa aiba si astazi un rol primordial si preponderent
pentru mentinerea vietii, fiind prin aceasta indispensabila si avand o valoare intrinseca,
inestimabila in bani. Cererea de apa potabila este in crestere continua cat timp populatia globului
creste. Din anul 1942 pana in anul 1990 preluarea apei potabile din rauri, lacuri, rezervoare si
alte surse a crescut de patru ori.
Poluantii aflati in ape sub forma de suspensii sau solutii multicomponente se pot incadra in
urmatoarele categorii mai importante:

- substante organice, reziduri biologice;

- substante anorganice;

- substante radioactive;

- produse petroliere;

- microorganisme patogene;

- ape fierbinti.

Poluarea apei freatice afecteaza extrem de grav resursele de apa potabila a comunitatilor care se
aprovizioneaza din aceste resurse.

Volumul apelor uzate industriale este, in general, cu 70% mai mare decat al apelor
menajere orasenesti, iar incarcarea si nocivitatea lor este cu mult mai mare. In prezent, “paleta”
de poluanti s-a diversificat enorm, ca o consecinta a cresterii industriale spectaculoase din
ultimele decenii.

Apele uzate din industria miniera si metalurgica contin in special poluanti anorganici , toxici,
dizolvati sau in stare de suspensie.

 Poluarea aerului:

Contaminarea umana a atmosferei Pamantului poate lua multe forme si a existat de cand
oamenii au inceput sa utilizeze focul pentru agricultura, incalzire si gatitul alimentelor. In timpul
Revolutiei Industriale (sec.XVIII si XIX), poluarea aerului a devenit o problema majora.

Atmosfera reprezinta invelisul gazos al pamantului, care se intinde de la sol si pana la

inaltmimi de peste 3000 de km. Se poate imparti conventional in 5 straturi :Troposfera (sol -17
km), statosfera (1740 km), mezosfera (4080 km), ionosfera (801 000 km) si exosfera (10003000
km) , acest invelis este alcatuit din aer, amestec mecanic de gaze si vapori de apa, cristale de
gheata, praf , impuritati etc.Ca element al mediului , atmosfera are o importanta deosebita, fiind
indispensabila pentru viata florei, faunei si a fiintei umane.

Poluarea urbana a aerului este cunoscuta sub denumirea de smog. Smogul este in general
un amestec de monoxid de carbon si compusi organici din combustia incompleta a
combustibililor fosili cum ar fi carbunii si de dioxid de sulf de la impuritatile din combustibili. In
timp ce smogul reactioneaza cu oxigenul, acizii organici si sulfurici se condenseaza sub forma de
picaturi, intetind ceata. Pana in secolul XX smogul devenise deja un pericol major pentru
sanatate.
Substantele poluante din atmosfera sunt substante gazoase, lichide sau solide, care le modifica
compozitia. Gazele sunt substante care, in conditii normale (temperatura locala, presiune 1013
hPa) sunt in stare gazoasa, lichefiindu-se la temperatura joasa (condensare), de ex.: CO2, SO2,
ozonul.Vaporii sunt gaze care se condenseaza in conditii normale, de ex.: vaporii de apa. Ceata,
fumul, praful sunt particule foarte fine de materii (aerosol) de un diametru de 0,001-100 um.

2.Factorii poluanti:

1. Aprovizionare cu materii prime

2. Elaborare material

3. Curatire semifabricat

4. Executie semifabricat

5. Prelucrari mecanice

6. Controlul fabricatiei

7. Controlul produsului neconform

8. Deseu

9. Inspectii si control

10. Manipulare, depozitare si ambalare

1. Aprovizionare cu materii prime

Transportul se realizeaza cu vehicule de mare tonaj.

Majoritatea poluarii aerului provine din activitatea umana: arderea combustibililor fosili – gaze
naturale, carbuni si petrol pentru a alimenta procesele industriale si vehiculele cu motor. Pe lângã
compusii chimici dãunãtori pe care aceste arderi le elibereazã în atmosferã, se aflã dioxidul de
carbon (CO2), monoxidul de carbon (CO),oxizii de nitrogen, dioxidul de sulf (SO2) si mici
particule solide. Hidrocarburi nearse, aldehide, oxizi de plumb, in cazul arderii benzinei
reformate cu plumb tetraetil. Substantele rezultate din arderea unui kilogram de carburant
(benzina sau motorina) sunt prezentate in tabelul urmator:

Substante poluante Cantitate(kg/piesa)

𝐶𝑂2 685
CO 9,4
NOx 0,453
𝑆𝑂2 0,61
Gaze arse 7728
Zgura 152
Apa uzata 6,72
Ulei 0,26
Namol 19,48
Fum 0,0483
Motorina 25l/100km
Total 8601

La acestea se mai adauga cantitati de fum la arderea motorinei, PbO din arderea benzinei etilate
cu plumb.
Fumul este o suspensie de complecsi de carbon asociati cu gudroane, hidrocarburi din
gazele de evacuare. Fumul reduce vizibilitatea, irita ochii si aparatul respirator.

Fig.1. Ciclul de aprovizionare

2. Elaborare material

In procesul de ”elaborare materiale” mediul este poluat prin emisi de praf, CO, SO2, NOx, CO2,
Gaze arse, steril, zgură, namol si prin ape uzate si ulei.

Nr. Emisii poluante Cantitatea

Crt. Kg /tonă
1 Praf în aer 0,21
 2 CO 9,40
3 SO2 0,61
4 NOx 0,45
5 CO2 0,45
6 Gaze arse 7728
Total 7739,12

Materii prime Cantitate tona/an Cantitate kg/piesa

Fier vechi 3550 1192,8

Retele fasolete 549 184,4
Fier din span 970 325
Ferocrom echivalent 9 3,02
65%Cr
Feromangan ech 54 18,1
ivalent75% Mn
Feromolibden echivalent 2 0,67
60% Mo
Ferosiliciu echivalent 755 83 27,8
Si
Ferotitan echivalent 25% 0,034 0,011
Ti
Aluminiu pt deoxidare 13,146 4,41
Minereu din fier 61 20,4
Total 5291,180 1776,6

3. Curatire semifabricat

Curatirea,decaparea, degresarea sunt etape foarte importante in proiectarea si realizarea oricaror

produse deoarece inainte de oricare operatie tehnologica pretentioasa trebuie executata curatirea,
decaparea si degresarea suprafetelor. Sunt foarte multe situatii cand curatirea se face prin diferite
metode: clasice manual(ciocaniri), mecanizate(pick-hammer, perii de sarma), speciale(curatirea
chimica, electrochimica, cu plasma,etc.).Fiecare din aceste metode are un impact mai mare sau
mai mica supra mediului, in functie de metodele folosite.

Poluarea aerului.
Emisii poluante la curăţarea piesei carcasa rotitoare din otel.
 Nr. Crt. Emisii poluante Cantitatea
Kg /piesa
1 Dicloretan 0,22
2 Tetracloretilenă 0,07
3 Toluen 0,14
4 Praf în aer 0,21
5 Total 0,64

Poluarea apei.
Emisii poluante la curăţarea piesei carcasa rotitoare din otel.

Nr. Crt. Emisii poluante Cantitatea

Kg /piesa
1 Apă uzată 6,72
2 Ulei 0,8
3 Total 7,52

Poluarea solului.
Emisii poluante la curăţarea, decaparea şi degresarea unei tone piese din otel

Nr. Crt. Emisii poluante Cantitatea

Kg /piesa
1 Amestec de formare 12
2 Zgură 0,5
3 Resturi de metal 12
4 Alte depuneri 8
5 Total 32,5

4. Executie semifabricat

In prima faza semifabricatul este realizat prin turnare, iar pentru realizarea unei tone de otel.
Dupa turnare otelul este laminat pentru a se obtine tabla de 16mm. Din aceasta tabla se va debita
cu flacara sau plasma forma necesara pentru realizarea semifabricatului.

Amestucul de formare utilizat la formare mecanica este alcatuita din :

Nisip cuartos- 2,16 kg/piesa

Betonita- 0,14
Apa- 85 mᵌ

Amest de formare pentru miezuri:

Silicat de sodiu- 0,072kg/piesa

Bioxid de carbon- 0,064

Gaz metan- 3000 mᵌ

Sursa de emisie Noxa Cantitate kg/piesa

Turnatorie otel NOx 117,6
Co 33,6
So2 33,6
Total 184,8

5. Prelucrari mecanice

Sunt operatii foarte importante la care sunt supuse semifabricatele turnate, deformate plastic sau
sudate, in urma carora se obtin dimensiunile finale si precizia geometrica ceruta de rolul
functional. Aceste prelucrari se fac pentru a obtine o anumita precizie de forma si de pozitie si o
anumita rugozitate pentru fiecare suprafata ce margineste piesa in spatiu.
Mediile si factorii poluati:
Aer: pulberi metalice, gaze reziduale, fum.
Sol: ulei de transmisie.
Apa: solutie de racire.

Emisii poluante la prelucrarea mecanică:

Nr. Crt. Emisii poluante Cantitatea
Kg /piesa
1 Resturi de metal 100
2 Alte depuneri 0,5
3 Pulberi metalice 0,5
4 Emulsie 1,5
5 Ulei 0,3
6 Span 1,61
Total 104,41
 6. Controlul fabricatiei

Controlul fabricatiei presupune determinarea prin inspectare/testare a anumitor caracteristici si

performante ale unui produs (analiza,masurare), compararea lor cu niste specificatii tehnice si
tehnologice, care au fost prescrise pentru acel produs.

Tinand cont ca pentru realizarea unei singure piese “ Carcasa rotitoare” sunt necesare
aproximativ 500 de foi de scris (procedure, caiete de sarcina,rapoarte etc).

Compozitia medie a hartiei

-maculatura 44%
-celuloza 28 %
-pasta mecanica 16 %
-adaos 5 %
-amidon 3 %
-produse chimice 2 %
-clei rasinos 1 %
-sulfat de aluminiu 2 %

Fig.2. Ciclul de viata al documentatiei

Pentru realizarea controlului am folosit 500 foi de scris( procedure, caiet,etc)

Deseuri celulozice Cantitate tona/an
Hartie 1,2
Carton 0,74
Total 1,94
 7. Controlul produsului neconform

Controlul este menit sa ateste buna desfasurare a proceselor de fabricatie, fie conformitatea unui
produs cu specificatiile sale.
Controlul produselor presupune determinarea prin inspectare/testare a anumitor caracteristici si
performante ale unui produs (analiza, masurane) compararea lor cu niste specificatii tehnice si
tehnologice, care au fost prescrise pentru acel produs (comparare), clasificarea sau sortarea
produselor pe clase de calitate (decizie) si stabilirea unor actiuni corective sau preventive
(concluzii). Specificatiile pot fi impuse prin: clauze contractuale de catre beneficiar, norme interne
ale firmei, norme de ramura industriala, norme ale organismelor de certificare produse,
standarde, legislatia nationala sau internationala.

Examinare ultrasunete:

Examinarea cu ultrasunete este destinata evidentierii discontinuitatilor interne si nu substituie

verificarea calitatii sudurii efectuata prin alte metode nedistructive. Examinarea cu ultrasunete se
prescrie in documentatia de executie a produsului de catre proiectantul produsului.

Examinarea ultrasonica se efectueaza in conditii de accesibilitate la elementele imbinarii sudate.

Suprafetele de examinare trebuie sa se prezinte curate, lipsite de stropi de sudura, zgura, oxizi,
vopse, tundar etc.

Examinarea se efectueaza in laborator sau in spatii amenajate fara poluare, cu zgomot redus,
aerisite, fara praf, ferite de foc deschis si lumina excesiva si lipsite de perturbatii radioelectrice.

Temperatura mediului ambiant trebuie sa fie mai mare sau egala de +50C, dar nu va depasi
+350C. Temperatura pe suprafata de examinare a elementului trebuie sa fie cuprinsa intre +00C
si +400C.
Inspectii si incercari

Metoda folosita US Substanat poluanta Cantitate kg/piesa

Sol Ulei 0,75
Apa Ulei 0,76
Total 1,51

8. Deseu

Rebutul reprezinta un produs care nu poate fi folosit in scopul in care a fost proiectat, nu
corespunde functiilor calitative, normelor interne, contracte el fiind o pierdere economica.

Deseul reprezinta un rest dintr-un material rezultat dintr-un proces tehnologic de realizare a unui
anumit produs, care nu mai poate fi valorificat direct pentru realizarea produsului respectiv sau
material rezultat in urma unui proces tehnologic sau biologic, care nu mai poate fi utilizat ca
atare.

Deseurile cele mai periculoase sunt deseurile chimice care pot fi toxice , reactive sau
inflamabile.

Daca nu sunt tratate si depozitate cu grija aceste deseuri pot polua sursele de apa cele mai
aproape de locul depozitarii. Chimicalele folosite în industria echipamentelor electrice, pot
ajunge în mediu prin deversari si pot atinge niveluri toxice foarte ridicate prin intermediul
lantului trofic.
Acidul clorhidric de sinteza poate fi folosit la curăţirea metalelor (ruginei) prin îndepărtarea
oxizilor.
Acidul clorhidric este un acid tare si, in acelasi timp, un compus foarte stabil. Sub actiunea
caldurii (peste 15000C) se descompune in hidrogen si clor.
Sursele de deseuri Kg/ piese
Material refractant 127,6
Zgura, scoarta, moloz 207,6
Nisip 665
Span 225
Deseuri metallic de la topire 932
Total 2160

Deseuri celulozice

Hartie 0,4
Carton 0,24
Deseu lemn 1,3
Rumegus 3,2
Total 5,14
Alte deseuri

Ulei uzat 0,26

Acumulatori uzati 0,06
Deseu menajer 1,7
Total 2,02

Deseuri periculoase

Denumire deseu Kg/piesa

Ulei uzat 0,26
Acumulatori uzati 0,06
Total 0,32
 Deseuri refolosite

Deseuri Kg/piesa
Span si alte rebuturi de la prel mec 225
Deseuri metalice de la topire 932
Total 1157

9. Inspectii si control

La punctual 7. Controlul produsului neconform

10. Manipulare, depozitare si ambalare

Manipularea produselor trebuie specincata in documentele insotitoare ale produselor si pe

ambalaj, de regula, prin semne conventionale, recunoscute international. Manipularea se face
manual in cazul produselor de dimensiuni mici, usoare ambalate individual sau in colete mici si
mecanizate in celelalte cazuri.

Depozitare are drept scop: echilibrarea cantiratilor sau a sortimentelor livrate, concilierea
termenelor intre momentul ofertei si cel al onorarii cererii, echilibrarea diferentelor dintre
diversele sectii de productie etc.

Ambalarea joaca un rol important, atat in conservarea produsului, cat si in activitatea acestuia
fata de client. Trebuie avut in vedere ca primul contact al cleintului cu produsul se face prin
intermediul ambalajului, de atractivitatea acestuia depinzand in mare masura vanzarea
produsului.
In procesul de manipulare, depozitare, ambalare, livrare este poluat solul prin materiale

plastice si noxe emise de utilajele si masini.

Emisii noxe ale utilajelor si masinilor.

Emisii poluanti ai procesului de ambalare

Nr. Crt. Emisii poluante Cantitatea

Kg/Piesa
1 Material plastic 0.7
2 Carton 0,554
3 Paleti 448 buc/an
4 Folie PVC 0,76

Manipularea piesei se realizeaza cu ajutorul unei macarale care polueaza cu ulei:

Substanta poluanta Cantitate kg/piesa

Ulei 0,25
Vasilina 1,24
 3 Determinarea coeficientului de poluare pe etape si a coeficientului de poluare total.

Pe etape

Aer Emisii

Fum 0,0483
Gaze arse 15456
CO2 685,45
NOx 118,50
SO2 34,82
CO 52,40
Praf 0,42
Dicloretan 0,22
Pulberi 0,5
Tetracloretilena 0,07
Toluen 0,14
Bioxid de carbon 0,064
Silicat de sodiu 0,072
Total 16348,704
Apa Emisii
Ulei 3,12
Reziduri de metal 112
Hartie 1,6
Carton 1,52
Alte depuneri 8,05
Span 779,6
Apa uzata 13,44
Emulsie 1,5
Ulei uzat 0,52
Vasilina 1,4
Total 922,75
Sol Emisii
Hidrocarburi de petrol (motorina) 251
Nisip 667,16
Amestec de formare 12
Titan 0,011
Minereu de fier 20,4
Aluminiu 4,41
Zgura 359,5
Crom 3,02
Mn 18,1
Namol 19,48
Molibden 0,67
Span 779,6
Siciliu 27,8
Ulei 3,12
Pvc 0,76
Hartie 1,6
Carton 1,52
Reziduri de metale 112
Alte depuneri 8,05
Ulei uzat 0,52
Material refractant 127,6
Deseuri metalice de la topire 1864
Lemn 1,3
Deseu menajer 1,7
Rumegus 4,2
Acumulatori uzati 0,12
Vasilina 1,4
Total 4191,04

*Aprovizionarea cu materii prime

Pentru a determina coeficientul de poluare se calculează coeficientul de poluare pentru fiecare etapă cu
formula :

C pp  Qtp  Qcom  (Q pa  Q pl  Q ps )  Qcom [t emisii]

În care :
Qcom -este cantitatea de fontă obţinută prin prepararea din minereu primar ;
Q pa
-cantitatea de materiale ce polueaza atmosfera ;
Q pl
-cantitatea de materiale ce polueaza apa ;
Q ps
-cantitatea de materiale ce polueaza solul ;
Qtp
-cantitatea totală de substanţă poluantă ;
Q pa Q pl Q ps
, si se exprima in tone emisii /tona de minereu preparat.

Cpp = (8674,51 + 6,98 + 429,46)·1= 9110,95 [t emisii]

 *Elaborare material

Pentru a determina coeficientul de poluare se calculează coeficientul de poluare pentru fiecare etapă cu
formula :

C pp  Qtp  Qcom  (Q pa  Q pl  Q ps )  Qcom [t emisii]

În care :

Qcom -este cantitatea de fontă obţinută prin prepararea din minereu primar ;

Q pa
-cantitatea de materiale ce polueaza atmosfera ;

Q pl
-cantitatea de materiale ce polueaza apa ;

Q ps
-cantitatea de materiale ce polueaza solul ;

Qtp
-cantitatea totală de substanţă poluantă ;

Q pa Q pl Q ps
, si se exprima in tone emisii /tona de minereu preparat.

Cpp = (7739,21 + 0 +345,4 )·1 = 8084,61 [t emisii]

*Curatire semifabricat

Coeficientul de poluare de la etapa de degresare, decapare, curăţire se calculează cu relaţia :

C pcd  Q ptc  M u  (Q pca  Q pcl  Q pcs )  M u

Unde :

Q ptc
- cantitatea totală a de substanţă poluantă ce apare la operaţia de curăţire, decapare,
degresare ;

Qsa
-cantitatea de substanţă ce poluează aerul la elaborarea semifabricatului turnat ;

Qsl
-cantitatea de substanţă ce poluează apa la elaborarea semifabricatului turnat ;
 Qss -cantitatea de substanţă ce poluează solul la elaborarea semifabricatului turnat ;

M u -masa utila a semifabricatului.

C pcd = (0,64 + 7,52 + 32,5)·346 = 14068,36

*Executie semifabricat

C ps  Qts  M su  (Qsa  Qsl  Qss )  M su

Unde :
Qts -cantitatea totală de substanţă poluantă introdusă de semifabricat ;
Qsa -cantitatea de substanţă ce poluează aerul la elaborarea semifabricatului turnat ;
Qsl -cantitatea de substanţă ce poluează apa la elaborarea semifabricatului turnat ;
Qss -cantitatea de substanţă ce poluează solul la elaborarea semifabricatului turnat ;
M su -masa utilă a semifabricatului în tone.
Mp
- Masa piesei = 336,0 kg
M s - Masa semifabricatului= 346kg
Cps = (184,8 + 0 + 2,3)·346= 64736,6 [t emisii]

*Prelucrari mecanice

În etapa de prelucrări mecanice avem poluare. Coeficientul de poluare introdus de prelucrarile mecanice
se calculeaza cu relatia :

C pm  Qtpm  M u  (Q pma  Q pml  Q pms )  M u

Unde :
Qtpm
-cantitatea totală de substanţă poluantă ce apare la prelucrările mecanice;
Q pma
-cantitatea de substanţă ce poluează aerul la prelucrările mecanice ;
Q pml
-cantitatea de substanţă ce poluează apa la prelucrările mecanice ;
Q pms
-cantitatea de substanţă ce poluează solul la prelucrările mecanice ;
 M u -masa utila a semifabricatului
Q pma
=0kg/tona
Q pms
=100+0,5+0,05+0,3+1,61=102,46 kg/tona
Q pml
=1,5+0,3=1,8 kg/tona
C pm 
(0+102,46+1,8) ∙ 346= 36696,76 tone emisii/ tone de piese realizate.

Calculul coeficientului de poluare total

În final, pentru a vedea impactul asupra mediului introdus de operaţiile descrise în fluxul de fabricaţie al
piesei CARCASĂ REDUCTOR, se pot calcula coeficienţii de poluare totali pentru fiecare din mediile luate
în considerare.

Cunoscând coeficienţii de poluare introduşi în fiecare etapă a procesului de realizare a

produsului, se poate determina coeficientul de poluare total cu relaţia:

C pt  C pp  C pe  C pcd  C pm  C prrr  C pc  C pax [kgemisii]

Unde :

C pp
-coeficientul de poluare introdus la prepararea minereurilor ;

C pe
-coeficientul de poluare introdus la elaborarea fontei ;

C ps
-coeficientul de poluare introdus la turnarea semifabricatului ;

C pcd
-coeficientul de poluare în operaţiile de curăţire, decapare, degresare ;

C pm
-coeficientul de poluare introdus la prelucrările mecanice ;

C pap
-coeficientul de poluare introdus la acoperirile de protecţie ;

C ptt
-coeficientul de poluare introdus de tratamentele termice ;

C prrr
-coeficientul de poluare introdus de reparare, recondiţionare, reciclare ;

C pc
-coeficientul de poluare introdus la inspectia (controlul) produsului ;
C pax
-coeficientul de poluare introdus de celelalte etape ale diagramei flux a procedului
tehnologic .

În funcţie de mărimea coeficientului de poluare trebuie luate şi măsurile de prevenire

sau de reducere a impactului asupra mediului, astfel :

C  10  G
-dacă pt u
, poluarea este foarte gravă şi trebuie luate măsuri urgente de
prevenire şi de reducere a poluării ;

5G  C pt  10  Gu
u
-dacă , poluarea este gravă, măsurile de prevenire şi reducere fiind
absolut necesare ;

30Gu  C pt  5  Gu
-dacă , poluarea este mare şi se impun măsuri de prevenire şi
reducere ;

C  30  Gu
-dacă pt , poluarea este în limite de alertă, fiind necesare planuri de prevenire
şi reducere a poluării ;

5Gu  C pt  3,0  Gu
- dacă , poluarea este acceptabilă

Cpt = 9,110 + 8,0846 + 14,068 + 64,736 + 36,696 = 132,694 [kg emisii]

 1. DETERMINAREA GRADULUI OPTIM DE REDUCERE A POLUARII

Poluarea zero este un vis. Reducerea totala a poluarii nu este posibila nici tehnologic
deoarece presupune cheltuilei antipoluante insuportabile de orice economie dezvoltata.
Trebuie gasita o cale de armonizare a intereselor producatorilor care urmaresc profituri
imediate, a intereselor intregii societatim care doreste sa traiasca intr-un mediu nepoluant.
Pentru acestea se determina un optim economic luand in considerare cheltuielile pentru
dezvoltare si beneficiile depoluarii.

Fig.1. Determinarea gradului optim de reducere a poluării: a – costul total al prevenirii sau al
depoluării c – diferenţa dintre cele două curbe, n0 – gradul optim de reducere a poluării.

Această analiză nu este întotdeauna uşor de făcut deoarece pagubele produse de poluare
sunt mai greu de cuantificat decât cheltuielile legate de introducerea unor tehnologii noi de
producţie , de prevenire a poluării sau de reducere a poluării .

Ar trebui ca n0’ = n0 dar cele mai multe ori este imposibilă estimarea corectă a pierderilor
datorate poluării .

Mai aproape de realitate este abordarea luând în considerare gradul de interes al societăţii
de a plătii depoluarea pentru a realiza un anumit grad de puritate a mediului înconjurător .
Pentru a nu simţii efectele poluării societatea este dispusă să suporte cheltuieli de depozitare
Cd .
Fig. 2. Determinarea pierderilor cauzate de poluare: a – cheltuieli cu prevenirea poluării sau
reducerea poluării, b – pierderile datorate poluării, c – suma celor două curbe, n0 – gradul
optim de reducere a poluării.

Fig.3. Gradul de reducere a poluării în funcţie de costurile şi utilităţile sociale : C d – cheltuieli

pentru reducerea poluării, Av – utilitatea socială / avantajul reducerii poluării, n0” – gradul
optim de reducere a poluării.

Pe măsură ce gradul de reducere a poluării creşte avantajul / utilitatea socială (A v) pentru

care societatea este dispusă să plătească contribuţii suplimentare descreşte , iar cheltuielile
pentru reducerea poluării (Cd) cresc. Din cauza analizelor zonelor ce apar in figura 3, se pot
trage urmatoarele concluzii :

- in zona I sunt cele mai mari avantaje deoarece se vad avantajele reducerii polaurii;
 - in zona II se inregistreaza pierderi mari deoarece poluarea este deja redusa iar
cheltuielile cresc;
- in punctul M se realizeaza gradul optim de reducere a poluarii
Pentru o optimizare a etapei este necesara indeplinirea conditiiei:
n 0 = n' 0 = n ' ' 0
In tarile dezvoltate, investitiile alocate pentru protectia mediului detin ponderii
insemnate, diferentiate pe ramuri industiale. Tehnologiile noi de reducere sau prevenire a
poluarii detin 1,2 % din PIB, iar pierderile, ca urmare a faptului ca nu se iau masuri antipoluante
mai consistente, sunt aproximativ de 5 % din PIB.
Pentru o proiectare corecta a unui proces tehnologic sau a unui activitatii cu impact
asupra mediului este necesara cunoasterea in fiecare etapa a acestuia a indicatorului de
calitate a mediului.Acest indicator, Icm , se poate calcula la nivelul fiecărui poluant i, cu relaţia.

CMAi  Cefi
[%]
ICMi = C max i  CMAi

în care:

- ICMi este indicatorul de calitate al mediului datorat poluantului "i";

- C MAi -concentraţia maximă admisibilă în poluant „i";

- Cefi - concentraţia efectivă, la momentul calculării, în poluant „i";

- Cmax i - concentraţia maximă în poluant „i" ce conduce la degradarea inevitabilă a

mediului.

Acest indicator are valorile cuprinse între 0 (când poluarea este maximă şi inevitabilă) şi 1
(când mediul este curat).

Indicatorul calităţii mediului se poate calcula şi ca sumă a tuturor poluanţilor „p" din
mediul respectiv, cu relaţia:

CMAi  Cefi

p

ICMt =
i 1
C max i  CMAi

în care:

- ICMt este indicatorul de calitate al mediului datorat tuturor poluanţilor „p"

existenţi în mediu la momentul calculării.
 *Aprovizionarea cu materii prime

2040  685
IcmCO₂ =  0,69%
4000  2040

28  9,4
IcmCO =  0,84%
50  28

100  0,453
IcmNOx =  0,99%
200  100

300  0,61
IcmSO2 =  0,99%
600  300

0,8  0,26
Icmulei =  0,77%
1,5  0,8

58  19,48
Icmnamol =  0,91%
100  58

20  6,72
Icmapa uzata =  0,44%
50  20

23000  7728
Icmgazearse=  0,89%
40000  23000

455  152
Icmzgura=  0,87%
800  455

2  0,0483
Icmfum=  0,97%
42

*Elaborare material

28  9,4
IcmCO =  0,84%
50  28

100  0,45
IcmNOx =  0,99%
200  100
 300  0,61
IcmSO2 =  0,99%
600  300

2040  0,45
IcmCO₂ =  0,99%
4000  2040

23000  7728
Icmgazearse=  0,89%
40000  23000

0,64  0,21
Icmprafinaer=  0,50%
1,5  0,64

*Curatire semifabricat

50  0,22
IcmDicloretan =  0,99%
100  50

50  0,07
IcmTetracloretilena =  0,99%
100  50

0,64  0,21
IcmPrafinaer =  0,50%
1,5  0,64

50  0,14
IcmToluen =  0,99%
100  50

0,8  0,26
Icmulei =  0,77%
1,5  0,8

20  6,72
Icmapa uzata =  0,44%
50  20

*Executie semifabricat

500  33,6
IcmCO =  0,99%
900  500

100  33,6
IcmSO2 =  0,66%
200  100
 500  117,6
IcmNOx =  0,99%
850  500

*Prelucrari mecanice

8  0,05
Icmaltedepuneri =  0,88%
16  8

0,8  0,3
Icmulei =  0,71%
1,5  0,8

50  1,5
Icmemulsie =  0,97%
100  50

200  100
Icmresturide metal =  0,5%
400  200

5  0,5
Icmpulberimetalice =  0,45%
15  5

*Controlul fabricatiei

1,2−0,0086
𝐼ℎ𝑎𝑟𝑡𝑖𝑒 = 3−1,2
=0,7%

0,7−0,00544
𝐼𝑐𝑎𝑟𝑡𝑜𝑛 =0,13%
0,75−0,7

*Controlul produsului neconform

0,8  0,75
Icmulei =  0,07%
1,5  0,8
 *Deseu

1,2−0,4
𝐼ℎ𝑎𝑟𝑡𝑖𝑒 = 3−1,2 =0,44%

0,7−0,24
𝐼𝑐𝑎𝑟𝑡𝑜𝑛 =0,92%
1,2−0,7

*Manipulare, depozitare si ambalare

0,7−0,54
𝐼𝑐𝑎𝑟𝑡𝑜𝑛 =0,32%
1,2−0,7

0,8  0,25
Icmulei =  0,78%
1,5  0,8

Indicatorul calităţii mediului se poate calcula şi ca sumă a tuturor poluanţilor „p" din mediul
respectiv, cu relaţia:

CMAi  Cefi

p

ICMt =
i 1
C max i  CMAi

Rezulta ca : ICMt = 14,19

2. STABILIREA ETAPELOR IN ACRE APARE IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI SI A TIPULUI DE

POLUARE
Poluarea solului
Solul este un amestec de materie din plante, minerale si animale care se formeaza intr-
un proces foarte lung, poate dura mii de ani. El este necesar pentru cresterea majoritatii
plantelor si esential pentru toata productia agricola. Poluarea solului este acumularea de
compusi chimici toxici, saruri, patogeni (organisme care provoaca boli), sau materiale
radioactive care pot afecta viata plantelor si animalelor.
In orice ecosistem care cuprinde si solul (abiotic), solul are 2 functii esentiale: depozitar
si furnizor de elemente nutritive si apa; si recipient si transformator de reziduri si deseuri; deci
avand rolul de reglator al ecosistemului si de purificator al mediului inconjurator.
Odata distrus, el nu se mai reface pentru ca nu se pot reproduce conditiile si istoria
formarii lui formandu-se totusi un corp cu functii analogice. Prin utilizarea lui rationala el nu se
epuizeaza ci este protejat si isi sporeste fertilitatea.
Solul poate fi poluat :
- direct prin deversari de deseuri pe terenuri urbane sau rurale, sau din ingrasaminte si
pesticide aruncate pe terenurile agricole ;
- indirect, prin depunerea agentilor poluanti ejectati initial in atmosfera, apa ploilor
contaminate cu agenti poluanti “spalati” din atmosfera contaminata, transportul agentilor
poluanti de catre vant de pe un loc pe altul.

Subsolul constituie depozitul si sursa marii majoritati de materii prime minerale si

hidrocarburi, deci materiile prime pentru ramurile industriale si cu rol deosebit in cadrul
economiei oricarei tari. Constituirea depozitelor subterane de deseuri industriale si uneori de
deseuri radioactive, precum si testele si experimentele nucleare, sunt alte forme sub care se
manifesta in lumea actuala fenomenul de poluare a subsolului terestru.

Poluarea apei
Esenta vietii pe Terra este apa, care continua sa aiba si astazi un rol primordial si
preponderent pentru mentinerea vietii, fiind prin aceasta indispensabila si avand o valoare
intrinseca, inestimabila in bani. Cererea de apa potabila este in crestere continua cat timp
populatia globului creste. Din anul 1942 pana in anul 1990 preluarea apei potabile din rauri,
lacuri, rezervoare si alte surse a crescut de patru ori.

Poluantii aflati in ape sub forma de suspensii sau solutii multicomponente se pot incadra
in urmatoarele categorii mai importante:

- substante organice, reziduri biologice;

- substante anorganice;

- substante radioactive;

- produse petroliere;

- microorganisme patogene;

- ape fierbinti.

Poluarea apei freatice afecteaza extrem de grav resursele de apa potabila a

comunitatilor care se aprovizioneaza din aceste resurse.

Volumul apelor uzate industriale este, in general, cu 70% mai mare decat al apelor
menajere orasenesti, iar incarcarea si nocivitatea lor este cu mult mai mare. In prezent,
“paleta” de poluanti s-a diversificat enorm, ca o consecinta a cresterii industriale spectaculoase
din ultimele decenii.
 Apele uzate din industria miniera si metalurgica contin in special poluanti anorganici ,
toxici, dizolvati sau in stare de suspensie.

Poluarea aerului
Contaminarea umana a atmosferei Pamantului poate lua multe forme si a existat de
cand oamenii au inceput sa utilizeze focul pentru agricultura, incalzire si gatitul alimentelor. In
timpul Revolutiei Industriale (sec.XVIII si XIX), poluarea aerului a devenit o problema majora.
Atmosfera reprezinta invelisul gazos al pamantului, care se intinde de la sol si pana la
inaltmimi de peste 3000 de km. Se poate imparti conventional in 5 straturi :Troposfera (sol -17
km), statosfera (1740 km), mezosfera (4080 km), ionosfera (801 000 km) si exosfera (10003000
km) , acest invelis este alcatuit din aer, amestec mecanic de gaze si vapori de apa, cristale de
gheata, praf , impuritati etc.Ca element al mediului , atmosfera are o importanta deosebita,
fiind indispensabila pentru viata florei, faunei si a fiintei umane.
Poluarea urbana a aerului este cunoscuta sub denumirea de smog. Smogul este in
general un amestec de monoxid de carbon si compusi organici din combustia incompleta a
combustibililor fosili cum ar fi carbunii si de dioxid de sulf de la impuritatile din combustibili. In
timp ce smogul reactioneaza cu oxigenul, acizii organici si sulfurici se condenseaza sub forma de
picaturi, intetind ceata. Pana in secolul XX smogul devenise deja un pericol major pentru
sanatate.

Substantele poluante din atmosfera sunt substante gazoase, lichide sau solide, care le
modifica compozitia. Gazele sunt substante care, in conditii normale (temperatura locala,
presiune 1013 hPa) sunt in stare gazoasa, lichefiindu-se la temperatura joasa (condensare), de
ex.: CO2, SO2, ozonul.Vaporii sunt gaze care se condenseaza in conditii normale, de ex.: vaporii
de apa. Ceata, fumul, praful sunt particule foarte fine de materii (aerosol) de un diametru de
0,001-100 um.

Gazele sunt substante care, in conditii normale (temperatura locala, presiune 1013 hPa)
sunt in stare gazoasa, lichefiindu-se la temperatura joasa (condensare), de ex.: CO2, SO2, ozonul.
Vaporii sunt gaze care se condenseaza in conditii normale, de ex.: vaporii de apa. Ceata, fumul,
praful sunt particule foarte fine de materii (aerosol) de un diametru de 0,001-100 um. Ceata
este formata din picaturi de marime variabila.

Fumul este un amestec de particule solide si coloidale cu picaturi lichide. Praful provine
din diviziunea materiei fine in particule aproape coloidale de 10-100 nm. Emisiile sunt substante
eliberate in atmosfera de catre uzine. Aceste substante se raspandesc pretutindeni, cazand din
nou sub forma de particule si mai fine decat poluarea atmosferica masurabila in locurile de
emisie.
 3. STABILIREA METODELOR DE PREVENIRE A POLUARII

Una din cele mai importante şi prompte consecinţe a activităţii de prevenire a poluării va fi
analiza ciclului de viaţă a produsului şi procedurile standardizate de calcul ale costurilor ciclului
de viaţă a produsului.

Metoda preferată de prevenire a poluării este reducerea sursei, deoarece ea se adresează

sursei poluatoare, înainte de producerea poluării. Reducerea sursei înseamnă „orice practică de
reducere a cantităţii de substanţe periculoase, poluante sau contaminante, care urmează să fie
debarasate în mediul înconjurător, înainte de reciclare, tratare sau debarasare".

Principalele bariere în prevenirea poluării se prezintă mai jos

- Limitarile tehnice –nevoia de cercetare şi dezvoltare continuă

- Lipsa de informare – nu exista acces la toate căile de prevenire a poluării

- Preferinţele consumatorului – vrea costuri minime

- Posibilitatea scăderii duratei de viaţă , durabilităţii şi competivităţii, adică a calităţii

produsului

- Aspect economic – marile companii au în vedere profitul imediat

- Lista de pieţe – nu toţi acceptă produse reciclate , recondiţionate

- Neconştientizarea avantajelor prevenirii poluării –lipsa de informaţie şi de perspectivă

- Grijă în diseminarea informaţiilor confidenţiale despre produse – teama de concurenţă

- Reglementarile actuale – încurajează controlul, colectarea şi depozitarea deşeurilor şi nu

prevenirea poluării

Sunt însă şi multe argumente pentru programul de prevenire a poluării. Câteva stimulente de
prevenire a poluării se prezintă mai jos :

- Beneficiile economice din eliminarea depozitării, tratamentului, transportului şi aruncării

deşeurilor

- Reducerea responsabilităţii - există o responsabilitate pe toată durata existenţei

deşeului

- Conformarea la reglementările în vigoare

 - Îmbunătăţirea imaginii publice - consumatorul vrea produs care nu pune în pericol
mediul

- Stimulente de piaţă - creerea unei pieţe pentru bunuri reciclabile

- Reducerea costurilor de tratare a deşeurilor -prin implementarea programelor de

prevenire a poluării

- Stimulente fiscale potenţiale - eventuale reduceri de taxe pentru reducerea deşeurilor

- Diminuarea expunerii personalului

Un rol important în prevenirea poluării îl are progresul tehnic, care rămâne factorul cheie al
dezvoltării economice cu menţinerea calităţii mediului ambiant. Progresul tehnic, ca factor de
prevenire a poluării şi de reducere a acesteia poate interveni în diferitele faze ale procesului de
producţie. Progresul tehnic acţionează direct la nivelul factorilor de producţie, conducând la
prevenirea poluării şi indirect la nivelul monitorizării, tratării şi eliminării deşeurilor, conducând
la reducerea poluării.
 TEHNICI DE PREVENIRE A POLUARII

Reducerea sursei Reciclarea pe loc sau dupa

Schimbari de produs Transformarea-

Controlul Folosirea si
-Substituire sursei refolosirea -Procesat pentru
recuperare
-Conservare -Reintoarcerea in
produsul original -Procesat pentru
-Compunerea produsului subprodus
-Materialul brut
pentru alt produs

Schimbari tehnologice Imbunatatirea procesului de

Schimbari ale
functionare
materialului intrat -Schimbari ale procesului
-Masuri procedurale
-Purificarea materialului -Schimbari de echipamente
-Imbunatatirea
-Substituirea -Informatizarea proceselor managementului
materialului
-Schimbari ale ordinei ciclului de -Utilizarea mai eficienta a
functionare materialului

-Programarea productiei

Fig. 1. Tehnici de prevenire a poluării

 Tab. 1. Metode de prevenire a poluării

Poluanţi Acţiuni posibile asupra:

Aprovizionării Stocare şi manipulare Procese de fabricaţie
Umidificarea stivelor
Praf Selecţia materiei prime Stropirea cu materiale
purvurulente
Înlăturarea aminelor Precauţie in depozitarea şi Precauţie în tratarea
AMINE Utilizarea produşilor de utilizarea stocurilor in produşilor de izolaţie
substituţie scopul aprovizionării utilizaţi
Sortarea deşeurilor
reciclabile (procedee de Înlăturarea prafului de
fabricaţie la înaltă metale grele in scopul
Metale grele
temperatură) reciclării înainte de
valorificare

Procurarea
combustibilului si a Economie de energie
Oxizi de sulf (S02) materiei prime cu mic Combustia in strat fluidizat
SOS) conţinut de sulf Injecţii cu agenţi de
Desulfurarea desulfurare in focar
combustibilului
Oxizi de azot (NO, Înlăturarea anumitor
Reglarea combustiei
N02) produşi
Economie de energie
Oxizi de carbon 0 noua politica
Reglarea combustiei (in
(CO, C02) energetica
cazul CO)
Acoperişul depozitelor de
Compuşi organici Înlăturarea anumitor
hidrocarburi Procedee de etanşare
volatili (COV) solvenţi
Stocaj etanş
Sortarea deşeurilor Cunoaşterea buna a
Dioxinne si furani reciclabile (procedee la proceselor
înaltă temperatură) tehnologice

Limitele impuse poluantilor atmosferici

Limitarea poluarii atmosferei evolueaza continuu, functie de cunoasterea mai bine a

efectelor nocive ale diferitilor poluanti atmosferici (modificariel climatice si ploile acide).

Tabelul nr.2 Dispozitii comunitare asupra poluarii aerului

Poluant Limita Debit de la care se
admisa aplica norma [kg/h]
[mg/m3]
Oxizi de sulf exprimati in 𝑆𝑂2 300 25
Oxizi de azot NOx exprimati in NO2 500 25
Amoniac 50 0,1
 Compusi anorganici gazosi ai ciclonului exprimati in HCl 50 1
Compusi anorganici gazosi ai fluorului exprimati in HF 55 0,5
particule, picaturi 0,5
Compusi organici (exclusiv CH4) 150 2
Praf 50-100 1
1
Metale grele 0,2 -1 1x10−3
Totalul de Cd, Hg, Yi si compusii lor 5x10−3
Totalul de As, Se, Te si compusii lor Totalul de Co, Cr, Cu, 25x10−3
Sn, Mn, Ni, Pb, Sb, V, Zn si compusii lor

4. STABILIREA METODELOR DE REDUCERE A POLUARII

Din cauza multor tragedii ale mediului Inconjurator, de la jumatatea secolului XX, multe
natiuni au instituit legi cuprinzatoare proiectate pentru a repara distrugerile anterioare ale
poluarii necontrolate si pentru a preveni viitoarele contaminari ale mediului.

Intelegerile internationale au jucat un rol important in reducerea poluarii globale.

Protocolul de la Montréal cu privire la Substantele care Distrug Stratul de Ozon (1987) a fixat
date internationale pana la care sa fie reduse emisiile de substante chimice, cum ar fi CFC,
despre care se stie ca distruge stratul de ozon. Conventia Basel pentru Controlul Transporturilor
Internationale ale Deseurilor Periculoase si Depozitarea Lor (1989) serveste ca punct de reper
pentru reglementarile internationale ce se ocupa de transportarea deseurilor periculoase si
depozitarea lor.

Din anul 1992 reprezentantii a mai mult de 160 de tari s-au Intalnit In mod regulat
pentru a discuta despre metodele de reducere a emisiilor de substante poluante care produc
efectul de sera. In 1997 a fost creat Protocolul de la Kyõto, chemand celelalte tari sa adereze la
el pentru a reduce pana In anul 2012 emisiile de gaze cu 5% sub nivelul din 1990. Pana la
sfarsitul anului 2000 Protocolul de la Kyõto nu fusese Inca ratificat; negociatorii Incercau Inca sa
ajunga la un consens In legatura cu regulile, metodele si penalitatile care ar trebui sa fie folosite
pentru a aplica tratatul. In proiectarea oricarui proces tehnologic este bine sa se cunoasca
etapa in cae este posibila aparitia poluarii si tipul poluarii pentru a se prevedea in primul rand
actiuni preventive si abia apoi sa se prevada tehnologii de reducere a impactului asupra
mediului.
Poluanti Actiuni posibile asupra:

Stocare si
Aprovizionare Procese de fabricatie
manipulare

Umidificarea
stivelor
Selectia materiei
Praf Stropirea cu
prime
materiale
purvurulente

Precautie in
Inlaturarea aminelor depozitarea si Precautie in tratarea
Amine Utilizarea produsilor utilizarea stocurilor produsilor de izolatie
de substitutie in scopul utilizati
aprovizionarii

Procurarea
combustibilului si a Economie de energie
materiei prime cu
Oxizi de sulf Combustia in strat
mic conntinut de
(SO2, SOS) sulf fluidizat

Desulfurarea
combustibilului

Oxizi de azot Inlaturarea anumitor

Reglarea combustiei
(NO, NO2) produsi

Economie de energie
Oxizi de carbon O noua politica
Reglatul combustiei
(CO, CO2) energetica
(in cazul CO)

Acoperisul
Compusi organici
volatili Inlaturarea anumitor depozitelor de
hidrocarburi Procedee de etansare
solventi
(COV)
Stocaj etnas
 Scoaterea deseurilor
Cunoasterea buna
reciclabile (procedee
Dioxine si furani proceselor
de fabricatie la
tehnologice
inalta temperatura)

Folosirea unor
procese de fabricatie
sau de sudare care sa
polueze cat mai putin
Fum mediul

Pregatirea corecta a
componentelor in
vederea prelucrarii
sau sudarii

Utilizarea unor
masini si a unor
Gaze esapament
combustibili
ecologici

Aprovizionarea cu Utilizarea acestor

substante care au un produse cu grija si
decapanti, impact cat mai aruncarea
degresanti redus asupra deseurilor
mediului rezultate in locuri
inconjurator special amenajate

Controlarea poluarii atmosferice

Cele mai sensibile strategii de control ale poluarii atmosferice implica metode ce reduc,
colecteaza, capteaza sau retin poluanti inainte ca ei sa intre in atmosfera. Din punct de vedere
ecologic, reducand emisiile poluante cu o marire a randamentului energetic si prin masuri de
conservare, precum arderea de mai putin combustibil este strategia preferata. Influentand
oamenii sa foloseasca transportul in comun in locul autovehiculelor personale ajuta de
asemenea la imbunatatirea calitatii aerului urban.

Potentiali poluanti pot exista in materialele ce intra in procese chimice sau in procese de
combustie (ca de exemplu plumbul din benzina). Metode de controlare a poluarii atmosferice
includ si indepartarea materialelor poluante direct din produsul brut, inainte ca acesta sa fie
folosit, sau imediat dupa ce s-a format, dar si alterarea proceselor chimice ce duc l-a obtinerea
produsului finit, astfel incat produsii poluanti sa nu se formeze sau sa se formeze la nivele
scazute. Reducerea emisiilor de gaze din arderea combustibililor folositi de catre automobile
este posibila si prin realizarea unei combustii cat mai complete a carburantului sau prin
recircularea gazelor provenite de la rezervor, carburator si motor, dar si prin descompunerea
gazelor in elemente putin poluante cu ajutorul proceselor catalitice. Poluantii industriali pot fi la
randul lor captati in filtre, precipitatori electrostatici.

Actiuni guvernamentale pentru combaterea poluarii

Diferite tari au impus standarde in legislatie cu privire la nivelele de concentratie ce se cred

a fi suficient de scazute pentru a proteja sanatatea publica. Standardele privind sursele de
emisie au de asemenea specificate limitele de emisie a substantelor poluante in atmosfera
astfel incat standardele de calitate ale aerului sa fie atinse. Cu toate acestea insa, natura
problemei necesita implementarea tratatelor internationale ale mediului, si pana in acest
moment 49 de tari au aprobat in Martie 1985 conventia Natiunilor Unite cu privire la stratul de
ozon. "Protocolul de la Montreal", ata cum a fost numita aceasta conventie renegociata in 1990
apela la indepartarea anumitor clorocarburi si fluorocarburi pana la sfarsitul secolului si asigura
ajutor in vederea dezvoltarii tarilor in realizarea acestor tranzitii. in plus, mai multe tratate
internationale au fost semnate in scopul reducerii incidentei ploii acide.

In Statele Unite, Actul Aerului Curat din 1967, asa cum a fost amendat in 1970, 1977 si
1990 este baza legala a controlarii poluarii atmosferice. Agentia de Protectie a Mediului are ca
responsabilitate primara indeplinirea cererilor acestui act, care specifica sa se stabileasca
standarde privind calitatea aerului in cazul diferitelor substante. Actul a fost de asemenea
destinat prevenirii deteriorarii calitatii aerului in arealele unde aerul este in prezent mai curat
decat impun standardele. Amendamentele din 1990 identifica ozonul, monoxidul de carbon,
ploaia acida si noxele atmosferice ca fiind cele mai grave probleme ale poluarii aerului.

Tab. 4. Comparaţie între sistemele de reţinere a particulelor

Tipul de Domeniul Eficienţa Temperatura Pierderea Spaţiul de Cost anual

colector particulelor reţinerii maximă de amplasare [$/m3an]
reţinute particulelor admisă [°C] presiune necesar
[Pa]
Filtru sac din 0,1-1,0 Slabă 80 10 Mare 14,0
bumbac 1,0-10,0 Bună 80 10 Mare 14.0
10,0-50,0 Excelentă 120 10 Mare 14,0
Filtru sac din 0,1+1,0 Slabă 120 12 Mare 17,0
fibre 1, 0-10,0 Bună 120 12 Mare 17,0
sintetice Excelentă 80 12 Mare 17,0
10,0+50,0
Filtru sac din 0,1+1,0 Slabă 290 10 Mare 21,0
fibre de 1,0+10,0 Bună 290 10 Mare 21,0
sticlă 10,0+50,0 Bună 290 10 Mare .21,0
Filtru sac din 0,1+1,0 Slabă 260 20 Mare 23,0
tefion 1.0+10.0 Bună 260 20 Mare 23,0
10,0-50,0 Excelentă 260 20 Mare 23,0
0,14-1,0 Excelentă 400 1 Mare 21,0
1,0-10,0 Bună 400 1 Mare 21.0
10,0+50,0 Bună 400 1 Mare 21,0
0,1+1,0 Foarte slabă 400 5 Mare 7,0
1,0+10,0 Foarte slabă 400 5 Mare 7,0
10,0+50,0 Bună 400 5 Mare 7,0
0,1+1,0 Foarte slabă 400 12 Moderată 11,0
1,0+10,0 Slabă 400 12 Moderată 11,0
10,0+50,0 Bună 400 12 Moderată 11,0
0,1+1,0 Slabă 540 5 Marc 25,0
1,0+10,0 Bună 540 5 Mare 25,0
10,0+50,0 Bună 540 5 Mare 25,0
0,1+1,0 Slabă 540 10 Moderată 23,0
1,0+10,0 Bună 540 10 Moderaţi 23,0
10,0+50,0 Bună 540 10 Moderată 23,0
0,1+1,0 Bună 540 90 Redusă 56,0
1,0+10,0 Excelentă 540 90 Redusă 56,0
10.0+50.0 Excelentă 540 90 Redusă 56.0
0,1+1,0 Slabă 500 10 Mare 21,0
1,0+10,0 Bună 500 10 Mare 21,0
10.0+50.0 Bună 500 10 Mare 21.0

Procedee de reducere a concentraţiei de praf

 Praful este dat de totalitatea paticulelor si microparticulelor solide suspendate in aer, de
obicei vizibile cu ochiul liber. Cele mai mici particule suspendate in aer au o mărime de
aproximativ 0.002 m , (2.0 nm ), iar cele mai mari au peste 2.5 m . In functie de diametrul lor
particulele ce formeaza praful se considera fine daca au diametrul mai mic de 2.5 m si
grosolane, cand au diametrul mai mare de 2.5 m .
Particulele au in compozitia lor Al, Ca, Si si O 2 sub forma de silicati de aluminiu, dintre
care unii mai contin si ionul de calciu.
Arderea incompletă a combustibilor de baza de carbon precum cărbunele, păcură,
benzina si combustibilul diesel produce multe particule de praf numite fumingene, care in
principal este formată din cristaloizi de cărbune.
Normele de protecţia mediului limitează cantitatea de praf depusă într-un an la nivelul
solului la 200 g / m 2 .
Particulele materiale se îndepartează fie prin filtrare (pentru cantităti mici) fie cu
ajutorul colectoarelor de praf (pentru cantităti mari). Alegerea metodei si a echipamentelor
corespunzătoare se face ţinand cont de urmatoarele:
- concentraţia de particule;
- dimensiunea si forma particulelor;
- gradul necesar de reţinere a particulelor;
- presiunea si debitul aerului poluat;
- caracteristicile fizice si chimice ale prafului;
- cerintele utilizatorului si metoda dorită de îndepărtare a particulelor.
Reţinerea pulberilor sau prafului se face prin desprăfuire cu ajutorul unor filtre care se
caracterizează prin:
- debitul de gaze poluate care ies din proces si sunt preluate in filtre;
- diametrul particulelor pe care poate să le reţina;
- temperatura maxima a gazelor, aduse in filtre;
- gradul de retinere sau eficienta filtrului;
- pierderea de presiune in filtru;
- costurile anuale de intreţinere.

Avantajele utilizarii filtrelor de aer:

• asigura debitul de aer pentru desfasurarea optima a proceselor din motor ;
• etanseitate de 100% datorita calitatii hartiei si imbinarii prin lipire ;
• geometrie optima de indoire a pliurilor ;
• siguranta in exploatare ;
• reducerea zgomotului de absorbtie a aerului si reglarea rece/cald ;
• tehnologie moderna bazata pe poliuretan; [greutate diminuata fata de tehnologia
clasica] ;

Cele mai des intrebuintate filtre mecanice pentru desprăfuire sunt:

 - camerele de decantare – cele mai vechi metode de desprăfuire, ce au la baza reţinerea
gravitaţională. Aerul poluat 1 intra in camera 2 (fig. 1) printr-un ajutaj 3, de diametru
mic, ridicandu-si mult viteza. Prin ridicarea vitezei, paticulele de praf 4 sunt colectate
datorită fortei gravitaţionale in colectorul 5, in timp ce aerul curat 6, iese prin ajutajul 7.
Principalul dezavantaj al camerelor de decantare rezultă din aceea că eficienta reţinerii
particulelor mic (sub 5 m )este scazută (40...45%). Se utilizează pentru reţinerea particulelor
grosolane si constituie prima treaptă de filtrare;
- separatoarele cu impact – sunt camerele de decantare prevăzute cu un sistem de
jaluzele care deviază particulele de praf către colector. Eficienţa medie este de 30...50%
dar se ridică la 20...25% pentru particole sub 5.0 m ;

Fig. 2. Schema de principiu a unei camere de decantare:

1-aerul poluat cu particole de praf; 2-camera de decantare; 3-ajutaj; 4-particule de praf;
5-colectorul de praf; 6-aer curat; 7-ajutaj de evacuare ;

- filtrele hidraulice – se bazeaza pe spalarea aerului sau gazului poluat cu particule de

praf cu un current de fluid (cel mai des intalnit este apa) intr-o instalatie de tip scubar.
- Schema de principiu a unui filtru hidraulic se prezinta in figura 2. Aerul poluat 1 trece
prin tubul aerometric 2, unde e stropit cu apa bruta 3, si trece prin duzele 4 in coloana
descendenta 5. La baza coloanei ascendente 6 este stropit din nou cu apa curata 7, din
bazinul 8 si trece prin supapele 9 spre ajutajul de iesire 10. Inainte de iesire intalneste
separatorul in miscare 11. Praful retinut 12, este evacuat in stare umeda sub forma de
slam, 13, iar aerul curat 14 iese prin ajutajul de iesire 10.
 Fig. 3. Schema de principiu a unui filtru hidraulic:
1 – gazul/aerul poluat; 2 – tub aerodinamic; 3 – apa bruta de stropire; 4 – duze; 5 – coloana
descendenta; 6 – coloana ascendenta; 7 – apa curata; 8 – rezervor de apa curata; 9 – supape;
10 – ajutajul de iesire; 11 – separator cu came; 12 – particule de praf; 13 – slam; 14 – aer curat.
Filtrele de aer au o eficienta de reducere a poluariinde pana la 90%.

Fig.4. Lada pentru colectarea spanului.

 7 Bilant de mediu nivel II

7. 1.Introducere

Bilanţul de mediu nivel II realizează evaluarea cantitativă a nivelurilor de poluare din zona
analizată
Metodologia de elaborare a lucrării respectă prevederile Legea nr. 265/2006 privind protecţia
mediului şi Ordinul MAPPM nr.184/1997 privind procedura de realizare a bilanţurilor de mediu.
Prelevarea probelor din diverse medii s-a efectuat prin metodele stabilite de reglementările în
vigoare, iar analiza acestora s-a efectuat cu respectarea standardelor şi a normelor metodologice
în vigoare.
Rezultatele tuturor investigaţiilor sunt prezentate în Raportul la Bilanţul de Mediu nivel II,
structurat în două părţi distincte :
prima parte cuprinde descrierea acestor investigaţii şi rezultatele obţinute ;
a doua parte cuprinde concluziile şi recomandările ce se impun.
Concluziile sunt formulate după o cuantificare a neconformării fiecărui factor de mediu..
În anexele bilanţului de mediu nivel II sunt prezentate buletinele de analiză.
Acestea cuprind rezultatele măsurătorilor şi descrierea metodelor de analiză, a standardelor după
care s-au efectuat prelevările de probe şi aparatura folosită.
7.2.1.Prelevarea problelor de sol.
Probele de sol au fost prelevate din locaţie potenţial poluată (depozite de ulei,
tranformatoare), cu PCB-uri.
Programul de recoltare a probelor de sol, conform ISO 5667-1:1993.
- Colectarea probei în vase speciale de laborator.
- Documentarea prelevării probei prin etichetarea vaselor.
- Transportul probelor în geantă frigorifică.
Pentru prelevarea probelor de sol de la adâncimea prestabilită s-a folosit o sondă pedologică.
1. Descrierea investigaţiilor şi rezultatele analizelor
Natura şi gradul de poluare a solului s-a stabilit pe baza rezultatelor analizelor efectuate pe
probe prelevate din zona staţiei de transformatoare situată pe amplasament.
La amplasarea punctului de prelevare s-a ţinut cont de posibile scurgeri accidentale de uleiuri
electrotehnice cu conţinut de PCB.
Am considerat că prelevarea probelor de sol de pe suprafaţa potenţial poluată este suficientă
pentru cuantificarea naturii şi intensităţii poluării solului ca urmare a activităţii anterioare şi
prezente, desfăşurate pe acest amplasament.
2.Descrierea secţiunilor de prelevare şi tehnicile de lucru.
Secţiunile de prelevare a probelor de sol sunt prezentate în tabelul următor :
Coordonatele geografice ale Adâncimea Descrierea
Cod probă Tipul probei
secţiunilor de prelevare de prelevare stratelor

N E m

R1 44,87225 23,20518 0,3 momentană sol vegetal

R2 44,87730 23,18846 0,3 momentană sol vegetal

 R3 44,87603 23,21165 0,3 momentană sol vegetal

RD1 44,89079 23,17036 0,3 momentană sol vegetal

RD2 44,89058 23,16686 0,3 momentană sol vegetal

RD3 44,89170 23,16651 0,3 momentană sol vegetal

Prelevarea probelor de sol s-a efectuat cu ajutorul unei sonde pedologice ce a permis
prelevarea de la adâncimi prestabilite.
Din probele prelevate s-au determinat PCB-uri.Tehnicile utilizate la determinarea
indicatorilor de poluare sunt tehnici instrumentale, bazate pe metoda gaz-cromotografiei cuplată
cu spectrofotometrie de masă.

3. Rezultatele analizei de PCB din probele de sol, mg/kg s.u., comparativ cu valorile
reglementate de Ordinul nr.756/1997 al MAPPM. [mg/kg s.u.]

Secţiunea de Concentraţii Concentraţii Concentraţii prag Concentraţii prag

prelevare determinate valori normale de alertă de intervenţie

RD 1 nd < 0,01 1,0 5,0

RD 2 0,035 <0,01 1,0 5,0

RD 3 nd <0,01 1,0 5,0

R1 5,04 <0,01 1,0 5,0

R2 nd <0,01 1,0 5,0

R3 nd <0,01 1,0 5,0

notă: nd, sub limita de detecţie care este de 0,001 mg pe fiecare componen

7.2.2 Prelevarea probelor a apelor de suprafata

Natura şi gradul de poluare a apei de suprafata s-a stabilit pe baza rezultatelor analizelor
efectuate pe probe prelevate din canal antropic, care dreneaza apele subterane si pluviale din
incinta carierei. Apele subterane freatice si pluviale sunt conventional curate şi din acest motiv s-
a prelevat doar probă de apa de suprafata din secţiunea aval, la confluenţa cu râul Dambovita,
pentru a cuantifica efectul activităţii desfăşurate în carieră asupra apei de suprafaţă. În acest caz
nu este necesară prelevarea unei probe de apă dintr-o secţiune situată în amonte. Au fost
analizate substanţe periculoase relevante şi prioritare periculoase.
Prelevarea transportul, conservarea şi depozitarea probelor de apă s-a efectuat cu
respectarea următoarelor standarde:
- ISO 5667-1/1993 Prelevare de probe din apă. Planificarea execuţiei de prelevarea probei
pentru analiza apelor.
- ISO 5667-2/1993 Prelevare de probe din apă. Descrierea metodelor de prelevare probe
din apă.
- EN ISO 5667-3/2004 Prelevare de probe. Metode de conservare, depozitare a probelor
de apă.
- Colectarea probei în vase speciale a laboratorului (flacon de sticlă maro borosilicată).
- Documentarea prelevării probei şi etichetarea sticlelor.
- Depozitarea probei în geantă frigorifică.
Probele de apă au fost transportate în laborator în geantă frigorifică, menţinându-se astfel o
temperatură la care componenţii din proba de apă nu se degradează chimic, respectiv fizic.
1. Descrierea investigaţiilor şi rezultatele analizelor

Natura şi gradul de poluare a apei de suprafata s-a stabilit pe baza rezultatelor analizelor
efectuate pe probe prelevate din canal antropic, care dreneaza apele subterane si pluviale din
incinta carierei. Apele subterane freatice si pluviale sunt conventional curate.Din acest motiv s-a
prelevat doar probă de apa de suprafata din secţiunea aval, la confluenţa cu râul Dambovita,
pentru a cuantifica efectul activităţii desfăşurate în carieră asupra apei de suprafaţă.
Rezultatele analizei s-au comparat cu limitele reglementate de ordinul nr.161/2006
privind clasificarea calităţii apelor.
Prelevarea probelor s-a efectuat în conformitate cu:

ISO 5667-1:1993 Prelevare de probe din apă. Planificarea execuţiei de prelevarea probei
pentru analiza apelor

ISO 5667-2:1993 Prelevare de probe din apă. Descrierea metodelor de prelevare probe din
apă.

EN ISO 5667-3:2004 Prelevare de probe. Metode de conservare, depozitare a probelor de apă.

Metoda de analiză pentru determinarea metalelor se bazează pe procedeul din standardul

EPA 6020 cu spectrometru de masă cu plasmă cuplată inductiv iar hidrocarburile s-au determinat
prin extracţie în solvent şi cromatografie în fază gazoasă.

2. Rezultatele analizelor comparativ cu limitele admise

Concentraţia Concentraţia maxim

Denumirea poluantului UM
măsurată. admisă.

Cd µg/l <0,01 1,0

Cr µg/l <0,01 2,5

Ni µg/l 8,87 10

Pb µg/l 0,04 0,4

 TPH-GC µg/l 21,2 200

7.2.3.Prelevarea probelor de aer

Au fost prelevate probe din aerul înconjurător pentru determinarea pulberilor
sedimentabile şi a pulberilor respirabile PM 10.
Aparatura folosită la prelevarea probelor din aerul înconjurător:
- Senzor complex climatic cu afişare digitală: TESTO GmbH. Típus: TESTO 400, număr de
fabricaţie: 00108606.
- Senzor multifuncţional, Tip: TESTO (0635.1540). Tub Prland. numărul certificatului de
calibrare: NYM-0204/2008
- Manometru digital, GMH 3150 Greisinger Electronic, numărul certificatului de
calibrare: OMH B042735.
- Barometru, producător: Greisinger Electronic, tip: GPB 1300. Domeniu de măsurare: 0-
1300 mbar, numărul certificatului de calibrare: OMH B042733.
- Aparat de prelevat probe de imisie Controlflex Tip: Aeromat 2000 A.

1. Descrierea investigaţiilor realizate

Sursele semnificative de poluarea aerului înconjurător la Dozimed sunt amplasate în
depozit. Depozitul este localizat în comuna Popesti-Leordeni, judetul Ilfov. Distanţa maximă
între casele de locuit din Popesti-Leordeni şi depozit este aproximativ 800 de m iar distanţa
minimă este 500 m.
Pentru cuantificarea concentraţiilor de pulberi în aerul înconjurător, s-au efectuat
măsurători în patru puncte, două pentru măsurarea monoxidului de carbon şi două pentru
măsurarea substantelor volatile in aer(COV).
2.Descrierea secţiunilor de prelevare a probelor de aer
Pentru măsurarea monoxidului de carbon primul punct de prelevare (cod probă RDI1) a
fost amplasat în comuna Popesti-Leordeni la o distanţă de 100 m în direcţia sud-vest faţă de
amplasament.
A doua secţiune de prelevare (cod probă RDI2) a fost amplasată la o distanţă de 150 m în
direcţia nord-est faţă de amplasament spre Bucuresti lângă staţia de transformatoare nr. 1B.
Pentru măsurarea imisiei de substantelor volatile in aer, punctele de prelevare au fost amplasate
în localitatea Popesti-Leordeni la o distanţă de 100 m în direcţia sud- vest faţă de amplasament.
Primul punct de prelevare a fost amplasat în partea vestică a stivei ,iar punctul al doilea a fost
amplasat în partea estică a stivei.
Secţiunile de prelevare a probelor din aerul înconjurător:
Distranţa Direcţia
Perioada de
Cod probă Locul probei Tipul probei faţă de faţă de
mediere
depozit depozit

pub.
N E m
sed./COV.

RDI1 44,89135 23,16016 pub. sed. 100 SV 30 zile

 RDI2 44,89170 23,16651 pub. sed 150 NE 30 zile

RDI3 44,89135 23,16016 PM10. 100 SV 24 ore

RDI4 44,89156 23,16812 PM10 100 SV 24 ore

3. Rezultatele analizelor efectuate comparativ cu valorile reglementate de ordinul nr.592/2002 şi

STAS-12574/87.

Standard/ordin pentru
Cod probă C.M.A. Valoarea măsurată
reglementarea C.M.A.

RDI1 17 g/m2/lună 32 g/m2/lună STAS 12574-87

RDI2 17 g/m2/lună 29 g/m2/lună STAS 12574-87

RDI3 50 µg/m3 183,85 µg/m3 Ordinul 592 /2002

RDI4 50 µg/m3 175,26 µg/m3 Ordinul 592/2002

Probele au fost prelevate în condiţii de lucru normale. Rezultatele reflectă concentraţia

de monixid de carbon şi substante volatile din aerul înconjurător, datorită emisiilor difuze din
fabrica.
Depăşirea c.m.a. în imisii este rezultatul emisiilor difuze neconforme ale celor două
companii.

7.2.4. Masurarea nivelului de zgomot

Au fost efectuate măsurători ale NZE, în zonele protejate.
Condiţiile meteorologice în care s-au efectuat determinările de zgomot:
Ziua Noaptea U. M.

Viteza văntului 0,2 0,4 m/s

o
Temperatura 24,6 17,5 C

Presiunea barometrică 994 1002 hPa

Umiditatea relativă 60,4 37 %

S-a utilizat sonometru cu filtru tip A

1. Descrierea investigaţiilor realizate

Condiţiile meteorologice în care s-au efectuat măsurătorile:

Ziua Noaptea U.M.

Viteza vântului 0,2 0,4 m/s

o
Temperatura 24,6 17,5 C

Presiunea barometrică 994 1002 hPa

Umiditatea relativă 60,4 37 %

2. Determinări şi calcule:

Valorile au fost determinate prin masurare directa cu aparatura verificată metrologic şi calculate
conform standardelor de mai jos.

ISO 1996-1:1982 Acoustics. Description and measurement of environmental noise. Part 1: Basic
quantities and procedures

ISO 1996-2:1987 Acoustics. Description and measurement of environmental noise. Part 2:

Acquisition of data pertinent to land use

ISO 1996-3:1987 Acoustics. Description and measurement of environmental noise. Part 3:

Application to noise limits

ISO 9613 Outdoor sound propagation

3. Executarea analizei:
Măsurătorile au fost efectuate cu sonometre cu filtru tip A. Au fost efectuate câte trei
măsurători, ziua şi noaptea, în fiecare punct de măsurare.
Sonometrele au fost amplasate în faţa obiectivelor protejate.
Distanţa de la faţada obiectivelor protejate a fost de 3 m iar distanţa de la sol 1,5 m.
4. Rezultatele măsurătorilor efectuate comparativ cu valorile reglementate de ordinul MS nr. 536/9.

Nivelul de
Nivelul de zgomot
Valoarea Valoarea admisă zgomot
Nr. Punctul de echivalent
admisă ziua noaptea echivalent
Crt. măsurare măsurat
LAeq dB LAeq dB măsurat ziua noaptea
LAeq dB
LAeq dB
1 CR – 1 50 40 59,8 52,3

2 CR – 2 50 40 50,2 48,3

3 CR – 3 50 40 51,6 47,2

4 CR – 4 50 40 53,2 48,1

5 CR – 5 50 40 68,0 -

6 CR – 6 50 40 61,1 -

NOTĂ:

- în punctele CR – 5 şi CR – 6 nu s-au efectuat măsurători de zgomot în timpul nopţii din cauza că sursele
de zgomot (masinile unelte ) nu au funcţionat.

7.2.5.Concluzii si recomandari

Rezumatul neconformării cuantificate

SOL
Analizele indicatorului PCB, din probele de sol prelevate din incinta amplasamentului, au
scos în evidenţă următoarele rezultate:
Concentraţiile sunt exprimate în mg/kg substanţă uscată.
Concentraţii
Secţiunea de Concentraţii Concentraţii Concentraţii
prelevare valori
determinate prag de alertă prag de intervenţie
normale

RD 1 nd < 0,01 1,0 5,0

RD 2 0,035 <0,01 1,0 5,0

RD 3 nd <0,01 1,0 5,0

R1 5,04 <0,01 1,0 5,0

R2 nd <0,01 1,0 5,0

R3 nd <0,01 1,0 5,0

Concluziile formulate după cuantificarea neconformării fiecărui factor de mediu şi

corelarea rezultatelor după o metodă grafică.
 Pentru aprecierea impactului, s-a utilizat o metodă de evaluare globală a stării de poluare a
mediului.
În acest sens, calitatea factorilor de mediu, s-a încadrat într-o scară de bonitate, cu acordarea unei
note care să exprime apropierea sau depărtarea de starea ideală.
Scara de bonitate:
- Nota de bonitate 10 este considerată ca fiind starea ideală a mediului.
- Nota de bonitate 9, este acordată pentru imisii care se încadrează în limitele maxime admise
- Pentru imisiile măsurate a căror valoare este mai mare decât limita
maximă admisă, nota de bonitate acordată, reprezintă produsul între cifra 9 şi raportul dintre
limita maximă admisă şi valoarea măsurată a imisiei.
Scara pentru indicele de poluare globală:
I= 1, mediu natural neafectat de activitatea umană;
I = 1 – 2, mediu supus efectului activităţii umane în limite admisibile;
I= 2 – 3, mediu supus efectului activităţii umane, provocând stări de disconfort formelor de viaţă
I= 3 – 4, mediu afectat de activitatea umană, provocând tulburări formelor de viaţă
I= 4 – 5, mediu grav afectat de activitatea umană, periculos formelor de viaţă
I= peste 6, mediu degradat, impropriu formelor de viaţă.

Notele de bonitate acordate:

Nota de
Nr. Crt. Factorul de mediu bonitate Observaţii.
acordată

1 Depăşirea concentraţiei pentru indicatorul PCB, în

Sol. 8,33 secţiunea R1.

2 Nu sunt depăşiri ale limitelor admise.

Apa de suprafaţă 9

3.
Atmosfera.

3.1. Imisii în aerul Sunt depăşite c.m.a. de 0,79 ori la monoxid de

3,77 carbon şi de 3,59 ori suspensi volatile PM 10.
înconjurător
3.2. Sunt depăşiri ale nivelului de zgomot admis,
Nivel de zgomot 7,35 cuprinse între 12 – 14%.

Starea ideală este reprezentată de un patrulater regulat, cu aria S1 iar starea reală este
reprezentată de patrulaterul neregulat, cu aria S2, înscris în forma geometrică regulată a stării
ideale.
Indicele de poluare globală, IPG reprezintă raportul S1/S2.
S1 = 200, S2 = 98,92, de unde:
IPG = 2,0218
 Mediu mediu supus efectului activităţii umane, provocând stări de disconfort formelor de
viaţă.
Din datele prezentate rezultă că impactul semnificativ asupra mediului îl are depozitul de
cărbune.
Impactul unei activitati antropice asupra mediului inconjurator, este determinat de
amplasament-mărimea şi localizarea acestuia-, natura activităţii desfăşurate şi amploarea
acesteia.
Terenul este situat la distanţă de peste 500 m faţă de receptorii protejaţi din oraşul
Rovinari.
Bilanţul teritorial al amplasamentului este urmatorul:
- Drum betonat: 3825,4 m2.
- Platforma tehnologica: 7018 m2
- Masini unelte: 1207,3 m2
- Magazii: 298 m2.
- Spatii verzi: 264 m2

Ape de suprafaţă.
Rezultatele analizei apei de suprafata sunt următoarele:

Denumirea poluantului UM Valoarea măsurată Valoarea admisă

Cd µg/l <0,01 1,0

Cr µg/l <0,01 2,5

Ni µg/l 8,87 10

Pb µg/l 0,04 0,4

TPH-GC µg/l 21,2 200

Se constată ca valorile concentraţiilor metalelor grele şi indicile de hidrocarburi nu depăşesc

limitele maxime admise.

Aerul înconjurător

Rezultatele măsurătorilor de imisii:

Concentraţia Standard/ordin pentru

Cod probă Concentraţii măsurate
maxim admisă. reglementarea c.m.a.

RDI1 17 g/m2/lună 32 g/m2/lună STAS 12574-87

RDI2 17 g/m2/lună 29 g/m2/lună STAS 12574-87

RDI3 50 µg/m3 183,85 µg/m3 Ordinul 592 /2002

RDI4 50 µg/m3 175,26 µg/m3 Ordinul 592/2002

Concentraţiile din aerul înconjurător ale monixidului de carbon şi substante volatile

depăşesc cu mult limitele maxime admise. Probele au fost prelevate din zonele protejate.
Monixidul de carbon are efecte negative asupra populatiei (deces in cantitati
mari),vegetaţiei în timp ce substantele volatile afectează starea de sănătate a populaţiei,toxicitate
si proprietati cancerigene sau mutagene pentru anumiti compusi (benzen),mirosuri neplacute in
anumite cazuri.
Nivelul de zgomot.
Nivelul de zgomot echivalent depăşeşte limita maximă admisă la receptorii protejaţi, în cursul
nopţii, în toate punctele unde s-au efectuat măsurătorile.
Nivelul de
Nivelul de zgomot
Valoarea Valoarea admisă zgomot
Nr. Punctul de echivalent
admisă ziua noaptea echivalent
Crt. măsurare măsurat
LAeq dB LAeq dB măsurat ziua noaptea
LAeq dB
LAeq dB

1 CR – 1 50 40 59,8 52,3

2 CR – 2 50 40 50,2 48,3

3 CR – 3 50 40 51,6 47,2

4 CR – 4 50 40 53,2 48,1

5 CR – 5 50 40 68,0 -

6 CR – 6 50 40 61,1 -

În timpul zilei valorile mari, cu depăşiri cuprinse între 12 – 14%, se înregistrează în punctele de
CR-1, CR-4 şi CR-4. În celelalte secţiuni unde s-au efectuat măsurătorile, depăşirile nivelului de zgomot
echivalent sunt mai mici, fiind apropiate de limitele admise.
BIBLIOGRAFIE:

1. Gheorghe Amza- ECOTEHNOLOGIE SI DEZVOLTARE DURABILA VOL I

2. Gheorghe Amza- ECOTEHNOLOGIE SI DEZVOLTARE DURABILA VOL II
3. www.arpmv5.ro
4. www.arpmsm3.ro
5. http://www.arpmv5.ro/joomla/index.php?option=com_content&task=section&id=8&Itemid=35
6. http://www.arpmbc.ro/mediu.php?protectia=124&mediului=65
7. http://www.preferatele.com/docs/diverse/7/poluarea-metode-de-c14.php
8. http://high-health.info/aer/poluarea/combaterea-poluarii.htm