CUPRINS

INTRODUCERE ......................................................................................................................................... 3

1. STUDIUL DE PREFEZABILITATE (INTENŢIILE ŞI OBIECTIVELE INVESTIŢIEI) ............. 4

1.1. Analiza inustriei agro-alimentare a republicii moldova ............................................................... 4

1.2. Argumentarea necesităţii realizării proiectului investiţional ....................................................... 9

2. DATELE TEHNICE NECESARE ELABORĂRII FUNDAMENTĂRII ....................................... 11

2.1. Descrierea și amplasarea obiectivului investiției .......................................................................... 11

2.3. Capacitatea întrepriderii și datele tehnice în perspectiva dezvoltării acesteea ........................ 16

3. STRUCTURA FINANŢĂRII .............................................................................................................. 25

3.1. Descrierea surselor de finaţare posibile ...................................................................................... 25

3.2. Analiza ofertelor creditelor bancare............................................................................................ 28

3.3. Argumentarea selectării structurii finanţării şi determinarea costului capitalului................. 32

5. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI .................................................................................................... 38

BIBLIOGRAFIE ...................................................................................................................................... 40

ANEXA 1 Teritoriul obiectivului investițional ....................................................................................... 41

ANEXA 2 Utilaj destinat uscării fructelor ............................................................................................. 42

ANEXA 3 Aspectul depozitului ce va fi construit.................................................................................. 43

2
 INTRODUCERE
În prezent, Republica Moldova dispune de un potenţial agricol impunător, iar afacerile
din sectorul agricol au fost şi rămân strategice pentru ţară formând coloana vertebrală economică
a țării noastre, deoarece condițiile climatice pe tot teritoriul în general sunt favorabile dezvoltării
ramurii. Principalele sarcini ale agriculturii contemporane sunt de a asigura societatea cu produse
competitive, sănătoase, la preţuri acceptabile, în vederea satisfacerii nevoilor mereu crescânde
cantitativ şi calitativ ale populaţiei, dar şi valorificarea cerinţelor de export.
Domeniul agro-alimentar în Republiсa Moldova reprezintă una dintre ramurile de bază
ale economiei naționale, cirсa jumătate din volumul exportului republiсii pe anul 2015 îl
сonstituie produsele agroalimentare. Principalele ramuri de speсializare regională sunt: industria
viniсolă, zahărului, сonservelor de fruсte şi legume, suсurilor naturale, uleiurilor eteriсe etс.
Aсest fapt se datorează сondiţiilor сlimateriсe favorabile pentru dezvoltarea agriсulturii. Cea mai
mare parte a producției agricole este de origine vegetală, constituind circa 90% din total volum
de producție. Potențialul agricol al Republicii Moldova poate acoperi integral cererea de pe piaț
internă. Însă declinul din sfera agricolă din ultimele decenii a cauzat o multitudine de probleme
economice precum nevalorificarea resurselor disponibile (în special a terenurilor agricole), lipsa
locurilor de muncă și a resurselor umane calificate, migrația populației din zonele rurale, grad
redus de utilizare a noilor tehnologii de creștere și procesare a producției agricole. Toate aceste
impedimente inlfuențează negativ asupra gradului de satisfacere a cererii interne în produse
agroalimentare cît și asupra penetrării pe piețele externe.
Republica Moldova este percepută ca o țară agrară, unde în comparație cu alte țări
europene ponderea agriculturii la formarea PIB este destul de mare.

3
 1. STUDIUL DE PREFEZABILITATE (INTENŢIILE ŞI OBIECTIVELE
INVESTIŢIEI)
1.1. Analiza inustriei agro-alimentare a republicii moldova
Fructele uscate fac parte din piaţa fructelor şi legumelor conservate, ce include fructe şi
legume conservate, congelate şi uscate, sucuri, gemuri şi piureuri. Fructe şi legume uscate
constituie cel mai mic grup de produse din gama produselor agroalimentare exportate de
Republica Moldova în utimii 5 ani, cu toate acestea, consumul acestora este în creştere. Produse
din fructe uscate de pe piaţa cu amănuntul sunt comercializate primordial drept gustări gata
(snack-uri). Cererea pentru fructe uscate de înaltă calitate la nivel global continuă să crească.
Revista Global Statistical Review 2014-2015, indică date referitoare la consumul mondial
de fructe uscate și nuci. Producția globală de fructe uscate în 2014/15 a totalizat 2,5 milioane de
tone, înregistrând o creștere de 21%. În comerțul mondial comparativ cu 2013, comerțul cufructe
uscate a crescut cu 9%. Consumul de fructe uscate a crescut cu 24% în ultimii zece ani. Total
domeniul fructelor uscate la nivel mondial în ultimii 10 ani este caracterizat printr-o creștere
constantă, ajungând în 2014 la 7,470 $.
Cererea pe piața europeană de fructe uscate este în permanentă creștere. La nivel global
UE este cel mai mare importator de fructe uscate. Potrivit CBI Product Factsheet: Edible Nuts
and Dried Fruits in Europe - Germania a importat în anul 2013 pînă la 25%, Olanda 13%, Italia
12%, Marea Britanie 10%. Pe piața europeană în proporție de 40% sunt importate fructe uscate
din Turcia și SUA.
Volumul anual al producției de fructe uscate din Republica Moldova, potrivit unui studiu
realizat de Proiectul Competitivitatea Agricolă și Dezvoltarea Întreprinderilor (ACED) arată că
acesta este de până la 3,5 mii de tone. Cea mai mare cantitate este reprezentată de prune uscate,
însă sunt și agricultori care produc mere, pere, cireșe și vișine uscate.
Din totalul producției, circa 70% pleacă la export, iar principala piață de desfacere este
Uniunea Europeană. Potrivit studiului, 80% din volumul total al exporturilor de fructe uscate se
orientează spre piața UE, iar restul – spre Rusia, Belarus și Ucraina.
Pentru a face faţă concurenţei globale provenite de la producătorii mai mari din SUA şi
Argentina, India şi China, produsele moldoveneşti trebuie îmbunătăţite. Consumul la nivel
european este în creştere ceea ce face loc unui număr mai mare de antreprenori, care au volume
de producţie semnificative de cireşe şi prune – unele cele mai căutate fructe uscate din această
zonă, dar şi de mere şi pere, caise şi piersici. Fructele conțin multă apă – cel puţin patru cincimi
– mere, caise, cireşe, piersici, pere, prune conţin toate peste 80% apă. Prin deshidratare se

4
elimină circa 90% din aceasta, ceea ce face că pentru un kilogram de fructe uscate să se
proceseze aproximativ 3-5 de fructe proaspete.
În 2015 producătorii din Moldova au avut posibilități multe de a vinde producția atât în
stare proaspătă cât și prelucrată, pentru multe din fructe și legume moldovenești există cote de
export, care rămân deseori neacoperite. În 2015 a rămas neacoperită cota de export a prunelor
uscate.
În prezent, în Republica Moldova funcţionează circa 60 de secţii de uscare a fructelor,
majoritatea dintre ele fiind preocupate de uscarea primară a prunelor. Cea mai răspândită metodă
de uscare în Moldova este metoda convectivă de uscare în tuneluri, productivitatea acestora
variază de la 2 la 15 tone de materie primă pe zi.
Tabelul 1.1. Beneficiile fructelor uscate: client/ producător

Beneficii client Beneficii producător

• Resursă bogata de vitamine și minerale care
pot fi consumate pe tot parcursul anului.
• În afara sezonului fructe și legume uscate au
un preț mai convenabil decât cele
proaspete.
• Au valoare nutrițională mai înaltă decât
fructe prospere.
• Produse eco.
• Pentru păstrarea acestora nu este necesar
de a folosi zahăr, conservanți, prelucrarea
termică.
• Gust delicios, diversitate de produse.
• Le pot comercializa pe tot parcursul anului
distribuind astfel mai omogen veniturile.
• Procesarea acestora nu este un proces foarte
costisitor, cu potențial economic ridicat.
• Produse eco sunt cautate pe piețele
europene,
și mondiale.
• Poate fi utilizată pe larg energia
regenerabilă,
brichete, energie solară.
• Condiții de păstrare îndelungată.
• Pot fi utilizate fructe care nu au fost vândute
în
stare brută și cele care nu au aspect
comercial.

5
 Prune – 80%;

Mere – 84%;

Conținutul de apă al
Pere –86%;
fructelor proaspete (%)

Caise – 87%;

Piersici – 89%.

Figura 1.1. Conținutul de apă al fructelor proaspete, exprimat în (%)

Prelucrarea Prunelor

Figura 1.2. Prune în formă proaspătă și uscată

Sînt cele mai răspândite dintre fructe uscate care sunt produse în Republica Moldova.
Aprecierile deosebite pe care le are prunul, se datorează productivității mari a pomilor, calității
înalte a fructelor, perioadei extinse de valorificare a acestora, numeroaselor soiuri valoroase, cu
coacerea de la foarte timpurie – la foarte târzie și diversității gustului. Termenul de exploatare a
unei plantaţii de prune este de 20-25 de ani. Sunt cunoscute multe posibilități de valorificare a
fructelor: consum în stare proaspătă, deshidratare, prelucrare ca gem, dulceață, magiun, compot,
rachiu etc.
Cei mai mari producători de prune în lume sunt, potrivit datelor statistice ale Food and
Agriculture Organization of the United Nations pentru anul 2014, China (6.1 mln de tone),
Serbia (peste 738.000 de tone) şi România (peste 512.000 de tone), urmate de Chile (306.000
de tone) şi Turcia (305.000 de tone).

6
 În Moldova cele mai răspândite soiuri de prune sunt Stanley, Anna Späth şi President.
Producţia de prune în țară în anul 2015 a constituit 100 mii tone, recolta medie constituind peste
5,3 tone la hectar, potrivit datelor Biroului Național de Statistică în 2015 sunt 22 mii ha de
prune, dintre care suprafața în rod au fost 19 ha, roada medie 5,3 tone la ha, s-au recoltat 100
mii tone.

Figura 1.3. Suprafața de rod a prunilor, producția, roada medie 2010-2015

Prunele deţin o poziţie majoră în ceea ce priveşte producţia şi comercializarea printre

totalul de fructe uscate prelucrate în Moldova. Soiurile Stanley şi Anna Späth sunt preferate
pentru uscare. Prune uscate pot fi comercializate cu şi fără sâmburi. Tendinţa industriei este de a
adăuga valoare maximă şi să comercializeze la preţuri majore, din această cauză prune fără
sâmburi constituie 80-85% din totalul exportului. Extragerea sâmburelui în majoritatea cazurilor
este executată manual cu instrumente fabricate local. Încercarea de a lansa operaţiuni
automatizate de extragere a sâmburilor la una dintre întreprinderile de uscare a eşuat din cauza
inabilităţii de a asigura produse de dimensiuni egale. Referitor la prune afumate, uscate, de
obicei, prin arderea directă a vreascurilor de arbori fructiferi, în condiţii casnice improvizate,
executarea tuturor operaţiunilor în condiţii casnice nu permite implementarea activităţilor de
adăugare a valorii, iar condiţiile sanitare de prelucrare sunt, în general, proaste. De asemenea,
există multe întreprinderi de uscare de scară mică, ce nu sunt echipate să extragă sâmburi, să
taie, să sorteze, să re-hidrateze sau să calibreze produsele. Drept rezultat, piaţa recepţionează o
cantitate mare de fructe uscate de calitate joasă şi la preţ scăzut, ambalate manual în cutii de
carton gofrat sau sacoşe din plastic de diferite dimensiuni, acestea constituind unicele operaţiuni
de adăugare a valorii aplicate acestor produse anterior exportului.
Avantajele competitive ale activității de cultivare și prelucrare a prunelor:
• Plantațiile de prun produc recolte de cca. 20-35 t/ha și pot fi exploatate 20-25 de ani;

7
 • Cererea crescândă pe piața locală și export (pe piața Rusiei și a Belorusiei, UE)pentru
prune în stare proaspătă și uscate;
• Investiția se recuperează în mai mult de 2 ani de rod deplin (7 ani de la plantare);
• Prezența în țară a companiilor care exportă prune în stare proaspătă și uscate,
companiilor producătoare de sucuri, gemuri, compoturi etc.

Investiția necesară. Plantația de prune este o investiție capitală pe termen lung. Înființarea
unui hectar de prune și îngrijirea acestuia până la intrarea în rod (primii 5 ani) necesită cca.
94,8 mii lei pentru 1 ha de livadă.
Piața de comercializare. În afara sezonului de roadă, prune ținute în zone cu temperatura
controlată pot fi vândute la preț dublu, însă în stare proaspătă nici chiar în frigidere ele nu se pot
păstra mai mult de 30-40 de zile. Prețul oferit în afara sezonului este un preț bun.

8
 1.2. Argumentarea necesităţii realizării proiectului investiţional
Republica Moldova este percepută ca o țară agrară, unde ponderea agriculturii la formarea
PIB este destul de mare, în comparație cu alte țări europene, constituind 11.7% în anul 2015, dar în
descreștere semnificativă de la 30% în anul 1995.
Industria agro-alimentară reprezintă un domeniu strategic din punct de vedere al
asigurării securității alimentare a oricărei țări inclusiv și al Republicii Moldova.
Disponibilitatea de resurse naturale calitative, condiții climaterice favorabile și resurse
umane cu potențial înalt de dezvoltare, reprezintă premise fundamentale pentru dezvoltarea și
extinderea sectorului agroalimentar, inclusiv industria de procesare a produselor agroalimentare,
care la moment are un aport de aproximativ 12% la formarea PIB.
Actualmente, Republica Moldova reprezintă un furnizor important de produse agricole
pentru parteneri externi, preponderent sub forma materiei prime cu valoarea adăugată mică
pentru întreprinzători autohtoni, ceea ce nu contribuie la dezvoltarea eficientă și rapidă a
sectorului.
Existența surselor proprii de materie primă agricolă pentru ulterioara procesare,
posibilității implementării tehnologiilor inovatoare și potențialului de atragere a ISD, poate
transforma Republica Moldova într-un actor important pe piața internațională a produselor
agroalimentare, oferind produse competitive și de calitate înaltă.
Semnarea Acordului de Asociere și a ZLSAC oferă noi oportunități pentru exportul de
produse agricole pe piața UE nu numai ca materie primă ci și ca produse finite care au o valoare
adăugată mai mare ce pot contribui la o dezvoltare mai rapidă și mai eficientă a sectorului.
Sectorul agroalimentar rămâne a fi unul cu un grad sporit de riscuri și impedimente de
dezvoltare pentru întreprinzătorii din domeniu, care necesită existența multiplelor forme și
instrumente de suport atât din partea statului cât și din partea partenerilor de dezvoltare.
PIB-ul Moldovei a crescut cu peste 4%, în 2016
Creșterea Produsului Intern Brut pe parcursul anului trecut s-a datorat contribuție pozitive
din agricultură, comerț, precum și industria extractivă. Din punct de vedere al utilizării PIB-ului
majorarea s-a datorat, în principal, consumului final al gospodăriilor populației.
În 2016, produsul intern brut (PIB) a însumat 134,47 miliarde lei, preturi curente de piață,
în creștere cu 4,1% fată de 2015.
Contribuții pozitive la creșterea PIB, în anul 2016 față de anul 2015, au înregistrat
următoarele activități economice:
• Agricultură, silvicultură și pescuit (+2,2%), cu o pondere de 12,2% la formarea PIB-ului
și cu o majorare a valorii adăugate brute (VAB) cu 18,2%;

9
 • Comerț cu ridicata și cu amănuntul; întreținerea și repararea autovehiculelor și
amotocicletelor (+0,9%), cu o pondere de 14,3% la formarea PIB și cu o creștere a VAB cu 6,4%;
• Industria extractivă și industria prelucrătoare; Transport și depozitare; Informații și
comunicații; Activități profesionale, științifice și tehnice (cu câte +0,3%) cu o pondere al
formarea PIB-ului de 12,2%; 5,1%; 5,8% și 2,1%, respectiv și cu o majorare a VAB cu 2,3%;
5,2%; 4,6% și 13,4%, corespunzător.
Valoarea adăugată brută pe economie a depășit cu 4,8% nivelul anului precedent,
contribuind la creșterea și formarea PIB-ului cu 4,1% și 85,2%, respectiv.
Volumul impozitelor pe produse s-a majorat cu 3,1% în raport cu anul anterior,
contribuind la creșterea și formarea PIB-ului cu 0,5% și 15,4%, corespunzător.
Impact negativ asupra indicelui volumului fizic al PIB-ului au avut-o următoarele
activități economice:
• Construcțiile (-0,2%) cu o pondere la formarea PIB-ului de 3,3% și o reducere a VAB cu
6,7%;
• Administrația publică și apărare; asigurări sociale obligatorii; învățământ; sănătate și
asistență socială (-0,1%) cu o pondere de 13,7% la formarea PIB-ului și cu odiminuare
a VAB cu 0,8%;
• Alte activități (-0,7%) cu o pondere de 10,1% la formarea PIB și cu o scădere a VAB cu
6,0%.
Din punct de vedere al utilizării PIB-ului creșterea s-a datorat, în principal, consumului
final al gospodăriilor populației (+3,2%), cu o contribuție la formarea PIB-ului de 86,7% și o
majorare a volumului cu 3,6%.
Contribuție negativă la creșterea PIB-ului a avut-o formarea brută de capital fix (-0,7%) și
exportul net (-0,5%).

10
 2. DATELE TEHNICE NECESARE ELABORĂRII FUNDAMENTĂRII:
2.1. Descrierea și amplasarea obiectivului investiției
Înființată în anul 1997, compania ÎI « S.URITU » a evoluat într-un ritm rapid, într-un
mediu puternic competitiv. Acest lucru a fost posibil datorită perseverenței de a activa intr-un
domeniu de activitate deloc favorizat – agricultura, precum și încrederii in viitorul de succes al
firmei.
Toate aceste lucruri au necesitat multă muncă, o echipa bine sudată, selectarea furnizorilor
pe principiul performantei acestora, găsirea de noi căi de optimizare a costurilor, in paralel cu
creşterea gradului de satisfacţie a clienţilor prin raportul calitate/ pret, instruirea continuă a
personalului, aplicarea tehnologiilor moderne, câștigarea unui sentiment de încredere din partea
partenerilor.
Actualmente, activitatea firmei are mai multe directii:
 producerea și comercializarea de semințe de legume, seminţe de plante furajere ;
 producerea și comercializarea legumelor ;
 producerea, prelucrarea și comercializarea fructelor, în special a prunelor ;
 produccerea de material săditor și a puieților;
 servicii de consultanță în agricultură;
 servicii de depozitare în frigider, prestarea serviciilor de lucrări agricole cu tehnică
mecanizată performantă.
 comercializarea produselor de fertilizare, tratare, a îngrășemintelor și altor produse
conexe.
Aceste activități sunt susținute de parteneriatele durabile cu instituții de cercetare precum și cu
întreprinderi de prelucrare a produselor agricole din Republica Moldova, cât și de peste hotare.
ÎI « S.URITU » se află într-o permanentă evoluție, proces realizat prin generarea și
păstrarea unui sentiment de încredere, respect şi stabilitate în cadrul relaţiilor parteneriale de
afaceri; îmbunătățirea continuă a produselor și serviciilor noastre prin îndeplinirea sau chiar
anticiparea nevoilor clienților; instruirea și motivarea personală a fiecarui angajat; lărgirea gamei de
produse oferite precum și asigurarea controlului permanent a calității produselor și serviciilor
oferite.

11
 Figura 2.1. Suprafața obiectivului investițional

Figura 2.2. Suprafața terenurilor cultivate, ce aparțin firmei

12
 Figura 2.3. Suprafața terenurilor pe care sunt amplasate sere, ce aparțin firmei

Figura 2.4. Terenul marcat cu linie albastra e cultivat cu legume (ceapă) iar pe terenul marcat cu
linie roșie este plantată o livadă de pruni
Elaborat de autor în baza sursei: [13]
13
 2.2. Evaluarea eficienţei proiectului investițional în construcții (P.I.C.)
Evaluarea P.I.C. reprezintă argumentarea oportunităţii economice şi a posibilităţilor
financiare de investiţie în construcţii noi, reconstrucţii şi modernizarea obiectelor în funcţiune.
Pentru proiectele investiţionale în construcţii sînt caracteristice următoarele
particularităţi specifice:
• realizarea proiectului presupune elaborarea prealabilă a documentaţiei de proiect şi
deviz, în baza căreia se stabileşte mărimea investiţiilor capitale (investiţiilor în
capitalul fix);
• investiile includ cheltuieli pentru lucrările de construcţii-montaj, costul utilajului şi
alte cheltuieli;
• proiectele cuprind o perioadă relativ îndelungată de funcţionare a obiectelor (clădirilor
şi construcţiilor specifice).
P.I.C. se divizează în proiecte ce aduc venit şi proiecte orientate spre obţinerea efectului
social (îmbunătăţirea calităţii deservirii medicale, protecţia mediului etc.). Prezentul regulament
vizează proiectele ce aduc venit şi sunt orientate pentru autorecuperare.
P.I.C. se clasifică în funcţie de trei criterii esenţiale:
1. Tipul de reproducere a fondurilor fixe (activelor materiale pe termen lung):
 proiectele investiţionale în construcţii noi;
 proiectele investiţionale în extinderi;
 proiectele investiţionale în reconstrucţii;
 proiectele investiţionale în reutilarea tehnică.
2. Termenul de realizare (perioada de valorificare a resurselor investiţionale):
 proiecte investiţionale de termen scurt (de până la 1 an);
 proiecte investiţionale de termen mediu (de la 1 an până la 2 ani);
 proiecte investiţionale de termen lung (mai mult de 2 ani).
3. Volumul resurselor investiţionale necesare:
 proiecte investiţionale mici (500 mii lei – 1000 mii lei);
 proiecte investiţionale medii (1000 mii lei – 10000 mii lei);
 proiecte investiţionale mari (mai mult de 10000 mii lei).
De rînd cu aceste criterii principale, P.I.C. se clasifică după schema de finanţare propusă
(din contul mijloacelor proprii, de împrumut şi celor atrase).

14
 Toate tipurile de P.I.C. în evoluţ ia lor trec trei etape (faze) principale, care în totalitate
formează ciclul de viaţă a proiectului:
 etapa preinvestiţională, în procesul căreia se elaborează variante alternative de soluţii
investiţionale, se efectuează evaluarea lor şi se adoptă decizia privind realizarea
variantei selectate. Baza etapei preinvestiţionale o constituie pregătirea proiectului
investiţional (similare pot fi termenii “planul de business” sau “studiul de
fezabilitate”);
 etapa investiţională, în procesul căreia se efectuează realizarea nemijlocită a deciziei
investiţionale adoptate - construcţia (reconstrucţia, extinderea, reutilarea tehnică) a
obiectului;
 etapa postinvestiţională (de exploatare), în procesul căreia proiectul garantează
anumite fluxuri de mijloace băneşti (venituri) nete provenite din funcţionarea
obiectelor şi începe autorecuperarea investiţiilor.
Estimarea P.I.C. se efectuează cu grad diferit de detalizare, în funcţie de etapa ciclului
vital al proiectului.
Fundamentarea calitativă a P.I.C. se execută de către specialişti profesionişti, după
efectuarea unor investigaţii prealabile.
Intervalul de timp de la începutul proiectului şi pîn ă la încheierea lui prezintă o perioada
de calcul (de referinţă) a proiectului. În procesul fundamentării eficienţei P.I.C. perioada de
calcul se divizează în segmente. În limitele fiecărui segment se execută calculul diferitor
indicatori economico-financiari: consumuri, cheltuieli şi venituri. În calitate de segment de
interval la etapa preinvestiţională ş i etapa investiţională poate fi acceptat 1 trimestru, la etapa de
exploatare – 1 an.

15
 2.3. Capacitatea întrepriderii și datele tehnice în perspectiva dezvoltării acesteea
În urma efectuării analizei industriei agro-alimentare, s-a decis extinderea unei
întreprinderi din raionul Criuleni. Întreprindera ÎI « S.URITU » va intra pe piață cu un nou
produs și anume prune uscate.
Pentru aceasta e nevoie de procurat utilajul necesar, care va produce aceste fructe uscate.
De asemenea trebuie de reparat o încăpere special destinată pentru acest utilaj specific de
producere
Utilajul care a fost ales, are codul “ХТ 90ВТ” și va fi adus din Rusia. Prețul
echipamentului constituie:
478 965 lei + 8 535 lei (cheltuieli de transport) = 487 500 lei / 19,5 = 25 000 euro.
Echipamentul este potrivit pentru uscarea prin condensare a legumelor, fructelor,
fructelor de padure, ciuperci, ierburi, ceaiuri, marshmallows, smochine.
Produsele de uscare se produc la temperaturi scăzute, ceea ce contribuie la producerea
produsului de cea mai bună calitate: cu conservarea gustului, a vitaminelor și a nutrienților.
La echipamentele noastre, căldura generată circulă în camera de uscare, economisind
astfel banii și reducând în mod semnificativ costul de producție. În timp ce cea mai mare parte a
echipamentelor industriale de pe piață, căldura folosită este aruncată în stradă și banii dvs.zboară.
De asemenea, aparatul este independent de condițiile de mediu datorită circulației aerului
închis în interiorul camerei de uscare.
Echipamentul este format din carcasă, echipamentul intern, panoul de comandă.
Volumul încărcării unui produs: 2 000-2 600 kg
Consumul de energie în modul de funcționare: 22,6 kW
Timpul de uscare a produsului cu un conținut de umiditate de 85%: 6-7 ore
Căldură regenerativă de la unitate (cu Tkip = + 5, Tkond = + 50): 81,4 kW
Dimensiuni (L × l × H): 2550x1050x2200 mm
Cantitatea de fructe uscate produse este de 400 kg/zi.

16
Figura 2.5. Utilaj pentru prelucrarea fructelor proaspete în perspectiva obținerii fructelor uscate

Figura 2.6. Vederea utilajului din exterior după ce este montat

17
 Figura 2.7. Vederea utilajului din exterior după ce este montat
Elaborat de autor în baza sursei: [14]
Pentru reparația halei industriale existente ca aceasta să corespundă parametrilor și
necesităților echipamentului utilizat în scopul fabricării fructelor uscate, de asemenea pentru
construcția unui depozit pentru fructele uscate se vor celtui: 48 750 lei + 170 000 lei = 1 218 750
lei / 19,5 = 62 500 euro.
Proiectul unui depozit cu structuri ușor de demontat este conceput atât pentru construcție în
condiții de dezvoltare urbană densă în orice țară, orice climă și economie de pământ, și în
absența nevoii de teren de austeritate. Acest proiect arhitectural este, de asemenea, potrivit ca o
clădire mini-fabrică și comercială.

Figura 2.8. Vederea din față a depozitului care va fi construit

18
Figura 2.9. Vederea din spate a depozitului care va fi construit, a)

Figura 2.10. Vederea din spate a depozitului care va fi construit, b)

19
 Figura 2.11. Vederea din interior a depozitului care va fi construit
Elaborat de autor în baza sursei: [16]
Principalele dimensiuni ale depozitului:
1. Depozitul are o formă dreptunghiulară în plan cu dimensiuni în axe de aproximativ 60,5
m. X 12,5 m. Și o înălțime de aproximativ 7,5 m.
2. Înălțimea marcajului zero al primului etaj al clădirii depozitului este de 0,05 m.
3. Se acceptă sistemul de înălțime din Baltică (BSV). Nivelul la sol al parterului este
considerat ca fiind zero.
4. Dimensiunile minime recomandate pentru terenul de construcție sunt de 80,0 x 40,0 m.
Indicatori tehnici și economici ai depozitului:
 Suprafața clădirii clădirii este de aproximativ 937,7 m2.
 Suprafața totală a clădirilor este de aproximativ 684,2 m2.
 Volumul de construcție este de aproximativ 4789,4 m3.
 Structura, suprafața spațiilor de depozitare sunt indicate în planurile de etaj.
 Pentru încărcarea / descărcarea vehiculelor lungi din partea laterală a fațadei principale,
sunt concepute 2 porți de intrare pentru camioane.
 Dimensiuni ale porții de intrare 3,5 x 4,2 m.
 Deasupra porții de intrare a fațadei principale se află un baldachin care se extinde la 1,3
m. Fără coloane.

20
  Langa poarta este proiectat intrarea pentru oameni.
 Din partea din spate a clădirii din partea opusă a fost proiectată o intrare de rezervă
pentru oameni.
 Acoperișul este plat, exploatat, neîncălzit.
 Pe acoperiș se propune instalarea de panouri solare, turbine eoliene și încălzitoare solare de
apă.
 Este posibil să se prevadă găuri în acoperiș pentru a ilumina clădirea principală a
depozitului cu ajutorul "puțurilor de lumină".
 A fost proiectată ieșirea spre acoperiș de-a lungul unei scări metalice, construită din
fațada laterală a clădirii.
 Numărul de conducte de ventilație din clădire este 14. Este posibilă reducerea numărului
de conducte de ventilație.
 Spațială rigiditate și stabilitatea clădirii este asigurată de lucrările comune ale fundațiilor,
pereților portanți și pardoselilor.
 Pereții exteriori ai clădirii se propun a fi construiți din plăci sau cărămizi din beton armat.
 Suprapunerile din clădire sunt concepute atât pentru plăci din beton armat, cât și pentru
monoliți.
 Posibilitatea executării peretelui în pereții despărțitori interiori ai blocurilor de beton sau
beton tip INSI D600.
 Furtunul și scurgerea apei topite în clădirea depozitului se efectuează prin intermediul a 2
țevi de alimentare cu apă internă.
 Se propune colectarea de ploaie și topirea apei într-un rezervor situat în subsolul clădirii
pentru purificarea ulterioară și utilizarea în scopuri tehnice.
 De-a lungul fațadelor principale și posterioare ale fiecărei clădiri sunt proiectate spații de
parcare pentru autoturisme și camioane.
 În acoperisul depozitului principal, se propune deschiderea de deschideri pentru
iluminarea clădirii principale a depozitului cu ajutorul "puțurilor de lumină".
 Este posibil să se proiecteze structuri suplimentare de resetare a luminii în acoperiș.
 Documentația de proiect a depozitului este supusă examinării obligatorii.
Caracteristicile tehnice ale clădirii depozitului (specificat de rezultatul studiilor
inginerico-geologice, date de referinta privind conditiile de functionare si dorintele clientului).
 Complexul de depozit are o formă convențional dreptunghiulară în plan cu dimensiuni în
axe de aproximativ 60,5 m. x 12,5 m. Și o înălțime de aproximativ 7,5 m.
 Înălțimea mărcii zero a primului etaj al clădirii depozitului este de 0,1 m.

21
 Dimensiunile minime recomandate pentru terenul de construcție sunt de 80,0 x 40,0 m.
 Plafonul de înălțime face posibilă organizarea depozitării pe mai multe niveluri a
mărfurilor.
 Categoria depozitului B.
 De-a lungul perimetrului depozitului sunt proiectate structuri usor evacuate.
 Cladirea este proiectata in doua etaje de birou, sub care este proiectat subsolul.
 Construcția depozitului se propune să conducă într-o singură etapă.
 Clasa energetică a clădirii B +.
 Fundația este o placă de beton armat cu grosimea de 400 mm.
 Pereți exteriori - caramida cu o grosime de 500 mm. sau plăci din beton armat.
 Blocurile de ventilație sunt panouri din beton armat cu o grosime de 300 mm.
 Ferestrele - o fereastră cu două camere cu geam dublu, într-o singură legătură din PVC
 Sistemul de încălzire este alcătuit din conducte de apă și gaze din oțel conform GOST
3262-75 * și țevi din oțel sudate electric conform GOST 10704-1.
 Instalații de încălzire - radiatoare din fontă. Suportul de căldură este apă caldă cu
parametrii 95-70 * С.
 Ventilație forțată.
 Furnizarea de căldură - schema de alimentare cu căldură închisă.
 Rețelele sunt proiectate din țevi sudate din oțel electric în conformitate cu GOST 10705- 80
pentru sistemul de alimentare cu căldură, țevi de oțel de apă de oțel galvanizate conform
GOST 3262-75 * DL a sistemului de apă caldă menajeră.
 Alimentarea cu apă - sursa de alimentare cu apă este sistemul de alimentare cu apă
trimestrial existent.
 Se propune colectarea de ploaie și topirea apei într-un rezervor situat în subsolul clădirii
pentru purificarea ulterioară și utilizarea în scopuri tehnice.
 Pentru a asigura presiunea necesară proiectul prevede o instalare a pompei.
 Pentru a ține cont de consumul de apă la intrarea în clădire, a fost proiectat un contor de
apă cu un contor.
 Oferă contabilizarea consumului de apă al fiecărui contor de depozite pentru clădiri.
 Proiectul prevede sisteme separate de alimentare cu apă potabilă și de stingere a
incendiilor. Pregătirea apei calde se efectuează într-o încăpere din cazanul din apropiere,
temperatura apei calde este de 60-40 ° C.
 Proiectul prevede sisteme de drenare a gospodăriei și a apelor pluviale și drenaj dincariere;

22
 Alimentarea cu energie - categoriile de fiabilitate I și II.
 Proiectul prevede instalarea de iluminat de lucru, de urgență, evacuare și reparații.
 Pentru iluminarea clădirilor sunt prevăzute lămpi cu lămpi de economisire a energiei.
Tensiune de lucru, iluminat de urgență și de evacuare ~ 220 V.
 Pentru iluminarea în exterior a depozitului și iluminatul din interiorul clădirii se propune
utilizarea spoturilor cu LED.
 GOST 21.614-88. Imagini ale echipamentelor electrice grafice convenționale și cablare a
planurilor.
 Ansamblul de alarmă de incendiu - subsistemul de alarmă de incendiu prevede instalarea
de detectoare autonome de fum în incinta unei clădiri, cu excepția instalațiilor sanitare șia
încăperilor "umede".
 Detectoarele de incendiu sunt proiectate pentru a emite semnale sonore și luminoase la
pragul limită al fumului din cameră.
 Proiectul prevede un sistem de avertizare a zgomotului și a zonei de vorbire în fiecare
clădire și în complex ca întreg.
 În partea de depozit a fiecărei clădiri se propune instalarea unui sistem combinat de
stingere automată a incendiilor: sprinkler și pulbere.
În depozit sunt prezente următoarele echipamente inginerești:
 încălzire - individuală sau centralizată;
 este propusă utilizarea pompelor de căldură verticale;
 alimentarea cu apă caldă - centralizată sau individuală;
 se recomandă folosirea încălzitoarelor de apă solară;
 alimentare cu apă rece - centralizat;
 alimentarea cu energie electrică - centralizată de la o rețea locală sau locală de 380 /
220V și în detrimentul panourilor solare instalate pe acoperișul unei clădiri.
 furnizarea de gaze - nu;
 Notă: conectați sistemul de canalizare, liniile de alimentare cu energie electrică în
conformitate cu specificațiile serviciilor și organizațiilor relevante
 telefon și Internet - conexiune individuală;
 antena de televiziune colectivă - la cererea clientului;
 aer condiționat - individual, la cererea clientului;
 punct radio - la cererea clientului;
 sistem de alarmă la incendiu: cu condiția;
 sistem de stingere a incendiilor: la cererea clientului;

23
  supraveghere video - recomandat.
Ferestre și uși
Se propune instalarea geamurilor duble din plastic (geamuri duble) în ferestrele clădirilor.
Ochelarii sunt ușor de resetat.
Date preliminare privind ferestrele și ușile:
 Numărul total de ferestre este de 104.
Dimensiunile totale ale ferestrelor:
 Ferestre duble (m): 6,0x1,5, 4,0x1,5.
Numărul total de uși 4 (în grupul de intrare).
Usile de intrare din incinta sunt simple metalice.
Dimensiunile (m) ale ușilor din clădire: 3,5x4,2; 2.2 x1.1.

24
 3. STRUCTURA FINANŢĂRII
3.1. Descrierea surselor de finaţare posibile
Orice activitate de investiții necesită resurse, a căror formare este stimulată de
mecanismele economiei de piață și de pîrghiile financiare, fiscale de stat. În economia de piață
fiecare agent economic îți constituie fondul pentru investiții de sine stătător, stăruindu-se să
utilizeze cît mai eficient sumele respective. În perioada iniţială de lansare a afacerii, în special la
etapa căutării şi acumulării capitalului necesar, capacitatea întreprinzătorului de a găsi cele mai
reuşite scheme de finanţare, sporind avantajele fiecărui tip de finanţare şi diminuând efectele
negative ale acestora, are o importanţă majoră.
Sursele de finanțare a investițiilor pot fi clasificate în diferite moduri. Din punct devedere
al agentului economic, sursele de formare a resurselor investiționale pot fi clasificate în proprii,
atrase și împrumutate.

Surse de
finanțare

Proprii Atrase Împrumutate

Figura.3.1 Clasificarea surselor de finanțare

Elaborat de autor în baza sursei: [5]
Sursele proprii de formare a resurselor investiționale includ:
 Partea din profitul net căpătat în urma activității economice;
 Amortizarea acumulată, care servește pentru finanțarea înnoirii activelor fixe ajunse al
limita duratei de funcționare, la fel și pentru necesitățile de dezvoltare-modernizare.
În general, sursele provenite din amortismente sunt destinate investițiilor, însă în anumite
cazuri o parte din amortismente poate fi folosită pentru rambursarea împrumuturilor, pentru
finanțarea activității de exploatare(creșterea stocurilor, creditarea clienților). Reglementările legale
prevăd posibilitatea folosirii amortizării accelerate pentru unele firme. Aceasta duce la
recuperarea cît mai grabnică a valorilor imobilizate, folosite apoi pentru dezvoltarea producției.

25
 Polița de asigurare pentru acoperirea pierderilor legate de pierderea proprietății;
 Investiții financiare;
 Reinvestirea;
 Partea din activele circulante imobilizate în investiții.
Sursele atrase de formarea resurselor investiționale includ:
 Emiterea și vînzarea de acțiuni
 Emiterea certificatelor investiționale
 Alocații în fondul statutar
 Mijloacele acordate de către stat
 Împrumuturile bancare pe termen lung și mijlociu
Sursele împrumutate de formare a resurselor investiționale cuprind:
 Împrumuturi bancare pe termen lung și mijlociu
 Împrumuturi bancare pe baza garanțiilor materiale. Garanțiile se referă la capitalul sau
patrimonial firmei, în special la unele elemente ale activității, care ar putea fi
transformate ușor în lichidități.
 Credite ipotecare. Se ipotechează, de obicei, clădiri, terenuri, mijloace circulante cu o
convertire rapidă în lichidități.
 Credite de tip CASH-FLOW. Aceste credite nu sunt garantate material. Singura
garanție o constituie studiul de fezabilitate al afacerii(planul de afaceri). În țările
dezvoltate, acest tip de credit este cel mai răspîndit.
Credite externe, care sunt de mai multe categorii:
 Credite guvernamentale
 Credite bancare
 Credite acordate de instituții internaționale
 Emisie de obligațiuni
 Împrumut fiscal investițional
 Leasing investițional
Printre potenţialele surse de finanţare a afacerii pot fi enumerate următoarele:
 Capitalul propriu şi capitalul împrumutat de la familie şi prieteni;
 Creditul bancar;
 Emiterea de acţiuni şi obligaţiuni;
 Programele speciale de finanţare;
 Fondurile de capital de risc;
 Leasingul;
26
  Creditele de la furnizori şi clienţi;
 Creditele pe efecte de comerţ (factoringul şi scontarea).
Creditul bancar. Creditul bancar reprezintă o sursă principală de finanţare, în special
pentru firmele mici şi mijlocii. Însă accesul la credite al firmelor noi sau de mici dimensiuni este
mai dificil decât al firmelor cu o importantă istorie creditară.
Avantajele creditului bancar sunt următoarele:
 Obţinerea de fonduri suplimentare;
 Stabilirea unor relaţii de încredere cu instituţiile financiare şi accesul mai uşor
 La alte servicii furnizate de bănci;
 Lansarea de semnale pozitive pentru alţi potenţiali investitori, care să ofere
 Susţinere financiară;
În cazul anumitor forme de credit, existenţa unui grad de flexibilitate privindsumele
angajate, termenii de creditare, dobânzile şi termenele de rambursare;necesitatea de a convinge
banca de potenţialul pozitiv al afacerii sau simpla completare a unei cereri de creditare poate
„impune” întreprinzătorul să-şi analizeze în mod obiectiv afacerea, să obţină o imagine clară a
situaţiei sale financiare şi o caracteristică a punctelor slabe şi a celor forte, a oportunităţilor şi
ameninţărilor ce caracterizează situaţia firmei, să reevalueze ideea proiectului, strategiile de
implementare etc.
Printre dezavantajele creditului bancar se numără:
 Atitudinea sceptică şi reţinută a băncilor în ceea ce priveşte finanţarea noilor firme,
banca având nevoie de siguranţa că va primi înapoi banii acordaţi drept credit, în timp
ce firmele nou-înfiinţate nu oferă această garanţie din diferite motive (nu au istoric, nu
au experienţă, nu sunt stabile);
 Riscul de a pierde garanţiile depuse pentru obţinerea creditului sau chiar riscul de
faliment în cazul nerestituirii creditului;
 Implicarea unui factor extern în managementul firmei, apariţia unor restricţii;
 Expunerea proiectului la riscuri noi – de exemplu riscul ratei dobânzii;
 Riscul întreruperii creditării în cazul unor evenimente nefavorabile pentru firmă.

27
 3.2. Analiza ofertelor creditelor bancare
Oricare proiect investiţional necesită surse financiare și întrucît în proiectul analizat
sursele proprii nu acoperă cheltuielile totale, vom recurge la diferite surse de finanțări străine.
Sursa de finanțare aleasă pentru proiect este creditul oferit de diferite instituții de creditare.
Alegerea sursei de finanțare cea mai eficientă presupune în sine și o analiză a diferitorinstituții de
creditare.
În analiza dată s-au utilizat următoarele criterii de comparaţie:
 Documentaţia necesară pentru obţinerea creditului;
 Termenul creditului;
 Garanţiile necesare;
 Suma maximă a creditului;
 Rata dobînzii.
Documentaţia necesară pentru obţinerea creditului, reiese că toate băncile
urmăresc:
 O analiză a rentabilităţii activităţii desfăsurate de solicitantul creditului pentru
investiţii;
 O asigurare pentru rentabilitatea proiectului de investiţii pe baza planului de afaceri
si a studiului de fezabilitate solicitat în acest sens;
 O asigurare pentru capacitatea de plată, aceasta va trebui să facă faţă la rambursarea
serviciului datoriei si la cheltuielile de funcţionare pentru activitatea desfăsurată
precum şi cele aferente proiectului de investiţii, pe baza fluxului de încasări şi plăţi.
Referitor la durata de acordare, reiese că creditele pentru investiţii sunt credite
acordate pe termen mediu şi lung întrucît atît durata de execuţie a investiţiilor cît şi
posibilitatea de a produce profituri viitoare depăşesc de regulă un an. În urma analizei datelor
oferite de Bancile Comerciale, s-a putut observa că perioada de acordare este aceeaşi,
diferenţa fiind în faptul că unele bănci corelează durata de acordare a creditului cu
dimensiunea si complexitatea proiectului, ciclul de producţie al întreprinderi, valorilor în
mărfuri şi materiale propuse în calitate de asigurare, ceea ce ar însemna o corelare a duratei
creditului cu particularităţile proiectului de investiţii.
În privinţa garanţiilor necesare, din analiză rezultă că se acceptă garanţii atît reale (cu
cele două forme, mobiliare şi imobiliare) cît şi personale. Principiul de prudenţă bancară
impune ca valoarea garanţiei să nu depăsească dublul valorii creditului acordat. Ceea ce se
poate remarca este faptul că băncile şi-au diversificat garanţiile pentru a-şi apropia serviciile
lor către nevoile de finanţare ale companiilor. Portofoliul de garanţii al oricărui client (format

28
din garanţii reale şi personale) trebuie să asigure banca împotriva riscului de insolvabilitate al
clienţilor săi.
Ceea ce privește suma maximală a creditului și rata dobînzii acestea diferă de la o
bancă la alta. Astfel pentru analiza comparativă a ofertei de credite bancare pentru investiţii
au fost utilizate informaţii furnizate de următoarele bănci:
1) “BCR” SA;
2) BC "ENERGBANK" S.A.
3) BC "FinComBank" S.A.
4) BC “Moldinconbank” SA;
5) BC "Moldova-Agroindbank" S.A.
1. “BCR” SA;

Figura.3.2 Ofertele de creditare ale băncii, rata dobânzii de 15%

Elaborat de autor în baza sursei: [17]

29
 2. BC "ENERGBANK" S.A.

Figura.3.3 Ofertele de creditare ale băncii, rata dobânzii de 12,62%

Elaborat de autor în baza sursei: [18]
3. BC "FinComBank" S.A.

Figura.3.4 Ofertele de creditare ale băncii, rata dobânzii de 11,89%

Elaborat de autor în baza sursei: [19]

30
 4. BC “Moldinconbank” SA;

Figura.3.5 Ofertele de creditare ale băncii, rata dobânzii de 12,5%

Elaborat de autor în baza sursei: [20]
5. BC "Moldova-Agroindbank" S.A.

Figura.3.6 Ofertele de creditare ale băncii, rata dobânzii de 12,80%

Elaborat de autor în baza sursei: [21]

31
 3.3. Argumentarea selectării structurii finanţării şi determinarea costului capitalului
Pornind de la faptul că pentru finanţarea proiectului de investiţie prezentat sursele proprii
nu sunt suficiente este necesară apelarea la un credit bancar. Din costul total al proiectului care
constituie 83 817 euro, întreprinderea poate asigura finanţarea proiectului cu 60 %. Diferenţa
(40%) va trebui acoperită din surse externe împrumutate de la bancă.
În figura ce urmează, este prezentată structura finanțării proiectului investițional:

Ponderea surselor

40%

60% Surse proprii

Surse împrumutate

Figura 3.7 Structura finanțării proiectului investițional

Sursa: [Elaborat de autor]

În calitate de resurse împrumutate întreprinderea va utiliza un credit bancar în valută, pe o
perioadă de 5 ani. În baza analizei ofertelor bancare s-a decis de a se apela la un credit bancar
oferit de BC“Moldinconbank”SA. Ținând cont ca rata dobânzii variază și pentru a efectua
calculele cât mai aproape de realitate, aceasta va fi luată ca 13% în calculele ce urmează

32
 4. EFICIENȚA INVESTIȚIILOR
Tabelul 4.1. Determinăm costul vânzîrilor
Nr. crt. Articole de U/m Cantitatea Total , mii lei
cheltuieli
1 Cheltuieli % 57 3447,36
operaționale
2 Cheltuieli Gener. % 15 517,104
și Admin
3 Cheltuieli % 5 172,368
comerciale
4 Alte cheltuieli % 3 103,4208
Total, mii lei 4240,25

Determinăm cheltuielile la 1 leu de venit:

Ch. = CV/VV= 0,7011
Tabelul 4.2. Determinăm norma amortizării anuale
Nr. crt. Denumirea DNE, ani VB, mii Amortizarea Ponderea Apon,
activelor lei anuală, % VB, % %
1 Terenul 60 100 1,67 5,44 0,09
2 Construcție 60 900 1,67 48,97 0,82
industrială
3 Utilaje de 20 450 5 24,48 1,22
producere
4 Amenajarea 10 20 10 1,09 0,11
teritoriului
5 Duș, Wc, 25 368 4 20,02 0,80
vestiar
Total, mii lei 1838 100,00 2,95

Tabelul 4.3. Raportul de profit și pierderi, mii lei

Perioada de prognoză, ani
Nr.crt. Indicatori
2018 2019 2020 2021 2022
1 Venitul din vânzări 6048 7560,00 9450,00 11812,50 14175,00
2 Costul vânzîrilor 3447,36 3447,36 3447,36 3447,36 3447,36

33
 3 Cheltuieli G și Ad. 517,10 517,10 517,10 517,10 517,10
Cheltuieli
4 172,37 172,37 172,37 172,37 172,37
comerciale
5 Alte cheltuieli 103,42 103,42 103,42 103,42 103,42
6 Alte venituri 10,00 10,00 10,00 10,00 10,00
7 Venitul impozabil 1817,75 3329,75 5219,75 7582,25 9944,75
8 Cheltuieli IV 218,13 399,57 626,37 909,87 1193,37
9 Profitul Net 1599,62 2930,18 4593,38 6672,38 8751,38
Amortizarea
10 48,22 48,22 48,22 48,22 48,22
anuală
11 CFN 1647,83 2978,39 4641,59 6720,59 8799,59
Creșterea veniturilor, % 25 25 25 20
Tabelul 4.4. Determinarea ratei de actualizare

Indicatori Ponderea, % Costul, % Rata de Vpond., lei

actualizare, %
Capital Propriu 60 18 10,8 980,658
Credit Bancar 40 7,5 3 653,772
Total 100 - 13,8 1634,43

Tabelul 4.5. Determinăm AC actualizat AC = IC+CE

a = 13,6 %

Perioada, ani
Indicatori
I an II an III an IV an V an
IC 1634,43 0 0 0 0
CE 3447,36 3447,36 3447,36 3447,36 3447,36
K actualizare 1 0,8787 0,7722 0,6785 0,5963
Indicatori actualizați, mii lei 5081,79 3029,31 2661,96 2339,16 2055,50
AC actualizat, mii lei 15167,73

Tabelul 4.6. Determinăm CFN actualizat

Perioada, ani
Indicatori
I an II an III an IV an V an
CFN 1647,83 2978,39 4641,59 6720,59 8799,59
K actualizare 1 0,8787 0,7722 0,6785 0,5963
Indicatori actualizați, mii lei 1647,83 2617,22 3584,12 4560,17 5246,79
CFNt actualizat, mii lei 17656,13
VNAT=17656,13-15167,73= 2488,40 mii lei
IP=17656,13/15167,73= 1,16
Trec IC=1634,43/3531,23= 0,46
Determinăm suma anuală a CB spre achitare:

34
CB=653,772/4= 163,443 mii lei
Tabelul 4.7. Graficul de rambursare a CB
Perioada, ani
Indicatori
II an III an IV an V an Total
CB, mii lei 163,44 163,44 163,44 163,44 653,77
CB restant, mii lei 653,77 490,33 326,89 163,44 0
Dobânda anuală, mii lei 49,03 36,77 24,52 12,26 122,58
Achitări anuale, mii lei 212,48 200,22 187,96 175,70 776,35

Tabelul 4.8. Determinăm Trec IC - abordare dinamică

Perioada, ani
Indicatori
I an II an III an IV an V an
CFN, mii lei 1647,83 2978,39 4641,59 6720,59 8799,59
NMC (CV), mii lei 3447,36 3447,36 3447,36 3447,36 3447,36
FRC, mii lei -1799,53 -2268,49 -1074,26 2198,97 7551,21
Achitări anuale CB, mii lei 0,00 212,48 200,22 187,96 175,70
R CFN, mii lei -1799,53 -2480,97 -1274,48 2011,01 7375,50
Trec IC + + 31

S 1 zi= 2198,97/360= 6,11

t =187,96/6,11=31 zile
Tabelul 4.9. Determinăm AC actualizat AC = IC+CE
a = 21,6 %
Perioada, ani
Indicatori
I an II an III an IV an V an
IC 1634,43 0 0 0 0
CE 3447,36 3447,36 3447,36 3447,36 3447,36
K actualizare 1 0,8224 0,6763 0,5562 0,4574

Indicatori actualizați, mii lei 5081,79 5081,79 2331,41 1917,28 1576,71

AC actualizat, mii lei 13742,20

Tabelul 4.10. Determinăm CFN actualizat

Perioada, ani
Indicatori
I an II an III an IV an V an
CFN 1647,83 2978,39 4641,59 6720,59 8799,59
K actualizare 1 0,8224 0,6763 0,5562 0,4574
Indicatori actualizați, mii lei 1647,83 2449,34 3139,06 3737,72 4024,65
CFNt actualizat, mii lei 14998,60
VNAT=14998,60-13742,20= 1256,41 mii lei
Tabelul 4.11. Determinăm AC actualizate AC = IC+CE
a = 26,6 %

35
 Perioada, ani
Indicatori
I an II an III an IV an V an
IC 1634,43 0 0 0 0
CE 3447,36 3447,36 3447,36 3447,36 3447,36
K actualizare 1 0,7899 0,6239 0,4928 0,3893

Indicatori actualizați, mii lei 5081,79 2723,03 2150,90 1698,97 1342,00

AC actualizat, mii lei 12996,69

Tabelul 4.12. Determinăm CFN actualizat

Perioada, ani
Indicatori
I an II an III an IV an V an
CFN 1647,83 2978,39 4641,59 6720,59 8799,59
K actualizare 1 0,8224 0,6239 0,4928 0,3893
Indicatori actualizați, mii lei 1647,83 2449,34 2896,01 3312,12 3425,53
CFNt actualizat, mii lei 13730,83
VNAT=13730,83-12996,69= 734,15 mii lei
Tabelul 4.13. Determinăm AC actualizate AC = IC+CE
a = 31,6%
Perioada, ani
Indicatori
I an II an III an IV an V an
IC 1634,43 0 0 0 0
CE 3447,36 3447,36 3447,36 3447,36 3447,36
K actualizare 1 0,7599 0,5774 0,4388 0,3334

Indicatori actualizați, mii lei 5081,79 2619,57 1990,56 1512,58 1149,38

AC actualizat, mii lei 12353,88

Tabelul 4.14. Determinăm CFN actualizat

Perioada, ani
Indicatori
I an II an III an IV an V an
CFN 1647,83 2978,39 4641,59 6720,59 8799,59
K actualizare 1 0,7599 0,5774 0,4388 0,3334
Indicatori actualizați, mii lei 1647,83 2263,22 2680,13 2948,76 2933,86
CFNt actualizat, mii lei 12473,80
VNAT=12473,80-12353,88= 119,91 mii lei

Tabelul 4.15. Determinăm AC actualizate AC = IC+CE

a = 36,6%
Perioada, ani
Indicatori
I an II an III an IV an V an
IC 1634,43 0 0 0 0
CE 3447,36 3447,36 3447,36 3447,36 3447,36
36
K actualizare 1 0,7321 0,5359 0,3923 0,2872

Indicatori actualizați, mii lei 5081,79 2523,69 1847,50 1352,49 990,11

AC actualizat, mii lei 11795,59

Tabelul 4.16. Determinăm CFN actualizat

Perioada, ani
Indicatori
I an II an III an IV an V an
CFN 1647,83 2978,39 4641,59 6720,59 8799,59
K actualizare 1 0,7321 0,5359 0,3923 0,2872
Indicatori actualizați, mii lei 1647,83 2180,38 2487,51 2636,67 2527,32
CFNt actualizat, mii lei 11479,71
VNAT=11479,71-11795,59= -315,88 mii lei

Tabelul 4.17. Rezultatele iteraţiilor pentru determinarea ratei interne de rentabilitate

a, % 13,6 21,6 26,6 31,6 36,6

VNAT, mii
2488,40 1256,41 734,15 119,91 -315,88
lei

Figura: 4.1 Reprezentarea grafică a Ratei Interne de Rentabilitate (RIR)

𝑟𝑟𝑟𝑟 (+)
RIR = 𝑟𝑟𝑟𝑟 + - )* (1)
𝑟𝑟𝑟𝑟 (+)+ ⎢ 𝑟𝑟𝑟𝑟
(𝑟𝑟𝑟𝑟 𝑟𝑟𝑟𝑟 (−)⎢

RIR ꞊ 13,6 + (36,6 – 13,6) * [2488,40 ⁄ (2488,40 + 315,88)] ꞊ 13,6 + 23 * 0,88 ꞊ 33,84 %.

37
 5. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Pentru a face careva concluzii vom analiza datele pe care le - am obtinut în urma studiului
de investitie. Astfel conform calculelor efectuate am capatat urmatoarele date: valoarea neta
actualizata, VNAT = 119,91 mii Lei este valoare ce caracterizeaza, aportul de avantaj economic
al unui proiect de investitii, castigul investitorului pentru capitalul investit în proiectul respectiv.
Nu în ultimul caz este important si termenul de recuperare al investitiilor. Termenul de
recuperare a investitiei exprima perioada de timp în care se recupereaza investitia din profit sau
din venitul net obtinut in urma realizarii investitie, conform cerintelor investitia se va recupera în
0,46 ani, adică un timp mai scurt decat 10 ani ceea ce ne permite sa spunem ca este un proiect
eficient pentru ca ne mai raman înca câţiva ani de folosinţă.
Indicile de profitabilitate ne arata surplusul de trezorerie actualizat pentru fiecare leu
investit. Daca indicele este supraunitar, proiectul este acceptat. Conform calculelor efectuate
proiectul de investitie are un IP de 1,16 adică este un indice profitabil si astfel proiectul devine
atractiv.
Rata interna de rentabilitate trebuie sa fie mai mare sau egala cu rata medie a dobanzii pe
piata sau cu costul mediu ponderat al capitalului, pentru a justifica investitia facuta. Asadar
numai în aceste conditii rata interna a rentabilitatii permite compensarea costului finantarii.
Astflel rata interna a rentabilitatii proiectului de investitie propus este egala cu 33,84 % adică
este mai mare ca media ponderata a costului de capital, din acest punct de vedere proiectul este
considerat ca fiin unul rentabil.
Analiza economică a activității întreprinderii are o importanță majoră pentru stabilitatea
unor strategii investiționale eficiente.
In urma efectuarii calculelor s-a determinat ca proiectul dat este eficient, deoarece VNAT
> 0, in aspect economic si financiar acest lucru semnifica ca proiectul are capacitatea de a
rambursa pe perioada duratei de viata economica capitalul investit.
Termenul de recuperare a investitiilor este mai mic decit durata de viata a proiectului,
acest lucru demonstreaza ca capitalul investit va fi recuperate intr-o perioada de 0,46 ani, iar
restul timpului va fi obtinut profit.
Rata interna a rentabilitatii este de 33,84 %, iar in raport cu costul capitalului este mai
mare, ceea ce spune ca in cazul de aparitie a unor modificari pe durata de activitate a proiectului
va fi o rezerva pina cind veniturile obtinute vor fi egale cu zero.
Proiectul dat va avea success din punct de vedere economic, dar şi social, ţinînd cont de
avantajele pe care le va genera, atât populaţiei raionului dat aceştia fiind în calitate de

38
consumatori, dar şi în calitate de noi angajaţi cât şi investitorului care investeşte initial o sumă de
bani considerabilă, dar se bucură în viitor de venituri.

39
 BIBLIOGRAFIE
1. NCM L.01.07-2005 „Regulament privind fundamentarea proiectelor investiţionale în
constrcuţii”;
2. NCM B. 01. 03 – 05 „Normativ în Construcţii”
3. Albu Svetlana, Capsîz Valeriu, Albu Ion, „Eficienţa investiţiilor: curs universitar”, Chişinău
, 2005;
4. Albu Svetlana, Ion Albu, Liubovi Usturoi „Management investiţional”, Chişinău, 20016;
5. https://www.curs.md/ru
5. http://www.statistica.md/ aacesat la 23.09.18;
6. https://999.md/ru/, accesat la 29.09.18;
13. https://geoportal.md/en/default/map#lat=233585.459340&lon=257167.063307&zoom=9;
14. https://agroserver.ru/b/oborudovanie-dlya-kondensatsionnoy-sushki-ovoshhey-fruktov-
yagod-g-872044.htm 17.10.18;
15. https://agroserver.ru/b/oborudovanie-dlya-kondensatsionnoy-sushki-ovoshhey-fruktov-
yagod-g-872044.htm;
16. http://www.procomcon.md/index.php/ro/

40
ANEXA 1 Teritoriul obiectivului investițional

41
ANEXA 2 Utilaj destinat uscării fructelor

42
ANEXA 3 Aspectul depozitului ce va fi construit

43